România Liberă, iulie 1973 (Anul 31, nr. 8923-8948)
1973-07-01 / nr. 8923
COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU SI-A ÎNCHEIAT VIZITA In republica federală germania Simioătă 30 iunie, s-a încheiat vizita oficială pe care tovarăşul I Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a întreprins-o in Republica Federală Germania. Aeroportul Koln-Bonn, unde s-a desfăşurat ceremonia plecării este împodobit, ca şi în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două ţări. A sosit pentru a-şi lua rămas bun preşedintele Republicii Federale Germania Gustav Heinemann, împreună cu sofia, doamna Hilda Heinemann, ministrul federal al justiţiei Gerhard Jahn, care în timpul vizitei a fost reprezentant permanent al guvernului federal pe lingă şeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich Spangenberg, şeful Ofiiiului prezidenţial federal, persoane oficiale vest-germane. La ceremonia plecării participă ambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, membri ai ambasadei şi Agenţiei economice a ţării noastre. Este prezent, de asemenea ambasadorul R. F. Germania la Bucureşti, Erwin Wickert. Cei doi preşedinţi primesc raportul comandantului gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec în revistă garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Federale Germania. Pe terasa aerogării, un grup numeros de muncitori şi tehnicieni români care lucrează în R. F. Germania în cadrul contractelor de cooperare ,cu întreprinderi din această ţară, scandează cu însufleţire .,Ceauşescu-România", aclamă, flutură steguleţe tricolore, exprimîndu-şi încă o dată dragostea şi respectul pentru conducătorul ţăriinoastre. Un grup de copii oferă celor doi preşedinţi, tovarăşei Elena Ceauşescu şi doamnei Hilda Heinemann, buchete de trandafiri roşii. Lascara avionului cei doi preşedinţi îşi iau un călduros rămas bun, îşi string miinile. La 9:15, ora locală, aeronava prezidențială decolează, îndreptindu-se spre patrie. Pînă la frontieră, avionul prezidențial este escortat de o escadrilă a forțelor aeriene federale. . MĂREŢIA PREZENTULUI Aurel Baranga Niciodată oamenii n-au fost mulţumiţi de prezentul lor. Trecutul exercita asupra psihologiei lor o tiranie nostalgică, viitorul ii solicita cu forţa mirajului. Este pentru prima dată in istorie că prezentul, acest timp incert, poartă prin care viitorul devine trecut, îşi spune cuvintul cu autoritate. Trecutul apropiat ne este încă prezent in memorie, marele dezastru al celii de-al doilea război mondial, cu tot cortegiul său de nefericiri omeneşti, este încă foarte viu in amintirea unei umanităţi neconsolate. După o experienţă atât de amară, viitorul nu se înfăţişează eliberat de primejdii. Imensul stoc de bombe atomice, evaluat la un milion de unităţi convenţionale „Hirosima“ constituie pentru întreaga omenire un pericol de o permanenţă ce nu poate fi ignorată. Poluarea mediului atmosferic şi înconjurător nu e o poveste de adormit copiii. Problema apei, factor esenţial al vieţii şi al supravieţuirii speciei, nu poate fi expediată la sfirşitul unui codicil de discuţii platonice. Foamea endemică şi nerezolvată din unele părţi ale planetei, analfabetismul ce mai dăinuie, îndărătnic si neluat in seamă în numeroase puncte ale globului, epidemiile, nu sint doar subiecte pitoreşti , menite să alimenteze fantezia filmelor documentare. Sint tot atîtea plăgi sociale, care, apăsînd asupra virului cheamă prezentul la ictilizare a conştiinţelor şi aturor voinţelor. Oamenii sentului sunt mai responsa oricind de viitorul ei, de soarta unei lumi, că prea mică, pentru ca să fie şi indiferentă, prea solidară in destinele ei esenţiale, pentru ca să-şi poată îngădui luxul unor amnezii. Timpurile istorice nu se mai prezintă in compartimentarea lor clasică : trecutul este încă prezent, viitorul şi-a şi făcut simţită existenţa cu o presiune şi cu o urgenţă, altădată de neconceput. A intervenit o mutaţie in distribuirea răspunderilor. Responsabilităţile nu mai apasă doar pe