România Liberă, noiembrie 1973 (Anul 31, nr. 9027-9052)

1973-11-01 / nr. 9027

EDITIA I­ R. C­U. Ziua de lucru a maşinilor Faptul că intre numărul de ore cut funcţionează o maşină, un utilaj sau o instalaţie şi cantitatea de produse obţinută există o relaţie de directă pro­­porţionalitate, constituie un a­­devăr elementar care nu mai necesită nici o demonstraţie. Aşa cum tot un adevăr binecu­noscut il constituie faptul că pentru crearea unei moderne şi puternice dotări tehnice a economiei româneşti, statul nos­tru investeşte anual sume con­siderabile. Iată de ce nu vom mai insista asupra necesităţii ca fiecare mijloc de producţie să fie folosit un număr cit mai mare de ore zilnic. Rîndurile a­­cestea îşi propun să aducă în discuţie o serie de aspecte care duc la înregistrarea unui număr incă însemnat de ore de ne­­funcţionare, ore care reprezintă un fond produse nerealizate. Prima constatare pe care o facem este că o bună parte din aceste maşini şi utilaje nu func­ţionează decât un număr re­dus de ore zilnic, ca urmare a „schimburilor neprogramate“, termen care, mai exact, ar tre­bui înlocuit cu „nefuncţionare programată“. Deci, de la bun început, se planifică să nu lu­creze o maşină sau alta după­­amiaza sau noaptea. Nu este oare nevoie de produsele pe care ele le-ar putea realiza ? Pentru a putea răspunde, să în­cercăm să vedem ce anume îi determină pe conducătorii res­pectivelor unităţi să renunţe la producţia pe care ar putea-o obţine în aceste ore. Două situaţii se întrlnesc cel mai frecvent. Prima constă în lipsa de corelare dintre capaci­tăţi pe diferitele faze ale proce­sului de producţie. In fiecare uzină există o serie de „utilaje­­cheie“ a căror capacitate de pre­lucrare influenţează întreaga fabricaţie. Dacă ele sunt insufi­cient încărcate, sau dacă, lu­­crind la maximum, nu pot face faţă celorlalte sectoare, a­­tunci acestea din urmă sunt nevoite ,,să-şi potrivească pa­sul“ după utilajele in cau­ză. Şi astfel se ajunge ca la întreprinderea de transport auto­ Craiova schimburile ne­programate să reprezinte o trei­me din fondul de timp dispo­nibil iar la întreprinderea me­talurgică de metale neferoase din Baia Mare, numărul de ore neprogramate trimestrial să e­­chivaleze cu producţia pe care ar putea-o da intr-o lună un număr de 53 de maşini-unelte lucrînd in trei schimburi ; in acest timp, pe ansamblul uni­tăţilor respective, indicele de folosire a maşinilor se situează cu 10-15 procente sub cel plani­ficat. Ce este de făcut în aceas­tă situaţie ? Nimic mai logic decit de a aduce capacitatea de­ficitară la nivelul potenţialului de lucru al celorlalte utilaje, operaţie posibilă prin autouti­­laje sau redistribuire de maşini. Un al doilea motiv, des invo­cat pentru a justifica nefolosi­­rea unor maşini-unelte în schim­burile doi şi trei îl constituie numărul uneori insuficient de muncitori calificaţi. Dar cine altcineva decit unităţile intere­sate trebuie să-şi pregătească cadrele necesare ? In condiţiile in care in trimestrul II s-au şcolarizat numai cinci (!) mun­­citori-strungari, este explicabil că maşinile-unelte de la între­prinderea „Metaloglobus" din Bucureşti — ca să dăm un sin­gur exemplu — au lucrat numai in jur de 67 la sută din timpul disponibil. In afară de orele de nefuncţio­nare programată, se mai pierde o importantă capacitate de produc­ţie prin opririle accidentale, da­torate fie exploatării necorespun­­zătoare, fie modului defectuos al executării operaţiilor de în­treţinere şi reparaţii. Numai orele de staţionare intr-un tri­mestru de la întreprinderea de piese auto Sibiu, întreprinderea mecanică Muscel şi „Indepen­­denţa“-Sibiu reprezintă produc­ţia unei fabrici cu 120 de ma­­şini-unelte lucrînd intr-un schimb timp de trei luni. Este cazul să menţionăm că multe din întreprinderile la care ziua de lucru a maşinilor este mai scurtă sunt preocupate să găsească cauzele care au pro­vocat o asemenea situaţie. Si­multan, se iau şi măsurile de rigoare. Apare de aceea cu atit mai de neînţeles faptul că un control efectuat intr-un număr de 50 de