România Liberă, mai 1973 (Anul 31, nr. 8870-8896)
1973-05-29 / nr. 8894
Pagina a 2-a — 29 mai 1973 MILITANTISMUL în creaţia literară Nu este desigur o constatare nouă şi relevantă, afirmaţia că arta şi literatura sunt creaţii ale spiritului uman, destinate a transmite maselor mesajul artistului ca expresie a ideilor, aspiraţiilor şi realităţii epocii sale în traiectoria milenarei ei dezvoltări, arta a purtat cu sine sentimente şi idealuri, valori ce atingeau universalitatea, exprimind nu o dată revolta şi speranţa întruchipate in imagini emoţionante şi convingătoare. Arta pură, gratuită şi fără ponderea ideii ce o leagă de umanitatea concretă, a fost o excrescenţă tardivă a speculaţiei unor teoreticieni în conflict cu conceptul de viaţă şi inconsecvenţi cu propria lor existenţă. O literatură, care să nu semnifice un sens, un obiectiv ideatic. In care conştiinţa umană să nu se afirme prin comunicarea unui impuls superior, e condamnată iniţial la izolare şi desuetudine, căci deşi contradicţia socială sau lupta pentru progres îşi caută, în primul rînd, afirmarea pe planul politic, ea se exprimă inevitabil pe planul creaţiei artistice şi al operei literare Şi nu trebuie uitat că în amplul domeniu alconstrucţiei spirituale, arta — cu fondul ei de rafinată sensibilitate şi rolul ei de reprezentare a realităţii — răspunde totodată nevoii de depăşire a existenţei reale, şi desprinde noi perspective in conturarea viitorului şi în descoperirea valorilor omenirii Artinul în genere (muzician, poet sau reprezentant al artelor plastice) intuieşte mai mult ca orine modalităţile de transpunere a condiţiei umane, învingînd materia brută sau rezistenţa cuvîntului şi participă efectiv la ex- Mircea Mancaş primarea idealurilor umanităţii. Pentru arta ce se afirmă in contextul unei epoci de transformări revoluţionare — şi aceasta e situaţia creaţiei noastre literare în stadiul contemporaneităţii socialiste — actul de comunicare a unui conţinut spiritual (idei, concepte, valori de ordin afectiv) dobîndeşte un sens încă mai important. Aci arta nu mai reprezintă un micro-univers izolat în subiectivitatea lui, el devine o existenţă reală, cu o largă semnificaţie morală, în realizarea obiectivelor ei Nobleţea, frumuseţea şi eficacitatea artei in societate rezultă din prezenţa ei activă, graţie căreia glasul ei convingător contribuie fie la defrişarea terenului, fie la finisarea actului constructiv în viaţa socială. Şi pentru că literatura în genere — şi transpunerea poetică îndeosebi — reprezintă o adevărată mutaţie pe scara valorilor estetice şi nu o simplă şi fidelă reproducere a realităţii, rolul artei devine uneori hotăritor, graţie uriaşei ei forţe de sugerare simbolică şi de interpretare. Asemenea reflecţii capătă o deplină confirmare în recentul volum de eseuri al lui M. Beniuc: „Poezia militantă" (Edil. Eminescu, 1972) — cuprinzătoare privire asupra problemelor literaturii contemporane. Poetul discută cu sinuolitate şi cantivantă sinceritate principalele implicaţii cu privire la esenţa, funcţia şi rolul literaturii în socialism. El priveşte, cu riguroasă obiectivitate dar şi cu convingere partinică, conceptul militantismului in literatură, înălţimi la rangul unei atitudini fundamentale pentru conştiinţa scriitorului, viziunea progresului, a dreptăţii sociale, a idealurilor umaniste, căreia i se opune individualismul sectar sau izolaţionismul poetic subiectiv. Departe de a contesta valoarea expresiei, poetul delimitează semnificaţia noutăţii in exprimare, in raport cu fondul de idei şi atitudini, care depăşeşte simpla valoare formală. Căci poezia e interpretare a lumii în sensul întregii concepţii despre viaţă şi univers — nu simplă reproducere a realităţii sau joc personal de sunete. Şi in acest loc se poate vorbi şi despre relaţia etic-estetic, care are adinei rădăcini in tradiţia marii literaturi, căci chiar cei mai autentici apărători al estetismului au nutrit ambiţia de a păstra esenţa nemuritoare a poeziei în conştiinţa durabilă a omenirii. Un Tolstoi, Goethe sau Dostoevski, Thomas Mann, Quasimodo sau Hemingway au găsit întotdeauna modalităţi artistice de a înfăţişa problemele conştiinţei umane în operele lor, iar scriitorul nostru contemporan poate defini pe om, în raport cu propria-i conştiinţă integrată în fondul etic şi în marile efluvii ale idealurilor umaniste ale timpului. Mai mult decit oricînd, epoca noastră oferă momente de afirmare