România Liberă, iunie 1974 (Anul 32, nr. 9207-9231)
1974-06-01 / nr. 9207
Pagina a 2-a -7 iunie 1974 SEMNAL * Dirijorul Mihai Brediceanu a susţinut ieri o interesantă teză de doctorat... in matematică, privind „Transformările topologice şi mecanismele generative în creaţia muzicală“. Din comisie au făcut parte : acad. Miron Nicolescu — conducător ştiinţific, acad. prof. Gh. Mihoc, prof. dr. doc. Solomon Marcus şi prof. dr. doc. Zeno Vancea. * Ieri la sala Dalles s-a desfăşurat colocviul „Contribuţia Universităţii populare Bucureşti la formarea conştiinţei socialiste". Referatul principal : „Răspindirea ideologiei marxiste şi educarea politico-ideologică prin activitatea Universităţii Populare Bucureşti“ a fost susţinut de prof. univ. Tudor Bugnariu, membru corespondent al Academiei, prorector al Universităţii populare Bucureşti. * Duminică 2 iunie 1974, orele 10, la sala Dalles va avea loc matineul literar-muzical „Omagiu lui George Enescu", organizat de Cenaclul „Titu Maiorescu“ al Asociaţiei juriştilor din România. * Luni 3 iunie, orele 12, în sala Casei de cultură a Institutului Român pentru relaţiile culturale cu străinătatea (Str. Eminescu 8) va avea loc vernisajul expoziţiei de fotografii „Münchenul, metropola Bavariei“. * In cadrul „Zilelor cărţii pentru copii“ astăzi la orele 11:00 va avea loc o intîlnire a scriitorului Al. Mitru cu micii cititori ai bibliotecii „Petru Maior“ din cartierul Pajura. * „Trăim în miezul unui ev aprins" este genericul sub care se desfăşoară astăzi la Braşov Festivalul-concurs de creaţie literară al elevilor braşoveni, organizat de Comitetul municipal U.T.C., in colaborare cu Inspectoratul judeţean de învăţămint, in cinstea celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei. * La Satu Mare a luat sfîrşit a doua ediţie a festivalului „Zilele muzicale sătmărene“. Manifestările au adus, timp de 8 zile, în faţa publicului sătmărean cele mai reprezentative creaţii ale muzicii corale şi simfonice „româneşti, în care un loc de seamă l-au ocupat piesele inspirate din trecutul de luptă revoluţionar al poporului nostru. Concertul de încheiere a fost dedicat in întregime creaţiei marelui Enescu. * Iubitorii de literaturi din judeţul Argeş s-au întîlnit zilele trecute cu un grup de poeţi şi scriitori in cadrul manifestărilor cultural-artistice prilejuite de cea de-a VI-a ediţie a „Memoriei Argeşului“. * In cinstea sărbătoririi centenarului Uniunii Poştale Universale, organism internaţional aflat sub auspiciile O.N.U., la Târgovişte s-a deschis o expoziţie filatelică. Şapte colecţii personale expuse pe 180 planşe înfăţişează mărci poştale din secolul trecut, toate purtind ştampila de primire Tirgovişte. Expoziţia rrrai cuprinde o colecţie de mărci poştale din toate ţările lumii şi un stand cu vinzare de unde se poate procura ultima serie de şase valori dedicată de postal română acestui centenar. * La Muzeul orăşenesc din Cîmpulung-Muscel s-a deschis o expoziţie de artă populară argeşeană şi obiecte de artizanat cu specific local, precum şi o expoziţie a pictorilor amatori din judeţul Argeş. * In Editura Academiei a apărut lucrarea „Elemente de marketing internaţional“ de dr. Alexandru Zamfir şi Dan Floru. Lucrarea îşi propune să prezinte într-o formă accesibilă principalele noţiuni de marketing, o sinteză a experienţei româneşti şi străine în privinţa aplicării concepţiei respective. * A apărut, într-o formulă grafică nouă, numărul cinci al revistei „Amfiteatru“, din sumarul căruia semnalăm citeva lucruri interesante : rubrica „Antologia Amfiteatru“ susţinută de Eugen Barbu, rubrica de debuturi în poezie în cadrul căreia Constanţa Buzea girează poemele lui Viorel Sâmpetrean, paginile de consemnare a unor apariţii editoriale recente, citeva pagini inedite ale lui Camil Petrescu, rubrica „Diorama“, în care Dinu Flămînd scrie despre Lucian Blaga, o scrisoare din America de la Ana Blandiana şi rubrica Cartea străină unde Romul Munteanu scrie despre René Wellek. * Odată cu deschiderea noului sezon turistic, la Bicaz a fost inaugurată o expoziţie de etnografie şi artă populară in care sunt reunite cele mai reprezentative creaţii folclorica din localităţile de pe Valea Bistriţei. * în Editura Academiei a apărut lucrarea „Eficienţa economică“ (Concept, procedee de determinare, căi