România Liberă, septembrie 1973 (Anul 31, nr. 8975-9000)

1973-09-01 / nr. 8975

ANUL XXXI Nr. 8975 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IN REPUBLCA CUBA Calduroasa primire la Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente. Locuitorii celui de al doilea mare oraş al ţârii i-au înconjurat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe tovarăşa Elena Ceauşescu cu un impresionant entuziasm popular, ovaționînd pentru prietenia româno-cubaneză Vineri dimineaţa. In cea de-a treia zi a vizitei in Cuba fră­ţească, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Romăn, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, şi celelalte persoane oficiale române, au fost oaspe­ţii oraşului Santiago de Cuba, capitala provinciei Oriente, cea mai mare ca suprafaţă şi popu­laţie, situată in extremitatea ră­săriteană a ţării şi considerată leagănul revoluţiei cubaneze. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt însoţiţi de tovarăşul Fidel Castro, prim-secretar al Comite­tului Central al Partidului Co­munist din Cuba, prim-minis­­tru al Guvernului Revoluţionar şi de tovarăşa Vilma Espin, pre­şedinta Federaţiei femeilor cu­baneze. De la Varadero la Santiago de Cuba se zboară cu un avion spe­cial. Pe aeroportul „Antonio Maceo“ conducătorii României şi Cubei sunt salutaţi de comandan­tul Juan Almeida, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, delegat al conducerii superioare de partid cu însărci­nări speciale în această provin­cie, Armando Hart, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. din Cuba, prim-secretar al Co­mitetului provincial de partid, precum şi de Haydee Santama­­ria, membru al C.C. al P.C. din Cuba. Aeroportul este pavoazat cu drapele româneşti şi cubaneze, cu un mare portret al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, însoţit de o lozincă in limbile română şi spa­niolă : „Provincia Oriente urea­ză bun venit preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. Se intonează imnurile celor două state, după care tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro trec în revistă compania de onoare aliniată pe aeroport. Numeroşi locuitori ai oraşului, aflaţi în incinta aeroportului, o­­vaţionează îndelung pe cei doi conducători, pentru prietenia româno-cubaneză. In continuare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Fidel Castro, cele­lalte persoane oficiale române şi cubaneze iau loc în maşini des­chise, îndreptindu-se spre cen­trul oraşului, al doilea ca mă­rime din Cuba, puternic centru economic, dispunînd de fabrici de zahăr, de ciment şi încălţă­minte, de textile şi produse ali­mentare, de o importantă rafină­rie de petrol. Majoritatea o­­biectivelor sunt situate în zona portului, care dispune de condi­ţii naturale deosebit de prielni­ce ce au permis ca oraşul să cunoască o dezvoltare intensă. Santiago de Cuba este, totoda­tă, oraşul celor mai vechi măr­turii revoluţionare cubaneze. Aici se află mormîntul lui Jose Marti, „apostolul revoluţiei“, că­zut eroic pe câmpul de luptă in 1895 în timpul războiului de e­­liberare de sub jugul colonial, precum şi monumentul înălţat în memoria sa. Mai presus de toate, Santiago de Cuba este o­­raşul unde, într-o dimineaţă de iulie, cu două decenii în urmă, răpăitul sec al mitralierelor a­­nunţa lumii începutul insurec­ţiei naţionale cubaneze, încunu­nată cu instaurarea puterii populare în ianuarie 1959. Moncada — fosta garnizoană a oraşului — adevărat simbol al asupririi şi violenţei, era soco­tită cetatea inexpugnabilă a zbi­rilor regimului de tiranie al lui Batista, aici erau instruite şi găzduite unităţile sale de elită. Asupra acestei garnizoane, in zorii zilei de 26 iulie 1953, un grup de tineri şi înflăcăraţi re­voluţionari, în frunte cu Fidel Castro şi din care făceau parte printre alţii Raul Castro şi Abel Santamaria, au lansat un atac cu o Îndrăzneală fără precedent. Chiar dacă atacul nu a reuşit, chiar dacă Moncada nu a fost cucerită atunci, chiar dacă din cei 135 de tineri participanţi mulţi au fost ucişi, printre care şi