a conştiinţei umane şi de vibrantă participare la marile realizări ale prezentului, ca şi la împlinirea înaltelor năzuinţe ale omenirii in viitor. Căci astăzi, îndeosebi. ..scriitorul îşi revendică apartenenţa la un i-deal de viaţă şi are menirea «e a se face exponentul activ, dinamic al unei conştiinţe sociale în continuă transformare şi îmbogăţire“. Arta şi literatura implică militantismul, luarea de atitudine, uneori participarea directă la lupta pentru libertatea popoarelor, alteori prin contestarea ideilor anacronice, refugiului in pasivitate şi izolare a omului contemporan care e azi martorul marilor mutaţii sociale ale timpului. Apelînd la exemplul poeţilor naţionali şi universali (Eminescu, Maiakovski ş.a.), Beniuc dovedeşte — cu exemple convingătoare — rolul lucidităţii în raport cu latenţa onirică a procesului creaţiei. Ei afirmă caracterul educativ al literaturii, nu in sensul didactic al fixării obligatorii a unor noţiuni, ci prin acea pătrundere cinstită şi curajoasă în sufletul oamenilor, apărînd adevărul, propria convingere a scriitorului, respingînd cultul absurdului sau pretenţia unei judecăţi in afara cadrului social şi al vieţii în plină eflorescenţă creatoare. Aş adăuga încă faptul că scriitorul angajat in lupta pentru înfăptuirea măreţelor idealuri contemporane nu poate fi străin de imperativul solidarităţii, fără de care propria-i conştiinţă se pierde în neantul unui subiectivism, incapabil de justă Înţelegere a fenomenelor vieţii şi de creaţie autentică. Reflex al inepuizabilei energii colective, literatura epocii socialismului nu a rămas la simplele contururi exterioare, ci a adus in actualitate şi in miezul creaţiei complexa problematică a omului contemporan, aşa cum se reflectă e» In experienţa-i de flecare zi. Amplă explorare psihică — delicată şi nuanţată — ea lşi găseşte expresia in opere remarcabile, care pregătesc sinteza trăsăturilor epocii noastre revoluţionare şi conferă literaturii caracterul celui mai Înalt umanism I umanismul socialist. Militantismul In creaţia literară e astfel, un element esenţial ce asigură literaturii adevărul adine al vieţii şi dinamismul ei constructiv. Generaţie iUrinare din pag I) dreptul la o asemenea lume daci vor pune umărul şi sufletul la naşterea ei aşa cum generaţiile de dinaintea lor au făcut-o in condiţii cu mult mai vitrege. O nouă ştafetă, cu aripi proaspete se pregăteşte de zbor. Zeci de uzine noi, mii de întreprinderi inexistente cu un sfert de veac in urmă, zeci de facultăţi aşteaptă sub semnul deplinei exigenţe intilnirea cu promoţia acestui an. Numim o promoţie, generaţie, dintr-o eroare calculată, împinşi de grandioasele schimbări survenite de la an la an , ceea ce înainte se construia în decursul unei generaţii, astăzi se face in citeva anotimpuri şi, în virtutea acestei impresionante metamorfozări, ne permitem să ridicăm tinereţea unui an la rangul de tinereţe a unei generaţii, dîndu-i gir de maximă seriozitate şi posibilităţi maxime de desfăşurare. Trăim prin oameni, trăim prin lucrurile la temelia cărora am pus tot ce-am avut un noi mai bun, trăim prin copiii noştri şi mai ales prin ei ne dorim împlinite visurile, gindurile, prin ei ne dorim mai drepţi şi am dori din tot sufletul ca tot ceea ce noi n-am putut face să facă ei intr-un spirit civic de nealterată cinste. S-a construit imens in această ţară şi se construieşte in acelaşi ritm intens. Construim în jurul nostru pentru noi şi pentru cei ce ne urmează şi dorim, deopotrivă, să construim in noi, zidiri cu mult mai trainice, construcţiile lăuntrice ale omeniei comuniste, important tezaur al lumii in care trăim. Mă uit la grupurile de tineri, aparent gălăgioşi şi fără griji dar dincolo de aceste aparenţe ghicesc în spatele frunţilor, in dosul liniilor care umbresc viitoarele cute, seriozitate, maturitate şi ştiu, sunt sigur, că ne vor duce visurile mai departe dindu-le forme şi concreteţe, că se vor integra, umăr dinla umăr, noii suflări a ţării, continuindu-i frumuseţile şi primenirile. In sectorul 7 din Capitală Un experiment privind asistenţa medicală la domiciliu Nevoile de asistenţă medicală în cursul nopţii — cînd apelurile cetăţenilor rămîn exclusiv pe seama serviciilor salvării - au impus introducerea de către Direcţia sanitară a municipiului Bucureşti a unor măsuri suplimentare. Organizat de curînd, cu titlu experimental în sectorul 7, serviciul gărzii de noapte îşi propune să rezolve