de creştere ) de prof. Gh. Siclovan. Volumul se adresează tuturor factorilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul economic. * La Piteşti s-a deschis o expoziţie interjudeţeană de pictură naivă. * La Combinatul Chimic din Rîmnicu Vîlcea a avut loc manifestarea cultural-artistică „Din august lumina pornind“ organizată în cinstea celei de-a 30-a aniversări a eliberării patriei și a celui de-al XI-lea Congres al P.C.R. Teatrul „Bulandra“ „ELISABETA Iude “ Foster Neobositul iscoditor — şi, de altfel, bun traducător de mediocre şi obscure texte anglo-saxone (mai ales americane), care este Radu Nichita, l-a descoperit şi pe acest Paul Foster, dramaturg american cu numai două opere, dintre care, prima, Tom Paine s-a bucurat de un oarecare succes. Nu pe aceasta ne-o prezintă, însă, Teatrul Bulandra, ci pe a doua, pe această Elisabeta I — această a cine știe cita variantă dramatică a biografiei faimoasei regine britanice. Sâ spunem dintru început că ultima descoperire a lui Radu Nichita este, de departe, mai merituoasă decit precedentele sale descoperiri (Vezi : Philadelphia eşti a mea. Subiectul era trandafirii, etc. etc), fără a fi, în sine, sau măcar în comparaţie cu alte nenumărate producţii ale dramaturgiei americane din ultimii ani, de o valoare foarte percutantă. Paul Foster pare a fi un bun meseriaş, care scrie pentru regizor şi pentru actori, nu pentru literatură şi teatru, utilizînd citeva formule mult încercate şi încă rezistente — cum ar fi aceea a teatrului în teatru, a circului in teatru, şi a felurite altele în teatru —, formule cu totul potrivite unei săli „en rond" cum a devenit aceea de lingă Grădina Icoanei, a Teatrului Bulandra. în speţă, e vorba de formula teatrului în teatru, căci e vorba de o trupă de bieţi actori ambulanţi, care în chiar epoca respectivă, înfăţişează — azi aici, mîine-n Focşani — viaţa celebrei regine. Prilej de multiplă costumaţie improvizată şi fantezistă pentru acei actori, obligaţi să interpreteze mai multe roluri : prilej, de asemenea, de comică schilodeală lingvistică, in încercarea lor de a prezenta rela Radu Popescu ţiile internaţionale ale Angliei şi Elisabetei, cu Franţa, cu Spania, cu Olanda etc. ; prilej, mai ales, pentru autor, de a întinde scara reconstituirii sale, de la băşcălia voioasă, pînă la dramatism şi gravitate, de a o întinde, zic, dar cu trepte destul de subţiri, destul de şubrede. E mult gol sub ideea şi replica operei, gol pe care trebuie să-l umple sau să-l acopere neîncetata agitaţie de pe scenă, schimbarea măştilor şi glasurilor, ca şi neaşteptatele CRONICA TEATRALĂ salturi din epocă, care, evident, surprind pe spectator, şi-i stîrnesc risul , la un moment dat, de pildă, Elisabeta şi cancelarul său dansează charlestonul secolului douăzeci. Şi mai e şi muzica, şi cintecul, toţi interpreţii cîntă, un cor şi solo, şi evident că aceasta place. Toate sint făcute, sau sunt scrise, sau sunt indicate de autor, în vederea unui spectacol care trebuie să ia ochii și să-l cam răpească pe spectator in mare viteză, fără a-i da răgazul unei priviri în adîncime a operei, fie și un moment. Cum spuneam, Foster scrie pentru regizor și actor,cărora, — cum să mă exprim ? — nu le dă, ci dimpotrivă, le lasă, cea mai neîngrădită libertate. Libertate care, oricît de bine utilizată, nu poate face ca povestea să nu pară cam lungă, și- un anume momente, chiar plicticoasă. Dar libertate foarte potrivită cu stilul regizoral al lui Liviu Ciulei, care s-a ostenit cu alegerea, apoi cu regizarea piesei lui Foster, realizînd un spectacol de cel mai cunoscut stil dubian, spectacol plastic, colorat, zgomotos (a fost mult ajutat de scenografia Floricăi Mălureanu), cu efecte uneori încintătoare pentru ochi şi timpan, spectacol de meseriaş abil, cu mină exercitată şi cu gust bun, dar care nu izbuteşte să acopere toate golurile textului. Spectacol, însă,in care absolut toţi interpreţii au fost conduşi şi lăsaţi să se achite cu brio de sarcina unui neîncetat transformism comic, adeseori bun, uneori chiar clovnesc. Cu excepţia celei desemnată în distribuţie drept „actriţa care Interpretează pe Elisabeta I, regina Angliei“, şi a celui desemnat drept „actorul care Interpretează pe Lazarus Tucker, cămătarul din Anvers", toţi actorii interpretează mai multe