România Liberă, septembrie 1973 (Anul 31, nr. 8975-9000)
1973-09-15 / nr. 8987
VIZITA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU IN REPUBLICA ECUADOR PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU: Pornim de la considerentul câ in lumea de astâzi, a impetuoasei revoluţii tehnico-ştiinţifice, a progresului multilateral, popoarele trebuie sâ conlucreze strins între ele pentru a-şi asigura o dezvoltare rapida. Considerăm ca fiecare popor trebuie sa participe activ la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul de valori materiale şi culturale, ca fiecare popor îşi aduce contribuţia sa la dezvoltarea civilizaţiei umane universale. PREŞEDINTELE GUILLERMO RODRIGUEZ LARA: Bun venit, domnule preşedinte, în republica „de la jumătatea lumii ş”, simbol al orizontului deschis spre toate perspectivele, spre cerul care culminează în zenitul lumii universale, simbol de energie cordială pentru promovarea imperiului fraternităţii şi a dragostei între toate naţiunile de pe pâmînt. _ ,_________________________—1 . Vineri după-amiază, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a făcut o vizită protocolară, la Palatul Naţional, preşedintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniştrii de externe ai celor două ţări, George Macovescu şi Antonio Jose Lucio Paredes. Intr-o atmosferă cordială, prietenească, au fost abordate probleme privind relaţiile de colaborare dintre cele două ţări şi, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul celor două ţări şi popoare, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situaţiei internaţionale actuale. La sosire şi la plecarea de la Palatul Naţional, garda prezidenţială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Atit pe traseul străbătut pînă la Palatul Naţional, cit şi în faţa reşedinţei prezidenţiale, un mare număr de locuitori ai capitalei ecuadoriene au făcut preşedintelui Nicolae Ceauşescu o caldă manifestare de prietenie. Momentul luminării cheii oraşului preşedintelui Nicolae Ceauşescu • Preşedintele Ecuadorului a înmînat preşedintelui Nicolae Ceauşescu Marele colan al Ordinului Naţional de Merit • Consiliul universitar, la propunerea consiliului facultăţii de ştiinţe economice a decernat preşedintelui Ceauşescu titlul de doctor honoris causa al Universităţii Centrale din Quito. • Pentru activitatea consacrată cercetării în domeniul chimiei, tovarăşei Elena Ceauşescu i-au fost conferite titlurile de membru de onoare al Consiliului universitar şi al Consiliului de conducere. La sosire, pe aeroportul Quito Proletari din toate ţările, uniţî-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE reduce consumurile înseamnă a creşte eficienţa economică Este un adevăr verificabil de oricine că reducerea consumurilor de materii prime şi materiale de energie electrică şi combustibil a devenit o preocupare de zi cu zi a celor ce muncesc in ţara noastră şi că în tot mai multe întreprinderi pot fi intilnite iniţiative ale muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor care vizează obţinerea unor produse valoroase cu un consum cit mai redus. Asemenea iniţiative izvorăsc din conştiinţa că numai în felul acesta este posibilă realizarea unei veritabile eficienţe economice, condiţie pentru creşterea neîncetată a venitului naţional şi ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al cetăţenilor ţârii. La care se adaugă pe bună dreptate ideea că numai prin gospodărirea raţională, exemplară a materiilor prime, materialelor, combustibilului şi energiei electrice este posibilă realizarea înainte de termen a prevederilor cincinalului, dat fiind că produsele suplimentare reclamă un echilibru perfect intre resurse şi producţie, echilibru care nu admite nici un fel de risipă. Exemple de reuşită se pot da foarte multe, pentru că foarte multe sunt acţiunile ce se desfăşoară. Pentru metalurgiştii de la întreprinderea de ţevi din ftoman, obligaţia morală de a economisi materialul s-a convertit in aplicarea, unor metode gospodăreşti de laminare, in