România Liberă, august 1973 (Anul 31, nr. 8949-8974)

1973-08-01 / nr. 8949

ANUl XXXI Nr. 8949 & 6 pagini 30 bani P ~B.\. ^ | nim Noile orizonturi ale şcolii Cuvîntarea rostită de to­varăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973 şi Hotărî­­rea cu privire la dezvoltarea şi perfecţionarea învăţămin­­tului deschid largi orizon­turi şcolii noastre, care va trebui să cunoască importan­te transformări atit în ce priveşte conţinutul şi orien­tarea, cit şi în ce priveşte metodologia de predare a cunoştinţelor. Epoca în care trăim, epocă de grandioase planuri şi re­alizări constructive, solicită existenţa unei şcoli pe mă­sura sa — o şcoală neanchi­lozată de servituţi şi meto­de anacronice, o şcoală mo­dernă, capabilă să pregă­tească pe toate eşaloanele ei, în strîns contact cu practi­ca, cadrele de specialişti în numărul şi de calitatea de care are nevoie societatea noastră. Va trebui, deci, mai bine corelat învăţămîntul cu evoluţia generală a societă­ţii, vor trebui înlăturate toate neajunsurile semnalate la Plenară. O mare operă pedagogică se cere a fi înfăptuită, înce­­pînd din aceste zile şi la care sînt chemaţi să partici­pe numeroşi factori, din şcoală şi din afara ei, pentru că sarcinile înscrise în re­centa Hotărîre depăşesc graniţele stricte ale perime­trului şcolar. In faţa în­­văţămîntului românesc se află astăzi obiective fără precedent, care trebuie să fie aduse la îndeplinire, în­­cepînd chiar din anul şco­lar de care ne mai despar­te puţin timp. Amploarea lor obligă la elaborarea u­­nor studii aprofundate, la o largă consultare a ca­drelor didactice şi a tuturor celor care au tangenţă cu şcoala (dar cine nu are tan­genţă ?) Ţara noastră se numără printre puţinele din lume, în care se va asigura o şco­larizare generala de mai lun­gă durată prin generaliza­rea învăţămîntului obliga­toriu de zece şi, în pers­pectivă, de 12 clase. A­­ceasta va duce la creşterea considerabilă a aportului şcolii la ridicarea nivelu­­lui cultural al întregului popor, va contribui la lichi­darea deosebirilor dintre munca fizică şi cea intelec­tuală, la ridicarea pe trepte tot mai înalte a vieţii spiri­tuale a naţiunii noastre so­cialiste. înfăptuirea aces­tui învăţămînt solicită re­zolvări operative şi origina­le, dotări corespunzătoare, precum şi pregătirea cadre­lor necesare. Hotărîrea impune o sumă de reaşezări valorice în sis­temul de învăţămînt privind extinderea învăţămîntului preşcolar, profilarea mai ju­dicioasă a liceelor, ponderea avînd-o liceele de specialita­te, o nouă profilare a şcoli­lor profesionale, un invăţă­­mînt superior legat de pro­ducţie şi de cercetare ştiin­ţifică. In sfera procesului de continuă perfecţionare sunt incluse şi cadrele didactice. „Perfecţionînd învăţămîn­tul, spunea în cuvîntarea sa tovarăşul Nicolae Ceauşescu, trebuie să mergem la ridica­rea nivelului de cunoştinţe al învăţătorului şi profeso­rului, la creşterea răspunde­rii lor. Numai astfel vom putea obţine o ridicare ca­litativă a întregului proces instructiv şi educativ". Sunt multe de făcut în această direcţie, atit în pregătirea cit şi în perfecţionarea şi selecţionarea cadrelor di­dactice, în ridicarea nive­lului calitativ al învăţămîn­tului liceal la sate sau în domeniul pregătirii maiştri­lor şcolari. Lichidarea repetenţiei este în mod direct condiţionată de focalizarea atenţiei spre fiecare elev, nu numai spre întreaga clasă. Noua orien­tare pretinde cadrelor di­dactice modalităţi peda­gogice diferenţiate, o cu­noaştere mai bună a ca­pacităţii elevilor. Este ne­cesar ca toate cadrele noas­tre didactice să se ridice la nivelul noilor exigenţe ale procesului instructiv-edu­­cativ. Nu trebuie uitat că ora de predare nu mai poate avea caracterul vechi, bazat pe expunerea verbală. E nevoie