roluri, sau poartă masca parodică a mai multor roluri, şi de aceea e greu de spus în ce anume s-au realizat mai bine. In Elisabeta I, Clodi Bertola a fost inteligentă, fină, elegantă, şi comică, şi umană. In Tucker, Toma Caragiu a fost, ca de obicei, torenţial. Ne-au plăcut cu deosebire, poate prin cîteva momente mai bine servite de text, Gina Patriciu, Ion Garamitru şi Florian Pittiş (chiar cu cei doi-ai săi). Rar au fost excelenţui. Şi au meritat din plin aplauzele vii ale publicului, Irina Petrescu, Mircea Diaconu, Dorin Dron, Dinu Dumitrescu, Adrian Georgescu, Dan Nuţu, George Oprina, Emmerich Schaffer, Nora Gion — ale căror nume le-am transcris, aci, în ordinea indicată de programul spectacolului. " SEMNAL Oile în plantaţii Deşi sectorul pomicol şi cel zootehnic sunt fraţi buni, aparţinînd amândouă de cooperativa agricolă Lereşti-Argeş, intre ele s-au născut divergenţe aprige. Pentru că unul strică şi prăpădeşte munca celuilalt. Mai precis, pentru că sectorul zootehnic a produs pagube mari sectorului pomicol, lăsînd să pască oile tocmai printre plantaţiile de pomi. Şi dacă oile ar fi păscut doar printre plantaţiile de pomi, tot mai era cum era ! Dar sărmanele oi, care habar n-au cit valorează coacăzele negre, le-au confundat cu iarba cea de toate zilele. Şi s-au abătut prin toate cele 33 hectare de coacăze negre, pe care le-au păscut, aşa cum ştiu ele... De aici a început cearta. Mai cu seamă că trebuie să se stabilească şi alţi vinovaţi în afară de patrupede, care oricit ar fi de docile, nu pot răspunde de pagubă. (D. BUJDOIU). Vatra părintească Sub egida Consiliului local al Frontului Unităţii Socialiste, la Pucioasa (jud. Dîmboviţa) a avut loc intilnirea fiilor oraşului cu cetăţenii lui. Peste 120 de oameni care îşi au obîrşia in acest oraş — dintre care 54 trăiesc şi lucrează acum in alte localităţi din ţară — au luat cunoştinţă in faţa machetei şi a hârtii de prezentul şi viitorul oraşului. Au participat la inaugurarea unui nou complex comercial de 1 600 mp, li s-a prezentat filmul monografic al judeţului, s-au intilnit cu cetăţenii din cartiere şi instituţii şi au primit cite o fişă de bun gospodar in care se înscriu contribuţiile lor concrete la lucră„Călătorie spre lună" se intitulează tabloul cu care micul Daniel Ciocăzeanu a ciştigat concursul de desene iniţiat de Secţia de invăţămint a sectorului 7 din Capitală. Competiţia, la care au participat 28 de verile edilitare ale oraşului. Intilnirea s-a terminat seara printr-un spectacol încheiat cu o mare horă in piaţa centrală. Fiii oraşului au hotărît să se intilnească In fiecare an in a doua jumătate a lunii mai, la vatra părintească. (AL. MIHAI), prezentanţi ai unor unităţi preşcolare bucureştene, a avut loc la Grădiniţa de copii nr. 94, unitate în care se realizează interesante experimente vizind perfecţionarea metodelor educaţionale. Cum se vede şi din imaginea alăturată, primii şi cei mai severi critici ai lucrărilor din concurs au fost chiar micii artişti. (Foto şi text : I. BUTNARUL Ecoul cotidienelor „O invitaţie pentru... tablă“ (R.I. nr. 9173) era intitulată nota in care povesteam că, la suirea în autobuzul 31-PH-3422 la Urlaţi, prioritate au avut nu călătorii — cum era de aşteptat, ci cele 60 de foi de tablă, instalate ulterior foarte confortabil pe locurile pasagerilor. Şi ne miram de unde si de ce aceste transporturi mixte — tabla + oameni — in mijloacele de transport pentru călători... ? Autobaza 11 Ploieşti ne răspunde insă şi ne informează că : „Din cercetarea cazului a rezultat că vinovat pentru aceasta se face şoferul Petre Tudor, care nu a respectat instrucţiunile privind transportul bagajelor pe port-bagaj şi impiegatul de mişcare Butoi Nicolae, care avea sarcina de serviciu să urmărească respectarea instrucţiunilor privind transportul bagajelor. Pentru abaterile săvirşite au fost sancţionaţi atit şoferul, cit şi impiegatul de mişcare. Cazul celor doi a fost prelucrat de toţi salariaţii“. Sperăm ca prelucrarea să fi fost utilă. Rubrică realizată de Pia Rădulescu COTIDIENE •COTIDIENE 0 competiţie a celor mici $*' GRIUL IN ACEST AN (Urmare din pag. 1) nele deficitare şi a creării unui echilibru intre evapotranspiraţia potenţială şi reală, starea de vegetaţie a culturilor de toamnă s-a îmbunătăţit simţitor. Aspectele de