Abel Santamaria, mulţi alţii fiind prinşi şi judecaţi, această acţiune eroică a demonstrat că regimul dictatorial este departe de a fi invulnerabil aşa cum credeau exponenţii lui, că el este condamnat de istorie la dispariţie. De aici, de la Mon­cada, flacăra mişcării insurec­ţionale a fost reaprinsă în Sier­ra Maestra. Lupta armată con­dusă de Fidel Castro avea să ducă, după trei ani de bătălii înverşunate la doborîrea tira­niei, la victoria revoluţiei. Astăzi, pe frontiscipiul Mon­­cadei se poate citi o inscripţie scrisă cu litere uriaşe : „Cazar­mă transformată în şcoală“. Intr-adevăr, aici a fost creat complexul şcolar „26 Iulie" unde au venit să înveţe carte în pri­mul rînd copiii celor care au participat la lupta revoluţiona­ră şi, alături de ei, foştii comba­tanţi, mai tineri sau mai vîrst­­nici, pentru a mînui cu acelaşi elan revoluţionar uneltele con­strucţiei socialiste, tot aşa cum au fost mînuite armele insu­recţiei. La intrarea în complexul şco­lar are loc o emoţionantă cere­monie. O pionieră adresează un călduros salut de bun venit oas­peţilor în numele tuturor co­piilor care învaţă aici. „Cunoaş­tem luptele poporului român — se spune în mesajul citit de ea — ca şi marile succese în dez­voltarea economică şi socială realizate de dumneavoastră după angajarea României pe drumul socialismului. In acest an, al ce­lei de-a XX-a aniversări a asal­tului eroic asupra cazărmii Moncada, asalt întreprins de un grup de curajoşi tineri conduşi de iubitul nostru conducător, comandantul Fidel Castro, pio­nierii din Cuba de astăzi şi în­tregul nostru popor şi-au inten­sificat eforturile pentru a obţi­ne succese şi mai mari asigurînd înaintarea noastră pe calea so­cialismului. Transmiteţi un salut călduros pionierilor din ţara dumneavoastră şi vă dorim şe­dere plăcută în oraşul nostru“. (Continuare în vag, ■ l-a) ■ Pe străzile oraşului Matanzas, uriaşe pancarte cu chipul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, oraşului Matanzai fac o entuziastă primire conducătorilor României şi Cubei Nicolae Ceauşescu. Pe fondul tricolorului românesc scrie : „Tovarășe Matanzas vă salută !* Accelerarea ritmului la arături şi recoltări Aseară, la Ministerul Agricul­turii, Industriei Alimentare şi Apelor s-a organizat o telecon­­ferinţă pe marginea stadiului actual al lucrărilor agricole. A­­maliza care s-a făcut cu această ocazie a evidenţiat rămîneri în urmă într-o serie de judeţe la executarea unor lucrări de strictă actualitate. Deşi cu multă vreme în urmă ministerul a stabilit ca pînă la sfîrşitul lunii august să se în­cheie arăturile pe toate supra­feţele recoltate — din care o bună parte sînt destinate griu­lui — se constată că acest obi­ectiv nu a fost realizat. Din to­talul suprafeţelor afectate însă­­mînţărilor de toamnă, în coo­perativele agricole de producţie s-au arat numai 43 la sută, iar pentru grîu 44 la sută. In unele judeţe nu s-a arat nici măcar un sfert din suprafaţa prevăzu­tă ( Sălaj, Maramureş, Harghita­, Bistriţa-Năsăud etc. Faptul că tocmai aceste judeţe vor începe primele semănatul orzului şi griului, impune din partea or­ganelor agricole din judeţele exemplificate măsuri prompte pentru grăbirea ritmului de lu­cru la arături. Cu acest prilej, s-a atras aten­ţia că nu s-a respectat în toate judeţele sarcina trasată de mi­nister privind fertilizarea cu în­grăşăminte organice a unei părţi din terenul pe care se va cul­tiva griul. La 31 august, cind a­­ceastă acţiune trebuia încheiată, pe cîmp s-au transportat numai 1,73 milioane tone din 5,63 mi­lioane tone cate s-au prevăzut. Realizările la acest capitol în­tr-o serie de judeţe — Suceava, Bihor, Caraş-Severin, Maramu­reş, Olt, Dolj, Timiş, Constanţa, Argeş etc. — se situează între 11 şi 16 la sută faţă de prevederi. Realizarea producţiilor medii sporite la care s-au angajat a­ceste judeţe, pentru anul viitor, depinde într-o bună măsură şi de fertilizarea terenurilor. Ca urmare, se impune folosirea tu­turor atelajelor pentru trans­portarea şi împrăştierea rapidă pe cimp a îngrăşămintelor orga­nice. Un