unele solicitări ale bolnavilor din acest perimetru al Capitalei. Medici din circumscripţii sanitare şi de întreprindere din sector — cite doi ce noapte — preiau prin intermediul staţiei de salvare, de la orele 20 şi pînă la ora 8 dimineaţa rezolvarea cazurilor care le reclamă prezenţa. La dispoziţia personalului medical se află autosanitare precum şi truse speciale de urgenţă. Odată cu introducerea acestui gen de asistenţă, s-a organizat şi un serviciu deservit de cadre medii, care asigură tratamentul la domiciliu în cursul nopţii cu antibiotice injectabile sau alte categorii de tratamente. Experimentarea acestui sistem urmăreşte nu numai întărirea unei categorii de asistenţă medicală deficitară — cea din cursul nopţii — dar şi o mai atentă îngrijire din partea aceloraşi medici, care în cursul zilei asigură supravegherea medicală efectivă din circumscripţiile sectorului respectiv. Pe măsură ce experimentul îşi va dovedi utilitatea şi eficienţa, urmează să se extindă în întreaga Capitală. Medici pictori Manifestare tradiţională şi de notorietate in viaţa ştiinţelor medicale ale ţării, „Zilele medicale ale Sibiului“, au oferit de data aceasta şi un eveniment mai puţin obişnuit : vizionarea unei expoziţii, înmănunchind pictură şi grafică semnată de medici. Opt pictori şi graficieni amatori din rîndurile personalului medical al Sibiului au reliefat astfel preocuparea lor, mai puţin cunoscută, dar dăruită cu real talent. Tablourile „Floareasoarelui“, „Pădure de toamnă“, „Lunca Aprigului“ ale lui Matei Surdu, „Crizanteme“, „Ţarina“ „Peisaj cu clăi de fin" de Elvira Todea, „Femeia“, „Idila", de Ursula Toth, lucrările de grafică ale Paulinei Dăncilă, şi altele — reunite in această expoziţie — atestă sensibilitatea prin care medicii ştiu să transmită, şi prin penel, sentimentele umanitare specifice meseriei. (V. LAZAR — coresp. R.l.) Pentru naivi Există unii care profită de orice situaţie şi alţii care sint naivi in orice situaţie. Făcind parte din prima categorie, Maria Demeter din comuna Vînători a început să bată străzile mai mărginaşe ale Sighişoarei şi să intre in vorbă cu oamenii povestindu-le că, sinistrată fiind de la inundaţii primeşte şi acum ajutoare. Dar că momentan nu are bani disponibili să scoată de la poştă pachetele cu covoare. Manifestări dedicate împlinirii a 125 de ani de la Revoluţia din 1848 din România CLUJUL IN REVOLUJIA DIN 1848 CLUJ (coresp. R.I., Al. Kiss).— In rindul manifestărilor dedicate împlinirii a 125 de ani de la revoluţia din 1848 s-a înscris şi montajul istorico-literar desfăşurat la sediul Casei de cultură din cartierul Mănăştur, intitulat „Anul revoluţionar în Ţările Române şi Clujul" în revoluţia de la 1848“. Manifestarea s-a bucurat de o largă participare de public. Tot acestui eveniment, corul bărbătesc „Iacob Mureşanu“ şi orchestra conservatorului „Gh. Dima“ din localitate i-a consacrat un concert simfonic de muzică corală românească. CONTINUITATEA LUPTEI MASELOR DEVA (coresp. R.I., I. Cojocarul.„ La Deva a fost deschisă expoziţia cu tema :,Revoluţia de la 1848 în Ţările Române“. Aci au fost expuse numeroase documente şi fotografii despre evenimentele de la 1848, subliniind mai ales luptele revoluţionare de pe meleagurile hunedorene şi din alte zone ale Transilvaniei. Un loc important îl ocupă documentele care atestă continuitatea luptei maselor şi după înfrângerea revoluţiei. EXPOZIŢIE DOCUMENTARA BAIA MARE (coresp. R.I., Radu Piciu). In sălile Muzeului judeţean din Baia Mare, a avut loc deschiderea expoziţiei „Anul revoluţionar 1848 în Ţările Române“, care cuprinde un mare număr de documente, foto-copii şi originale care atestă participarea maselor din Maramureş la luptele revoluţionare. Expoziţia sugerează, totodată, faptul că nobilele aspiraţii de care erau animaţi tribunii revoluţiei au putut fi înfăptuite pe deplin în anii socialismului prin lupta eroică a poporului, sub conducerea P.C.R. TRADIŢII REVOLUŢIONARE BUZĂU (coresp. R.I., C. Zlibuţ).