România Liberă, septembrie 1973 (Anul 31, nr. 8975-9000)
1973-09-01 / nr. 8975
ANUL XXXI Nr. 8975 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN REPUBLCA CUBA Calduroasa primire la Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente. Locuitorii celui de al doilea mare oraş al ţârii i-au înconjurat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu cu un impresionant entuziasm popular, ovaționînd pentru prietenia româno-cubaneză Vineri dimineaţa. In cea de-a treia zi a vizitei in Cuba frăţească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Romăn, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi celelalte persoane oficiale române, au fost oaspeţii oraşului Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafaţă şi populaţie, situată in extremitatea răsăriteană a ţării şi considerată leagănul revoluţiei cubaneze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt însoţiţi de tovarăşul Fidel Castro, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba, prim-ministru al Guvernului Revoluţionar şi de tovarăşa Vilma Espin, preşedinta Federaţiei femeilor cubaneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion special. Pe aeroportul „Antonio Maceo“ conducătorii României şi Cubei sunt salutaţi de comandantul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărcinări speciale în această provincie, Armando Hart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al Comitetului provincial de partid, precum şi de Haydee Santamaria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drapele româneşti şi cubaneze, cu un mare portret al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, însoţit de o lozincă in limbile română şi spaniolă : „Provincia Oriente urează bun venit preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Se intonează imnurile celor două state, după care tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro trec în revistă compania de onoare aliniată pe aeroport. Numeroşi locuitori ai oraşului, aflaţi în incinta aeroportului, ovaţionează îndelung pe cei doi conducători, pentru prietenia româno-cubaneză. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, celelalte persoane oficiale române şi cubaneze iau loc în maşini deschise, îndreptindu-se spre centrul oraşului, al doilea ca mărime din Cuba, puternic centru economic, dispunînd de fabrici de zahăr, de ciment şi încălţăminte, de textile şi produse alimentare, de o importantă rafinărie de petrol. Majoritatea obiectivelor sunt situate în zona portului, care dispune de condiţii naturale deosebit de prielnice ce au permis ca oraşul să cunoască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, totodată, oraşul celor mai vechi mărturii revoluţionare cubaneze. Aici se află mormîntul lui Jose Marti, „apostolul revoluţiei“, căzut eroic pe câmpul de luptă in 1895 în timpul războiului de eliberare de sub jugul colonial, precum şi monumentul înălţat în memoria sa. Mai presus de toate, Santiago de Cuba este oraşul unde, într-o dimineaţă de iulie, cu două decenii în urmă, răpăitul sec al mitralierelor anunţa lumii începutul insurecţiei naţionale cubaneze, încununată cu instaurarea puterii populare în ianuarie 1959. Moncada — fosta garnizoană a oraşului — adevărat simbol al asupririi şi violenţei, era socotită cetatea inexpugnabilă a zbirilor regimului de tiranie al lui Batista, aici erau instruite şi găzduite unităţile sale de elită. Asupra acestei garnizoane, in zorii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri şi înflăcăraţi revoluţionari, în frunte cu Fidel Castro şi din care făceau parte printre alţii Raul Castro şi Abel Santamaria, au lansat un atac cu o Îndrăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reuşit, chiar dacă Moncada nu a fost cucerită atunci, chiar dacă din cei 135 de tineri participanţi mulţi au fost ucişi, printre care şi Abel Santamaria, mulţi alţii fiind prinşi şi judecaţi, această acţiune eroică a demonstrat că regimul dictatorial