România Liberă, noiembrie 1973 (Anul 31, nr. 9027-9052)
1973-11-01 / nr. 9027
EDITIA I R. CU. Ziua de lucru a maşinilor Faptul că intre numărul de ore cut funcţionează o maşină, un utilaj sau o instalaţie şi cantitatea de produse obţinută există o relaţie de directă proporţionalitate, constituie un adevăr elementar care nu mai necesită nici o demonstraţie. Aşa cum tot un adevăr binecunoscut il constituie faptul că pentru crearea unei moderne şi puternice dotări tehnice a economiei româneşti, statul nostru investeşte anual sume considerabile. Iată de ce nu vom mai insista asupra necesităţii ca fiecare mijloc de producţie să fie folosit un număr cit mai mare de ore zilnic. Rîndurile acestea îşi propun să aducă în discuţie o serie de aspecte care duc la înregistrarea unui număr incă însemnat de ore de nefuncţionare, ore care reprezintă un fond produse nerealizate. Prima constatare pe care o facem este că o bună parte din aceste maşini şi utilaje nu funcţionează decât un număr redus de ore zilnic, ca urmare a „schimburilor neprogramate“, termen care, mai exact, ar trebui înlocuit cu „nefuncţionare programată“. Deci, de la bun început, se planifică să nu lucreze o maşină sau alta dupăamiaza sau noaptea. Nu este oare nevoie de produsele pe care ele le-ar putea realiza ? Pentru a putea răspunde, să încercăm să vedem ce anume îi determină pe conducătorii respectivelor unităţi să renunţe la producţia pe care ar putea-o obţine în aceste ore. Două situaţii se întrlnesc cel mai frecvent. Prima constă în lipsa de corelare dintre capacităţi pe diferitele faze ale procesului de producţie. In fiecare uzină există o serie de „utilajecheie“ a căror capacitate de prelucrare influenţează întreaga fabricaţie. Dacă ele sunt insuficient încărcate, sau dacă, lucrind la maximum, nu pot face faţă celorlalte sectoare, atunci acestea din urmă sunt nevoite ,,să-şi potrivească pasul“ după utilajele in cauză. Şi astfel se ajunge ca la întreprinderea de transport auto Craiova schimburile neprogramate să reprezinte o treime din fondul de timp disponibil iar la întreprinderea metalurgică de metale neferoase din Baia Mare, numărul de ore neprogramate trimestrial să echivaleze cu producţia pe care ar putea-o da intr-o lună un număr de 53 de maşini-unelte lucrînd in trei schimburi ; in acest timp, pe ansamblul unităţilor respective, indicele de folosire a maşinilor se situează cu 10-15 procente sub cel planificat. Ce este de făcut în această situaţie ? Nimic mai logic decit de a aduce capacitatea deficitară la nivelul potenţialului de lucru al celorlalte utilaje, operaţie posibilă prin autoutilaje sau redistribuire de maşini. Un al doilea motiv, des invocat pentru a justifica nefolosirea unor maşini-unelte în schimburile doi şi trei îl constituie numărul uneori insuficient de muncitori calificaţi. Dar cine altcineva decit unităţile interesate trebuie să-şi pregătească cadrele necesare ? In condiţiile in care in trimestrul II s-au şcolarizat numai cinci (!) muncitori-strungari, este explicabil că maşinile-unelte de la întreprinderea „Metaloglobus" din Bucureşti — ca să dăm un singur exemplu — au lucrat numai in jur de 67 la sută din timpul disponibil. In afară de orele de nefuncţionare programată, se mai pierde o importantă capacitate de producţie prin opririle accidentale, datorate fie exploatării necorespunzătoare, fie modului defectuos al executării operaţiilor de întreţinere şi reparaţii. Numai orele de staţionare intr-un trimestru de la întreprinderea de piese auto Sibiu, întreprinderea mecanică Muscel şi „Independenţa“-Sibiu reprezintă producţia unei fabrici cu 120 de maşini-unelte lucrînd intr-un schimb timp de trei luni. Este cazul să menţionăm că multe din întreprinderile la care ziua de lucru a maşinilor este mai scurtă sunt preocupate să găsească cauzele care au provocat o asemenea situaţie. Simultan, se iau şi măsurile de rigoare. Apare de aceea cu atit mai de neînţeles faptul că un control efectuat intr-un