România Liberă, noiembrie 1974 (Anul 32, nr. 9338-9363)
1974-11-01 / nr. 9338
„România liberă" „Conducerile întreprinderilor de stat şi cooperatiste, fiecare cooperator, fiecare om al muncii trebuie să înţeleagă că pămîntul este proprietatea întregului popor, că fiecare metru de teren sustras agriculturii este sustras din avutul întregului nostru popor. Să nu admitem nimănui să diminueze sub nici o formă suprafaţa agricolă, posibilităţile de a obţine recolte pe o suprafaţă cit mai mare !" NICOLAE CEAUŞESCU (Din cuvintarea la marea adunare populară de la Timişoara dedicată Zilei recoltei din acest an) PĂMÎNTUL, SUPORT VITAL AL ACTIVITĂŢII NOASTRE ŞI A GENERAŢIILOR VIITOARE După cum s-a anunţat, Marea Adunare Naţională, întrunită in cea de-a XIV-a sesiune a actualei legislaturi a votat Legea cu privire la fondul funciar. Pentru a înţelege mai bine esenţa şi importanţa acestei legi, este necesar să amintim că pămîntul este unul din bunurile de bază ale colectivităţii omeneşti. Marx, intr-una din lucrările sale, defineşte pămîntul drept „o proprietate veşnică a colectivităţii, o condiţie inalienabilă de existenţă şi reproducere a generaţiilor succesive“. In epoca contemporană, cînd întreaga lume este confruntată cu problemele gospodăririi chibzuite a tuturor resurselor naturale, problema fondului funciar ca sursă de creştere a avuţiei naţionale şi bunăstării fiecărui popor, îmbracă aspecte complexe şi extrem de variate, nemaiîntâlnite în trecut. Aceasta pentru că, cu toate succesele remarcabile obţinute de ştiinţă şi tehnică, încă nu se întrevede o posibilitate reală de substituire a pămîntului, ca furnizor de alimente, bunuri pentru îmbrăcăminte şi construcţii. De aceea, pămîntul este şi va rămîne încă pe o perioadă lungă mijlocul hotărîtor de producţie în agricultură şi silvicultură. In general se ştie că pămîntul, respectiv solul, ca mijloc de producţie are însuşiri esenţiale ce-1 deosebesc total de celelalte resurse naturale şi anume : este limitat ca întindere (neputînd fi multiplicat, extins), este nerecuperabil în cazul distrugerii, în schimb, spre deosebire de toate celelalte mijloace de producţie, solul îşi îmbogăţeşte potenţialul productiv (fertilitatea) în condiţiile unei exploatări raţionale. Dar puţini ştiu că solul, produs al naturii şi muncii, depozitar de energie potenţială acumulată în mii şi zeci de mii de ani prin intermediul vegetaţiei superioare, şi al activităţii microorganismelor se formează în timp foarte îndelungat. Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că , formarea unui strat de sol de 20 cm pe calcar are loc într-o perioadă de peste 700 de ani. Dacă situaţia de milenii din trecut l-a obişnuit pe om cu ideea existenţei unor rezerve „nesfirşite“ de terenuri gata oricînd să fie luate în cultură, în prezent omul trebuie să-şi reconsidere atitudinea faţă de pămînt deoarece, alături de alte surse naturale nerecuperabile ca petrol, gaz metan, minereuri etc. pămîntul este supus unor presiuni tot mai mari de restrîngere a suprafeţelor cultivate. Deşi faţă de creşterea populaţiei globului (care a depăşit patru miliarde de oameni), suprafaţa cultivată ar trebui sporită, în paralel cu creşterea randamentului la hectar, totuşi fondul funciar cunoaşte o reducere cantitativă, partea ce revine pe fiecare locuitor al acestei planete se micşorează an de an. După unele statistici, anual se pierd în lume 5,7 milioane hectare de teren agricol, mai ales datorită extinderii aşezărilor umane, industriei, minelor, extracţiilor petroliere, căilor de comunicaţie, ca şi eroziunii şi salinizării. Numai eroziunea a distrus în diferite ţări o suprafaţă de teren ce se ridică la circa 430 milioane hectare. In ţări ca An- Cornel Râuţă membru corespondent al Academiei de ştiinţe agricole şi silvice, director al Institutului de cercetări pentru pedologie şi agrochimie glia, R.F. Germania şi Franţa, suprafaţa de teren afectată urbanizării este de 30—35 ha la 1 000 locuitori, şi se apreciază că