— La Muzeul de istorie din Buzău a fost inaugurată o expoziţie care scoate în evidenţă faptul că revoluţia din Moldova a fost o urmare firească a procesului general care cuprinsese Ţările Române. Pregnantă în această expoziţie este prezenţa unor documente despre nesupunerea clăcaşilor din satele de cîmpie ale Bărăganului, Dimitreşti, Slobozia, fuga de pe moşii, dezorganizarea unor sate, împotrivirea la obligaţiile feudale din acea vreme etc. MEDALIOANE LITERARE In comunele Grădinari, Ghimpaţi, Bolintin Vale, Gurbăneşti şi Comana (judeţul Ilfov) au fost prezentate, în faţa unui numeros public, expuneri pe tema istoricului an 1848 şi medalioane literare sub genericul „Scriitori militanţi ai perioadei paşoptiste“. La Giurgiu a fost organizată o expoziţie de carte „Anul revoluţionar 1848 în literatură“. La muzeele de istorie şi arheologie din Giurgiu şi Olteniţa vor fi deschise expoziţii care vor cuprinde documente referitoare la activitatea revoluţionarilor paşoptişti pe teritoriul judeţului Ilfov. (M. VLASIE, coresp. R.I.) • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT • Victorie în meciul de fotbal cu R. D. Germană Cele 90 de minute de joc văzute de pe gazon şi Victoria, cu scorul de 1-0, obţinută de fotbaliştii români duminică după amiază in faţa echipei R.D. Germane, a însemnat depăşirea primului obstacol cu adevărat greu ce li s-a opus in cale de la debutul lor în actuala rundă a preliminariilor campionatului mondial. Prin acest, succes fotbaliştii noştri au luat un avans de trei puncte asupra principalului adversar. Valoarea acestora este, după noi, foarte mare şi credem că ele vor fi decisive în stabilirea echipei care va merge în turneul final al campionatului mondial Duminică fotbaliştii din R.D. Germană au fost la primul lor meci in deplasare, şi l-au pierdut. Mai au de jucat la Helsinki şi la Tirana, două partide din care, pentru a egala situaţia de azi a echipei noastre, trebuie să culeagă trei puncte. Deci, pentru adversarii noştri direcţi mai urmează două etape dificile, pe care fotbaliştii români le-au parcurs. Revenind la meciul de duminică putem spune câ el a oferit o dispută de o asprime deosebită, purtată însă în limitele deplinei sportivităţi, încărcătura tensionată a meciului a rezultat din faptul că adversarii noştri au ştiut să închidă foarte bine căile de acces spre poarta lui Blochwitz, aplicînd un marcaj sever, om la om, în zona de finalizare. Ei au renunţat în mod conştent la mijlocul terenului pentru a aglomera cu forţe sporite suprafaţa din jurul careului de 16 metri. Din acest motiv jucătorii români au întîmpinat serioase dificultăţi în încercările lor de a pătrunde spre poarta adversă, de a tranşa în favoarea lor rezultatul meciului. Pînă la urmă însă partida a avut deznodământul pe care trebuia să-l aibă judecind după aspectul de ansamblu al meciului, adică s-a terminat cu victoria fotbaliștilor români, graţie golului marcat de Dumitrache, în minutul 54, minut în care atacantul nostru central a speculat cu promptitudine şi inteligenţă o greşala a portarului Blochwitz In acest fel Dumitrache a făcut să se materializeze şi pe tabela de marcaj neta superioritate tactică, tehnică şi fizică, manifestată de echipa noastră pe toată durata partidei, superioritate izvorită şi din ambiţia cu care fotbaliştii români au luptat din primul minut şi pînă la ultimul minut de joc. Noua nu ne rămîne decît să-i felicităm, pe ei şi pe antrenorii Valentin Stănescu şi Robert Cosmoc, pentru victoria 4. Albania 4 0 0 4 1—9 0 realizată, pentru satisfacţiile diferite spectatorilor, amatorilor de fotbal din întreaga ţară. Acum, ca de obicei, citeva impresii culese de pe gazon şi din afara lui... PRIMUL INTERLOCUTOR NE-A FOST IORDANESCU, jucătorul care duminică ar fi trebuit să fie în teren dar care datorită accidentării sale a urmărit partidal de la masa presei. După circa 20 de minute de joc Iordănescu ne-a spus : „Meciul este foarte greu pentru fiecare atacant din echipa noastră. Adversarul ii marchează prea strict. O să cîștigăm numai dacă Dumitru sau Radu Nunweiller reușesc să pătrundă prin dribling sau dacă adversarul comite o inexactitate gravă“. Ceea ce s-a si intîmplat in acel minut 54... PĂTRUNDEM in vestiarul ARBITRILOR. Linemayer este înconjurat de mai mulţi ziarişti. Reţinem din declaraţiile sale ! „Echipa României a fost net superioară şi rezultatul avantajează formaţia din R.D. Germană. Scorul trebuia sfi fie mai sever. Mi-au plăcut Dumitrache, Dobrin și Sătmăreanu. „Ii punem o întrebare : — A fost sau nu hent un careu la faza în care Dumitrache era pe punctul de a majora scorul? — Nu puteam să acord II metri- Balonul a fost șutat de la mică distanță ,în mina unui apărător advers. ? ■ H:: .. SA ASCULTAM SI OPINIA LUI DUMITRACHE despre faza cu pricina ! „In momentul in care mă pregăteam să trimit balonul, cu boltă, peste portar, jucătorul de