întreprinderi la care indicele de utilizare a maşini­lor era sub cel planificat, a constatat că la 15 dintre ele nu se întocmiseră nici un fel de programe de folosire cit mai completă a maşinilor-unelte e­­xistente. Or, aşa cum arătam la începutul comentariului nostru, între timpul cit lucrează utila­jul şi producţia obţinută există o strînsă legătură. Şi credem că este absolut normal ca spori­rea substanţială a nivelului pro­ducţiei, sporire impusă de nece­sitatea îndeplinirii cincinalului înainte de termen, să se obţină, înainte de toate, prin folosirea completă a zestrei tehnice ac­tuale. D. Marian Doi ani de la Plenara Comitetului Central al Partidului din noiembrie 1971 PE DRUMUL FĂURIRII UNEI CIVILIZAŢII SPIRITUALE SUPERIOARE Se împlinesc zilele acestea doi ani de la istorica Plenară a Comitetului Central al partidului din 3—5 no­iembrie 1971, Plenară în care tova­răşul Nicolae Ceauşescu a prezentat expunerea cu privire la Programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea activi­tăţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşeza­rea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echită­ţii socialiste. Document de o excepţională va­loare teoretică şi practică. Expune­rea constituie o amplă analiză, des­chizătoare de largi perspective, a vieţii societăţii româneşti contem­porane, a proceselor ce se produc în conştiinţa socială, înfăţişînd tot­odată modalităţile de făurire a unei civilizaţii spirituale superioare, de formare a omului nou, a revoluţio­narului înarmat cu un larg orizont de cunoaştere.­­ Programul complex adoptat de Plenara Comitetului Central din no­iembrie 1071, ca urmare a expunerii secretarului general al partidului, a întrunit adeziunea întregului popor; el a fost prezentat în faţa societăţii noastre în momentul cînd aceasta a ajuns la o anume maturitate, la un anume stadiu moral, determinant pentru capacitatea naţiunii de a rea­liza un nou şi important pas înainte pe drumul devenirii sale comuniste. La doi ani de la acest eveniment cu implicaţii atît de numeroase şi de profunde în viaţa economică, so­cială, ştiinţifică şi culturală, practi­ca însăşi a demonstrat viabilitatea deplină a principiilor cuprinse în documentele elaborate de secreta­rul general al partidului, precum şi opţiunea morală a întregului nostru popor pentru aceste principii. Fie că ne referim la viaţa social­­economică, la cultură, artă, ştiinţă sau învăţămînt, la raporturile etice între oameni sau la relaţiile ce ne leagă de alte ţări şi popoare, ideile Plenarei din noiembrie 1971 îşi do­vedesc întreaga forţă în transforma­rea revoluţionară a conştiinţei şi gîndirii omului. Ale acelui om comu­nist, pe care tovarăşul Nicolae­ Ceauşescu îl definea cu următoarele cuvinte : „...un explorator îndrăzneţ şi experimentat al drumului nou pe care îl deschide omenirii socialis­mul şi comunismul, un cutezător vi­zionar al zilei de mîine pornind de la realităţile şi cerinţele arzătoare ale zilei de azi, precum şi de la con­cluziile, generalizate pe plan teore­tic, ale experienţei de ieri şi de azi.“ In pagina a 3-a a ziarului nostru publicăm cîteva articole care subli­niază însemnătatea pentru dezvolta­rea multilaterală a patriei noastre, a Programului adoptat de Plenara Comitetului Central al partidului din noiembrie 1971. ei Ultim probă de scurt în defileul • Ieri, 31 octombrie 1973, a trecut exa­menul probelor electrice tronsonul de cale ferată Tîrgu Jiu-Livezeni. • Exact cu 25 de ani în urmă, la 31 oc­tombrie 1948, se inaugura pe aceleași locuri noul drum al cărbunelui. • Astfel, muncind în sprijinul celor mai nobile tradiţii ale romantismului revoluţio­nar, continuatorii operei brigadierilor de la Bumbeşti-Livezeni au încheiat electrificare celei mai dificile magistrale feroviare a ţării. Ieri a avut loc un eveniment ce marchează finalizarea lucră­rilor de electrificare a celei mai dificile magistrale feroviare a ţării. Este vorba de linia ferată ce leagă pe o distanţă de pes­te 200 km. Filiaşul, prin pasul Lainici, de marea centrală ter­moelectrică de la