această rată nu va fi mai mică de 40 ha la sfirşitul secolului. In S.U.A., bunăoară, suprafaţa de teren ocupată de şosele a crescut de 20 ori de la începutul secolului, pe cînd populaţia a sporit de numai 2,5 ori. Referindu-se la această situaţie, scriitorul francez Philippe Saint-Marc socoteşte că penuria actuală de teren a societăţii occidentale se datoreşte în principal liberalismului ei individualist. In Franţa, după autorul amintit, urbanismul „este doar un cimitir de bune intenţii“ pentru că, fără încetare, construcţiile neautorizate degradează fondul funciar. Consecventă obiectivului fundamental al politicii Partidului Comunist Român, satisfacerea tot mai deplină a cerinţelor materiale şi spirituale ale întregului popor, politica fondului funciar în ţara noastră a avut în vedere în toţi aceşti ani, gospodărirea cit mai bună a pămintului, sporirea suprafeţei arabile, menţinerea şi sporirea fertilităţii solurilor. Un merit deosebit in această privinţă l-a avut tovarăşul Nicolae Ceauşescu care, cu diferite ocazii, a arătat că pămîntul, indiferent de destinaţie sau de forma proprietăţii, reprezintă un bun naţional, avuţia întregului popor şi a cerut ca acesta să fie astfel gospodărit incit să satisfacă cerinţele crescinde ale dezvoltării economiei naţionale, interesele întregii societăţi. Producţia atît totală, cit şi la hectar este un indice sintetic revelator al efectelor diferitelor măsuri întreprinse din decursul anilor pentru folosirea cit mai raţională a pămîntului. Iată o comparaţie care vorbeşte de la sine : pe aceeaşi suprafaţă, astăzi se obţine o producţie totală de 2,5 ori mai mare decit in 1938. Dar, cu toată importanţa evidentă a fondului funciar si mai ales a terenurilor agricole, nu întotdeauna problema respectivă şi-a găsit înţelegerea cuvenită. In perioada 1966—1973, suprafaţa scoasă din circuitul agricol a fost de circa 150 000 hectare, din care jumătate definitiv. In prezent, in ţara noastră s-a ajuns la aproximativ 3 700 mp de teren arabil pe locuitor, sub media pe plan mondial care, este de aproape 4 000 mp. Toate acestea au determinat, in mod obiectiv, adoptarea de către forul legislativ suprem al ţării ,a unui act normativ care să reglementeze într-o concepţie unitară, corespunzător etapei actuale şi de perspectivă, normele legale privind gospodărirea cit mai bună şi extinderea suprafeţei agricole, îndeosebi a celei arabile, pentru a se menţine şi spori fertilitatea solului. Valoarea acestui patrimoniu naţional de care ne bucurăm şi pe care trebuie să-l încredinţăm generaţiilor viitoare este subliniată în mod deosebit chiar in articolul 1 al legii pe care-l reproducem integral : „Toate terenurile de pe teritoriul Republicii Socialiste România, indiferent de destinaţie sau în proprietatea cărora se află, constituie fondul funciar unic din Republica Socialistă România, avuţie naţională care trebuie folosită, protejată şi ameliorată, în concordanţă cu interesele întregului popor. Folosirea completă, protejarea şi ameliorarea fondului funciar este o îndatorire primordială a organelor puterii şi administraţiei de stat, a tuturor deţinătorilor de terenuri, oricare ar fi titlul lor, precum şi a tuturor cetăţenilor patriei noastre“. Se stabilesc măsuri care să înlăture orice risipă sau degradare de terenuri ce dăunează atît producţiei agrosilvice, cit şi întregii economii naţionale, se reglementează în mod strict folosirea acestor terenuri pentru nevoile de dezvoltare ale altor activităţi economice şi sociale. Aceste măsuri tehnice şi organizatorice, împreună cu cele financiare pentru protejarea fondului funciar, au menirea să înlăture risipa de terenuri. De asemenea, prin lege se stabileşte obligaţia pentru toţi , deţinătorii de terenuri să cultive fiecare petec de pămînt ce-l deţin, inclusiv cele situate în interiorul localităţilor, în incintele unităţilor. In acest context este cit se poate de firească prevederea ca terenurile agricole, indiferent de deţinători, dacă nu sunt