de o predare ac­tivă, sprijinită pe elemente concrete, pe demonstraţii practice. Un tîmp larg de acţiune se deschide, deci, în faţa or­ganelor şcolare, a ministere­lor şi consiliilor populare, în faţa tuturor unităţilor şco­­lare. Const. Sîrbu Cu ocazia prezenţei la odihnă in Crimeea, marţi după-amiază, tovarăşul Nicolaa Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, şi tova­răşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. ŞEI ELEM al P.C.R., s-au întâlnit cu tova­răşul Todor Jivkov, prim-se­­cretar al C.C. al Partidului Co­munist Bulgar, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. In cadrul întîlnirii, au fost a­­bordata probleme privind dez­voltarea In continuare a colabo­rării prieteneşti dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Co­munist Bulgar şi a relaţiilor­­de bună vecinătate dintre Republi­ca Socialistă România şi Repu­blica Populară Bulgaria in inte­resul ambelor popoare, al cauzei socialismului şi păcii. Intîlnirea s-a desfăşurat Intr-o atmosferă caldă, tovărășească. (Agerpres) Măsuri urgente pentru încheierea recoltatului în cel mai scurt timp Ieri s-a încheiat seceri­şul griului şi în ju­deţele OLT şi TELEORMAN. In ultimele zile, oamenii mun­cii de pe ogoare au intensifi­cat eforturile pentru încheierea recoltării griului şi însăminţa­­rea unor suprafeţe cit mai mari, cu culturi duble. Aşa se face că, PINA ACUM, IN 14 JUDEŢE ALE TARII — în cea mai mare parte cu pondere în producţia de grîu — SECERIŞUL S-A­­ TERMINAT PE ÎNTREAGA SUPRAFAŢA CULTIVATA. Fi­nă ieri, potrivit datelor furni­zate de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor s-a strîns recolta de grin de pe aproape 1,9 milioane hectare, realizările reprezentînd în ÎN­TREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT 94 la sută, iar în COOPERATIVELE AGRICOLE DE PRODUCŢIE — 79 la sută din total. Iată cum se prezintă situaţia pe zone pedo-climatice. In zona I-a agricolă — zonă ce grupează judeţele din Dobro­­gea, Cîmpia Dunării şi Cîmpia de vest — secerişul este practic încheiat. Au mai rămas unele suprafeţe de recoltat In judeţele BIHOR şi ARAD, acţiune care, printr-im efort decisiv, poate fi terminată intr-o zi, ma­xim două. In zona a II-a agricolă — zo­nă ce grupează judeţele din su­dul şi estul Carpaţilor — a anul rămas de strîns recolta de grîu de pe 14 la sută din supra­faţa cultivată în IA.S. şi de pe 21 la sută în cooperativele a­­gricole de producţie. Se pune problema accelerării ritmului de lucru, în special în judeţele NEAMŢ (33 la sută din preve­deri), BOTOŞANI (59 la sută), BACAU şi IAŞI. Comparativ cu celelalte zone în centrul Transilvaniei şi nor­dul ţării se cultivă cu grîu o suprafaţă mai redusă ,­­ circa 347 000 hectare. Dar şi aici — unde lanurile au ajuns la coa­cere cel mai tîrziu — vor tre­bui luate măsuri urgente ca, în cel mai scurt timp, recolta­tul să fie încheiat. Pînă acum în zona a IlI-a s-a strîns griul doar de pe 31 la sută din supra­faţa cultivată în I.A.S. şi 24 la sută în cooperativele agricole. Prin folosirea din plin a com­binelor, concentrarea agregate­lor de recoltat din judeţele în­vecinate ce au terminat seceri­şul, organizarea echipelor de secerători care să acţioneze pe terenurile nemecanizabile sau unde lanurile sunt îmburuienate sau culcate din cauza averselor, există condiţii ca şi în judeţele BRAŞOV şi HARGHITA (1 la sută din prevederi) COVASNA (2 la sută), BISTRIŢA-NASAUD şi CLUJ (9 la sută) MUREŞ (14 la sută), SIBIU (19 la sută), SUCEAVA (23 la sută), SĂLAJ (25 la sută), să se termine sece­ratul înainte de a se producă pierderi prin scuturare. Păşind in luna august — cind suma temperaturilor necesare viitoarelor culturi se reduce pe zi ce trece — este firesc să ne întrebăm : CUM STĂM CU SEMĂNATUL CULTURILOR DUBLE ? Dacă în întreprinderile agricole de stat rezultatele sunt mai bune (54 la sută din preve­deri), în cooperativele agricole s-au semănat doar 44 la sută din suprafaţa prevăzută In timp ce în judeţele BRAILA, IALOMIŢA, VRANCEA, GA­LAŢI şi ARAD s-a semănat 63,73 la sută din suprafaţa planificată, în cooperativele a­­gricole din TELEORMAN, OLT, ARGEŞ, PRAHOVA, BOTO­ŞANI şi altele lucrarea se des­făşoară într-un ritm lent. Ţi­­nind seama că orice intîrziere afectează producţia de furaje, organele agricole trebuie să ac­ţioneze mai hotărît pentru ca suprafeţele prevăzute cu cultu­rile duble să fie realizate inte­gral. Astăzi începe recoltarea sfeclei de zahăr La 1 august, în sudul şi vestul ţării începe recol­tarea primelor parcele culti­vate cu sfeclă de zahăr. Ac­ţiunea se declanşează cu a­­proximativ 10—12 zile mai de­vreme faţă de anul trecut. Condiţiile climatice din aces­te zone — în special din luna iulie s- au favorizat creşterea greutăţii rădăcinilor şi acu­mularea de zahăr. Desigur că specialiştii din unităţile cultivatoare vor identifica culturile mai avansate în ve­getaţie, adică cele care sunt în măsură să asigure cel pu­ţin 23—25 tone de sfeclă la hectar şi a căror rădăcini au minimum 13 la sută conţinut de zahăr. Pe data de 5 august, fabri­cile de zahăr din ARAD, TI­MIŞOARA, CRAIOVA, CO­RABIA, GIURGIU şi BUZĂU încep prelucrarea noii­ recol­te. Acum, in toate aceste uni­tăţi se desfăşoară probele la cald şi se iau ultimele măsuri ca, odată începută, campania de prelucrare să se desfășoa­re în mod exemplar. CAMIOANE Petre Sălcudeanu Numai cu zece, cincisprezece ani in urmă, pe şoselele ţă­rii, atîtea cite erau şi se puteau numi intr-adevăr şo­sele, dacă intruneai din ki­lometru în kilometru cite un camion aveai senzaţia aglomerării, insolitului, indi­ferent că, înaintea lui şi după el, drumul ţi se deschidea in cale liber ca un mare bule­vard. Ca şofer, am avut tot­deauna spaimă de camioane, poate din pricina mărimii lor, a cantităţii imense de metal înşurubat şi sudat cu trăinicie pe roţile mari de cauciuc , coloşi blindaţi pe Ungă care te simţi precar, dacă nu inutil in coşmelia ta cu caroseria de grosimea unei hirtii de cale. De fie­care dată, un şofer, în forul lui intim se declară fericit cind depăşeşte cu bine un camion şi iremediabil trist la apariţia altuia. De fapt, un camion nu este altceva decit un camion, iar conducătorul lui un om oarecare, mai so­lid poate şi cu braţele mai vinjoase, pe măsura namilei cu zeci de cai putere, subor­donată lui în toate, atunci, fireşte o cină, tehnic este foar­te bine pusă la punct. Dar chiar sufocat de te­merile pe care le ai atunci cind treci pe lingă un exem­plar de zece sau cinsprezece tone, mirosind a răşini încin­se şi a uleiuri arse într-o combustie şi ea de proporţii mari, un camion reprezintă şi altceva, poate înainte de toate altceva. Şi acest alt­ceva nu se referă doar la for­ma vehiculului, la mărimea lui, deşi au neîndoios şi aces­tea o mare importanţă, ci la sensul mai adine al exis­tenţei lor, la rolul tot mai important pe care-l au in dezvoltarea vieţii noastre economice. In decurs de numai două ore, pe o porţiune de şosea de nici o sută cincizeci de kilometri, am numărat o mie şase sute de camioane, in zdrobitoarea lor majoritate de producţie românească, de tonaje diferite. In locul ver­deiul şi cenuşiului S.R.