număr de 50 de întreprinderi la care indicele de utilizare a maşinilor era sub cel planificat, a constatat că la 15 dintre ele nu se întocmiseră nici un fel de programe de folosire cit mai completă a maşinilor-unelte existente. Or, aşa cum arătam la începutul comentariului nostru, între timpul cit lucrează utilajul şi producţia obţinută există o strînsă legătură. Şi credem că este absolut normal ca sporirea substanţială a nivelului producţiei, sporire impusă de necesitatea îndeplinirii cincinalului înainte de termen, să se obţină, înainte de toate, prin folosirea completă a zestrei tehnice actuale. D. Marian Doi ani de la Plenara Comitetului Central al Partidului din noiembrie 1971 PE DRUMUL FĂURIRII UNEI CIVILIZAŢII SPIRITUALE SUPERIOARE Se împlinesc zilele acestea doi ani de la istorica Plenară a Comitetului Central al partidului din 3—5 noiembrie 1971, Plenară în care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat expunerea cu privire la Programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste. Document de o excepţională valoare teoretică şi practică. Expunerea constituie o amplă analiză, deschizătoare de largi perspective, a vieţii societăţii româneşti contemporane, a proceselor ce se produc în conştiinţa socială, înfăţişînd totodată modalităţile de făurire a unei civilizaţii spirituale superioare, de formare a omului nou, a revoluţionarului înarmat cu un larg orizont de cunoaştere. Programul complex adoptat de Plenara Comitetului Central din noiembrie 1071, ca urmare a expunerii secretarului general al partidului, a întrunit adeziunea întregului popor; el a fost prezentat în faţa societăţii noastre în momentul cînd aceasta a ajuns la o anume maturitate, la un anume stadiu moral, determinant pentru capacitatea naţiunii de a realiza un nou şi important pas înainte pe drumul devenirii sale comuniste. La doi ani de la acest eveniment cu implicaţii atît de numeroase şi de profunde în viaţa economică, socială, ştiinţifică şi culturală, practica însăşi a demonstrat viabilitatea deplină a principiilor cuprinse în documentele elaborate de secretarul general al partidului, precum şi opţiunea morală a întregului nostru popor pentru aceste principii. Fie că ne referim la viaţa socialeconomică, la cultură, artă, ştiinţă sau învăţămînt, la raporturile etice între oameni sau la relaţiile ce ne leagă de alte ţări şi popoare, ideile Plenarei din noiembrie 1971 îşi dovedesc întreaga forţă în transformarea revoluţionară a conştiinţei şi gîndirii omului. Ale acelui om comunist, pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu îl definea cu următoarele cuvinte : „...un explorator îndrăzneţ şi experimentat al drumului nou pe care îl deschide omenirii socialismul şi comunismul, un cutezător vizionar al zilei de mîine pornind de la realităţile şi cerinţele arzătoare ale zilei de azi, precum şi de la concluziile, generalizate pe plan teoretic, ale experienţei de ieri şi de azi.“ In pagina a 3-a a ziarului nostru publicăm cîteva articole care subliniază însemnătatea pentru dezvoltarea multilaterală a patriei noastre, a Programului adoptat de Plenara Comitetului Central al partidului din noiembrie 1971. ei Ultim probă de scurt în defileul • Ieri, 31 octombrie 1973, a trecut examenul probelor electrice tronsonul de cale ferată Tîrgu Jiu-Livezeni. • Exact cu 25 de ani în urmă, la 31 octombrie 1948, se inaugura pe aceleași locuri noul drum al cărbunelui. • Astfel, muncind în sprijinul celor mai nobile tradiţii ale romantismului revoluţionar, continuatorii operei brigadierilor de la Bumbeşti-Livezeni au încheiat electrificare celei mai dificile magistrale feroviare a ţării. Ieri a avut loc un eveniment ce marchează finalizarea lucrărilor de electrificare a celei mai dificile magistrale feroviare a ţării. Este vorba de linia ferată ce leagă pe o distanţă de peste 200 km. Filiaşul, prin pasul Lainici, de marea centrală termoelectrică de la Mintia-Deva, Livezeni, ora 12. Aici este punctul