cultivate în condiţiile legii, să fie atribuite de către consiliile populare, fără despăgubirea posesorilor, acelor unităţi agricole socialiste care pot asigura valorificarea lor in condiţii corespunzătoare. In legislaţia adoptată s-a prevăzut ca dobîndirea de terenuri agricole se face numai prin moştenire legală şi numai dacă moştenitorii îşi asumă obligaţia de a continua munca agricolă pe terenul dobîndit şi dacă au sau îşi însuşesc cunoştinţe agricole corespunzătoare. In acelaşi scop, se interzice înstrăinarea sau dobindirea sub alte forme a pămîntului, iar terenurile apartinînd persoanelor care părăsesc sau au părăsit definitiv ţara trec in proprietatea statului. In troducerea in viată a prevederilor acestei legi ne revine şi nouă, celor care lucrăm în cercetare o sarcină de mare răspundere in caracterizarea calitativă a terenurilor în fiecare parcelă cadastrală, pe baza studiilor pedologice şi agrochimice. Spre deosebire de actele normative şi prevederile legale de pînă acum, in legea votată se precizează conţinutul cadastrului funciar in sensul că acesta nu reprezintă numai o simplă înregistrare a terenurilor după suprafaţă, folosinţă şi posesor. Faptul că se stipulează aprecierea potenţialului de producţie al terenurilor este un lucru nou, care prezintă o mare importanţă în punerea în valoare a fiecărei parcele. Valorificarea producţiei de Atenţia de care s-a bucurat In acest an legumicultura în Olt şi Argeş — ca de altfel şi în celelalte judeţe ale ţării — a făcut ca producţia care se obţine să poată acoperi mai bine cerinţele populaţiei, precum şi cele ale fabricilor de conserve. O cifră este edificatoare , faţă de aceeaşi dată a anului trecut, cooperativele agricole din cele două judeţe au livrat în prezent la fondul de stat cu aproape 15 000 tone legume de câmp mai mult. Important este însă şi faptul că în grădinile de legume există importante cantităţi de produse care pot fi valorificate, sporind astfel şi mai mult rezervele constituite. Despre modul cum se face această valorificare, vom relata în cele ce urmează. Primul nostru popas, la fabrica de conserve de la Caracal, cea mai mare unitate de acest gen din ţară. Aici l-am întîlnit, aproape de miezul nopţii, pe directorul fabricii, inginerul Gheorghe Bozgă. Venise să asiste la preluarea roşiilor de la cooperativele agricole furnizoare şi să ia măsuri pentru grăbirea procesului de fabricare a pastei de tomate în schimburile doi şi trei. — Tovarăşe director, care este situaţia conservării legumelor şifructelor ? — A fost un an bogat. Azi am realizat producţia fizică de 30 200 tone de conserve diferite pe acest an, astfel că de - ie vom lucra in contul anuviitor. Am dat peste plan 10 tone de conserve sterilizate şi vom mai realiza încă 1 000 tone în plus pînă la sfirşitul campaniei. De asemenea, dispunind de materie primă în cantităţi mari, vom realiza peste cele 7 500 tona pastă de tomate planificate, cel puţin 500 tone in mod suplimentar. — Această abundenţă de roşii nu a creat cumva şi unele necazuri ? Ne gindim la aglomerări la preluare, depozitări necorespunzătoare, deprecieri etc. — Intr-adevăr, avem unele greutăţi cu centrele de legume şi fructe şi cu furnizorii din zonă, care n-au respectat graficele şi în ultimele zile au livrat cantităţi care depăşesc cu mult capacitatea de prelucrare a fabricii. In două săptămîni am primit 15 000 tone de roşii care ne-au umplut pînă la refuz spaţiile de depozitare şi curtea. Cite o dată vin zeci de maşini şi în alte zile nici una... Pe lingă acestea, mai sunt recoltate în cîmp alte mii de tone legume. La cooperativa agricolă din Cirieni stocul se ridică la 300 tone, la Rusăneşti la 250 tone, Vădastra la 200 tone etc. Aceste legume n-au putut fi aduse deoarece IRTA nu ne-a onorat comenzile de mijloace de transport. Am luat totuşi măsuri să fie bine depozitate, acoperite şi în maximum 10 zile vom adăposti şi prelucra toată recolta de roşii. Despre legumele care stau depozitate pe cîmp şi nu sunt