-uri­­lor de început, născute mai mult din ciocan în uzinele braşovene, au apărut moder­nele camioane în culorile curcubeului: camioane de cinci, zece şi cinsprezece to­(Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE INTÎLNIRE PRIETENEASCĂ In zilele de 30—31 iulie a avut loc în Crimeea o intîlnire a conducătorilor partidelor comu­niste şi muncitoreşti din ţările socialiste, la care au participat: T. Jivkov, prim-secretar al C.C. al P. C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Bul­garia, G. Husak, secretar gene­ral al C.C. al P.C. din Ceho­slovacia, E. Honecker, prim-se­cretar al C.C. al P.S.U.G., J. Gedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Mongole, E. Gierek, prim-secre­tar al C.C. al P.M.U.P., Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Romfin, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, J. Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., precum și A. A. Gro­­mîko, membru al Biroului Po­litic al C.C. al P.C.U.S., minis­trul afacerilor externe al U. R.S.S., B. N. Ponomariov, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., se­cretar al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S. Participanţii la intîlnire s-au informat reciproc asupra vieţii şi activităţii partidelor lor, asu­pra dezvoltării statelor lor so­cialiste. Au fost examinate pro­bleme ale colaborării politice, economice şi ideologice dintre partidele şi ţările frăţeşti. A a­­vut loc un larg schimb de pă­reri asupra problemelor inter­naţionale actuale. Conducătorii P. C. Bulgar, P. C. din Cehoslovacia, P.S.U.G., P.P.R.M., P.M.U.P., P.C.R., P.M.S.U. şi P.C.U.S. au consta­tat că, în perioada care s-a scurs de la intîlnirea din Cri­meea din iulie 1972 au fost ob­ţinute succese importante in realizarea obiectivelor de politi­că externă, trasate în declara­ţiile Comitetului Politic Consul­tativ al Tratatului de la Varşo­via, în hotărîrile congreselor partidelor frăţeşti, în programul păcii al Congresului al XXIV- lea al P.C.U.S. încetarea războ­iului din­­Vietnam, recunoaşte­rea deplină pe baza dreptului internaţional a Republicii De­mocrate Germane, reglementa­rea relaţiilor dintre Cehoslova­cia şi Republica Federală Ger­mania, întărirea poziţiei inter­naţionale a Cubei, începerea cu succes a Conferinţei general­­europene pentru securitate şi cooperare — toate acestea re­flectă sporirea influenţei politi­cii de pace a ţărilor comunităţii socialiste. Un mare rol în înfăptuirea a­­cestei politici d­in însănătoşirea întregii situaţii internaţionale l-au jucat întîlnirile şi discuţiile pe care conducătorii partidelor frăţeşti şi ai ţărilor socialiste le-au avut în ultimul timp cu reprezentanţi ai statelor capita­liste. L. I. Brejnev a informat des­pre activitatea de politică exter­ai­ă C.C. al P.C.U.S. pentru rea­lizarea Programului păcii, adop­tat de Congresul al XXIV-lea, despre recentele vizite in State­le Unite ale Americii, în Repu­blica Federală Germania şi Franţa, despre tratativele purtate şi acordurile în­cheiate, inclusiv acordul so­­vieto-american cu privire la preîntîmpinarea unui război nu­clear. Conducătorii partidelor frăţeşti au dat o înaltă apreciere politicii externe leniniste a P.C.U.S., contribuţiei personala a secretarului general al C.C. al P.C.U.S., L. I. Brejnev, In infăptuirea acestei politici, care are o mare însemnătate interna­ţională. S-a ajuns la concluzia comu­nă că în ansamblul situaţiei in­ternaţionale s-au produs impor­tante schimbări pozitive : capătă o tot mai largă recunoaştere in­ternaţională principiile coexis­tenţei paşnice între state cu sis­teme sociale diferite ; se lărgesc legăturile economice reciproc a­­vantajoase între ţările socialiste şi cele capitaliste ; se deschid perspective mai favorabile pentru noi paşi constructivi meniţi să contribuie la consolidarea păcii şi securităţii internaţionale. S-a subliniat că este impor­tant ca, prin eforturile comune ale tuturor statelor interesate să se consolideze mutaţiile pozitive de pe arena internaţională, să fie transpuse consecvent în via­ţă acordurile şi tratatele înche­iate, să se înainteze neabătut spre obiectivul principal — asi­gurarea păcii generale. A fost exprimată