Mintia-Deva, Livezeni, ora 12. Aici este punc­tul terminus al zonei care este su­pusă încercărilor electrice, pro­belor „de scurt-circuit“, cum îi spun specialiştii în materie, înainte cu aproximativ o oră, ordinul de zi al şefului de şan­­tier a asigurat retragerea tutu­ror forţelor de muncă din peri­metrul traseului. Comisiile de specialişti, care de câteva zile verifică punct cu punct starea tehnică a instalaţiei şi a liniei, încep să transmită confirmările lor Dispeceratului central din Craiova. In fine, la orele 13:20 se anunţă : — Se poate conecta la reţea tronsonul Tirgu Jiu-Livezeni. In acel moment magistrala aeriană de cupru, ce străbate defileul, stîncos al Văii Jiului, este pusă pentru întîia oară sub tensiune. Se efectuează probe electrice la o intensitate de a­­proape trei ori mai mare decit regimul normal de exploatare. Prin intermediul aparaturii de specialitate parametrii de func­ţionare sunt verificaţi cu minu­ţiozitate. Totul, normal ! A tre­cut examenul cel mai greu şi ultimul tronson al marii magis­trale feroviare electrificate. Se deschide, astfel, drum pe Valea cărbunelui primelor trenuri re­morcate de locomotive electri­ce. Exact în urmă cu 25 de ani, pe aceleaşi locuri, la 31 octombrie 1948, a fos inaugurată linia fe­rată Bumbeşti-Livezeni, operă înscrisă cu litere de aur în ma­rea carte a muncii voluntar-pa­­triotice. Pe acest drum de nobile tra­diţii în muncă, deschis­ în­­ ur­mă cu un sfert de veac, conti­nuatorii de azi ai brigadierilor din defileul Văii Jiului, au în­făptuit pe acelaşi traseu, alte fapte de eroism. După ce magis­tralele electrificate au străbătut mai întîi Carpaţii, pe Valea Pra­hovei, pe Valea Cernei şi, mai de curînd, prin pasul Ghimeş- Palanca, iată că munţii au fost din nou infrînţi, prin pasul Lai- Tudor Gheorghiu Pietrele Albe. In urmă cu 25 de ani, brigadierii au terminat, în această zonă, linia ferată Bumbeşti- Livezeni. Pe aceleaşi locuri, continuatorii de azi ai brigadierilor au înfruntat din nou muntele, exe­­cutînd lucrări de mare dificultate pentru a permite electrificarea magistralei feroviare ce străbate defileul Văii Jiului. " (Continuare In cap a 2-a) ­ PE ŞANTIERELE HIDROCENTRALEI LOTRU UN NOU RECORD NATIONAL LA EXCAVAŢII SUBTERANE Ieri, colectivul de mineri de la lotul Luncavăţ din cadrul grupului de şantiere­­ C.H.­Lotru, conduşi de ing. Ştefan Cap­­debo, a inregistrat cifra de 302 m.l. excavaţi în luna octom­brie. Aceasta reprezintă un nou record naţional la excavaţii subterane. Actualul record vorbeşte de la sine de hărnicia cu care munceşte şeful­ de brigadă Vasile Lăpuşneanu, împreună cu minerii Florea Joiţa, Zaharia Andronic, Gheorghe Pană, Gheorghe Trăsnea, Nicolae Mihai, topometristul Felix Stanek, îndrumaţi nemijlocit de secretarul Organizaţiei de bază P.C.R. de la acest lot, maistrul Ion Nuţă. După cum ne-a informat şeful şantierului captări-Sud, ing. Mihai Tarta şi secretarul Comitetului P.C.R. de la acest şan­tier , Constantin Luca, in acest an al bătăliei pentru apă la Lotru, minerii lotului Luncavăț au depășit, lună de lună, pa­rametrii fizici ai planului. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Harta fanominalor meteorologice probabila. Amănunt d in pag.­­ 2-6 PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ambasadorul Uniunii Sovietice Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, a primit, miercuri, 31 octom­brie, pe ambasadorul extraor­dinar şi plenipotenţiar al U­­niunii Sovietice la Bucureşti, V. I. Drozdenko, la cererea acestuia. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Andrei, se­cretar al C. C. al P. C. R. Cu acest prilej a avut loc o convorbire tovărăşească. Preocupări ale consiliilor Frontului Unităţii Socialiste UTILIZAREA EFICIENTĂ FORŢEI DE MUNCĂ FEMININE­­ Asemenea tuturor judeţelor ţării, Neamţul a cunoscut in anii orinduirii noastre un ritm in­tens de dezvoltare economică, ceea ce a permis valorificarea tot mai eficientă a resurselor materiale şi umane de care dis­pune. Intrarea în funcţiune a noilor obiective industriale afla­te în construcţie pe platforma Săvineşti, la Roman şi Piatra Neamţ precum şi investiţiile mari ce vor fi afectate dezvol­tării economiei judeţului în ur­mătorii ani, pun cu şi mai mul­tă stringenţă problema utilizării cit mai depline a forţei de mun­că. O rezervă importantă din acest punct de vedere o repre­zintă femeile, ele constituind 46,3 la sută din resursele de muncă ale judeţului. Dacă sub aspectul participării femeilor în sfera producţiei materiale îndeo­sebi în agricultură, situaţia este satisfăcătoare, contribuţia lor la activitatea industrială este încă redusă. La Piatra Neamţ şi Tîrgu Neamţ, bunăoară, femeile reprezintă 37 şi respectiv 24 la sută din totalul salariaţilor care lucrează în unităţile industria­le, în vreme ce la Roman, Bicaz şi in celelalte centre muncito­reşti ponderea lor este cu totul neînsemnată. Acestea au fost, de altminteri şi considerentele care au de­terminat punerea in dezbatere a recentei plenare a Consiliului judeţean Neamţ al Frontului U­­nităţii Socialiste a problemei fo­losirii eficiente a resurselor de muncă şi îndeosebi a femeilor. Analizele efectuate in legătură cu această chestiune au scos în evidenţă faptul că, dacă in uni­tăţile de confecţii şi tricotaje din Piatra Neamţ şi Roman, sau la Fabrica de volvatir din Tîrgu Neamţ, ponderea femeilor in to­talul salariaţilor este de 60—80 la sută, in alte unităţi, cum sunt fabricile „Reconstrucţia" şi „Co­muna din Paris“, întreprinde­rea mecanică „Ceahlăul“, Com­binatul de îngrăşăminte chimi­ce şi chiar Combinatul de fire sintetice Săvineşti, femeile re­prezintă doar 6—38 la sută din totalul salariaţilor. Şi aceasta nu datorită nesolicitării sau lip­sei unor locuri de muncă adec­vate, ci neîncrederii, rezervei pe care o manifestă incă unii con­ducători de unităţi atunci cind este vorba de angajarea fe­meilor. Există incă părerea greşită că femeile nu pot lucra decit in anumite sectoare ale producţiei bunurilor materiale , în indus­tria uşoară şi alimentară, în unităţile de creştere a păsărilor, la cultura legumelor. Practica a dovedit că în fiecare întreprin­dere, în aproape oricare loc de muncă ar lucra, femeile pot da un randament asemănător cu cel al bărbaţilor. Pentru înlă­turarea acestei mentalităţi, ple­nara a hotărit elaborarea, sub în­drumarea consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste, a unor programe de perspectivă Const. Azoiţii (Continuare In pag. a 2-a) 1 *­­ ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Vizita tovarăşului Ion Gheorghe Maurer în Iran Continuîndu-şi vizita oficială în Iran, preşedintele Consiliului de Miniştri, al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, a vizitat, miercuri, mo­numentul Shahyad Aryamehr. Cu acest prilej, au fost admi­rate valoroasele exponate aflate aici, mărturii veridice ale civi­lizaţiei persane, ca şi ale isto­riei contemporane a Iranului. In seara aceleiaşi zile, tovară­şul Ion Gheorghe Maurer s-a intilnit cu Alteţa sa Imperială. Luînd cuvintul in Adunarea Generală a O.N.U., pe margi­nea raportului Agenţiei In­ternaţionale pentru Energia Atomică, delegatul român a sub­liniat că România a propus ela-0 In urma alegerilor pentru desemnarea componentei A­­dunarii Naţionale a provinciei­ canadiene Quebec, repartiţia de­finitivă a celor 110 locuri ale parlamentului local rezultată din aceste alegeri este următoarea : Partidul Liberal (federalist, de guvernămint) — 102 locuri ; Partidul Quebechez (separatist) — 6 locuri ; Partidul încrederii sociale — 2 locuri.­­ In cadrul unei ceremonii speciale, marţi a fost deschis tra­ficul public, de către preşedintele Republicii Turcia, Fahri Korütürk, podul peste Bosfor, care leagă, pentru prima dată in istorie, Europa şi Asia pe uscat Grandioasa lucrare va fi com­pletată cu un sistem întreg de şosete care va permite ocolirea sectoarelor supraaglomerate din Istanbul,­ contribuind, astfel, substanţial la accelerarea traficului in oraşul de pe Bosfor, ca şi la o legătură mai rapidă şi simbolică intre cele două conti­nente. • Gunnar Jarring, ambasadorul Suediei în U.R.S.S. care a îndeplinit în Orientul Apropiat misiuni ce i-au fost încredinţate de secretarul general al O.N.U., s-a retras din serviciul diplo­matic al ţării sale, în vederea pensionării. El continuă sa fie reprezentant special al secretarului general al O.N­.U. pentru Orientul Apropiat, fapt confirmat şi de o declaraţie în care a arătat că este dispus să îndeplinească orice sarcină in Orientul Apropiat pe care Kurt Waldheim ar dori să i-o încredinţeze.