terminus al zonei care este supusă încercărilor electrice, probelor „de scurt-circuit“, cum îi spun specialiştii în materie, înainte cu aproximativ o oră, ordinul de zi al şefului de şantier a asigurat retragerea tuturor forţelor de muncă din perimetrul traseului. Comisiile de specialişti, care de câteva zile verifică punct cu punct starea tehnică a instalaţiei şi a liniei, încep să transmită confirmările lor Dispeceratului central din Craiova. In fine, la orele 13:20 se anunţă : — Se poate conecta la reţea tronsonul Tirgu Jiu-Livezeni. In acel moment magistrala aeriană de cupru, ce străbate defileul, stîncos al Văii Jiului, este pusă pentru întîia oară sub tensiune. Se efectuează probe electrice la o intensitate de aproape trei ori mai mare decit regimul normal de exploatare. Prin intermediul aparaturii de specialitate parametrii de funcţionare sunt verificaţi cu minuţiozitate. Totul, normal ! A trecut examenul cel mai greu şi ultimul tronson al marii magistrale feroviare electrificate. Se deschide, astfel, drum pe Valea cărbunelui primelor trenuri remorcate de locomotive electrice. Exact în urmă cu 25 de ani, pe aceleaşi locuri, la 31 octombrie 1948, a fos inaugurată linia ferată Bumbeşti-Livezeni, operă înscrisă cu litere de aur în marea carte a muncii voluntar-patriotice. Pe acest drum de nobile tradiţii în muncă, deschis în urmă cu un sfert de veac, continuatorii de azi ai brigadierilor din defileul Văii Jiului, au înfăptuit pe acelaşi traseu, alte fapte de eroism. După ce magistralele electrificate au străbătut mai întîi Carpaţii, pe Valea Prahovei, pe Valea Cernei şi, mai de curînd, prin pasul Ghimeş- Palanca, iată că munţii au fost din nou infrînţi, prin pasul Lai- Tudor Gheorghiu Pietrele Albe. In urmă cu 25 de ani, brigadierii au terminat, în această zonă, linia ferată Bumbeşti- Livezeni. Pe aceleaşi locuri, continuatorii de azi ai brigadierilor au înfruntat din nou muntele, executînd lucrări de mare dificultate pentru a permite electrificarea magistralei feroviare ce străbate defileul Văii Jiului. " (Continuare In cap a 2-a) PE ŞANTIERELE HIDROCENTRALEI LOTRU UN NOU RECORD NATIONAL LA EXCAVAŢII SUBTERANE Ieri, colectivul de mineri de la lotul Luncavăţ din cadrul grupului de şantiere C.H.Lotru, conduşi de ing. Ştefan Capdebo, a inregistrat cifra de 302 m.l. excavaţi în luna octombrie. Aceasta reprezintă un nou record naţional la excavaţii subterane. Actualul record vorbeşte de la sine de hărnicia cu care munceşte şeful de brigadă Vasile Lăpuşneanu, împreună cu minerii Florea Joiţa, Zaharia Andronic, Gheorghe Pană, Gheorghe Trăsnea, Nicolae Mihai, topometristul Felix Stanek, îndrumaţi nemijlocit de secretarul Organizaţiei de bază P.C.R. de la acest lot, maistrul Ion Nuţă. După cum ne-a informat şeful şantierului captări-Sud, ing. Mihai Tarta şi secretarul Comitetului P.C.R. de la acest şantier , Constantin Luca, in acest an al bătăliei pentru apă la Lotru, minerii lotului Luncavăț au depășit, lună de lună, parametrii fizici ai planului. Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Harta fanominalor meteorologice probabila. Amănunt d in pag. 2-6 PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ambasadorul Uniunii Sovietice Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit, miercuri, 31 octombrie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice la Bucureşti, V. I. Drozdenko, la cererea acestuia. La întrevedere a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C. C. al P. C. R. Cu acest prilej a avut loc o convorbire tovărăşească. Preocupări ale consiliilor Frontului Unităţii Socialiste UTILIZAREA EFICIENTĂ FORŢEI DE MUNCĂ FEMININE Asemenea tuturor judeţelor ţării, Neamţul a cunoscut in anii orinduirii noastre un ritm intens de dezvoltare economică, ceea ce a permis valorificarea tot mai eficientă a resurselor materiale şi umane de care dispune. Intrarea în funcţiune a noilor obiective industriale aflate în construcţie pe platforma Săvineşti, la