lingă mine a lovit mingea cu mina şi a aruncat-o în corner. Probabil însă că arbitrul nu a văzut infracţiunea, fiind „mascat chiar de mine“. — Cum a fost la marcarea golului ? — Portarul Blochwitz a vrut să arunce mingea peste mine. A aruncat-o prea încet. Mi-am dat seama de acest lucru din primul moment. Am făcut doi pași înapoi, am oprit-o, m-am uitat spre poartă și am trimis balonul in colțul liber. Asta a fost totul. NU ŞTIM DACA ESTE O COINCIDENŢA dar pe Cornel Dinu îl găsim mereu, după meci, în unul şi acelaşi colţ al cabinei. Ne apropiem de el. Este istovit. Mai are însă suficiente forţe pentru a ne spune : „Sunt fericit că am reuşit, în ciuda unor dificultăţi reale, să cîştigăm această partidă şi să terminăm cu patru puncte campania de primăvară. Echipa a jucat foarte bine, mai ales tactic, și victoria de azi ne dă mai mult curaj pentru meciurile din toamnă“. INVERSARE DE ROLURI în dialogul cu Radu Nunweiller. Cel care pune întrebări nu este reporterul ci jucătorul care duminică a făcut una din cele mai bune partide din cariera sa. — Cum a fost meciul, a fost frumos, a plăcut publicului ? în toiul disputei nu mi-am putut da seama prea bine de cele întîmplate pe teren. Ii răspundem că a fost o partidă bună, că echipa a jucat bine, că el a fost la Înălţime. ALĂTURI se afla dobrin. Se îmbracă cu mişcări grăbite. Vrea să ajungă cit mai repede la Piteşti. — Satisfăcut de jocul tău ? — Eu zic că după o pauză atit de Îndelungată am jucat destul de bine. S-a văzut, totuşi, că nu am avut continuitate în activitatea competiţională. — Cum ti s-a părut adversarul ? — Dificil, greu de învins. Cred insă că ne va fi mai uşor pe propriul lui teren cînd va fi obligat să atace. GEORG BUSCHNER, antrenorul oaspeţilor, este foarte lapidar . ,,Ne-am aşteptat să fiţi mai tari pe propriul, dumneavoastră teren. Am dorit un rezultat de egalitate dar nu l-am obţinut. Sper să ne revanşăm la toamnă, în grupa aceasta lucrurile sunt clare : România şi R. D. Germană sunt singurele candidate la primul loc. Cine va cîştiga ? Depinde de ce vom face la Helsinki şi Tirana“. IN SCHIMB, VALENTIN STANESCU a dovedit mult mai multă disponibilitate, organizind o veritabilă conferinţă de presă. El se declară foarte mulţumit de jocul echipei, de faptul că a respectat disciplina tactică indicată. „Le-am spus că nu trebuie să se angajeze într-un joc de uzură, de luptă corp la corp cu adversarul, le-am spus că noi putem cîştiga printr-o superioritate tactică şi tehnică, şi sunt mulţumit că m-au ascultat. Fizic echipa a rezistat bine dar mai trebuie lucrat în această direcţie. Se poate şi mai bine“. ŞI DR. TOMESCU apreciază faptul că din punct de vedere fizic echipa s-a prezentat bine. „Prin buna noastră pregătire fizică am anihilat adversarului principala lui armă. Stabilindu-se o deplină egalitate pe acest plan, superioritatea a trecut de partea noastră deoarece, din punct de vedere tactic şi tehnic, din punct de vedere al concepţiei de joc şi, in primul rînd, din punct de vedere al angajării, echipa noastră a fost mai bună“. Ion Bocioaca ★ BERLIN 28 — Corespondentul Agerpres, C. Varvara, transmite : Toate ziarele apărute luni in capitala R.D. Germane publică cronici despre meciul de fotbal disputat duminică la Bucureşti între selecţionatele României şi R.D. Germane. Cronicarii sunt in unanimitate de acord că victoria fotbaliştilor români a fost meritată. Astfel în ziarul „Neues Deutschland“ se scrie printre altele „Succesul la limită al gazdelor a fost meritat“, iar comentatorul ziarului „Berliner Zeitung“ apreciază că „în ceea ce priveşte tehnica şi forţa de pătrundere, românii au fost superiori“. In articolul din „Junge Welt“ se afla că „Succesul echipei României este meritat. Echipa română a jucat în anumite perioade un fotbal mai bun, mai plin de idei şi mai tehnic“. ★ • DIN CAUZA timpului ploios, luni, pe terenurile de la „Roland Garros“ din Paris a fost programată o singură partidă în cadrul campionatelor internaţionale de tenis ale Franţei. Italianul Panatta l-a învins cu 6—4, 6—4, 6—1 pe chilianul Fillol. Restul partidelor au fost amînate pentru astăzi. In program figurează şi Ilie Năstase care-1 va intilni pe francezul Jauffret. • PESTE 80 000 de spectatori au urmărit pe stadionul „Maracana“ din Rio de Janeiro meciul internaţional amical de fotbal dintre selecţionatele Braziliei şi Boliviei. Jucând excelent, fotbaliştii brazilieni au obţinut victoria cu