preluate de către C.L.F. am discutat cu inginerul Lazăr Inu, directorul întreprinderii judeţene de legume şi fructe Olt, care ne-a răspuns : „ Avem necazuri cu I.R.T.A, care nu ne asigură mijloace de transport. Dar şi unele cooperative agricole sunt vinovate. Noi le trimitem tractoare şi maşini să transporte roşiile şi ardeii, iar ei le utilizează în alte scopuri. Chiar azi mă voi duce la Corabia, unde vom muta o coloană de maşini din nordul judeţului pentru preluarea şi transportarea legumelor şi fructelor la fabrici şi la silozuri. Aşadar, ne bucură faptul că avem o toamnă mănoasă, ne bucură şi preocupările celor de la fabricile prelucrătoare şi C.L.F. de a prelua. Înmagazina şi prelucra fructele şi legumele în condiţii optime, dar nu suntem mulţumiţi că, de pildă, I.J.L.F.—Olt a fost surprinsă de abundenţa recoltei şi nu a pregătit cum se cuvine, din timp, această campaniei, pentru a asigura drumul rapid al legumelor şi fructelor de la producător la consumator. Concluziile se impun de la sine. In judeţul Argeş, ne-am oprit la întreprinderea de producere şi prelucrare a legumelor şi fructelor din Topoloveni, unde, după încheierea campaniei de prelucrare a mazărei (la care s-au realizat suplimentar 400 tone conserve de mazăre), se lucrează acum la legume compoturi de fructe, pastă de vişin«, gem de piersici şi pastă da roşii. — Toate ar fi bun« — n« spune inginerul Sorin Pasniciuc, şeful secţiei legum« — numai că în ultima vreme toţi furnizorii noştri de la Ştefăneşti, Izvoru, Popeşti, Topoloveni şi alţii ne livrează legumele fără să mai ţină seama de graficele şi eşalonările din contract , iar parte din utilajele fabricii nu funcţionează, astfel că, precum vedeţi, ne-am transformat curtea şi Împrejurimile în depozite de roşii şi alte legume. Intr-adevăr la fabrica din Topoloveni continuă să existe şi în această campanie o situaţie anormală, mai multe utilaje nu funcţionează la capacitatea lor, iar altele deloc. De exemplu, o instalaţie pentru suc de roşii a fost achiziţionată şi adusă aici in stare de... casare, funcţionînd numai cu cîrpeli, iar o maşină de etichetat, deşi e nou-nouţă şi a costat zeci de mii de lei, stă pe butuci, fiindcă specialiştii de la .,Tehnofrig“—Cluj-Napoca n-au trimis odată cu ea instrucţiuni de funcţionare şi nici nu s-au deplasat să asiste la montarea şi reglarea ei, în ciuda repetatelor apeluri. După cum rezultă din raidul nostru în judeţele Olt şi Argeş, legume există în cîmp. Totul este ca producţia obţinută — pînă la ultimul kilogram — să ajungă la cumpărător sau la fabricile de conserve. Aceste zile trebuie folosite din plin pentru recoltarea, transportul şi prelucrarea întregii producţii de legume. D. Bujdoiu • Cum decurge livrarea legumelor spre fabricile de conserve • Ce se întîmplă cînd I.R.T.A nu asigură mijloacele de transport • Despre utilaje care stau pentru că nu au instrucţiuni de funcţionare... Gorjul asigură aproape jumătate din producţia de lignit a ţării şi 20 la sută din cea de ciment, insemnate cantităţi de energie electrică, tiței , gaze naturale, placaj, plăci aglomerate din lemn, frigidere de uz casnic ş.a. Amplasate în plin perimetru carbonifer, primele capacităţi ale termocentralei Rogojelu au pulsat în sistemul naţional, în actualul cincinal, mai mult de 4 miliarde kWh. Minerii celei mai moderne şi mai eficiente exploatări carbonifere a ţării, cariera Cicani — de unde vă prezentăm imaginea alăturată — au extras, peste cotele de plan ale întregului cincinal, o cantitate de lignit egală cu producţia României în 1957. Rezultate asemănătoare au înscris în cronica muncii dedicate apropiatului Congres şi petroliştii din Ţicleni, cimentiştii de la Bîrseşti, precum şi colectivele altor unităţi industriale de aici. Proiectul directivelor Congresului al XI-lea prefigurează şi pentru acest judeţ un viitor industrial. Volumul investiţiilor de care va beneficia Gorjul în perioada urmatorului cincinal depăşeşte pe cel înregistrat aici în ultimul sfert