retezarea selectivă a capetelor de ţevi şi altele, care au condus la economisirea in acest an a SO de tone de metal. La rindul lor, oţelarii din Reşiţa şi Hunedoara anunţă noi succese pe linia bunei gospodăriri a cărbunelui folosit la fabricarea cocsului, realizînd economii de ordinul a zeci de mii de tone de cărbune anual. Un alt exemplu ne furnizează corespondentul nostru care ne anunţă o vastă acţiune de reducere a consumurilor specifice la întreprinderea de şuruburi din Tg. Secuiesc. Mulţumită ei, economia de metal obţinută de la începutul anului se ridică la peste 40 tone de metal. Pare puţin, nu ? Vă asigurăm că e doar o aparenţă. Pentru că fabrica are consumuri specifice normate ştiinţific ceea ce face ca economia amintită să fie cu adevărat rezultatul unor preocupări permanente ce vizează : reducerea la minimum a capetelor de bare laminate rămase nefolosite după prelucrarea prin aşchiere, programarea unor loturi optime, reglaj de calitate, reproiectarea unor repere auto şi executarea lor prin presare la rece etc., etc. Exemple asemănătoare se pot găsi şi la 1 Mai-Ploieşti, ca şi la Uzina de pompe şi Automatica din Bucureşti, ca şi la Săvineşti, la Combinatul de industrializare a lemnului Suceava, ca la Electroputere-Craiova şi Independenţa Sibiu, Tractorul şi Steagul Roşu- Braşov, ca şi in sute şi sute de alte intreprinderi ale ţării. Una dintre căile verificate prin care se pot obţine reduceri, uneori spectaculoase, de consumuri o reprezintă aplicarea tehnologiilor noi. Am mai avut ocazia de a scrie despre unele dintre succesele obţinute în ţara noastră pe această cale aşa că cititorul ne va ierta dacă de această dată vom vorbi despre nereuşite sau despre lipsa de iniţiativă, care se manifestă încă pe alocuri. Este de neînţeles, de pildă, cum de se mai împacă unii conducători de producţie cu turnarea pieselor prin metode clasice cînd în citeva uzine se aplică cu succes, de ani de zile, turnarea în forme uşor fuzibile sau turnarea în miezuri executate in cutii calde , cum de se mai forjează clasic cînd avem fabrici în care se execută cu consumuri specifice mult mai mici, matriţarea în matriţe cu figuri multiple, ca excruziunea la rece şi atîtea altele ? Dacă revenim asupra acestor probleme, o facem deoarece calea aplicării noilor tehnologii este o cale mult prea rentabilă pentru a fi neglijată. Din păcate, ministerele fac prea puţin pentru răspîndirea noutăţilor sau atunci cind o fac, direcţiile tehnice ale întreprinderilor nu se ostenesc decit rar să le preia. Desigur, nu e comod să treci la o tehnologie nouă, e mai simplu să continui a lucra după tipicul învăţat de-a lungul anilor, dar realitatea, comparaţia cu cei mai buni, dovedeşte că dacă dorim să atingem treapta la care aspirăm trebuie să dăm dovadă de mai multă mobilitate şi să facem eforturi pentru a învinge inerţia şi rutina. Cu cit mai repede, cu atit mai bine ! M. Radian Vremea prielnică în întreaga ţară favorizează Grăbirea şi declanşarea semănatului * „ In comentariul precedent am promis cititorilor că vom reveni cu o serie de amănunte pe marginea şedinţei de lucru care a avut loc joi la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor consacrată, în cea mai mare parte, campaniei agricole. Analiza efectuată, măsurile sta- bilite din prezenţa conduceri , lor direcţiilor agricole judeţene şi trusturi judeţene I.A.S. — s- au dovedit oportune, dat fiind faptul că in executarea unor lu- j crări agricole se constată rămi- neri în urmă. De altfel, ultime- le date centralizate demonstrea- j ză convingător că se impun măsuri urgente pentru ca recolta să fie strinsă fără pierderi, in aşa fel ca — de pe acum — să se pună baze trainice viitoarei producţii de griu. Floarea-soarelui — cultură la care se pot înregistra pierderi de producţie chiar în cazul amînării doar cu citeva zile a culesului — a fost strinsă în întreprinderile agricole de stat în proporţie de 48 la sută şi în cooperativele agricole de pe 39 la sută din total. Dovadă că se putea înainta intr-un ritm mult