scorul de 5—0. CLASAMENTUL GRUPEI I. România 4 310 8—2 7 2. R.D. Germană 3 2 0 1 7—1 4 3. Finlanda 31112—6 3 COTIDIENE. COTIDIENE cuverturi, îmbrăcăminte, etc. „Dacă sunteţi amabil să-mi împrumutaţi ceva bani, vă restitui sumele in obiectele pe care le primesc" — zicea ea. Şi oamenii, amabili, dar mai ales naivi — unii, şi amatori de chilipiruri — alţii, i-au împrumutat diverse sume, uneori chiar ?i de o mie de lei. In fapt, Maria Demeter nu era nici sinistrată şi nu primea nici pachete — era o simplă escroacă, tratată in sfirşit de justiţie în adevărata ei postură. (I. DELEANU — coresp. R.I.). Chipurile vechilor fresce Clădită cu mai bine de două secole în urmă — cum spun documentele, prin grija „dumnealor negustorilor“ oraşului — catedrala din Tirgu Jiu poartă două stiluri de pictură. Citeva fresce sunt pictate in stil bizantin — vestigii ale picturii mai vechi, iar restul poartă stilul specific Renaşterii, în care a fost zugrăvită pe la mijlocul secolului trecut de pictorul M. Pop. Vechile fresce in stil bizantin, care împodobesc exteriorul, prezintă mari personalităţi ale antichităţii — Diogene, Plutarh, Hipocrate, Aristotel, Pitagora. (I. BECHERU — coresp. R.I.). În viteză.. Noaptea, după ora închiderii, de la hanul Căprioarei din preajma Mediaşului, Ioan Gabor a plecat cu autoturismul său spre casă. La plecare l-a luat in maşină şi pe ospătarul Iosif Nistor care, toată seara, ii recomandase şi oferise cele mai alese băuturi. Au plecat în mare viteză, au intrat intr-un stîlp şi art decedat pe loc. Ioan Gabor avea 34 de ani, iar Iosif Nistor, 25 de ani... (L. VIRGIL). Darul fetelor Certificatul de „naştere" al ansamblului folcloric „Călmăţuiul“ din comuna Gropeni a fost semnat in anul 1935. De atunci, reputata formaţie de dansuri, alcătuită din reprezentanţi a trei generaţii — bătrini (7 perechi), tineret (10 perechi) şi copii (12 perechi) — a prezentat zeci de spectacole şi a luat parte la numeroase confruntări artistice, atit in ţară cit şi peste hotare. Chiar în aceste zile, dansatorii din Gropeni fac pregătiri pentru apropiatul turneu pe care il vor întreprinde în Belgia. În semn de preţuire şi dragoste pentru cei care au dus faima comunei, fetele din Gropeni au hotărit ca, în cadrul „Zilelor tinerelor fete“ ce se desfăşoară la Căminul cultural, să lucreze un întreg set de costume populare. Astfel, formaţia de dansatori din Gropeni va avea cele mai autentice costume, inspirate şi realizate din folclorul specific comunei. Prin urmare, darul fetelor va aduce comunei o economie de aproape 50 000 lei, dar şi un plus de originalitate şi frumuseţe. (V. CHIURTU — coresp. R.I.). Plus cu plus egal minus organe competente din judeţul Covasna au efectuat un control la citeva cooperative agricole de producţie, urmărind felul cum se gestionează şi se gospodăresc produsele cerealiere proprietate obştească. Şi, dacă bilanţul a fost in general pozitiv , nu au lipsit însă nici minusurile. S-a constatat însă că, de pildă, la cooperativa agricolă de producţie Zagon există un plus de peste 40 010 kilograme cereale, iar la cooperativa agricolă Lisnău alt plus de aproximativ 4 000 kilograme. Cercetările au stabilit in total un plus valoric de 124 000 lei, ca urmare a neglijenţelor in recepţionarea produselor de pe cimp sau în ţinerea evidenţelor primare şi contabile de către magazioneri şi şefii contabili. încercările de scuze nu au lipsit, bineînţeles. S-a dat vina pe cîntare, pe aparatele de măsurat umiditatea, pe condiţiile de depozitare etc., etc. — dar nici unul din cei în culpă nu s-a referit la... minusul de corectitudine şi responsabilitate profesională. Adică la esenţial. (I. PITICU — coresp. R.l.). Rubrică redactată de Pia Rădulescu „România liberă" NOI CRITERII DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE A ÎNVĂŢĂTORILOR ŞI PROFESORILOR Pentru continua îmbunătăţire a activităţii de conducere şi predare în învăţămîntul general obligatoriu precum şi în cel liceal şi tehnic , profesional, recenta normare stabileşte criterii mai judicioase de organizare care pun în valoare în mod corespunzător forţele didactice. In ceea ce priveşte personalul de conducere, actul normativ intrat de curînd în vigoare hotărăşte ca şcolile generale ce funcţionează cu clasele I—VIII şi I—X să aibă un director. Funcţia aceasta va fi exercitată de un profesor care desfăşoară activitatea şi la clasă îndeplinind cel puţin 25 la sută din norma didactică. La