­­ în vederea constituirii unei coaliţii guvernamentale in Turcia, Bülent Ecevit, liderul Partidului Republican al Poporu­lui, însărcinat cu formarea noului cabinet, a avut consultări cu liderul Partidului Salvării Naţionale. In cazul că această for­maţiune politică va accepta, în principiu, să participe la noul guvern, noi discuţii vor avea loc după 4 noiembrie. „ La conferinţa internaţională asupra poluării mărilor şi o­­ceanelor, ale cărei lucrări s-au desfăşurat la Londra s-a adoptat o hotărire prin care guvernele sunt chemate să interzică de­versarea substanţelor chimice de pe nave in cinci zone impor­tante, printre care Marea Baltică şi Marea Neagră, considerate ca necesitînd „metode speciale pentru prevenirea poluării ma­rine cu lichide nocive“, prinţul fratele Abdol Reza Pahlavi, Şahinşahului Iranului. Cu acest prilej a avut loc­­ o convorbire ce s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prie­tenească, borarea şi adoptarea unui ins­trument juridic internaţional menit să statueze principiile co­operării in folosirea paşnică a energiei atomice. Ocuparea ilegală de către Portugalia a unor părţi ale te­ritoriului Republicii Guineea- Bissau continuă să se afle in atenţia participanţilor la dezba­terile din cadrul Adunării Ge­nerale a O.N.U. Luînd cuvîntul, reprezentantul permanent al României la Naţiunile Unite a relevat hotărîrea ţării noastre de a sprijini acţiunile menite să creeze condiţiile necesare care să permită restabilirea in­tegrităţii teritoriale a Guineei- Bissau. Destinderea politică din Europa trebuie completată cu destinderea militară Necesitatea ca progresele ob­ţinute pe calea destinderii in Europa să fie însoţite de mă­suri concrete de diminuare a poverii militare a fost subli­niată in majoritatea interven­ţiilor vorbitorilor la negocierile privind reducerea reciprocă a trupelor şi armamentelor şi măsuri adiacente în Europa centrală. Destinderea politică — s-a relevat în luările de cuvînt — trebuie completate cu des­tinderea militară care să con­ducă la dezarmare. Evoluţia situaţiei din Orientul Apropiat Referindu-se la condiţiile in care Egiptul va participa la o conferinţă de pace in Orientul Apropiat, preşedintele Anwar Sadat a subliniat, într-o confe­rinţă de presă ce a avut loc la Cairo, că ţara sa va îndeplini rezoluţia Consiliului de Secu­ritate ce se referă la acest lu­cru, „cînd cealaltă parte va respecta această rezoluţie si va reveni la liniile de la 22 octom­brie“. La rîndul său, ministrul ad­junct al afacerilor externe si­rian a relevat că respectarea angajamentelor Siriei in unele probleme legate de recentul conflict depinde de respectarea unor obligaţii similare de către Israel. . Din Cairo se anunţă că pre­şedintele R. A. Egipt l-a numit pe Ismail Fahmy în funcţia de ministru de externe, în locul lui Mohamed Hassan El Zayyat. La Washington, trimisul spe­cial al preşedintelui R. A. Egipt a avut o nouă rundă de con­vorbiri cu secretarul de stat al S.U.A. După cum au anunţat agenţiile de presă, el urma să fie primit, miercuri, de preşe­dintele Nixon. Totodată, s-a anunţat că la 7 noiembrie, Henry Kissinger va sosi la Cairo. Intervenţii româneşti la O.N.U. Joi 1 noiembrie 1973 Ambasadorul R. S. F. Iugoslavia Miercuri, 31 octombrie, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte­le Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, a primit pe Iso Njegovan, am­basadorul extraordinar şi ple­nipotenţiar al R.S.F. Iugos­lavia la Bucureşti. La întrevedere, care i-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, a participat to­varăşul Ştefan Andrei, secre­tar al C.C. al P.C.R.

Next