de veac. Pe harta sa economică se vor înscrie termocentrala de la Turceni şi o hidrocentrală de pe Motru, noi exploatări carbonifere si unităţi ale industriei chimice, o întreprindere de maşini-unelta pentru forajare , presare, precum si alte zece unitati moderne ale industriilor uşoară si alimentară. In 1980, Gorjul va da peste 60 la sută din producţia de cărbune a tarii şi va catina 25 la sută din puterea instalată în unităţile energetice. (Urmare din pag. 1) Practica demonstrează că nerespectarea planului de către unele întreprinderi are implicaţii nefavorabile asupra respectării contractelor încheiate cu beneficiarii produselor. Cum putem oare aprecia activitatea unei unităţi economice cum este întreprinderea de materiale izolatoare — Bucureşti care se află în restanţă cu peste 100 de contracte neonorate la termen ? Este cert, în asemenea situaţii nu pierde numai Întreprinderea în cauză, ci întreaga economie naţională. Iată de ce accentuăm, încă o dată, asupra faptului că eforturile trebuie orientate nu numai in direcţia realizărilor valorice, aşa cum din păcate se mai Întîmplă în unele Întreprinderi, ci, mai cu seamă, spre obţinerea producţiei fizice, in sortimentele planificate, şi nu oricînd ci la termenele prevăzute în contracte. Este nevoie, pentru aceasta, ca in perioada ce a mai rămas pînă la sfirşitul anului, să se urmărească respectarea graficelor întocmite pe zile, decade şi luni, adoptîndu-se măsuri concrete, cu termene şi responsabilităţi precise, pentru recuperarea tuturor restanţelor. Nu vom insista asupra acestor măsuri, ele diferă, desigur, da la o întreprindere la alta, dar vom sublinia că primordiale ni se par acele acţiuni care vizează creşterea productivităţii muncii, utilizarea cu maximum de eficienţă a fondului de timp, a maşinilor şi utilajelor aflate In dotare, aprovizionarea ritmică, judicioasă cu materii prime şi materiale. Pe de altă parte, in scopul asigurării unor bune condiţiuni de funcţionare mecanismului cooperării intre întreprinderi şi aprovizionării tehnico-materiale, se cere o strictă aplicare a legislaţiei în vigoare, promovarea unui climat de disciplină fermă în respectarea contractelor. Ne vom referi, in continuare, la stadiul pregătirii producţiei anului viitor. Avînd în vedere că prevederile de plan pe 1975 au fost cunoscute de mult de către toate întreprinderile economice era de aşteptat — şi lucrul acesta era stipulat şi de reglementările în vigoare — ca acţiunea de pregătire a producţiei să fie încheiată încă de la începutul ultimului trimestru al anului in curs. Ceea ce, de altfel, s-a şi întîmplat în multe întreprinderi, care au la ora actuală contractată producţia anului viitor, ştiu exact pe ce materii prime şi materiale contează de la furnizori, intr-un cuvânt au toate condiţiile să păşească bine încă din prima zi a noului an. In alte întreprinderi, insă, nu s-a încheiat nici etapa nominalizării producţiei, ceea ce face, desigur, ca Încheierea contractelor cu beneficiarii şi furnizorii să se afle intr-un stadiu nesatisfăcător. Cauzele sunt diverse, aici fiind vorba, in special, de intirzierile in predarea documentaţiilor tehnice de către beneficiari ca şi in emiterea repartiţiilor de către coordonatorii de balanţe (vom nota ca lipsa unor norme de consum judicios stabilite, ca şi tendinţa unor întreprinderi de a supradimensiona necesarul de materii prime şi materiale, dintr-un spirit de prevedere greşit interes, creează la ora actuală o serie de greutăţi). Evident, în aceste direcţii trebuie acţionat acum cu toată hotărîrea. Să nu uităm că nominalizarea producţiei pe anul 1975 are implicaţii directe asupra stabilirii pe sortimente şi dimensiuni a aprovizionării tehnico-materiale, iar orice întirziere in definitivarea contractelor între două întreprinderi se poate repercuta, in lanţ, in Întreaga economie. Iată de ce, concomitent cu realizarea integrală a planului pe 1974, trebuie luate toate măsurile pentru asigurarea bazei materiale corespunzătoare producţiei anului viitor, în spiritul legislaţiei în vigoare, cu convingerea că fiecare zi ciştigată în activitatea de pregătire a planului pe 1975 va aduce un plus de producţie atunci cind vom socoti roadele cu siguranţă bogate ale acestui cincinal. • PLANUL 74-REALIZAT INTEGRAL SI LA TOTI INDICATORII! 