umerii unor naţiuni beneficiind de o recunoscută forţă economică, ci se împart in mod egal între toate popoarele lumii, la fel interesate de soarta planetei pe care trăiesc Dacă avuţiile lumii constituie încă obiectul unor privilegii, apărate de cei care le deţin cu scumpătate şi egoism, riscurile, primejdiile şi spectrele tristeţii se împart în proporţii egale tuturor oamenilor. De aici datoria lor, şi dreptul lor inalienabil de a-şi spune cuvintul in problemele fundamentale ale lumii, de aici şi obligaţia, politică şi morală, de a fi ascultaţi. Prezentul, condiţionind viitorul, se demonstrează a fi un timp de luptă, autoritate şi decizie. Cu prilejul vizitei sale in Republica Federală Germania i-au fost făcute tovarăşului Nicolae Ceauşescu numeroase portrete. Mi se pare insă că cel mai elocvent şi mai plin de semnificaţii a fost acela in care a fost numit : „om al prezentului", al unui prezent încărcat de răspunderi, în asemenea măsură devotat marilor idealuri ale omului de pretutindeni, încit ne dă „dimensiunea marilor personalități care au construit prin energia lor VIITORUL". Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! în pagina a 3-a: COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială in Republica Federală Germania a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu Noi utilizări ale plasmei în industrie TIMIŞOARA (coresp. R.I.—i Medoia). Un colectiv de specialişti de la întreprinderea „Electromotor" din Timişoara a realizat, pe baza unei concepţii proprii, un prestigios utilaj denumit ,,Plasmarc“, menit să folosească plasma în industrie la confecţionarea miezurilor magnetice ale motoarelor electrice de mare gabarit şi la consolidarea acestora prin sudură. In timpul efectuării probelor tehnologice utilajul s-a comportat In evidenţele hidrocentralei de la Porţile de Fier a fost consemnată producerea celui de-al 150-lea milion kilowaţi-oră energie electrică peste sarcinile de plan revenite de la începutul anului. O treime din cantitatea ireproşabil. Aplicarea noii tehnologii duce la creşterea productivităţii muncii de cinci ori faţă de metodele clasice şi la îmbunătăţirea vădită a calităţii lucrărilor. Aplicată în producţie la uzina amintită, ea contribuie totodată la obţinerea unei economii anuale de aproximativ 50 tone metal. Această instalaţie, prima de acest fel în ţară, situează realizările specialiştilor timişoreni în pas cu cele mai noi cuceriri ale tehnicii mondiale, respectivă este realizată suplimentar nivelului prevăzut în angajamentul anual al energeticienilor de aici. Totodată aparatele de măsură consemnează faptul că puternicele hidrogeneratoare funcţionează cu parametrii superiori celor stabiliţi in proiecte, la actualul potenţial energetic al fluviului obţinîndu-se zilnic în plus o importantă cantitate de energie electrică. PORŢILE RETIER: Al 150-lea milion kilowaft-oră energie electrică peste plan tatiaAUGUST În acest an, 20 de materiale de construcţie noi Zece noi secţii de producţie şi fabrici au fost puse în funcţiune, de la începutul anului şi pînă în prezent, în sectorul industriei materialelor de construcţie. Astfel,, la Iaşi au început să producă o nouă secţie de prefabricate din beton armat, cu o capacitate de 70 000 mc pe an, precum şi o alta pentru o producţie anuală de 14 milioane ţigle ceramice. La Vaslui, producţia anuală a fabricii de materiale izolatoare se suplimentează cu 12 000 tone de vată minerală, iar aceea a Combinatului de ceramică fină din Cluj cu 450 000 mp plăci de majolică. Pe agenda şantierelor de construcţii figurează, de asemenea, şi alte obiective care urmează să se alinieze la startul producţiei. Astfel, o nouă instalaţie pentru fabricarea cimentului îşi va începe activitatea de producţie în cadrul Combinatului de materiale de construcţie din Cîmpulung-Muscel, iar întreprinderea de cărămizi din Sibiu îşi creează noi capacităţi, mărindu-şi astfel potenţialul anual cu2 milioane cahle. Prin crearea noilor obiective I şi prin dezvoltarea capacităţilor