România Liberă, septembrie 1973 (Anul 31, nr. 8975-9000)

1973-09-15 / nr. 8987

VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU IN REPUBLICA ECUADOR PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU: Pornim de la considerentul câ in lumea de astâzi, a impetuoasei revoluţii tehnico-ştiinţifice, a progresului multi­lateral, popoarele trebuie sâ conlucreze strins între ele pentru a-şi asigura o dezvoltare rapida. Considerăm ca fiecare popor trebuie sa participe activ la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul de valori materiale şi culturale, ca fiecare popor îşi aduce contribuţia sa la dezvoltarea civili­zaţiei umane universale. PREŞEDINTELE GUILLERMO RODRIGUEZ LARA: Bun venit, domnule preşedinte, în republica „de la jumătatea lumii ş”, simbol al orizontului deschis spre toate perspectivele, spre cerul care culminează în zenitul lumii universale, simbol de energie cordială pentru promovarea imperiului fraternităţii şi a dragostei între toate naţiunile de pe pâmînt. _ ,_________________________—1 . Vineri după-amiază, preşedin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a făcut o vizită protocolară, la Palatul Naţional, preşedintelui Republi­cii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat mi­niştrii de externe ai celor două ţări, George Macovescu şi An­tonio Jose Lucio Paredes. Intr-o atmosferă cordială, pri­etenească, au fost abordate pro­bleme privind relaţiile de cola­borare dintre cele două ţări şi, îndeosebi, au fost analizate căi­le lor de dezvoltare în interesul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării inter­naţionale. Totodată, au fost dis­cutate probleme de interes reci­proc ale situaţiei internaţionale actuale. La sosire şi la plecarea de la Palatul Naţional, garda prezi­denţială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Atit pe traseul străbătut pînă la Palatul Naţional, cit şi în fa­ţa reşedinţei prezidenţiale, un mare număr de locuitori ai capi­talei ecuadoriene au făcut pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu o caldă manifestare de prietenie. Momentul luminării cheii oraşului preşedintelui Nicolae Ceauşescu • Preşedintele E­­cuadorului a înmînat preşedintelui Nicolae Ceauşescu Marele colan al Ordinului Na­ţional de Merit • Consiliul univer­sitar, la propunerea consiliului facultăţii de ştiinţe economice a decernat preşedintelui Ceauşescu titlul de doctor honoris causa al Universităţii Cen­trale din Quito. • Pentru activita­tea consacrată cerce­tării în domeniul chi­miei, tovarăşei Elena Ceauşescu i-au fost conferite titlurile de membru de onoare al Consiliului univer­sitar şi al Consiliului de conducere. La sosire, pe aeroportul Quito ­ Proletari din toate ţările, uniţî-v­ă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE ­ reduce consumurile înseamnă a creşte eficienţa economică Este un adevăr verificabil de oricine că redu­cerea consumurilor de materii prime şi mate­riale de energie electrică şi combustibil a deve­nit o preocupare de zi cu zi a celor ce muncesc in ţara noastră şi că în tot mai multe întreprin­deri pot fi intilnite iniţiative ale muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor care vizează obţinerea unor produse valoroase cu un consum­ cit mai redus. Asemenea iniţiative izvorăsc din conşti­inţa că numai în felul acesta este posibilă rea­lizarea unei veritabile eficienţe economice, con­diţie pentru creşterea neîncetată a venitului na­ţional şi ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al cetăţenilor ţârii. La care se adaugă pe bună dreptate ideea că numai prin gospodărirea raţională, exemplară a materiilor prime, materialelor, combustibilului şi energiei electrice este posibilă realizarea înainte de termen a prevederilor cincinalului, dat fiind că produsele suplimentare reclamă un echilibru perfect intre resurse şi producţie, echilibru care nu admite nici un fel de risipă. Exemple de reuşită se pot da foarte multe, pentru că foarte multe sunt acţiunile ce se des­făşoară. Pentru metalurgiştii de la întreprinde­rea de ţevi din ftoman, obligaţia morală de a economisi materialul s-a convertit