3 ■> • PLANUL 75 - CÎT MAI TEMEINIC PREGĂTIT! La Fieni, o nouă linie de ciment In probe tehnologice Constructorii de pe marele şantier al Combinatului de lianţi şi azbociment de la Fieni au hotărit ca pînă la deschiderea marelui forum al comuniştilor să pună în funcţiune linia de ciment de 1,2 milioane tone pe an. Prin integrarea in circuitul economic a noului obiectiv, aflat In probe tehnologice şi a capacităţilor prevăzute in actuala etapă de dezvoltare, volumul producţiei combinatului dîmboviţean se va tripla. (Agerpres). După ce au terminat cu succes însăminţarea culturilor de toamnă, ţăranii cooperatori şi lucrătorii Întreprinderilor agricole de stat din judeţul Dîmboviţa raportează cu deosebită satisfacţie un nou succes . Încheierea recoltării porumbului de pe întreaga suprafaţă cultivată, precum şi a sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor şi strugurilor. In telegrama adresată cu acest prilej Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de Biroul comitetului judeţean al P.C.R., se spune : Acţionînd in spiritul sarcinilor cuprinse în recentele cuvîntări rostite de dumneavoastră la adunările populare de la Scorniceşti şi Timişoara, lucrătorii ogoarelor dîmboviţene, mobilizaţi de organele şi organizaţiile de partid, vor munci in continuare, cu toate forţele pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Respectînd întrutotul indicaţiile Comitetului Central, ale dumneavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, comitetul judeţean de partid, consiliul popular judeţean, vor depune toate eforturile pentru punerea în valoare a resurselor existente în vederea folosirii integrale a fondului funciar, dezvoltării zootehniei, pomiculturii şi legumiculturii, pentru înfăptuirea politicii agrare a partidului, pentru transpunerea în practică a proiectelor Programului şi Directivelor Congresului al XI-lea. Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că lucrătorii ogoarelor dîmboviţene vor munci cu toată hotărîrea şi dăruirea pentru ca în cinstea celui de-al XI-lea Congres al partidului să raporteze cu sentimentul datoriei împlinite realizarea în condiţiile unei calităţi ireproşabile, a tuturor lucrărilor agricole din această toamnă. (Urmare din pag. 1) aproape 60 000 hectare cu sfeclă de zahăr, peste 20 000 hectare cu struguri, citeva mii de hectare cu orez, soia, legume şi altele. La porumb, suprafeţele de pe care nu s-a strîns integral recolta, sunt concentrate în special in judeţele Braşov, Timiş, Arad, Bihor, Satu Mare, Vrancea , la sfecla de zahăr în judeţele Suceava, Braşov, Covasna, Timiş, Arad şi Dolj. Dar chiar acolo unde suprafeţele nerecoltate sunt mai relativ mici, trebuie acordată aceiaşi atenţie lichidării neîntîrziate a restanţelor. A recolta însă nu este totul. PRODUSELE CULESE TREBUIE PROTEJATE DE INTEMPERII ŞI, CHIAR IN ACEIAŞI ZI DACA ESTE POSIBIL, SA FIE TRANSPORTATE IN INCINTA COOPERATIVELOR AGRICOLE ŞI LA BAZELE DE RECEPŢIE. Unităţile agricole dispun de autocamioane, remorci şi atelaje cu care, prin buna organizare şi folosirea acestor mijloace la capacitatea lor maximă, se poate asigura transportul operativ al recoltei. Sint Insă cazuri cind aceste mijloace sunt folosite neraţional, în alte scopuri, în timp ce recolta este lăsată in cîmp, uneori chiar neprotejată. Direcţiile agricole judeţene, consiliile populare pot asigura succesul acestei campanii agricole dacă vor exercita, direct pe teren, un control permanent, dacă vor rezolva operativ toate problemele care, apar in mod inevitabil, dacă vor organiza acţiuni de întrajutorare între unităţile agricole. Şi acum să vedem care este stadiul însăminţărilor. Deşi ritmul normal al