hotărîrea u­­nanimă de a desfăşura o colabo­rare activă a ţărilor socialiste în această direcţie, a fost rea­firmată hotărîrea lor de a con­tribui la succesul conferinţei ge­­neral-europene pentru securitate şi cooperare. Apreciind pozitiv concluziile fundamentale ale con­sultărilor pregătitoare de la Helsinki şi ale primei faze a conferinţei general-europene , reuniunea miniştrilor afacerilor externe , conducătorii partide­lor frăţeşti îşi exprimă convin­gerea că lucrările acestei confe­rinţe, de care popoarele leagă mari speranţe pentru statornici­rea in Europa a unei păci cu a­­devărat trainice, pot să se în­cheie încă în acest an, dacă exi­stă bunăvoinţa participanţilor. Pentru a conferi o autoritate politică cit mai mare hotărîrilor conferinţei, faza ei finală ar tre­bui să se desfăşoare la cel mai înalt nivel. Ţările socialiste se pronunţă pentru dezvoltarea între statele europene a unor relaţii economi­ce de mari proporţii şi ele lungă durată, libere de discriminări şi inegalitate, pentru contacte largi şi multiforme între opinia pu­blică din toate ţările, pentru sti­mularea turismului, a legăturilor sportive, pentru dezvoltarea re­laţiilor culturale şi a schimbului de valori spirituale, în vederea întăririi păcii şi înţelegerii reci­proce între popoare. Ţările soci­aliste pornesc de la faptul că o asemenea colaborare trebuie să se dezvolte in cadrul respectării stricte a suveranităţii fiecărui stat şi neamestecului în trebu­rile lui interne, respectlndu-se legile, obiceiurile şi tradiţiile fiecărei ţări. Această colaborare va corespunde intereselor tutu­ror popoarelor europene şi ale fiecăruia în parte. A fost remarcată cu satisfac­ţie actuala activizare a forţelor sociale care pot juca un rol im­portant în îndeplinirea sarcinii istorice de transformare a Eu­ropei într-un continent al păcii, in consolidarea păcii pe pămînt. Ţările socialiste se pronunţă consecvent pentru completarea destinderii politice prin destin­derea militară, care favorizează dezarmarea. Ele acordă o mare însemnătate tratativelor cu pri­vire la reducerea înarmărilor şi forţelor armate în Europa cen­trală, care urmează să înceapă in octombrie a.c. la Viena. Ţările socialiste consideră ne­cesare lărgirea zonei de destin­dere, extinderea ei asupra in­­tregii lumi. Aceasta reclamă, in primul rînd, reglementarea ne­întârziată a situaţiilor conflictu­­ale, generate de agresiunea im­perialistă. Au fost reafirmate sprijinul constant faţă de poziţiile Repu­blicii Democrate Vietnam şi Guvernului Revoluţionar Provi­zoriu al Republicii Vietnamului de Sud, care cer îndeplinirea neabătută de către toate părţile a Acordului de la Paris, necesi­tatea de a se acorda popoarelor din Indochina posibilitatea de a-şi hotărî singure soarta, de a se instaura o pace echitabilă in întreaga Indochină ; au fost ex­primate solidaritatea internaţio­­nalistă cu poporul vietnamez, hotărîrea de a-i acorda ajutorul necesar, de a întări colaborarea frăţească cu R.D. Vietnam. Una dintre cele mai acute pro­bleme continuă să fie situaţia din Orientul Apropiat, care tre­buie să fie reglementată pe baza retragerii complete a trupelor israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, respectării independen­ţei şi drepturilor legitime ale statelor şi popoarelor din aceas­tă regiune, inclusiv ale poporu­lui arab al Palestinei. Politica de destindere şi de dezvoltare a colaborării paşnice între state se bucură de spriji­nul fierbinte al popoarelor, al întregii opinii publice progre­siste şi iubitoare de pace din lume. Paralel cu aceasta, însă, continuă să existe forţe care, acţionînd in spiritul „războiului rece“, se opun destinderii Inter­naţionale, se pronunţă pentru intensificarea pregătirilor mili­tare şi pentru umflarea buge­telor