in aplicarea, unor metode gospodăreşti de laminare, in rete­zarea selectivă a capetelor de ţevi şi altele, ca­re au condus la economisirea in acest an a SO­ de tone de metal. La rindul lor, oţelarii din Re­şiţa şi Hunedoara anunţă noi succese pe linia bunei gospodăriri a cărbunelui folosit la fabrica­rea cocsului, realizînd economii de ordinul a zeci de mii de tone de cărbune anual. Un alt exemplu ne furnizează corespondentul nostru care ne anunţă o vastă acţiune de redu­cere a consumurilor specifice la întreprinderea de şuruburi din Tg. Secuiesc. Mulţumită ei, e­­conomia de metal obţinută de la începutul anului se ridică la peste 40 tone de metal. Pare puţin, nu ? Vă asigurăm că e doar o aparenţă. Pentru că fabrica are consumuri specifice normate şti­inţific ceea ce face ca economia amintită să fie cu adevărat rezultatul unor preocupări perma­nente ce vizează : reducerea la minimum a ca­petelor de bare laminate rămase nefolosite du­pă prelucrarea prin aşchiere, programarea unor loturi optime, reglaj de calitate, reproiectarea unor repere auto şi executarea lor prin presare la rece etc., etc. Exemple asemănătoare se pot găsi şi la 1 Mai-Ploieşti, ca şi la Uzina de pom­pe şi Automatica din Bucureşti, ca şi la Săvi­­neşti, la Combinatul de industrializare a lemnu­lui Suceava, ca la Electroputere-Craiova şi In­dependenţa Sibiu, Tractorul şi Steagul Roşu- Braşov, ca şi in sute şi sute de alte intreprinderi ale ţării. Una dintre căile verificate prin care se pot obţine reduceri, uneori spectaculoase, de consu­muri o reprezintă aplicarea tehnologiilor noi. Am mai avut ocazia de a scrie despre unele dintre succesele obţinute în ţara noastră pe a­­ceastă cale aşa că cititorul ne va ierta dacă de această dată vom vorbi despre nereuşite sau despre lipsa de iniţiativă, care se manifestă încă pe alocuri. Este de neînţeles, de pildă, cum de se mai împacă unii conducători de producţie cu turnarea pieselor prin metode clasice cînd în citeva uzine se aplică cu succes, de ani de zile, turnarea în forme uşor fuzibile sau turnarea în miezuri executate in cutii calde , cum de se mai forjează clasic cînd avem fabrici în care se exe­cută cu consumuri specifice mult mai mici, ma­­triţarea în matriţe cu figuri multiple, ca excruzi­­unea la rece şi at­îtea altele ? Dacă revenim asupra acestor probleme, o fa­cem deoarece calea aplicării noilor tehnologii este o cale mult prea rentabilă pentru a fi ne­glijată. Din păcate, ministerele fac prea puţin pentru răspîndirea noutăţilor sau atunci cind o fac, direcţiile tehnice ale întreprinderilor nu se ostenesc decit rar să le preia. Desigur, nu e co­mod să treci la o tehnologie nouă, e mai simplu să continui a lucra după tipicul învăţat de-a lungul anilor, dar realitatea, comparaţia cu cei mai buni, dovedeşte că dacă dorim să atingem treapta la care aspirăm trebuie să dăm dovadă de mai multă mobilitate şi să facem eforturi pentru a învinge inerţia şi rutina. Cu cit mai repede, cu atit mai bine ! M. Radian ­ Vremea prielnică în întreaga ţară favorizează Grăbirea şi declanşarea semănatului * „ In comentariul­ precedent am promis cititorilor că­ vom reveni cu o serie de amănunte pe mar­ginea şedinţei de lucru care a avut loc joi la Ministerul Agri­culturii, Industriei Alimentare şi Apelor consacrată, în cea mai mare parte, campaniei agricole.­­ Analiza efectuată, măsurile sta-­­ bilite d­in prezenţa conduceri­ , lor direcţiilor agricole judeţene­­ şi trusturi judeţene I.A.S. — s-­­ au dovedit oportune, dat fiind­­ faptul că in executarea unor lu- j crări agricole se constată rămi-­­ neri în urmă. De altfel, ultime-­­ le date centralizate demonstrea- j ză convingător că se impun mă­suri urgente pentru ca recolta să fie strinsă fără pierderi, in aşa fel ca — de pe acum — să se pună baze trainice viitoarei producţii de griu. Floarea-soarelui — cultură la care se pot înregistra pierderi de producţie chiar în cazul amî­­nării doar cu citeva zile a cu­lesului — a fost strinsă în în­treprinderile agricole de stat în proporţie de 48 la sută şi în cooperativele agricole de pe 39 la sută din total. Dovadă că se putea