Roman şi Piatra Neamţ precum şi investiţiile mari ce vor fi afectate dezvoltării economiei judeţului în următorii ani, pun cu şi mai multă stringenţă problema utilizării cit mai depline a forţei de muncă. O rezervă importantă din acest punct de vedere o reprezintă femeile, ele constituind 46,3 la sută din resursele de muncă ale judeţului. Dacă sub aspectul participării femeilor în sfera producţiei materiale îndeosebi în agricultură, situaţia este satisfăcătoare, contribuţia lor la activitatea industrială este încă redusă. La Piatra Neamţ şi Tîrgu Neamţ, bunăoară, femeile reprezintă 37 şi respectiv 24 la sută din totalul salariaţilor care lucrează în unităţile industriale, în vreme ce la Roman, Bicaz şi in celelalte centre muncitoreşti ponderea lor este cu totul neînsemnată. Acestea au fost, de altminteri şi considerentele care au determinat punerea in dezbatere a recentei plenare a Consiliului judeţean Neamţ al Frontului Unităţii Socialiste a problemei folosirii eficiente a resurselor de muncă şi îndeosebi a femeilor. Analizele efectuate in legătură cu această chestiune au scos în evidenţă faptul că, dacă in unităţile de confecţii şi tricotaje din Piatra Neamţ şi Roman, sau la Fabrica de volvatir din Tîrgu Neamţ, ponderea femeilor in totalul salariaţilor este de 60—80 la sută, in alte unităţi, cum sunt fabricile „Reconstrucţia" şi „Comuna din Paris“, întreprinderea mecanică „Ceahlăul“, Combinatul de îngrăşăminte chimice şi chiar Combinatul de fire sintetice Săvineşti, femeile reprezintă doar 6—38 la sută din totalul salariaţilor. Şi aceasta nu datorită nesolicitării sau lipsei unor locuri de muncă adecvate, ci neîncrederii, rezervei pe care o manifestă incă unii conducători de unităţi atunci cind este vorba de angajarea femeilor. Există incă părerea greşită că femeile nu pot lucra decit in anumite sectoare ale producţiei bunurilor materiale , în industria uşoară şi alimentară, în unităţile de creştere a păsărilor, la cultura legumelor. Practica a dovedit că în fiecare întreprindere, în aproape oricare loc de muncă ar lucra, femeile pot da un randament asemănător cu cel al bărbaţilor. Pentru înlăturarea acestei mentalităţi, plenara a hotărit elaborarea, sub îndrumarea consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste, a unor programe de perspectivă Const. Azoiţii (Continuare In pag. a 2-a) 1 * ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Vizita tovarăşului Ion Gheorghe Maurer în Iran Continuîndu-şi vizita oficială în Iran, preşedintele Consiliului de Miniştri, al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a vizitat, miercuri, monumentul Shahyad Aryamehr. Cu acest prilej, au fost admirate valoroasele exponate aflate aici, mărturii veridice ale civilizaţiei persane, ca şi ale istoriei contemporane a Iranului. In seara aceleiaşi zile, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer s-a intilnit cu Alteţa sa Imperială. Luînd cuvintul in Adunarea Generală a O.N.U., pe marginea raportului Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, delegatul român a subliniat că România a propus ela-0 In urma alegerilor pentru desemnarea componentei Adunarii Naţionale a provinciei canadiene Quebec, repartiţia definitivă a celor 110 locuri ale parlamentului local rezultată din aceste alegeri este următoarea : Partidul Liberal (federalist, de guvernămint) — 102 locuri ; Partidul Quebechez (separatist) — 6 locuri ; Partidul încrederii sociale — 2 locuri. In cadrul unei ceremonii speciale, marţi a fost deschis traficul public, de către preşedintele Republicii Turcia, Fahri Korütürk, podul peste Bosfor, care leagă, pentru prima dată in istorie, Europa şi Asia pe uscat Grandioasa lucrare va fi completată cu un sistem întreg de şosete care va permite ocolirea sectoarelor supraaglomerate din Istanbul, contribuind, astfel, substanţial la accelerarea traficului in oraşul de pe Bosfor, ca şi la o legătură mai rapidă şi simbolică intre cele două continente. • Gunnar