militare. Este necesar să se manifeste o vigilenţă neslă­bită faţă de politica acestor for­ţe, să se contracareze tentative­le lor de a induce în eroare o­­pinia publică mondială, de a se­măna neîncrederea şi ura intre popoare, de a folosi destinderea pentru subminarea poziţiilor so­cialismului. Statele socialiste promovează o politică externă principială de clasă. Orientarea spre întărirea păcii şi securităţii internaţiona­le, solidaritatea cu lupta de eli­berare a popoarelor din toate ţările şi de pe toate continente­le, respingerea atentatelor îm­potriva libertăţii şi independen­ţei lor, împotriva dreptului lor de a-şi decide de sine stătător soarta — acestea sînt părţi com­ponente inseparabile ale unei a­­semenea politici. Ţinînd seama de uriaşa în­semnătate pe care o are colabo­rarea economică dintre ţările so­cialismului pentru desfăşurarea cu succes a construcţiei socialis­te şi comuniste, pentru creşterea permanentă a bunăstării şi cul­turii popoarelor acestor ţări, au fost examinate modul cum se înfăptuieşte Programul complex al integrării economice socialiste şi principalele direcţii de per­fecţionare in continuare a activi­tăţii Consiliului de Ajutor Eco­nomic Reciproc. S-a reafirmat că aceste probleme trebuie să rămână şi pe viitor în centrul a­­tenţiei partidelor comuniste şi muncitoreşti din ţările membre ale C.A.E.R. La întâlnire s-a subliniat că unitatea tot mai puternică a par­tidelor comuniste şi muncito­reşti, a tuturor forţelor antiim­­perialiste contribuie la succesul cauzei păcii şi progresului so­cial. A fost exprimată convinge­rea că întărirea neabătută a co­eziunii mişcării comuniste inter­naţionale pe b­aza principiilor marxism-leninismului şi inter­naţionalismului proletar, strînsa colaborare frăţească a comunişti­lor din toate ţările vor avea de jucat şi în viitor un rol remar­cabil în consolidarea destinderii, pentru triumful idealurilor pă­cii şi socialismului. Conducătorii tuturor partidelor frăţeşti care au participat la în­tâlnire au subliniat unanim do­rinţa de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre ţările socia­liste, de a-şi coordona acţiunile pe arena internaţională, în inte­resul cauzei socialismului şi con­solidării păcii, întâlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. III 24 de ore, oră cu oră, pe şoselele litoralului Exodul estival transformă Constanţa şi salba localităţilor înşirate pe cei 80 km de pe ţărmul Mării Negre în zona cu cel mai intens trafic rutier din ţară. Despre circulaţie deci, despre felul în care a fost pre­gătit şi se desfăşoară acest tra­­fic deosebit am adunat date, secvenţe dinamice dar şi cite un stop-cadru, însoţind un e­­chipaj al serviciului circulaţi­ei municipiului Constanţa. Ia­­tă-ne, aşadar, împreună cu e­­chipajul condus de lt. maj. Ni­colae Costfk­ovici, la ora „H“ ora startului anchetei noastre, care este de fapt ora 11. Este o oră de acal­mie relativă in circulaţia litora­lului, care cunoaşte o intensita­te deosebită intre orele 6—9 şi 16—21. Pentru a sugera mai bine gradul Intensităţii traficu­lui în aceste ore reţinem că, faţă de un trafic „normal“ de circa 400 autovehicule pe oră, într-un punct nodal, in perioada de trafic intens trec... 3 600 au­tovehicule pe oră. Facem aceas­tă adnotare in timp ce maşina noastră se îndreaptă spre una din principalele artere de acces spre litoral — DN 2A, Hîrşo­­va-Constanţa. Pe aici, lumea se îndreaptă spre mare. Trafi­cul este mai intens. Fluenţa este, însă, asigurată de starea bună a căii de rulare şi mai ales de acele „triplări“ din zo­nele mai dificile. ...Un apel prin staţia radio ne face să revenim la Constanţa. La intersecţia străzii Filimon Sîrbu cu str. Stabilizării s-a produs un accident. Un mo­ment de neatenţie şi de neglija­re a