suferinţă ale plantelor determinate de seceta din toamnă şi primăvară (talie redusă, aspect firav şi colorit verde-gălbui) au dispărut în cea mai mare parte, lanurile prezentînd acum un colorit verde normal, cu plante viguroase şi masă vegetativă satisfăcătoare. Creşterea treptată a temperaturilor din ultima perioadă a determinat accelerarea ritmului de creştere a plantelor, recuperind, în mare măsură întîrzierea semnalată la începutul primăverii. In legătură cu această problemă a făcut unele precizări şi inginerul Nicolae Eustaţiu, şef de laborator la Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea . „La un moment dat, am apreciat că întîrzierea faţă de anii normali va fi la grîu de 10—14 zile. Acum, decalajul s-a redus la aproximativ o săptămînă. In condiţiile de la Fundulea, de pildă, soiurile precoce (Excelsior, Dacia şi altele) înspică în mod obişnuit la 15—17 mai. In acest an, înspicatul — faza fenologică care se corelează cu data coacerii — a avut loc la 20—24 mai. La Bezostaia, de pildă, înspicatul va avea loc azi, miine, pe cînd in anii normali acest lucru se petrece în jurul datei de 20 mai. După părerea noastră, decalajul existent se va mai reduce (desigur, dacă condiţiile meteorologice vor fi favorabile), astfel că în sudul ţării, recoltarea nu va intirzia mai mult de 2—3 zile“. După cum se ştie in Moldova, în condiţiile unei secete neobişnuit de prelungite din acest an agricol (care s-a suprapus peste sezonul de toamnă — iarnă şi prima parte a primăverii) cultura griului a prezentat unele particularităţi. Despre acestea şi mai ales despre influenţa favorabilă a condiţiilor agrometeorologice din ultimul timp, ne-a vorbit profesorul dr. ing. Constantin I. Mitică de la Institutul agronomic din Iaşi. Interlocutorul nostru a arătat că în funcţie de epoca semănatului, rezervele de apă din sol şi eventualele precipitaţii căzute izolat, griul în această parte a ţării a putut răsări fie în toamnă, fie mai frecvent în a doua jumătate a iernii şi chiar pină la sfîrşitul lunii martie. Ce-a urmat din a doua jumătate a lunii aprilie și pină in prezent i-a determinat pe unii agronomi să numească acest an „miracolul griului“. Dacă a fost sau nu miracol nu vreau să intru in detalii. Un singur lucru vreau să precizez : să nu uităm însă că griul ca specie a perpetuat pe aceste meleaguri de mii şi mii de ani. În această îndelungată perioadă a înfruntat multe şi variate vitregii ale naturii, cu siguranţă unele asemănătoare cu cele din acest sezon, învingîndu-le printr-o mare capacitate de adaptare şi plasticitate imprimată in decursul dezvoltării istorice. Certeste că la culturile de grîu care au răsărit abia în primăvară, întîrzierea vegetaţiei era extrem de mare. Timpul favorabil care a urmat după primele precipitaţii din 15 aprilie şi îndeosebi din prima decadă a lunii mai, a asigurat desfăşurarea energică a proceselor vitale şi recuperarea, în mare parte, a întârzierilor în creşterea şi mai ales în dezvoltarea griului. La sfirşitul lunii mai, situaţia culturii griului în Podişul central al Moldovei este următoarea : CARACTERUL PLANTEI LUNGIM LA PAIULUI (cm) NUMĂRUL INTERNODURILOR FORMATS IMG/MGA SPICULUI (cm), DATA APROX/MAT/UA A INSPICATULUI SO/URUS PRTCOCP 20-30 S 2-5/ON/P SO/URUS TARD/VT 15-20 5 25-3.0 8-12H/N Rezultatul întrecerii pe ţară între comune pe anul 1973 Analizînd rezultatele obţinute în întrecerea pe ţară între comune pentru realizarea sarcinilor economice, edilitare şi socialculturale, pe anul 1973, Comisia centrală pentru îndrumarea şi coordonarea întrecerii a hotărît acordarea următoarelor premii şi menţiuni comunelor fruntaşe pe ţară : a) PREMIUL I : Comunele Bîrca, judeţul Dolj, Devesel, judeţul Mehedinţi, Topalu, judeţul Constanţa, Schela, judeţul Galaţi, Voluntari, municipiul Bucureşti, Merişani, judeţul Argeş, Ighiu, judeţul Alba, Munteni-Buzău, judeţul Ialomiţa, Ruginoasa, judeţul Iaşi şi Dobreni, judeţul Neamţ. b) PREMIUL II : Comunele Vulcan, judeţul Braşov, Dobrosloveni, judeţul Olt, Şuteşti, judeţul Vâlcea, Crasna, judeţul Sălaj, Bucecea, judeţul Botoşani, Ulmeni, judeţul Ilfov, Stejari, judeţul Gorj, Bucov, judeţul Prahova, Tăuţii-Măgherăuş, judeţul Maramureş şi Galbenu, judeţul Brăila. c) PREMIUL III : Comunele Cofa, judeţul Bihor, Sîntana, judeţul Arad, Ipoteşti, judeţul