mai rapid, o demonstrează exemplul judeţului MEHEDINŢI ; prin îmbinarea raţională a mijloacelor mecanice cu cele manuale şi prin executarea lucrării eşalonat pe parcele (in funcţie de ajungerea culturii la maturitate) s-a reuşit să se încheie — cu şase zile mai devreme decit s-a prevăzut — strîngerea recoltei. O experienţă care ar trebui preluată de cooperativele agricole din judeţele VRANCEA, PRAHOVA, ARGEŞ, BUZĂU şi TIMIŞ, unde recolta-rea florii-soarelui s-a efectuat pină acum doar in proporţie de 8-24 la sută. O lucrare programată să fie încheiată la sfirşitul acestei culturi, recoltarea cartofilor, se prezintă cu o realizare de numai 53 la sută, ceea ce înseamnă că în judeţele BRAŞOV, MUREŞ, HARGHITA COVASNA şi altele vor trebui depuse eforturi pentru accelerarea ritmului. Preluarea legumelor de cimp doar in proporţie de 47 la sută faţă de prevederi (la tomate realizările reprezintă, bunăoară, 43 la sută), obligă la reconsiderarea activităţii in acest domeniu, la organizarea mai bună a culesului şi a transportului. Şi acum, pe scurt, direcţiile în care a stabilit conducerea ministerului de resort să se acţioneze in următoarea perioadă. La recoltare, se va acorda prioritate culturilor unde orice întârziere duce la pierderi de producţie : FLOAREA-SOARELUI, CARTOFI, LEGUME, STRUGURI. Se impune totodată accelerarea livrărilor, care la orzoaică, in sămînţă, floarea-soarelui şi fasole in ogor propriu trebuia să se încheie de 6-7 zile. In unităţile cultivatoare de legume trebuie să se acorde o mai mare atenţie sortării produselor, chiar dacă unele cantităţi sunt destinate fabricilor. După o verificare a stocurilor de furaje, în fiecare unitate cu sector zootehnic să se treacă urgent la valorificarea tuturor resurselor, inclusiv a cocenilor de porumb recoltaţi in cursul acestei luni. Producţia de pe loturile semincere — în special de trifoi, lucernă, ovăz, cînepă, orzoaică şi soia — să fie recoltată şi treierată la timp şi în bune condiţiuni. In ceea ce priveşte însămînțările, s-a indicat declanşarea din plin a acestei lucrări pe zone, astfel ca pînă la sfirşitul acestei luni realizările la griu să reprezinte 55-60 la sută faţă de prevederi. S-a cerut organelor agricole în subordine să se urmărească ca cele stabilite la consfătuirea griului — în special in ceea ce privette calitatea pregătirii terenului — să se respecte întocmai. Faptul că arăturile pentru însămințarea griului trebuie grăbite nu dovedesc cifrele Înscrise in dreptul fiecărui județ ce reprezintă realizările — în procente — la executarea acestei lucrări. STATUILE Mihnea Gheorghiu Cu prea puţine excepţii, oraşele noastre sunt lipsite de marile şi frumoasele monumente prin care naţiunile îşi exprimă gratitudinea faţă de faptele acelor semeni iluştri care şi-au sacrificat vremea vieţii lor pe altarul libertăţii şi fericirii compatrioţilor şi uneori singura viaţă ce le-a fost dată. Istoria patriei le-a fost, — in felul ei documentar şi veşnic, — recunoscătoare Insă mărturia vie şi palpabilă, destinată să perpetueze şi să înfrumuseţeze o nobilă amintire printr-un act de cultură şi de artă, vrednic de talentul şi de inteligenţa contemporanilor,, de aceasta ducem o lipsă grea şi întristător resimţită de cei mai mulţi dintre noi şi care se răsfrînge înzecit asupra educaţiei tineretului. Asemenea documente in piatră şi bronz nu trebuie să lase impresia unor monumente funerare. Mereu grăbit, omul de azi se simte stingherit in faţa marmorei durate să-i amintească macabru că zilele-i trec ireversibil. Nu, nu : „trecătorule, adu-ţi aminte că şi tu vei fi un mort !“ Statuile la care rivnim sunt o odă, adresată prin timp permanenţei, părţii celei mai bune din noi, nemuririi spiritului nostru bucuros de creaţie şi de fericire, un elogiu, adus generozităţii şi altruismului, solidarităţii noastre umane, in fond vieţii. Fără amintirea înaintaşilor, un popor s-ar simţi mult mai singur in faţa veacurilor nemiloase, ca un orfan asvirlit de soartă intr-un oraș, intr-o (Continuare în pag. a 4-a)