şcolile cu clasele I—IV, funcţia de director va fi îndeplinită de unul din învăţători. Postul de director adjunct la şcolile generale va fi aprobat în raport de numărul claselor, limbile de predare, formele de învăţămînt, existenţa internatelor, semiinternatelor, cantinelor şi atelierelor. Directorul adjunct va trebui să presteze 50 la sută din norma didactică. Şi la unităţile din învăţămîntul liceal şi tehnic profesional, directorul trebuie să aibă activitate la clasă — cel puţin 25 la sută din norma didactică. La aceste unităţi, înfiinţarea postului de director adjunct este condiţionată de existenţa a peste 20 de clase. La peste 50 de clase, va putea fi numit un al doilea director adjunct. Personalul de predare la şcolile generale şi liceele de toate categoriile are obligaţia de a desfăşura 8 ore, în medie, pe zi de activitate didactică. Unui post de învăţător, la o clasă, îi revin in medie 36 de elevi. Dacă efectivele de elevi din fiecare clasă sunt mai mici decit stabileşte normativul, posturile de învăţători vor fi atribuite în folul următor : un post de învăţător pînă la un efectiv de 30 elevi in clasele I—IV ; două posturi la un efectiv total de 31—60 elevi In clasele I—IV ; trei posturi la un efectiv total de 61—80 elevi în aceleaşi clase. Pentru profesorii care predau la clasele V—X ale şcolii generale precum şi la licee, numărul orelor de predare de fiecare săptămină este de 18—20. Pentru disciplinele muzică, desen şi educaţie fizică, norma este de 20—21 ore săptămînal. Maistrul-instructor trebuie să efectueze 24—30 ore de instruire practică pe săptămînă. Profesorii predau, de regulă, una sau două discipline, conform pregătirii lor, la mai multe clasa din aceeaşi şcoală sau la şcoli apropiate. In completarea normei, după cum s-a mai arătat, profesorii pot preda si a treia disciplină, cu condiţia ca aceasta să fie înrudită ,cu specialitatea pe care o predau. Profesorii din mediul rural care nici în aceste condiţii nu pot îndeplini norma, pot beneficia de o reducere pînă la 15 ore săptămînal, ei urmînd a efectua în completare, alte activităţi şcolare. La şcolile generale şi liceele în care funcţionează şcoli cu predare în limbile naţionalităţilor conlocuitoare, se vor organiza secţii sau clase cu predare in limba română, indiferent de numărul elevilor. 11 TURANDOT : Opera Română 13 18 57), ora 19,30; A 12-A NOAPTE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ sala din Bdul Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 20; PRESUL: Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20; BUNA SFARA D-LE WILDE : Teatrul „Nottara" sala Magheru (15 93 02), ora 19,30; STÎLPII SOCIETĂŢII : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; COMEDIE CU OLTENI : Teatrul Giuleşti (17 55 46), ora 19,30; NOTA ZERO LA PURTARE : Teatrul „Ion Creangă“ (12 85 56), ora 9; REVISTA ARE CUVÂNTUL : Teatrul „C. Tănase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 şi JOS PĂLĂRIA, sala Victoria (50 20 48), ora 19,30 ; MITICA POPESCU : Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; NINIGRA ŞI ALIGRU : Teatrul „Ţăndărică", sala Victoria (15 23 77), ora 17 şi UN BĂIAT ISTEŢ ŞI UN REGE NATĂFLEŢ, sala Academia (16 14 92), ora 15 ; ARENA 73 : Circul „Globus" (11 01 20), spectacol internaţional, ora 19,30; CICLUL STUDIO 72/73, Debuturi-Afirmări-Confirmări, ora 20, Ateneul Român sala Studio. CINEMATOGRAFE ULTIMUL CARTUȘ: Patria (1184 25), orele 10 - 12,15 - 14,30 — 14,45 — 19 — 21,15 ; Modern (23 71 01), orele 9—11,15—13 30—16—18,15—20,30 , Grădinii, ora 20. ROND DE NOAPTE : Sala Palatului, orele 17,15—20,15; Scala (11 03 71), orele 9—11,15—13,30—14,15—18,45—21,15; Stadionul Dinamo, orele 20,15 ; București (1541 54), orele 9—11,15—13,30— 14,30- 18,45—21 ; Grădină, ora 20,15. PE ARIPILE VINTULUI : Luceafărul (15 87 47), orele 10—14,30—19; Grădină, ora 20. CIPRIAN PORUMBESCU : Capitol (14 29 17), orele 9,30-12,30-14,15-19,15; Grădina, ora 20. OMUL NU E SINGUR : Lumina (14 23 35), orele 9—11,15—13,30—14— 18,30- 20,45. COPIII CĂPITANULUI GRANT : Festival (15 43 84), orele 9—11,15—13,30— 14—18,30—21 ; Favorit (31 04 15), orele 9,15— 11,30 - 13,45 - 14— 18,15—20,30; Melodia (12 04 88), orele 9-11,15-13,30 —16—18,30—20,45 ; Buzești (15 42 /9), orele 9—11,15—13,30—16—18,15—20,30 ; Grădină, ora 20,15 ; Festival, gradină, ora 20. CLASA MUNCITOARE MERGE IN PARADIS: Central (14 12 24). BALADA PENTRU MARIUCA : Timpuri Noi (15 41 