Suceava, Căpleni, judeţul Satu Mare, Brănişca, judeţul Hunedoara, Răcăşdia, judeţul Caraş- Severin, Vîteşcoiu, judeţul Vrancea, Şăulia, judeţul Mureş, Murgeni, judeţul Vaslui şi Mihai Viteazu, judeţul Cluj. d) MENŢIUNE : Comunele Petru Rareş, judeţul Bistriţa- Năsăud, Catalina, judeţul Covasna, Peciu Nou, judeţul Timiş, Chilia Veche, judeţul Tulcea, Drăgăneşti-Vlaşca, judeţul Teleorman, Gălăuţaş, judeţul Harghita, Dragomireşti, judeţul Dâmboviţa, Puieşti, judeţul Buzău, Avrig, judeţul Sibiu şi Săuceşti, judeţul Bacău. IEDERA (Urmare din pag. 1) Iedera este o plantă agăţătoare. La prima vedere, proaspătă şi optimistă, mi se pare că e mai robustă decit gorunul pe care-l acoperă atit de decorativ. De fapt e o plantă parazită. Vitalitatea ei exuberantă e înşelătoare. Principiul vitalist al iederei nu este exclusiv vegetal. Unele carnivore mici il aplică, în preajma animalelor mari şi nepăsătoare la soarta resturilor de la festinul lor bogat. Aplicat la bipede, principiul lor capătă implicaţii sociale mai largi. Raportul dintre cauză şi efect merită, în cazul acesta, o analiză multidisciplinară şi, după asta, putem intra, cu sufletul împăcat, in sfera juridicului şi a educaţiei pe multiple planuri, in care rolul societăţii, al statului şi al familiei se situează pe planul intii. Considerind că lucrurile sunt cunoscute şi că măsurile luate se aplică, există totuşi posibilităţi ca ele să se aplice şi mai bine, pentru ca iedera să nu se confunde cu gorunul. Extinderea orizontului de pricepere a necesităţilor şi obiectivelor civilizaţiei noastre contemporane cere din partea cadrelor de conducere a organizaţiilor, instituţiilor şi tuturor serviciilor publice, pricepere, probitate şi o educaţie adecvată. Orice lucrător trebuie să înţeleagă scopul lucrului său, dar este absolut necesar ca orice conducător de instituţie să fie conştient de finalitatea socială a operei pe care o dirijează, pornind de la marile construcţii şi sfirşind cu detaliile bunului de larg consum. Orice asemenea operă, mare sau mică, nu poate avea un alt ţel decit servirea societăţii, in înţelesul socialist al termenului, al civilizaţiei. Modalitatea expresiei ei morale şi fizice nu se poate deci prezenta decit in termenii civilizaţiei, ai respectului faţă de om, in spiritul omeniei, spiritul acela care nutreşte, ca o sevă pururi nesecată, stejarul multisecular al naţiunii noastre socialiste. In jurul scoarţei sale venerabile, faţada jilavă a iederei se instalează şi proliferează, voioasă şi nepăsătoare, improspătindu-şi necontenit cu noi vopseli firma înşelătoare, voind parcă, să dea impresia că ea, planta şubredă, superficială, ar fi motorul vieţii uriaşului de care s-a agăţat. Invadindu-i treptat crengile, apoi mlădiţele, ea pare să strige : „aici numai eu exist“. Intr-o bună zi se trezeşte pădurarul şi o curată, lăsînd codrul să răsufle uşurat, in voia dreptului său suveran şi pe măsura puterilor sale de uriaş. Societatea noastră işi este sieşi pădurarul, care ştie să-şi cureţe codrul verde, de cioluri şi paraziţi, de impostură şi de minciună. Ritmul de creştere a plantelor s-a intensificat în ultimele 10 zile cînd au survenit fenomenele de compensare hidrică şi termică, cu rol de echilibrare a potenţialului climatic la valori medii caracteristice fiecărei zone naturale. In prezent, media de creştere a paiului este de 2,5—3 cm pe zi şi tinde spre 3—4 cm. Ţinînd seama de această restanţă fenologică în creşterea griului, putem sublinia că perioada de consum intens a apei din sol se va prelungi pînă la mijlocul lunii iunie, fapt care determină luarea de măsuri corespunzătoare pentru asigurarea rezervei optime de apă în sol. De asemenea, nu ar fi exclus pericolul de şiştăvire, întrucît procesul de umplere a bobului şi coacere în lapte şi lapte-ceară ar corespunde în centrul şi nordul Moldovei cu a doua jumătate a lunii iunie sau chiar în primele zile din iulie cînd sunt mai frecvente zilele cu deficit de umiditate în aer (sub 30 la sută) şi temperaturi de peste 30 grade. Dacă ţinem seama de prognoza meteorologică pe luna iunie ce s-a anunţat, putem anticipa că întîrzierea actuală in dezvoltarea griului se va reduce treptat, iar coacerea în Podişul central al Moldovei va avea loc cu un decalaj de numai 4—7 zile, campania de recoltare