alt punct abordat în tele­­conferinţă a fost stringerea re­coltei. Pînă acum sfecla de za­hăr a fost recoltată de pe 23 700 ha. Lucrarea trebuie grăbită in judeţele Mureş si Timiş, unde cantitatea de sfeclă de zahăr re­coltată nu este conform grafice­lor. Dar, cea mai importantă­­ problemă în acest sector o cons­­­ tituie transportul rapid al recol-­­ tei în fabrică sau în bazele de­­ recepţie. Cuvîntul de ordine tre-­­ buie să fie­­ nici un kilogram­­ de sfeclă rămas pe cîmp. Aceas­ta pentru că datorită căldurii, se înregistrează deprecieri cali­tative ale produsului, în cazul în care nu este înmagazinat ime­diat după recoltare. Specialiştii afirmă că la fiecare 24 de ore sfecla de zahăr rămasă în gră­mezi mici pe teren pierde 0,02 la sută din zahăr. In acelaşi timp au loc şi pierderi în greutate (150—200 kg. la hectar). De a­­ceea, este necesar ca recoltatul să se facă în funcţie de posibili­tăţile de transport şi în cazul în care intervin anumite deficienţe în acest flux, sfecla să fie adu­nată în grămezi mari, protejate, dar să nu fie lăsată pe timp mai mult de 24 de ore. In ceea ce priveşte floarea­­soarelui — recoltată pînă în pre­zent de pe 17 000 ha — s-a a­­tras atenţia ca aceasta să fie strînsă (acolo unde s-a copt) fără Intîrziere. Experienţa ani­lor trecuţi a arătat că există o tendinţă de întirziere a recoltă­rii acestei culturi, fapt ce s-a răsfrint negativ asupra produc­ţiei. Intîrzierea provoacă pier­deri de seminţe de 200—400 kg la hectar, ceea ce înseamnă 40—80 kg. ulei. Pentru ca floa­­rea-soarelui să fie culeasă în­­tr-un timp foarte scurt este ne­voie să se utilizeze toate mij­loacele mecanizate. După com­bine să se organizeze echipe de culegători care să recupereze sămînţa rămasă pe cîmp şi că­rora să li se plătească fiecare kilogram de sămînţă adunat. In acelaşi timp, grăbirea recoltării, ca şi eliberarea terenului se impun şi pentru că, după a­­ceastă plantă, o parte din tere­nuri vor fi cultivate cu grîu, ceea ce presupune — pentru se­mănatul în perioada optimă — un timp necesar pregătirii pa­tului germinativ. In teleconferinţă s-a atras a­­tenţia asupra grijii cu care tre­buie să fie recoltaţi cartofii de toamnă, precum şi depozitarea corespunzătoare a acestora. Tot în ceea ce priveşte recoltarea s-a arătat necesitatea ca unită­ţile cooperatiste cultivatoare de tutun să asigure membrilor lor mijloacele de transport necesare pentru acest produs. Faptul că în luna septembrie — după aprecierile meteorologilor — ploile nu sunt deloc excluse impune folosirea tuturor forţe­lor aflate în dotare pentru ca recolta să fie culeasă şi adăpos­tită în timp scurt. Legat de asigurarea cu să­­minţă de grîu s-au constatat e­­xagerări de cereri de sămînţă. S-a dat indicaţia ca să nu se exagereze în ceea ce priveşte norma ce trebuie utilizată, dat fiind faptul că o bună pregăti­re a terenului, precum şi semă­natul în limitele perioadei opti­me asigură producţii mari cu norme mai mici de sămînţă. Eugen Sasu Ce măsuri preconizaţi pentru buna gospodărire a energiei electrice? Anchetă printre specialiştii însărcinaţi cu controlul consumului de energie electrică şi din intreprinderile de distribuire a energiei Situaţii similare sunt şi la Antre­pozitul frigorific Sibiu, „Flamu­ra Roşie“ — Sibiu, întreprinde­re textilă „Tîrnava“ din Mediaş, şi întreprinderea mecanică din Mirşa.­­Nu ne îndoim asupra existen­ţei unor asemenea necorelări. Ceea ce ne miră este modul în care este privită această necore­­lare, pentru că, după părerea noastră în astfel de cazuri se manifestă de fapt o practică din păcate încă întîlnită şi anume umflarea normelor de consum pentru ca apoi să se poată co­munica economii. Economii care nu sunt decit ficţiuni. Direcţia in care ar trebui să acţioneze întreprinderile, este aceea a unor economii reale de energie elec­trică, sub plafonul maximal). O altă problemă care se ridică este aceea a încărcării echilibra­te a schimburilor în așa fel incit să nu depășească puterile apro­bate în orele de vîrf. Or, se re­marcă o serie de depășiri a aces­tor