este departe de a fi invulnerabil aşa cum credeau exponenţii lui, că el este condamnat de istorie la dispariţie. De aici, de la Moncada, flacăra mişcării insurecţionale a fost reaprinsă în Sierra Maestra. Lupta armată condusă de Fidel Castro avea să ducă, după trei ani de bătălii înverşunate la doborîrea tiraniei, la victoria revoluţiei. Astăzi, pe frontiscipiul Moncadei se poate citi o inscripţie scrisă cu litere uriaşe : „Cazarmă transformată în şcoală“. Intr-adevăr, aici a fost creat complexul şcolar „26 Iulie" unde au venit să înveţe carte în primul rînd copiii celor care au participat la lupta revoluţionară şi, alături de ei, foştii combatanţi, mai tineri sau mai vîrstnici, pentru a mînui cu acelaşi elan revoluţionar uneltele construcţiei socialiste, tot aşa cum au fost mînuite armele insurecţiei. La intrarea în complexul şcolar are loc o emoţionantă ceremonie. O pionieră adresează un călduros salut de bun venit oaspeţilor în numele tuturor copiilor care învaţă aici. „Cunoaştem luptele poporului român — se spune în mesajul citit de ea — ca şi marile succese în dezvoltarea economică şi socială realizate de dumneavoastră după angajarea României pe drumul socialismului. In acest an, al celei de-a XX-a aniversări a asaltului eroic asupra cazărmii Moncada, asalt întreprins de un grup de curajoşi tineri conduşi de iubitul nostru conducător, comandantul Fidel Castro, pionierii din Cuba de astăzi şi întregul nostru popor şi-au intensificat eforturile pentru a obţine succese şi mai mari asigurînd înaintarea noastră pe calea socialismului. Transmiteţi un salut călduros pionierilor din ţara dumneavoastră şi vă dorim şedere plăcută în oraşul nostru“. (Continuare în vag, ■ l-a) ■ Pe străzile oraşului Matanzas, uriaşe pancarte cu chipul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, oraşului Matanzai fac o entuziastă primire conducătorilor României şi Cubei Nicolae Ceauşescu. Pe fondul tricolorului românesc scrie : „Tovarășe Matanzas vă salută !* Accelerarea ritmului la arături şi recoltări Aseară, la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor s-a organizat o teleconferinţă pe marginea stadiului actual al lucrărilor agricole. Amaliza care s-a făcut cu această ocazie a evidenţiat rămîneri în urmă într-o serie de judeţe la executarea unor lucrări de strictă actualitate. Deşi cu multă vreme în urmă ministerul a stabilit ca pînă la sfîrşitul lunii august să se încheie arăturile pe toate suprafeţele recoltate — din care o bună parte sînt destinate griului — se constată că acest obiectiv nu a fost realizat. Din totalul suprafeţelor afectate însămînţărilor de toamnă, în cooperativele agricole de producţie s-au arat numai 43 la sută, iar pentru grîu 44 la sută. In unele judeţe nu s-a arat nici măcar un sfert din suprafaţa prevăzută ( Sălaj, Maramureş, Harghita, Bistriţa-Năsăud etc. Faptul că tocmai aceste judeţe vor începe primele semănatul orzului şi griului, impune din partea organelor agricole din judeţele exemplificate măsuri prompte pentru grăbirea ritmului de lucru la arături. Cu acest prilej, s-a atras atenţia că nu s-a respectat în toate judeţele sarcina trasată de minister privind fertilizarea cu îngrăşăminte organice a unei părţi din terenul pe care se va cultiva griul. La 31 august, cind această acţiune trebuia încheiată, pe cîmp s-au transportat numai 1,73 milioane tone din 5,63 milioane tone cate s-au prevăzut. Realizările la acest capitol într-o serie de judeţe — Suceava, Bihor, Caraş-Severin, Maramureş, Olt, Dolj, Timiş, Constanţa, Argeş etc. — se situează între 11 şi 16 la sută faţă de prevederi. Realizarea producţiilor medii sporite la care s-au angajat aceste judeţe, pentru anul viitor, depinde într-o bună măsură şi de fertilizarea terenurilor. Ca urmare, se impune folosirea tuturor atelajelor pentru transportarea şi împrăştierea rapidă pe cimp a îngrăşămintelor organice. Un alt punct abordat în teleconferinţă a fost stringerea recoltei. Pînă