urmînd a fi declanșată începînd de la 8—15 iulie. Deoarece in prognoza maturizării griului mai pot interveni unele schimbări, ne propunem sâ mai revenim asupra acestei teme. „România liber㔕 MEMENTO TEATRE SÎMBATA 1 IUNIE ALBERT HERRING Opera Română (16 48 20), ora 19; PRIZONIERUL DIN MANHATTAN , Teatrul Naţional Bucureşti, sala Mica, ora 19,30 ; SUZANA , Teatrul de Operetă (14 80 11), ora 19,30; ÎNTRE NOI DOI N-A FOST DECIT TĂCERE : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 19,30 şi NOILE SUFERINŢE ALE TINĂRUlUI „W“ , ora 19,30 la sala Studio (12 44 16); BUNA SEARA D-LE WILDE; Teatrul C.I. Nottara", sala Magheru (15 93 02), ora 19,30; VIAŢA E CA UN VAGON?; Teatrul Mic (14 70 81) in sala Comedia a Teatrului Naţional, ora 19,30; SCUFIŢA CU TREI IEZI: Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55), ora 10 şi 16; LOZUL CEL MARE : Teatrul evreiesc de stat (21 36 71), ora 19,30 ; PARDON, SCUZAŢI, BONSOAR: Teatrul „C. Tănase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30; OAMENII CAVERNELOR : Studioul de teatru IATC 115 72 59), ora 20; ŞORICELUL ŞI PĂPUŞA : Teatrul „Ţăndărică", sala Victoria, (15 23 77) ora 15 şi PUNGUŢA CU DOI BANI, ora 17 la sala Academia (16 14 92); ŢARA BOGATA-N FRUMUSEŢI ; Ansamblul „Rapsodia Română" (13 13 00), ora 18,30; CONCERT SIMFONIC ; Ateneul Român, ora 19,30 ; CIRCUL MARE DIN MOSCOVA : Cirlul Bucureşti (11 01 20), orele 16 şi 19,30. DUMINICĂ 2 IUNIE CARMEN CARNAVAL : INVITAŢIE IA VALS : CARMEN : ora 11, POVESTIRILE IUI HOFFMAN: ora 19 Opera Română (16 48 20); FURTUNA: Teatrul Naţional Bucureşti sala Mare (14 71 71), ora 19,30 şi SA NU-ŢI FACI PRĂVĂLIE CU SCARA : ora 19,30 la Sala Mica ; MATUSA MEA FAUSTINA : ora 10,30 şi LĂSAŢI-MA SĂRINT: ora 19,30 ; Teatrul de Operetă (14 80 11); PYGMALION: ora 10,30 şi JOC DE PISICI: ora 19,30 Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), şi A 12-A NOAPTE : ora 10,30 şi ELISABETA I-A: ora 19,30 la sala Studio (12 44 16) ; AICI A DORMIT GEORGE WASHINGTON : Teatrul „C.I. Nottara", sala Magheru (15 93 02), ora 19,30 şi GAIŢELE , ora 10,30 la sala Studio; DRAGOSTEA NOASTRĂ : Teatrul Mic (14 70 81) la sala Comedia a Teatrului Naţional, ora 19,30 ; LIOLA : Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 19,30; PINOCCHIO: ora 10 si NOTA ZERO IA PURTARE : ora 16 Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55) ; AU FOST ODATA UN BĂIAT SI O FATA : ora 11, O SEARA VESELA : ora 19,30 Teatrul evreiesc de stat (21 36 71) PARDON, SCUZAŢI, BONSOAR: Teatrul „C. Tănase", sala Savoy (15 56 78), ora 19,30; HANGIŢA: Studioul de teatru IATC (15 72 59), ora 15,30 şi 20; ILEANA SÎNZIANA : Teatrul „Ţăndărică", sala Victoria (15 23 77) ora 11, si RAI ŞI NĂTĂRĂI , ora 11 la sala Academia (16 14 92); CICLUL „DUPĂ AMIEZELE MUZICALE ALE TINERETULUI''. RECITAI, DE SONATE : Ateneul Român, sala Studio, ora 19 : CIRCUL MARE DIN MOSCOVA : Circul București (11 01 20), orele 10, 16, 19,30, orele 8,30 - 11 — 13,30 — TELEVIZIUNE STMBATA 1 IUNIE 9 : O viața pentru o idee ; 9,30 i 17 clipe ale unei primăveri ; 10,45 : Soliști de muzică populară ; 11 : Telecinemateca ; 16 : Telex ; 16,05 : Caleidoscop cultural-artistic ; 16,25 : Ansamblul folcloric al sindicatului portului Constanţa ; 16,50 : Din ţările socialiste ; 17 : Teatrul de poezie » Cînd însuşi glasul gîndurilor ; 17,30: Sportul studenţesc-A.S. Armata Tg. Mureş ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Frumoasă e la noi copilăria ; 20,30 : O invitaţie sub... cupola ; 20,55 : Teleenciclopedia ; 21,35: Columbo (ultimul episod) ; 22,45 : Telejurnal. DUMINICA 2 IUNIE Programul I 8,30 : Gimnastica pentru toţi ; 8,40 : Cravatele roşii ; 9,35 : Caktari ; 10 : Viaţa satului ; 11,15 : Ce ştim şi ce nu ştim despre ; 11,45 : Bucuriile muzicii ; 12,30 : De straja patriei ; 13 : Album duminical ; 14,45 : Magazin sportiv ; 15,35 : Drumuri în istorie. Cetatea Bihorului ; 15,55 : 17 clipe ale unei primăveri ; 17,05 : Cîntare patriei .