plafoane soldate cu majorări tarifare de rigoare. De pildă, in trimestrul I, intreprinderile din judeţul Sibiu, ca „Independenţa“, întreprinderea mecanică Mirşa şi altele au plătit majorări pen­tru depăşirea puterii maxime stabilite iniţial, în valoare de peste 1,7 milioane lei. Problema unei bune gospodăriri a energiei electrice preocupă din ce in ce mai mult pe cetăţenii ţării. Un telefon primit la redacţie din partea unui inspector energetic, care nu se poate impăca cu unele carenţe în acest domeniu, ne-a îndemnat să ne adresăm cîtorva ins­pecţii judeţene şi unor specialişti din întreprinderile de reţele elec­trice care distribuie energia, cărora le-am pus următoarele întrebări : 1). In care dintre sectoarele industriale s-au În­registrat DEPĂȘIRI MAI IMPORTANTE ALE CONSUMURILOR DE ENERGIE ELECTRICA SI CARE SUNT, DUPĂ DV., CAUZELE CARE GENEREAZĂ ACESTE PIERDERI ? 2). CE POSIBILITĂŢI EXISTA PENTRU REDUCEREA CONSU­MURILOR IN PREZENT ŞI ÎN PERSPECTIVA. IN CE DIRECŢII, CU CE METODE, AR TREBUI ACŢIONAT? Iată şi primele răspunsuri pri­mite : Interlocutor : Ing. TRAIAN ILENI, şeful Inspecţiei energe­tice inter­judeţene Sibiu şi Alba din cadrul Ministerului Energiei Electrice : 1). Din analiza făcută in tri­­mestul II la 143 de mari consu­matori industriali rezultă că faţă de energia contractată s-a con­sumat mai puţin cu 7 285 mega­­waţi­ ore. Cu toate acestea, sunt unităţi ca Uzinele metalurgice de metale neferoase din Copşa Mi­că, judeţul Sibiu şi întreprinde­rea „Salina“-Ocna Mureş, jude­ţul Alba, la care apar depăşiri mari de consumuri : la prima — 1932 MWh şi la a doua — 491 MWh. Persistă de asemenea o ano­malie din vina întreprinderilor consumatoare. Contractul ce pre­vede plafonarea maximă necesa­ră de energie electrică nu este corelat cu noile norme de con­sum specific şi cu planul de producţie respectiv. Aşa bunăoa­ră, uzina „Independenţa“ din Si­biu apare în evidenţele şi anali­zele noastre cu o depăşire a con­sumului de energie electrică (in trimestrul II cu 432 MWh) în vreme ce în evidenţa statistică rezultă o economie de 640 MWh. ( 2). Propunerile noastre supli­mentare la planurile de măsuri adoptate în fiecare unitate ar fi : — asimilarea producţiei de tu­buri fluorescente de 8 Waţi in vederea instalării lor la locurile de muncă din întreprinderile de (Continuare in pag. a 2-a) Dolj. A început recoltatul porumbului CRAIOVA (coresp. R.I.­­ I. Becheru). In zona de centru şi su­dică a judeţului Dolj, în întreprinderile agricole de stat de la BAI­­LESTI, SEGARCEA şi ROBANEŞTI a început recoltatul porumbu­lui. Au fost recoltate în unităţile amintite suprafeţe insumînd citeva sute de hectare de porumb din hibrizii cei mai timpurii. După re­coltare, s-a trecut imediat la eliberarea terenului și pregătirea pa­tului germinativ pentru însămințarea păioaselor de toamnă. GLOSSA Mihnea Gheorghiu Odată cu primele semne sezoniere ale timpului trecă­tor (rindunicile şi cocorii au dat semnalul !) vine anotim­pul şcolilor şi al teatrelor şi al vinului nou. Nu numai la noi, care avem o ţară şi o climă binecuvîntată, ci pe în­treaga emisferă nordică a planetei, în frunte cu bătrî­­nul nostru continent. Dar dacă anotimpurile se repetă, oamenii nu mai sînt aceiaşi ; e un timp al fiecă­ruia şi un timp pentru fie­care, „timpul pentru a trăi" şi „timpul pentru a muri", cu zilele şi cu nopţile noastre ca frunza codrului. In fiecare zi se fac simţite şi aflăm ştiri noi despre efec­tele îngrijorătoare ale tensiunii nervoase in care se trăieşte astăzi pretutindeni in lume, dar mai ales în so­cietăţile industriale şi urba­ne, unde divorţul de natură s-a pronunţat mai de mult. E o constatare care pe noi ne-ar putea lăsa deocamdată indiferenţi, fiindcă avem o ţară frumoasă şi nervi frică buni. Dar această blândă con­solare nu-i o politică bună (nici socială şi nici economi­că) fiindcă, aşa cum afirma un scriitor australian (Patrick White, pe care-l „ameninţă" Premiul Nobel pentru litera­tură) , „indiferenţa e o moar­te confortabilă". Natura și societatea romă­(Continuare In pag. a 2-a)

Next