normelor legale, o încer­care de depăşire a unui vehicul prin partea interzisă şi auto­turismul cu nr. 1-DJ-6219 este avariat de autobasculanta 31-DJ- 3324. Avariile sunt uşoare, dar necazul e necaz . lui Ştefan Cin­­culescu din Craiova i se sus­pendă pe două luni permisul de conducere... Legea e lege. Ora 12. Ne îndreptăm spre Mamaia. Ofiţerul ne atrage a­­tenţia asupra unui autobuz care „valsează“ printre autoturis­me pe artera principală a sta­ţiunii. Este oprit şi şoferul au­tobuzului 31-CT-5714, Ion En­ciu, este testat alcoolscopie. Fiola se înverzeşte. (Amendă şi suspendarea permisului de con­ducere). Siutghiolul poartă pete de ulei şi motorină. Curînd desci­frăm misterul. O staţie „sui ge­neris“ de spălare­ a tractoarelor şi autoturismelor ! In zona de nord a staţiunii Mamaia, între Tabăra Turist şi „Hanul piraţi­lor“ sunt spălate automobilele turiştilor şi tractoarele diferite­lor unităţi din zonă. Nu-s toc­mai probleme de circulaţie, dar nu putem rămîne... impasibili la această încălcare flagrantă a normelor legale. Sperăm să intervină aici şi gospodarii locu­rilor. Am depăşit, însă, cu mai bine de o jumătate de ceas. Ora 13, aşa că ne grăbim spre altă zonă circulată c artera Constanţa-Mangalia. Străbatem largul bulevard Alexandru Lă­­puşneanu, care ocoleşte centrul aglomerat al oraşului Cons­tanţa şi ne lansează spre Eforie. Creşte numărul semnalizatoare­lor şi al marcajelor rutiere, dar şi al agenţilor de circulaţie, iar radarul (ştiţi, acela care nu se vede, dar... te vede !) lucrează aici permanent, in mai multe puncte. Rezultat : în 20 de zile au fost depistate 710 depăşiri ale vitezei regulamentare, dar de la începutul sezonului doar două accidente. Ora 14. Rulăm pe noua arteră ocolitoare care evită traversarea oraşului Eforie Nord, datorită căreia timpul necesar ajunge­rii în Eforie Sud şi celelalte staţiuni din zonă se scurtează cu 15—18 minute. Ora 15. „Testul“ ne oferă ocazia să reţinem un caz. Au­toduba TV cu nr. 22-B-1787, a­­parţinînd Consiliului popular al judeţului Ilfov, Direcţia de drumuri şi poduri — S.U.T. este condusă de şoferii Marin Dul­ceaţă şi Mircea Ţapu. In cabină, mai mulţi salariaţi ai unităţii , ce-i drept cu forme în regulă, cu tabel şi adresă-delegaţie a- I. Butnaru (Continuare in pag. a 2-a) MITINGUL PRIETENIEI ŞI SOLIDARITĂŢII ROMĂNO-VIETNAMEZE Cu prilejul vizitei oficiale de prietenie pe care o face în­ ţara noastră delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Vietnam, marţi sea­ra în Capitală, în Sala Palatu­lui, a avut loc mitingul priete­niei şi solidarităţii româno-viet­­nameze. Mitingul a reunit peste 3 000 de oameni ai muncii din între­prinderile şi instituţiile Capita­lei, personalităţi ale vieţii şti­inţifice şi culturale, reprezen­tanţi ai conducerii unor institu­ţii centrale şi organizaţii ob­şteşti, generali şi ofiţeri supe­riori. In sală se aflau, de ase­menea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului­ de Stat şi ai guvernului. La miting au asistat şefi ai misiunilor diplomatice acredi­taţi in ţara noastră, precum şi membri ai Ambasadei R. D. Vietnam şi ai Ambasadei Re­publicii Vietnamului de sud la Bucureşti, încadrate de drapelele de stat ale celor două ţări, stemele Re­publicii Socialiste România şi Republicii Democrate Vietnam împodobeau fundalul scenei. In limbile română şi vietnameză era înscrisă urarea s „Trăiască prietenia frăţească, alianţa şi colaborarea dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Vietnam !“. In aplauzele asistenţei, în pre­(Continuare in pag. a 3-a) li în pag. a 3-a: Ion • Cuvînturile rostite de tovarăşii Gheorghe Maurer şi Fam Van Dong • Semnarea documentelor oficiale în­cheiate cu prilejul vizitei delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Vietnam

Next