România Liberă, iulie 1973 (Anul 31, nr. 8923-8948)

1973-07-01 / nr. 8923

COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU SI-A ÎNCHEIAT VIZITA In republica federală germania Simioătă 30 iunie, s-a încheiat­­ vizita oficială pe care tovarăşul I Nicolae­ Ceauşescu, preşedintele­­ Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a întreprins-o in Republica Fede­rală Germania. Aeroportul Koln-Bonn, unde s-a desfăşurat ceremonia plecă­rii este împodobit, ca şi în ziua sosirii, cu drapelele de stat ale celor două ţări. A sosit pentru­ a-şi lua rămas bun preşedintele Republicii Federale Germania Gustav Heinemann, împreună cu sofia, doamna Hilda Heine­mann, ministrul federal al jus­tiţiei Gerhard Jahn, care în tim­pul vizitei a fost reprezentant permanent al guvernului federal pe lingă şeful statului român, împreună cu doamna Anna Jahn, Dietrich­ Spangenberg, şeful Ofii­­iului prezidenţial federal, per­soane oficiale vest-germane. La ceremonia plecării parti­cipă ambasadorul României la Bonn, Constantin Oancea, mem­bri ai ambasadei şi Agenţiei e­­conomice a ţării noastre. Este prezent, de asemenea ambasa­dorul R. F. Germania la Bucu­reşti, Erwin Wickert. Cei doi preşedinţi primesc ra­portul comandantului gărzii de onoare aliniate pe aeroport, apoi trec în revistă­ garda. Răsună acordurile imnurilor de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Federale Germania. Pe terasa aerogării, un grup numeros de muncitori şi tehni­cieni români care lucrează în R. F. Germania în cadrul con­tractelor de cooperare ,cu în­treprinderi din această ţa­ră, scandează cu însufleţire .,Ceauşescu-România", aclamă, flutură steguleţe tricolore, ex­­primîndu-şi încă o dată dragos­tea şi respectul pentru conducă­torul ţării­­noastre. Un grup de copii oferă celor doi preşedinţi, tovarăşei Elena Ceauşescu şi doamnei Hilda Hei­nemann, buchete de trandafiri roşii. La­­scara avionului cei­ doi preşedinţi îşi iau un călduros ră­mas bun, îşi­ string miinile. La 9:15, ora locală, aeronava prezidențială decolează, în­­dreptindu-se spre patrie. Pînă la frontieră, avionul prezidențial este escortat de o escadrilă a forțelor aeriene federale. . MĂREŢIA PREZENTULUI Aurel Baranga Niciodată oamenii n-au fost mulţumiţi de prezentul lor. Trecutul exercita asupra psihologiei lor o tiranie nos­talgică, viitorul ii solicita cu forţa mirajului. Este pentru prima dată in istorie că pre­zentul, acest timp incert, poartă prin care viitorul de­vine trecut, îşi spune cuvin­­tul cu autoritate. Trecutul a­­propiat ne este încă prezent in memorie, marele dezastru al celii de-al doilea război mondial, cu tot cortegiul său de nefericiri omeneşti, este încă foarte viu in amintirea unei umanităţi neconsolate. După o experienţă atât de amară, viitorul nu se înfăţi­şează eliberat de primejdii. Imensul stoc de bombe ato­mice, evaluat la un milion de unităţi convenţionale „Hirosi­ma“ constituie pentru întrea­ga omenire un pericol de o permanenţă ce nu poate fi ignorată. Poluarea mediului atmosferic şi înconjurător nu e o poveste de adormit co­piii. Problema apei, factor e­­senţial al vieţii şi al supra­vieţuirii speciei­, nu poate fi expediată la sfirşitul unui codicil de discuţii platonice. Foamea endemică şi nerezol­vată din unele părţi ale pla­netei, analfabetismul ce mai dăinuie, îndărătnic si neluat in seamă în numeroase punc­te ale globului, epidemiile, nu sint doar subiecte pito­reşti , menite să alimenteze fantezia filmelor documenta­re. Sint tot atîtea plăgi socia­­le, care, apăsînd asupra vi­­­rului cheamă prezentul la ictilizare a conştiinţelor şi aturor voinţelor. Oamenii sentului sunt mai respon­­sa oricind de viitorul ei, de soarta unei lumi, că prea mică, pentru ca să fie şi indiferentă, prea solidară in destinele ei esen­ţiale, pentru ca să-şi poată îngădui luxul unor amnezii. Timpurile istorice nu se mai prezintă in compartimenta­rea lor clasică : trecutul este încă prezent, viitorul şi-a şi făcut simţită existenţa cu o presiune şi cu o urgenţă, altă­dată de neconceput. A inter­venit o mutaţie in distribui­rea răspunderilor. Responsa­bilităţile nu mai apasă doar pe umerii unor naţiuni bene­ficiind de o recunoscută for­ţă economică, ci se