I existente, industria materialelor de construcţie îşi sporeşte pro ducţia, în acest an, cu 15 la sută, realizînd totodată 20 de I materiale de construcţie noi, cu caracteristici tehnice şi economice superioare care vor per- I mite reducerea cu circa 35—40 la sută a lucrărilor de construc- I ţii montaj. Ieri la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a înapoiat in Capitală Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care i-au însoţit, în vizita oficială in Republica Federală Germania, s-au reintors sâmbătă la amiază în Capitală. Prin întreaga sa desfăşurare, vizita înalţilor oaspeţi români, în R. F. Germania a constituit o expresie evidentă a relaţiilor bune, prieteneşti, care s-au dezvoltat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de vedere.. La cel mai înalt nivel a fost exprimată hotărîrea comună de a intensifica colaborarea multilaterală, pe multiple planuri, în avantajul reciproc, al înţelegerii, colaborării, progresului şi păcii în lume. Avînd loc acum, în preajma Conferinţei pentru securitate şi colaborare în Europa, intîlnirile şi convorbirile conducătorilor celor două state, desfăşurate într-o atmosferă deschisă, constructivă, documentele politice de deosebită însemnătate, acordurile de cooperare economică, ştiinţifică, tehnică şi culturală, semnate cu acest prilej au ilustrat in mod concret posibilităţile reale ce există pentru înfăptuirea ţelurilor nobile ce stau in faţa acestei importante reuniuni a guvernelor ţărilor continentului nostru. Depăşind cu mult cadrul relaţiilor bilaterale. Declaraţia solemnă comună încheiată la Bonn — al şaptelea document politic de acest fel semnat in cursul anului de ţara noastră cu state din diferite regiuni ale globului — se impune prin caracterul său, prin principiile general valabile ce le statuează ca o contribuţie de preţ la promovarea climatului de pace şi securitate a unei noi politici în viaţa internaţională. Exprimînd satisfacţia opiniei publice din ţara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei şefului statului român, mii şi mii de bucureşteni au întîmpinat cu entuziasm pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-au manifestat încă o dată, dragostea, mulţumirile profunde ale întregului popor pentru eforturile susţinute ce le depune în vederea propăşirii patriei noastre, creşterii, prestigiului ei în lume, in slujba înţelegerii şi conlucrării între popoare în folosul păcii şi progresului în lume. La aeroportul Băneasa, în întîmpinare au venit tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşa Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, cu soţiile: Maxim Berghianu, Gheorghe Cioară, Dina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Magdalena Filipaş, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ştefan Andrei. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi culturale, generali, ziarişti. Au fost de faţă Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri adinterim al R. F. Germania la Bucureşti, şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în ţara noastră, alţi membri ai corpului diplomatic. La coborîrea din avion tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, sunt salutaţi cu multă căldură de conducătorii de partid şi de stat, de celelalte persoane oficiale. Cetăţenii Capitalei veniţi in întîmpinare, aclamă entuziast, le urează bun sosit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, răspund cu multă prietenie urărilor calde ce le sunt adresate. (Agerpres) Instalaţii româneşti -tip de perforat cu comandă BAIA MARE (coresp. R. I. — R. Piciu). La Uzina de utilaj minier şi reparaţii din Baia Mare au fost realizate şi sunt în curs de omologare primele instalaţii de perforat găuri lungi şi medii, cu comandă semiautomată, destinate exploatărilor de minereuri neferoase. Concepută de un grup de specialişti de la I.C.P.I.M.N.R. Baia Mare, noua instalaţie care poate realiza găuri pînă la 40 m lungime contribuie la creşterea vitezelor de perforare în subteran, la reducerea efortului fizic, facilitind, in acelaşi timp, aplicarea unor metode de mare productivitate în exploatările miniere. Gama de utilizare a acestor noi utilaje cu performanţe la nivelul celor existente pe piaţa mondială poate fi extinsă şi in sectorul de construcţii şi amenajări hidrotehnice, introducerea lor în producţia de serie eliminind complet importurile. Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pag. a 5-a STAREA VREMII Excelenţei Sale Domnului GUSTAV HEINEMANN BONN Părăsind teritoriul Republicii Federale Germania doresc să vă exprim, în numele meu şi al soţiei, cele mai calde mulţumiri pentru ospitalitatea desăvirşită de care ne-am bucurat în timpul vizitei în ţarăi dumneavoastră. îmi exprim convingerea că vizita făcută şi convorbirile fructuoase pe care le-am avut cu dumneavoastră, cu domnul cancelar Willy Brandt, cu celelalte personalităţi ale vieţii politice şi economice vest-germane vor contribui la dezvoltarea pe multiple planuri a relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi RepublicaFederală Germania, în interesul popoarelor din cele două ţări ale noastre, al cauzei colaborării, securităţii şi păcii în Europa şi în lume. Folosesc acest prilej pentru a vă adresa dumneavoastră şi stimatei doamne Heinemann cordiale urări de sănătate şi fericire. Doresc, de asemenea, să adresez întregului popor al Republicii Federale Germania urările noastre de progres, prosperitate şi pace. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Preşedintele Republicii Federale Germania Constanţa. S-a încheiat secerişul orzului în întreprinderile agricole de stat întreprinderile agricole de stat din judeţul Constanţa au încheiat secerişul orzului. Potrivit datelor ce ne-au fost furnizate, pînă acum au fost recoltate aproape 85. 000 ha cu orz, ceea ce reprezintă 42 la sută din suprafaţa cultivată în sectorul de stat şi 32 la sută în cel cooperatist. De subliniat faptul că secerişul orzului s-a terminat în întreprinderile agricole de stat din judeţul CONSTANŢA pe întreaga suprafaţă. Foarte avansate, urmînd să încheie lucrarea în una-două zile, sunt judeţele TULCEA, IALOMIŢA DOLJ şi TIMIŞ. De altfel, specialiştii din minister apreciază că pînă marţi există condiţii ca în sudul ţării lucrarea să fie încheiată. In paralel, s-a trecut la însămînţarea culturilor duble. Pînă acum s-au semănat peste 32.000 ha, mai avansate fiind judeţele CONSTANŢA, ILFOV şi TIMIŞ. In patru zile, în întreprinderile agricole de stat, s-au semănat circa 8 000 ha. ★ Ieri a avut loc la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor şedinţa Comandamentului unic pentru coordonarea lucrărilor din campania agricolă de vară. In centrul atenţiei a stat asigurarea cu piese de schimb, dat fiind faptul că graficele de livrare, nu au fost respectate la unele repere. In consecinţă s-a stabilit ca ministerele furnizoare să trimită de urgenţă delegaţi în fabricile producătoare de piese de schimb şi să impulsioneze ritmul de livrare, astfel incit pînă marţi seara piesele să ajungă în bazele de aprovizionare, iar pînă joi să fie livrate unităţilor agricole Fiecare unitate trebuie să-şi asigure un stoc minim de piese de schimb pentru a putea interveni operativ în cazul defectării în lan a unor maşini. Din constatările făcute pe teren a reieşit faptul că mijloacele de transport sunt puse la dispoziţie cu promptitudine. Totuşi, unele întreprinderi de transport au interzis şoferilor să intre cu autocamioanele în mirişte pentru a încărca recolta, pretinzînd ca produsele să fie aduse la şosea. In această situţie, s-a hotărît ca Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor să ceară unităţilor din subordine ca toate autocamioanele, puse la dispoziţia agricultturii să fie încărcate în lan. Altă măsură, pentru buna desfăşurare a campaniei, a fost Livrarea in luna iulie, din cota trimestrului III, a carburanţilor la nivelul solicitărilor Urmează ca măsura să fie aduşi la cunoştinţa tuturor depozitei lor de produse petroliere.