acum sfecla de zahăr a fost recoltată de pe 23 700 ha. Lucrarea trebuie grăbită in judeţele Mureş si Timiş, unde cantitatea de sfeclă de zahăr recoltată nu este conform graficelor. Dar, cea mai importantă problemă în acest sector o cons tituie transportul rapid al recol- tei în fabrică sau în bazele de recepţie. Cuvîntul de ordine tre- buie să fie nici un kilogram de sfeclă rămas pe cîmp. Aceasta pentru că datorită căldurii, se înregistrează deprecieri calitative ale produsului, în cazul în care nu este înmagazinat imediat după recoltare. Specialiştii afirmă că la fiecare 24 de ore sfecla de zahăr rămasă în grămezi mici pe teren pierde 0,02 la sută din zahăr. In acelaşi timp au loc şi pierderi în greutate (150—200 kg. la hectar). De aceea, este necesar ca recoltatul să se facă în funcţie de posibilităţile de transport şi în cazul în care intervin anumite deficienţe în acest flux, sfecla să fie adunată în grămezi mari, protejate, dar să nu fie lăsată pe timp mai mult de 24 de ore. In ceea ce priveşte floareasoarelui — recoltată pînă în prezent de pe 17 000 ha — s-a atras atenţia ca aceasta să fie strînsă (acolo unde s-a copt) fără Intîrziere. Experienţa anilor trecuţi a arătat că există o tendinţă de întirziere a recoltării acestei culturi, fapt ce s-a răsfrint negativ asupra producţiei. Intîrzierea provoacă pierderi de seminţe de 200—400 kg la hectar, ceea ce înseamnă 40—80 kg. ulei. Pentru ca floarea-soarelui să fie culeasă într-un timp foarte scurt este nevoie să se utilizeze toate mijloacele mecanizate. După combine să se organizeze echipe de culegători care să recupereze sămînţa rămasă pe cîmp şi cărora să li se plătească fiecare kilogram de sămînţă adunat. In acelaşi timp, grăbirea recoltării, ca şi eliberarea terenului se impun şi pentru că, după această plantă, o parte din terenuri vor fi cultivate cu grîu, ceea ce presupune — pentru semănatul în perioada optimă — un timp necesar pregătirii patului germinativ. In teleconferinţă s-a atras atenţia asupra grijii cu care trebuie să fie recoltaţi cartofii de toamnă, precum şi depozitarea corespunzătoare a acestora. Tot în ceea ce priveşte recoltarea s-a arătat necesitatea ca unităţile cooperatiste cultivatoare de tutun să asigure membrilor lor mijloacele de transport necesare pentru acest produs. Faptul că în luna septembrie — după aprecierile meteorologilor — ploile nu sunt deloc excluse impune folosirea tuturor forţelor aflate în dotare pentru ca recolta să fie culeasă şi adăpostită în timp scurt. Legat de asigurarea cu săminţă de grîu s-au constatat exagerări de cereri de sămînţă. S-a dat indicaţia ca să nu se exagereze în ceea ce priveşte norma ce trebuie utilizată, dat fiind faptul că o bună pregătire a terenului, precum şi semănatul în limitele perioadei optime asigură producţii mari cu norme mai mici de sămînţă. Eugen Sasu Ce măsuri preconizaţi pentru buna gospodărire a energiei electrice? Anchetă printre specialiştii însărcinaţi cu controlul consumului de energie electrică şi din intreprinderile de distribuire a energiei Situaţii similare sunt şi la Antrepozitul frigorific Sibiu, „Flamura Roşie“ — Sibiu, întreprindere textilă „Tîrnava“ din Mediaş, şi întreprinderea mecanică din Mirşa.Nu ne îndoim asupra existenţei unor asemenea necorelări. Ceea ce ne miră este modul în care este privită această necorelare, pentru că, după părerea noastră în astfel de cazuri se manifestă de fapt o practică din păcate încă întîlnită şi anume umflarea normelor de consum pentru ca apoi să se poată comunica economii. Economii care nu sunt decit ficţiuni. Direcţia in care ar trebui să acţioneze întreprinderile, este aceea a unor economii reale de energie electrică, sub plafonul maximal). O altă problemă care se ridică este aceea a încărcării echilibrate a schimburilor în așa fel incit să nu depășească puterile aprobate în orele de vîrf. Or, se remarcă o serie de depășiri a acestor plafoane soldate cu majorări tarifare de rigoare. De