împart in mod egal între toate po­poarele lumii, la fel interesa­te de soarta planetei pe care trăiesc Dacă avuţiile lumii constituie încă obiectul unor privilegii, apărate de­­ cei care le deţin cu scumpătate şi egoism­, riscurile, primej­diile şi spectrele tristeţii se împart în proporţii egale tu­turor oamenilor. De aici da­toria lor, şi dreptul lor ina­lienabil de a-şi spune cuvin­­tul in problemele fundamen­tale ale lumii, de aici şi obli­gaţia, politică şi morală, de a fi ascultaţi. Prezentul, con­­diţionind viitorul, se demon­strează a fi un timp de luptă, autoritate şi decizie. Cu prilejul vizitei sale in Republica Federală Germa­nia i-au fost făcute tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu nume­roase portrete. Mi se pare insă că cel mai elocvent şi mai plin de semnificaţii a fost acela in care a fost nu­mit : „om al prezentului", al unui prezent încărcat de răs­punderi, în asemenea măsură devotat marilor idealuri ale omului de pretutindeni, încit ne dă „dimensiunea marilor personalități care au con­struit prin energia lor VIITO­RUL". Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! în pagina a 3-a: COMUNICAT COMUN cu privire la vizita oficială in Republica Federală Germania a preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu Noi utilizări ale plasmei în industrie TIMIŞOARA (coresp. R.I.—i Medoia). Un colectiv de specia­lişti de la întreprinderea „Elec­tromotor" din Timişoara a reali­zat, pe baza unei concepţii pro­prii, un prestigios utilaj denu­mit ,,Plasmarc“, menit să folo­sească plasma în industrie la confecţionarea miezurilor mag­netice ale motoarelor electrice de mare gabarit şi la consolida­rea acestora prin sudură. In timpul efectuării probelor teh­nologice utilajul s-a comportat In evidenţele hidrocentralei de la Porţile de Fier a fost con­semnată producerea celui de-al 150-lea milion kilowaţi-oră ener­gie electrică peste sarcinile de plan revenite de la începutul a­­nului. O treime din cantitatea ireproşabil. Aplicarea noii teh­nologii duce la creşterea pro­ductivităţii muncii de cinci ori faţă de metodele clasice şi la îmbunătăţirea vădită a calităţii lucrărilor. Aplicată în produc­ţie la uzina amintită, ea contri­buie totodată la obţinerea unei economii anuale de aproximativ 50 tone metal. Această instalaţie, prima de acest fel în ţară, si­tuează realizările specialiştilor ti­mişoreni în pas cu cele mai noi cuceriri ale tehnicii mondiale, respectivă este realizată supli­mentar nivelului prevăzut în angajamentul anual al energeti­­cienilor de aici. Totodată apara­tele de măsură consemnează faptul că puternicele hidrogene­­ratoare funcţionează cu parame­trii superiori celor stabiliţi in proiecte, la actualul potenţial e­­nergetic al fluviului obţinîn­­du-se zilnic în plus o importan­tă cantitate de energie electrică. PORŢILE RE­TIER: Al 150-lea milion kilowaft-oră energie electrică peste plan­ ­­ta­t­iaAUGUST În acest an, 20 de materiale de construcţie noi Zece noi secţii de producţie şi fabrici au fost puse în func­ţiune, de la începutul anului şi pînă în prezent, în sectorul in­dustriei materialelor de con­strucţie. Astfel,, la Iaşi au înce­put să producă o nouă secţie de prefabricate din beton armat, cu o capacitate de 70 000 mc pe an, precum şi o alta pentru o producţie anuală de 14 milioane ţigle ceramice. La Vaslui, pro­ducţia anuală a fabricii de ma­teriale izolatoare se suplimen­tează cu 12 000 tone de vată mi­nerală, iar aceea a Combinatu­lui de ceramică fină din Cluj cu 450 000 mp plăci de majolică. Pe agenda şantierelor de con­strucţii figurează, de asemenea, şi alte obiective care urmează să se alinieze la startul produc­ţiei. Astfel, o nouă instalaţie pentru fabricarea cimentului îşi va începe activitatea de pro­ducţie în cadrul Combinatului de materiale de construcţie din Cîmpulung-Muscel, iar între­prinderea de cărămizi din Si­biu îşi creează noi capacităţi, mărindu-şi astfel potenţialul anual cu­­2 milioane cahle. Prin crearea noilor obiective I şi prin dezvoltarea capacităţilor I existente, industria materialelor­­ de construcţie îşi sporeşte pro­­­ ducţia, în acest an, cu 15 la sută, realizînd totodată 20 de I materiale de construcţie noi, cu­­ caracteristici tehnice şi econo­­­­mice superioare care vor per- I mite reducerea cu circa 35—40 la sută a lucrărilor de construc- I ţii montaj. Ieri la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a înapoiat in Capitală Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, împreună cu persoa­nele oficiale care i-au însoţit, în vizita oficială in Republica Federală Germania, s-au re­­intors sâmbătă la amiază în Ca­pitală. Prin întreaga sa desfăşurare, vizita înalţilor oaspeţi români, în R. F. Germania a constituit o expresie evidentă a relaţiilor bune, prieteneşti, care s-au dez­voltat în ultimii ani între cele două state, ea încheindu-se cu rezultate deosebit de rodnice, din toate punctele de vedere.. La cel mai înalt nivel a fost expri­mată hotărîrea comună de a in­tensifica colaborarea multilate­rală, pe multiple planuri, în a­­vantajul reciproc, al înţelegerii, colaborării, progresului şi păcii în lume. Avînd loc acum, în preajma Conferinţei pentru securitate şi colaborare în Europa, intîlniri­­le şi convorbirile conducătorilor celor două state, desfăşurate într-o atmosferă deschisă, con­structivă, documentele politice de deosebită însemnătate, acor­durile de cooperare economică, ştiinţifică, tehnică şi culturală, semnate cu acest prilej au ilus­trat in mod concret posibilităţile reale ce există pentru înfăptui­rea ţelurilor nobile ce stau in faţa acestei importante reuniuni a guvernelor ţărilor continentu­lui nostru. Depăşind cu mult cadrul re­laţiilor bilaterale. Declaraţia so­lemnă comună încheiată la Bonn — al şaptelea document politic de acest fel semnat in cursul anului de ţara noastră cu state din diferite regiuni ale globului — se impune prin caracterul său, prin principiile general va­labile ce le statuează ca o con­tribuţie de preţ la promovarea climatului de pace şi securitate a unei noi politici în viaţa inter­naţională. Exprimînd satisfacţia opiniei publice din ţara noastră pentru aceste rezultate remarcabile ale vizitei şefului statului român, mii şi mii de bucureşteni au în­­tîmpinat cu entuziasm pe tova­răşul Nicolae Ceauşescu, şi-au manifestat încă o dată, dragos­tea, mulţumirile profunde ale întregului popor pentru efortu­rile susţinute ce le depune în ve­derea propăşirii patriei noastre, creşterii, prestigiului ei în lume, in slujba înţelegerii şi conlucră­rii între popoare în folosul păcii şi progresului în lume. La aeroportul Băneasa, în în­­tîmpinare au venit tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi tovarăşa Elena Maurer, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, cu soţiile: Maxim Ber­­ghianu, Gheorghe Cioară, Dina Ciobanu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Faze­kas, Petre Lupu, Dumitru Po­­pescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Constantin Băbălău, Cornel Burtică, Miron Con­­stantinescu, Mihai Dalea, Mi­­hai Gere, Magdalena Fili­­paş, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ştefan Andrei. Erau prezenţi membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organiza­ţiilor obşteşti, personalităţi ale vieţii noastre ştiinţifice şi cul­turale, generali, ziarişti. Au fost de faţă Bernhard Wolf, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al R. F. Germania la Bucureşti, şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi în ţara noastră, alţi membri ai corpului diplomatic. La coborîrea din avion tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi tovară­şa Elena Ceauşescu, sunt salutaţi cu multă căldură de conducăto­rii de partid şi de stat, de ce­lelalte persoane oficiale. Cetăţenii Capitalei veniţi in întîmpinare, aclamă entuziast, le urează bun sosit. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, răspund cu multă prietenie urărilor calde ce le sunt adresate. (Agerpres) Instalaţii româneşti -t­ip de perforat cu comandă BAIA MARE (coresp. R. I. — R. Piciu). La Uzina de utilaj mi­nier şi reparaţii din Baia Mare au fost realizate şi­ sunt în curs de omologare primele instalaţii de perforat găuri lungi şi medii, cu comandă semiautomată, des­tinate exploatărilor de minereuri neferoase. Concepută de un grup de specialişti de la I.C.P.I.M.N.R. Baia Mare, noua instalaţie care poate realiza găuri pînă la 40 m lungime contribuie la creşterea vitezelor de perforare în subte­ran, la reducerea efortului fizic, facilitind, in acelaşi timp, apli­carea unor metode de mare pro­ductivitate în exploatările minie­re. Gama de utilizare a acestor noi utilaje cu performanţe la ni­velul celor existente pe piaţa mondială poate fi extinsă şi in sectorul de construcţii şi ame­najări hidrotehnice, introduce­rea lor în producţia de serie eli­­minind complet importurile. Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pag. a 5-a STAREA VREMII Excelenţei Sale Domnului GUSTAV HEINEMANN BONN Părăsind teritoriul Republicii Federale Germania doresc să vă exprim, în numele meu şi al soţiei, cele mai calde mulţumiri pen­tru ospitalitatea desăvirşită de care ne-am bucurat în timpul vizitei în ţarăi dumneavoastră. îmi exprim convingerea că vizita făcută şi convorbirile fruc­tuoase pe care le-am avut cu dumneavoastră, cu domnul cancelar Willy Brandt, cu celelalte personalităţi ale vieţii politice şi econo­­­m­ice vest-germane vor contribui la dezvoltarea pe multiple planuri a relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi Republica­­Fede­rală Germania, în interesul popoarelor din cele două ţări ale noas­tre, al cauzei colaborării, securităţii şi păcii în Europa şi în lume. Folosesc acest prilej pentru a vă adresa dumneavoastră şi stima­tei doamne Heinemann cordiale urări de sănătate şi fericire. Doresc, de asemenea,­ să adresez întregului popor al Republicii Federale Germania urările noastre de progres, prosperitate şi pace. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat­ al Republicii Socialiste România Preşedintele Republicii Federale Germania Constanţa. S-a încheiat secerişul orzului în întreprinderile agricole de stat întreprinderile agricole de stat din judeţul Constanţa au înch­eiat secerişul orzului. Po­trivit datelor ce ne-au fost fur­nizate, pînă acum au fost re­coltate aproape 85. 000 ha cu orz, ceea ce reprezintă 42 la sută din suprafaţa cultivată în sec­torul de stat şi 32 la sută în cel cooperatist. De subliniat faptul că secerişul orzului s-a terminat în întreprinderile agricole de stat din judeţul CONSTANŢA pe întreaga suprafaţă. Foarte avansate, urmînd să încheie lu­crarea în una-două zile, sunt judeţele TULCEA, IALOMIŢA DOLJ şi TIMIŞ. De altfel, spe­cialiştii din minister apreciază că pînă marţi există condiţii ca în sudul ţării lucrarea să fie încheiată. In paralel, s-a trecut la însămînţarea culturilor duble. Pînă acum s-au semănat peste 32.000 ha, mai avansate fiind judeţele CONSTANŢA, ILFOV şi TIMIŞ. In patru zile, în în­treprinderile agricole de stat, s-au semănat circa 8 000 ha. ★ Ieri a avut loc la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimen­tare şi Apelor şedinţa Coman­damentului unic pentru coordo­narea lucrărilor din campania agricolă de vară. In centrul a­­tenţiei a stat asigurarea cu pie­se de schimb, dat fiind faptul că graficele de livrare, nu au fost respectate la unele repere. In consecinţă s-a stabilit ca ministerele furnizoare să trimi­tă de urgenţă delegaţi în fabri­cile producătoare de piese de schimb şi să impulsioneze rit­mul de livrare, astfel incit pînă marţi seara piesele să ajungă în bazele de aprovizionare, iar pînă joi să fie livrate unităţilor agricole Fiecare unitate trebuie să-şi asigure un stoc minim de piese de schimb pentru a putea interveni operativ în cazul de­fectării în lan a unor maşini. Din constatările făcute pe­ te­ren a reieşit faptul că mijloace­le de transport sunt puse la dis­poziţie cu promptitudine. Totuşi, unele întreprinderi de trans­port au interzis şoferilor să in­tre cu autocamioanele în mirişte pentru a încărca recolta, pre­­tinzînd ca produsele să fie a­­duse la şosea. In această situ­­ţie, s-a hotărît ca Ministerul Transporturilor şi Telecomuni­caţiilor să ceară unităţilor din subordine ca toate autocamioa­nele, puse la dispoziţia agricult­turii să fie încărcate în lan. Altă măsură, pentru buna desfăşurare a campaniei, a fost Livrarea in luna iulie, din cota trimestrului III, a carburanţi­­lor la nivelul solicitărilor Ur­mează ca măsura să fie aduşi la cunoştinţa tuturor depozitei lor de produse petroliere.

Next