* 18,50 : Roma trepte de istorie ; 19 : Lumea copiilor. Frumoasă-i strada noastră ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Film artistic. Draga John ; 21,35 : O glumă, un cîntec și... restul ; 22,10 : Telejurnal. Programul II 10 : Orchestra Filarmonicii de Stat „George Enescu". Dirijor Gika Zdrankovici. Solist Mihai Constantinescu, în program : Beethoven — Uvertura „Leonora nr. 3” ; Haydn — Concertul pentru vioara şi orchestră în Do major ; Vasile Filîp — concertina pentru vioară şi orchestră ; Ceaikovski — Simfonia a IV-a. În pauză : Viaţa muzicală în actualitate ) 20 : George ; 20,25 : Dansuri populare din R. P. Ungară ; 20,40 : Mai aveţi o întrebare ? ; 21,20 : Columbo. CINEMATOGRAFE CONTESA WAIEWSKA : Patria (11 86 25), orele 9,30 — 12,15 - 15 — 17,45 - 20,30 ; LA EST DE JAVA : Bucureşti 21 ; Grădina Bucureşti (15 61 541 16 — 18,30 ora 20,15 ; DE BUNA VOIE SI NESILIT DE NIMENI: Scala (11 03 72), orele 9,15 — 11,30 - 13,45 - 16,15 — 18,45 — 21 | Feroviar (50 51 401, orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45. PLIMBARE IN PLOAIA DE PRIMA VARA: Capitol (16 29 17), orele 9,30 - 11,45 _ 14 - 16,15 - 18,30 — 20,45 ; Grădina Capitol, ora 20 : Favorit (31 0615), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 - 16 — ■ 18,15 — 20,30 ! APAM : luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 — 20.45 ; Grădina Doina, ora 20. MARINARUL EXTRAORDINAR : Burești (50 43 58), orele 9 - 11,15 — 13.30 - 16 - 18,15 - 20,30. DOAMNA CU CĂȚELUL : Centra! (14 12 24) orele 9,15 - 11,30 — 13.45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; FATA DE PE KOSMAJ : Festiva! (15 63 84), orele 9 - 11 - 13 - 15 -17 — 19 — 21 ; Grădina Festival, ora 20 I BANI DE BUZUNAR : Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 — 13,45 — 16 — 18,30 — 20,45 ; Modern (23 71 01), orele 9 _ 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; CE DRUM SA ALEGI i lumina (16 23 35), orele 8,45 - 11,15 -13,30 - 16 - 18,30 - 20,45 ; Fioreasca (33 29 71), orele 15,30 — 18 — 20,15; Giulesti (17 55 46) orele 15,30-18 - 20,15 PERCHEZIŢIA: Casa filmului (13 92 72), orele 15,45 — 18 - 20,15 ; ACŢIUNEA FOCUL“ ; Doina (16 35 38), orele 12,30 — 19,30 ; Program de desene animate la orele 10,30 ; FRAŢII JDERI ! Arta (21 31 86), orele 12,30 - 16 - 19,30 ; Grădina Arta, ora 20 ; Bucegi (17 05 47), orele 16 — 19,45 ; Grădina Bucegi, ora 19,45 ; Volga (11 91 26), orele 9,30 - 12,30 - 16 - 19,15 ; LADY CAROLINE : Excelsior (18 10 88), orele 9,15 - 12 - 15,30 - 18 -20.30 ; Melodia (12 06 88), orele 8,45 — 11 — 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45 » Gloria (41 46 75), orele 8,45—11,15 — 13,30 - 15,45 - 18,15 - 20,30 ; AFACEREA „PRINȚUL NEGRU* I Lira (317171), orele 15,30 - 18 -20.15 , CAT BALLOU : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 — 20.15 | Grădina Aurora, ora 20; Flacăra (21 35 40), orele 9-11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Grîvița (17 08 58) orele 9—11,15 — 13,30 - 16 — 18,15 - 20,30 ; LUMINILE ORAȘULUI : Flamura (85 77 12), orele 9 — 11,15 - 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Grădina Tomis, ora 20,15 ; OMUL DIN ÎNALTA SOCIETATE I Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 18 — 20,15; Viitorul (11 48 03), orele 16 - 18 - 20 ; CIDUL - Dacia (50 35 94), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30 ; OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT : Moşilor (12 52 93), orele 15,45 - 18 - 20,15 .* FATA CARE VINDE FLORI : Moşilor, orele 9 — 12,30 ; PORŢILE ALBASTRE ALE ORAŞULUI : Vitán (21 39 82), orele 15,30 - 18 — 20,15 ; Grădina Vitán, ora 20; IE MANS * Ferentari, orele 18 — 20,15 ; ARBUŞTII Ferentari (80 49 85) orele 15,30 ; VALEA PRAFULUI DE PUSCA Popular (35 15 17), orele 15,30 — 18 — 20,15; Cotroceni (49 48 48), orele 10 - 12 — 14 - 16 - 18 ; HOȚUL DE PIERSICI : Cotroceni, ora 20 ; RIO IOBO Unirea (17 10 21), orele 15,30 — 17,45 -- 20 ; Grădina Unirea, ora 20 ; UN COMISAR ACUZA : Pacea (31 32 52), orele 15,30 - 17,45 - 20; Cosmos (35 19 15) orele 15,30 - 18 -20.15 , PACAIA Munca (21 50 97), orele 10-16-19; Rahova (23 91 00), orele 10 — 16 — 19 , Grădina Modern, ora 20 ; Cinemateca — sala Union (13 49 041; SCARFACE, orele 14,30 — 16,30 ; MINISTERUL GROAZEI, ora 18,45 ; ISPITA, ora 20,45 (sîmbătă) ; AMEȚEALA, ora 14,30 ; PASĂRILE, ora 16,30 ; TUNELUL, ora 18,45 ; MINISTERUL GROAZEI, ora 20,45 (duminică). Starea vrermii (In paranteze temperatura aerului ieri la ora 14 și fenomenul meteorologic). ROMANIA BUCURESTI (variabil — 28), CONSTANTA (senin — 20), SULINA (senin — 21), GALATI (variabil 11), PIATRA NEAMT (variabil — 22), IASI (variabil — 24), SUCEAVA (senin —■ XI), CLUJ (senin — 23), SATU MARE (senin — 22), ORADEA (variabil —26), ARAD (variabil — 26), TIMIŞOARA (variabil — 24), SEMINIC (variabil — 15), SIBIU (variabil - 24), BRAŞOV (variabil — 23), PREDEAL (noros — 20), SINAIA (variabil - 16), CRAIOVA (senin — 25), EUROPA SOFIA (23 - variabil), BELGRAD (23 — acoperit), BUDAPESTA (26 — variabil), MOSCOVA (15 — variabil), VARŞOVIA (17 - variabil), PRAGA (14 — variabil), BERNA (14 — noros, ploaie), ATENA (28 — schimbător), ROMA (22 - schimbător), PARIS (16 — acoperit, ploaie), LONDRA (14 — noros), COPENHAGA (14 — senin), STOCKHOLM (13 — variabil), VIENA (26 — variabil), BERNA (16 — acoperit, ploaie), MADRID (23 — variabil). CE SE PREVEDE PENTRU ASTAZI Interlocutorul nostru de azi, meteorologul de serviciu FLORICA MILITARU ne comunică : CARACTERUL VREMII : Vremea sa menține călduroasă îndeosebi în jumătatea de nord-est a țârii. PRECIPITATII : Ploi izolate în vestul țârii. TEMPERATURA : Minimele vor fi cuprinse între 8 și 18 grade, iar cele maxime între 18 și 24 grade, în regiunile din nord-vestul tarii și între 24 și 30 în rest. LA BUCUREȘTI * Vremea se mentine călduroasă cu cerul variabil. Vîntul va sufla slab pîna la potrivit. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 10 și 12 grade, iar maxima între 26 și 28 grade. 1 IUNIE -ziua cop (Urmare din pag. I) în la sută, faţă de 7,2 la sută 1948/1949. În anul care se încheie şi în anul şcolar viitor un accent deosebit s-a pus şi se va pune pe cuprinderea tot mai largă în grădiniţe a copiilor de 5 ani, creindu-se condiţiile necesare pentru ca acestora să li se poată da educaţia şi cunoştinţele necesare pentru trecerea lor în invăţămîntul general, in mod concret in acest an şi în anul viitor vor fi cuprinşi în invăţămintul preşcolar cel mai mare număr de copii din istoria României. La nivelul acestui punct de joncţiune, s-au luat măsuri ca între educatoare şi învăţătorii clasei I să se creeze o mai strînsă colaborare, modalitate hotârârîtoare pentru formarea viitorilor elevi. Copiii din grupa mare sunt astfel familiarizaţi cu sala de clasă, sunt obişnuiţi cu specificul lecţiei şcolare. Prin această conlucrare, „preluarea“ viitorilor elevi se face într-o mai bună cunoaştere a individualităţilor. Constatindu-se unele greutăţi în executarea scrisului la clasa I, in unele grădiniţe se efectuează familiarizarea cu elementele grafice. Dar mai mult decit atit, prin contactul grădiniţelor cu şcolile generale se uşurează simţitor formarea deprinderilor de comportare în colectiv, a sentimentelor social-morale, a respectului faţă de cerinţele impuse de activităţile obligatorii, a deprinderilor de muncă. In atari condiţii, integrarea copiilor în viaţa şcolară se face fără perioadele prelungite de acomodare, ceea ce este, evident, şi în folosul copiilor şi al învăţămîntului. Pentru anul şcolar viitor, în sarcina consiliilor populare, a unităţilor social-culturale , stă organizarea pe scară mai largă a grădiniţelor cu program prelungit ce funcţionează pe lingă întreprinderi pentru a-i uşura pe părinţii aflaţi in activitatea productivă. O atenţie deosebită va fi acordată, în continuare, grădiniţelor din mediul rural şi căminelor de copii organizate vara, în perioada de intensificare a muncilor agricole. Pe agenda viitorului an şcolar trebuie înscrisă, de asemenea, preocuparea pentru pregătirea educatoarelor, la numărul şi la calitatea cerute de munca specifică ce o au de desfăşurat. Sunt multe desfăcut în această direcţie, dat fiind marea amploare ce e la învăţămîntul preşcolar. Din păcate, in acest domeniu mai sunt încă destule improvizaţii iar pregătirea de specialitate a educatoarelor se cere a fi mai accentuată în cadrul liceelor pedagogice De asemenea, este încă mult de lucru in domeniul modernizării conţinutului învăţămîntului, al desfăşurării unor programe stabilite in mod judicios, pe grupe de vîrstă, în organizarea învăţării unei limbi străine. Ziua copilului, sărbătoare tradiţională înscrisă în calendarul şcolii noastre, capătă un sens nou. In condiţiile noilor orientări date educării copiilor de vîrstă mică. Este nu numai un prilej de omagiere a viitoarelor generaţii, ci şi de analiză, in spiritul celei mai depline responsabilităţi, a pregătirii acestor generaţii pentru muncă şi, deci,pentru viaţă.