înainta intr-un ritm mult mai rapid, o demonstrează exemplul judeţului MEHEDIN­ŢI ; prin îmbinarea raţională a mijloacelor mecanice cu cele manuale şi prin executarea lu­crării eşalonat pe parcele (in funcţie de ajungerea culturii la maturitate) s-a reuşit să se în­cheie — cu şase zile mai devre­me decit s-a prevăzut — strîn­­gerea recoltei. O experienţă ca­re ar trebui preluată de coope­rativele agricole din judeţele VRANCEA, PRAHOVA, ARGEŞ, BUZĂU şi TIMIŞ, unde recolta-­­­rea florii-soarelui s-a efectuat pină acum doar in proporţie de 8-24 la sută. O lucrare programată să fie încheiată la sfirşitul acestei cul­turi, recoltarea cartofilor, se prezintă cu o realizare de nu­mai 53 la sută, ceea ce înseam­nă că în judeţele BRAŞOV, MUREŞ, HARGHITA COVAS­NA şi altele vor trebui depuse eforturi pentru accelerarea rit­mului. Preluarea legumelor de cimp doar in proporţie de 47 la sută faţă de prevederi (la to­mate realizările reprezintă, bu­năoară, 43 la sută), obligă la re­considerarea activităţii in acest domeniu, la organizarea mai bună a culesului şi a transpor­tului. Şi acum, pe scurt, direcţiile în care a stabilit conducerea mi­nisterului de resort să se ac­ţioneze in următoarea perioadă. La recoltare, se va acorda pri­oritate culturilor unde orice în­târziere duce la pierderi de pro­ducţie : FLOAREA-SOARELUI, CARTOFI, LEGUME, STRUGU­RI. Se impune totodată accele­rarea livrărilor, care la orzoaică, in sămînţă, floarea-soarelui şi fasole in ogor propriu trebuia să se încheie de 6-7 zile. In uni­tăţile cultivatoare de legume trebuie să se acorde o mai mare atenţie sortării produselor, chiar dacă unele cantităţi sunt desti­nate fabricilor. După o verifi­care a stocurilor de furaje, în fiecare unitate cu sector zooteh­nic să se treacă urgent la valo­rificarea tuturor resurselor, in­clusiv a cocenilor de porumb re­coltaţi in cursul acestei luni. Producţia de pe loturile semin­­cere — în special de trifoi, lu­­cernă, ovăz, cînepă, orzoaică şi soia — să fie recoltată şi treie­rată la timp şi în bune condi­­ţiuni. In ceea ce priveşte însămîn­­țările, s-a indicat declanşarea din plin a acestei lucrări pe zone, astfel ca pînă la sfirşitul acestei luni realizările la griu să reprezinte 55-60 la sută faţă de prevederi. S-a cerut organe­lor agricole în subordine să se urmărească ca cele stabilite la consfătuirea griului — în spe­cial in ceea ce privette calitatea pregătirii terenului — să se res­pecte întocmai. Faptul că arăturile pentru însămințarea griului trebuie grăbite n­u dovedesc cifrele Înscrise in dreptul fiecărui județ ce reprezintă rea­lizările — în procente — la executarea acestei lucrări. STATUILE Mihnea Gheorghiu Cu prea puţine excepţii, oraşele noastre sunt lipsite de marile şi frumoasele monu­mente prin care naţiunile îşi exprimă gratitudinea faţă de faptele acelor semeni iluştri care şi-au sacrificat vremea vieţii lor pe altarul libertă­ţii şi fericirii compatrioţilor şi uneori singura viaţă ce le-a fost dată. Istoria patriei le-a fost, — in felul ei documentar şi veşnic, — recunoscătoare Insă mărturia vie şi palpabi­lă, destinată să perpetueze şi să înfrumuseţeze o nobilă a­­mintire printr-un act de cul­tură şi de artă, vrednic de talentul şi de inteligenţa con­temporanilor,, de aceasta du­cem o lipsă grea şi întristă­tor resimţită de cei mai mulţi dintre noi şi care se răsfrînge înzecit asupra educaţiei tine­retului. Asemenea documente in­ piatră şi bronz nu trebuie să lase impresia unor monumen­te funerare. Mereu grăbit, omul de azi se simte stinghe­rit in faţa marmorei durate să-i amintească macabru că zilele-i trec ireversibil. Nu, nu : „trecătorule, adu-ţi a­­minte că şi tu vei fi un mort !“ Statuile la care riv­­nim sunt o odă, adresată prin timp permanenţei, părţii ce­lei mai bune din noi, nemuri­rii spiritului nostru bucuros de creaţie şi de fericire, un elogiu, adus generozităţii şi altruismului,­ solidarităţii noastre umane, in fond vieţii. Fără amintirea înaintaşilor, un popor s-ar simţi mult mai singur in faţa veacurilor ne­miloase, ca un orfan asvirlit de soartă intr-un oraș, intr-o (Continuare în pag. a 4-a)

Next