Jarring, ambasadorul Suediei în U.R.S.S. care a îndeplinit în Orientul Apropiat misiuni ce i-au fost încredinţate de secretarul general al O.N.U., s-a retras din serviciul diplomatic al ţării sale, în vederea pensionării. El continuă sa fie reprezentant special al secretarului general al O.N.U. pentru Orientul Apropiat, fapt confirmat şi de o declaraţie în care a arătat că este dispus să îndeplinească orice sarcină in Orientul Apropiat pe care Kurt Waldheim ar dori să i-o încredinţeze. în vederea constituirii unei coaliţii guvernamentale in Turcia, Bülent Ecevit, liderul Partidului Republican al Poporului, însărcinat cu formarea noului cabinet, a avut consultări cu liderul Partidului Salvării Naţionale. In cazul că această formaţiune politică va accepta, în principiu, să participe la noul guvern, noi discuţii vor avea loc după 4 noiembrie. „ La conferinţa internaţională asupra poluării mărilor şi oceanelor, ale cărei lucrări s-au desfăşurat la Londra s-a adoptat o hotărire prin care guvernele sunt chemate să interzică deversarea substanţelor chimice de pe nave in cinci zone importante, printre care Marea Baltică şi Marea Neagră, considerate ca necesitînd „metode speciale pentru prevenirea poluării marine cu lichide nocive“, prinţul fratele Abdol Reza Pahlavi, Şahinşahului Iranului. Cu acest prilej a avut loc o convorbire ce s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială, prietenească, borarea şi adoptarea unui instrument juridic internaţional menit să statueze principiile cooperării in folosirea paşnică a energiei atomice. Ocuparea ilegală de către Portugalia a unor părţi ale teritoriului Republicii Guineea- Bissau continuă să se afle in atenţia participanţilor la dezbaterile din cadrul Adunării Generale a O.N.U. Luînd cuvîntul, reprezentantul permanent al României la Naţiunile Unite a relevat hotărîrea ţării noastre de a sprijini acţiunile menite să creeze condiţiile necesare care să permită restabilirea integrităţii teritoriale a Guineei- Bissau. Destinderea politică din Europa trebuie completată cu destinderea militară Necesitatea ca progresele obţinute pe calea destinderii in Europa să fie însoţite de măsuri concrete de diminuare a poverii militare a fost subliniată in majoritatea intervenţiilor vorbitorilor la negocierile privind reducerea reciprocă a trupelor şi armamentelor şi măsuri adiacente în Europa centrală. Destinderea politică — s-a relevat în luările de cuvînt — trebuie completate cu destinderea militară care să conducă la dezarmare. Evoluţia situaţiei din Orientul Apropiat Referindu-se la condiţiile in care Egiptul va participa la o conferinţă de pace in Orientul Apropiat, preşedintele Anwar Sadat a subliniat, într-o conferinţă de presă ce a avut loc la Cairo, că ţara sa va îndeplini rezoluţia Consiliului de Securitate ce se referă la acest lucru, „cînd cealaltă parte va respecta această rezoluţie si va reveni la liniile de la 22 octombrie“. La rîndul său, ministrul adjunct al afacerilor externe sirian a relevat că respectarea angajamentelor Siriei in unele probleme legate de recentul conflict depinde de respectarea unor obligaţii similare de către Israel. . Din Cairo se anunţă că preşedintele R. A. Egipt l-a numit pe Ismail Fahmy în funcţia de ministru de externe, în locul lui Mohamed Hassan El Zayyat. La Washington, trimisul special al preşedintelui R. A. Egipt a avut o nouă rundă de convorbiri cu secretarul de stat al S.U.A. După cum au anunţat agenţiile de presă, el urma să fie primit, miercuri, de preşedintele Nixon. Totodată, s-a anunţat că la 7 noiembrie, Henry Kissinger va sosi la Cairo. Intervenţii româneşti la O.N.U. Joi 1 noiembrie 1973 Ambasadorul R. S. F. Iugoslavia Miercuri, 31 octombrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe Iso Njegovan, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. La întrevedere, care i-a desfăşurat într-o atmosferă tovărăşească, a participat tovarăşul Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R.