pildă, in trimestrul I, intreprinderile din judeţul Sibiu, ca „Independenţa“, întreprinderea mecanică Mirşa şi altele au plătit majorări pentru depăşirea puterii maxime stabilite iniţial, în valoare de peste 1,7 milioane lei. Problema unei bune gospodăriri a energiei electrice preocupă din ce in ce mai mult pe cetăţenii ţării. Un telefon primit la redacţie din partea unui inspector energetic, care nu se poate impăca cu unele carenţe în acest domeniu, ne-a îndemnat să ne adresăm cîtorva inspecţii judeţene şi unor specialişti din întreprinderile de reţele electrice care distribuie energia, cărora le-am pus următoarele întrebări : 1). In care dintre sectoarele industriale s-au Înregistrat DEPĂȘIRI MAI IMPORTANTE ALE CONSUMURILOR DE ENERGIE ELECTRICA SI CARE SUNT, DUPĂ DV., CAUZELE CARE GENEREAZĂ ACESTE PIERDERI ? 2). CE POSIBILITĂŢI EXISTA PENTRU REDUCEREA CONSUMURILOR IN PREZENT ŞI ÎN PERSPECTIVA. IN CE DIRECŢII, CU CE METODE, AR TREBUI ACŢIONAT? Iată şi primele răspunsuri primite : Interlocutor : Ing. TRAIAN ILENI, şeful Inspecţiei energetice interjudeţene Sibiu şi Alba din cadrul Ministerului Energiei Electrice : 1). Din analiza făcută in trimestul II la 143 de mari consumatori industriali rezultă că faţă de energia contractată s-a consumat mai puţin cu 7 285 megawaţi ore. Cu toate acestea, sunt unităţi ca Uzinele metalurgice de metale neferoase din Copşa Mică, judeţul Sibiu şi întreprinderea „Salina“-Ocna Mureş, judeţul Alba, la care apar depăşiri mari de consumuri : la prima — 1932 MWh şi la a doua — 491 MWh. Persistă de asemenea o anomalie din vina întreprinderilor consumatoare. Contractul ce prevede plafonarea maximă necesară de energie electrică nu este corelat cu noile norme de consum specific şi cu planul de producţie respectiv. Aşa bunăoară, uzina „Independenţa“ din Sibiu apare în evidenţele şi analizele noastre cu o depăşire a consumului de energie electrică (in trimestrul II cu 432 MWh) în vreme ce în evidenţa statistică rezultă o economie de 640 MWh. ( 2). Propunerile noastre suplimentare la planurile de măsuri adoptate în fiecare unitate ar fi : — asimilarea producţiei de tuburi fluorescente de 8 Waţi in vederea instalării lor la locurile de muncă din întreprinderile de (Continuare in pag. a 2-a) Dolj. A început recoltatul porumbului CRAIOVA (coresp. R.I. I. Becheru). In zona de centru şi sudică a judeţului Dolj, în întreprinderile agricole de stat de la BAILESTI, SEGARCEA şi ROBANEŞTI a început recoltatul porumbului. Au fost recoltate în unităţile amintite suprafeţe insumînd citeva sute de hectare de porumb din hibrizii cei mai timpurii. După recoltare, s-a trecut imediat la eliberarea terenului și pregătirea patului germinativ pentru însămințarea păioaselor de toamnă. GLOSSA Mihnea Gheorghiu Odată cu primele semne sezoniere ale timpului trecător (rindunicile şi cocorii au dat semnalul !) vine anotimpul şcolilor şi al teatrelor şi al vinului nou. Nu numai la noi, care avem o ţară şi o climă binecuvîntată, ci pe întreaga emisferă nordică a planetei, în frunte cu bătrînul nostru continent. Dar dacă anotimpurile se repetă, oamenii nu mai sînt aceiaşi ; e un timp al fiecăruia şi un timp pentru fiecare, „timpul pentru a trăi" şi „timpul pentru a muri", cu zilele şi cu nopţile noastre ca frunza codrului. In fiecare zi se fac simţite şi aflăm ştiri noi despre efectele îngrijorătoare ale tensiunii nervoase in care se trăieşte astăzi pretutindeni in lume, dar mai ales în societăţile industriale şi urbane, unde divorţul de natură s-a pronunţat mai de mult. E o constatare care pe noi ne-ar putea lăsa deocamdată indiferenţi, fiindcă avem o ţară frumoasă şi nervi frică buni. Dar această blândă consolare nu-i o politică bună (nici socială şi nici economică) fiindcă, aşa cum afirma un scriitor australian (Patrick White, pe care-l „ameninţă" Premiul Nobel pentru literatură) , „indiferenţa e o moarte confortabilă". Natura și societatea romă(Continuare In pag. a 2-a)