10), orele 9-20,15 în continuare. AMINTIRI DIN COPILĂRIE : Doina (14 35 33), orele 9,30-11,30. DOMNULUI PROFESOR CU DRAGOSTE : Doina, orele 13,30-15,30-18 — 20,30. CÎND LEGENDELE MOR : Excelsior (18 10 88), orele 9—11,15—13,30—16— 18,15— 20,30 ; Gloria (22 44 01), orele 8,30- 11—13,30—16—18,30—20,45. CEAŢA : Bucegi (17 05 47), orele 15,45-18—20,30 ; Miorița (14 27 14), orele 9—11,15—13,30—15,45—18—20,15 ; Bucegi, grădină, ora 20. GRĂBIŢI APUSUL SOARELUI : Grivița (17 08 58), orele 9-12,30—16-19,30 ; Lira (31 71 71), orele 15,30-19 ; Grădină, ora 20. DRUMURILE BĂRBAŢILOR : Drumul Sării (3128 13), orele 15,30-18-20,15. ŢARA SALBATICA : înfrăţirea intre popoare (67 14 70), orele 15,30—18— 20,15 ; Moşilor (12 52 93), orele 15,30— 18—20,15 ; Grădină, ora 20. CU MIINILE CURATE : Viitorul (11 48 03), orele 14—18—20,15. CE SE INTIMPLA DOCTORE : Volga (11 91 24), orele 9—11,15-13,30-15,41- 18—20,15 ; Arta (21 31 84), orele 15,30— 18—20,15 ; Grădină, ora 20,30. VERONICA: Cotroceni (49 48 48), orele 16—18—20; Progresul (23 94 10), orele 9—14—13—20. ACEA PISICA BLESTEMATA : Aurora (35 04 44), orele 9-11,15-13,30-15,45- 18—20,30 ; Gradină, ora 20 ; Tomis (21 49 46), orele 9—11,15—13,30—15,45— 18,15—20,30 ; Grădină, ora 20. TECUMSEH : Dacia (16 26 10), orele 9— 11,15—13,30—16—18,15—20,30 ; Vitan (21 39 82), orele 15,30-18-20,30 ; Grădina, ora 20. EU NU VAD, TU NU VORBESTI, EL NU AUDE : ferentari (80 49 85), orele 15,30- 17,45-20. RAPORTUL AGENTULUI 34 : Pacea (31 32 52), orele 14-18-20. NICI UN MOMENT DE PLICTISEALA: Giulesti (17 55 44), orele 15,30-18-20,30. BATRINII BANDITI: Floreasca (33 29 71), orele 15,30-18-20,15. FATA BATRINA : Popular (35 1517), orele 15,30—18—20,15. COWBOY : Munca (21 50 97), orele 15,30- 18-20,15. ELIBERAREA (Seria lll-a) : Rahova (23 91 00), orele 15,30-18—20,15. ELIBERAREA (Seriile IV, V) : Grădina Select (14 27 14), ora 19,45. MISTERUL DIN INSULA BALFE : Flamura (23 07 40), orele 9—11,15—13,30— 16—18,15—20,30 ORGANIZAȚIA : Cosmos (31 1915), orele 15,30—18—20,15. LUPUL MARILOR - RĂZBUNAREA : Unirea (17 10 21), orele 16—19,30 ; Grădină: ora 20; Cinemateca sala Union (13 49 04). CORABIA PASAREA ALBASTRA : orele 10- 12—14 ; MEDALION STAN SI BRAN : orele 16,30—18,30—20,30. MARTI 29 MAI PROGRAMUL I 9 : Teleşcoala. Biologie. Matematică. Limba română ; 10 : Telex ; 10,10 : Avanpremieră ; 10,15 : Teleenciclopedia ; 10,55 : Telecinemateca. „Străluceşte steaua mea" ; 12,20 : Pe-un picior de plai ; 12,45 : 52 de iniţiative în 52 de săptamîni ; 13 : Telejurnal ; 17,30 : Curs de limba rusa ; 18 : Telex ; 18,10 : Steaua polară ; 18,40 : Universitatea TV. Istoria civilizaţiilor ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30: Telejurnal; 20: Cîntecul saptamînii ; 20,05 : Reflector ; 20,20. Seară de teatru : „Singurul martor" de A. și P. Tur. Cu : Dina Cocea, Amza Pellea, Valeria Gagealov, Virgil Ogăşeanu, Violeta Andrei, Emmerich Schalter şi alţii ; 22,10 : 24 de ore ; 22,30 : Gala maeştrilor : Nicolae Secareanu. PROGRAMUL II 20 Seară pentru tineret. Actualitatea pentru tineret ; 20,15 : „Laureaţii" — reportaj ; 20,30 : Melodii la cererea dv. ; 20,45 : Dialog între generaţii ; 21 : In atenţia şcolii — Cerinţele economiei ; 21,15 : Tineri muzicieni ; 21,X : Rubrica sportivă ; 22 : Caleidoscop tehnico-ştiinţific ; 22,10 : Mic „tratat" de comportare — „Stilul e omul" ; 22,20 : Drumul tînărului spre muncă ; 22,40 : „Invitaţie la Ploieşti“ — program de muzică populară şi uşoară MIERCURI 30 MAI Programul I 9 : Curs de limba engleză ; 9,30 : „Mici maeştri mari"; 10 : Telex ; 10,10* Reportaj TV : Ecourile pădurii ; 10,30 : Desene animate ; 10,40 : Umbrele dispar în plină zi ; 11,45 : La ordinea zilei. Azi judeţul Ialomiţa ; 12 : Revista literară TV ; 13 x Telejurnal ; 17,30 : Curs de limbă germană ; 18 x Telex ; 18,15 : Dialog. Tema progresului In ideologia paşoptistă ; 18,40 : Muzica ; 19 : Timp şi anotimp în agricultură ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30: Telejurnal ; 20 : Cîntecul săptâmînii ; 20,05 : Teleobiectiv ; 20,20 : Telecinemateca. Mantaua ; 21,30 s^Finala „Cupei Campionilor Europeni" la fotbal : Ajax Amsterdam—Juventus Torino. Tn pauză — Telejurnal. Programul II 20 : O viaţă pentru o idee x luri Gagarin ; 20,30 : Program de circ; 20,40 : Agenda 20,50 i Tineri interpreţi ; 21,30 : Ghişeul ; 21,50 i Muzee şi expoziţii. Două mari retrospective i Lucas Cranach şi Henri Catargi; 22,10* Femeia In alb.