insămînţărilor a fost întrucîtva afectat de precipitaţiile căzute în ultimele zile, lucrările agricole n-au contenit. Aşa se explică faptul că în cursul acestei săptămîni, semănatul griului a fost încheiat în cooperativele agricole de producţie din şase judeţe : Olt, Bacău, Iaşi, Neamţ, Suceava, şi Mehedinţi, iar în altele s-a lucrat pentru realizarea integrală a prevederilor sau pentru depăşirea suprafeţelor planificate. Pînă acum, semănatul acestei importante culturi agricole a luat sfirşit în 20 judeţe ale ţării. Pe an-Prin concentrarea mijloacelor mecanice pe terenurile pe care se poate lucra imediat, prin buna organizare a muncii, există condiţii ca, în următoarele zile, să se însămînţeze suprafeţele restante în judeţele Maramureş, Timiş, Arad, Bihor, Caraş-Severin şi Satu Mare. Deoarece aceste suprafeţe se seamănă cu intîrziere faţă de datele obişnuite, este necesar ca specialiştii din cooperativele agricole să mărească corespunzător norma de sămînţă la hectar pentru ca rezultatele să fie şi aici cele scontate. Acum, după cum se ştie, se pun bazele unor recolte bogate de porumb, floarea-soarelui sfeclă de zahăr şi alte culturi ce se seamănă în primăvară. Cooperatorii din comuna Izbiceni- Olt care au adresat o însufleţitoare chemare către toate cooperativele agricole şi asociaţiile economice intercooperatiste, către întreaga ţărănime cooperatistă, de a obţine rezultate cit mai bune în 1975, acordă, în aceste zile, toată atenţia executării ogoarelor, precum şi fertilizării. Asemenea preocupări trebuie să existe în toate cooperativele agricole, deoarece de modul cum se fac pregătirile pentru însămînțările de primăvară, depinde mult nivelul viitoarei recolte. RECOLTE samblul sectorului agriculturii de stat, realizările reprezintă 83 la sută din prevederi, iar în cooperativele agricole de producţie — 85 la sută. Deoarece în unele judeţe (in special din vestul şi nordul Transilvaniei) condiţiile meteorologice au îngreunat însăminţările, s-a luat măsura — pentru ca suprafaţa prevăzută pe ţară să fie realizată — să se pună in valoare posibilităţile existente in această privinţă, intr-o serie de judeţe. In tabelul de mai jos prezentăm citeva din judeţele care, după ce şi-au realizat prevederile la grîu, au însăminţat suprafeţe suplimentare. Suprafaţa semănată suplimentar (în ha) In judeţul cooperativele agricole de producţie întreprinderile agricole de stat Ilfov 5 000 1 500 Buzău 3 900 500 Teleorman 3 000 720 Ialomiţa 2 500 2 600 Galaţi 2 050 500 Tulcea 1 700 1 000 Vrancea 1 500 600 • Pagina a 3-a - 1 noiembrie 1974 De serviciu, redactorul nostru Ioana Iuga NOIEMBRIE METEOROLOGIC — Cum va fi, din punct de vedere meteorologic, luna noiembrie ? — Mai întîi să vă dau o caracterizare generală : vom avea un noiembrie obişnuit din punct de vedere termic şi pluviometric. Iată acum situaţia pe intervale meteorologice : între 1 şi 10.XI , vreme relativ caldă cu precipitaţii (ploi, lapoviţă şi ninsoare) în a doua parte a acestui interval. Intensificările de vint se vor semnala în sectorul sudic al ţării, temperaturile minime oscilind între zero şi plus 10 grade, maximele înregistrind valori intre plus 8 şi plus 18 grade. Dimineţile şi serile se va produce ceaţă. Intre 11 şi 15.XI. — vreme închisă şi umedă, ploi temporare, temperatura va scădea , prevederi minime Intre minus 4 grade şi plus 8 grade, maximele variind Intre plus 4 şi plus 14 grade. Intre 16 şi 20.XI. din nou ne intilnim cu o vreme rece, ceţoasă , ploi locale şi intensificări de vint din sectorul sud-estic. Minimele vor fi cuprinse intre minus 5 grade şi plus 5 grade, maximele înregistrind valori între zero şi plus 10 grade. Din nou cer noros, precipitaţii locale. Intre 21 şi 25.XI. De data aceasta minimele vor coborî la —, minus 8 grade şi plus 2 grade, maximele eifrîndu-se la plus 2—12 plus grade. Se aşteaptă ceaţă, ingheţ la sol mai ales în nordul ţării. Ultimul interval al lunii — 26—30.XI. — va fi ceva mai rece : vom avea în mai multe zone precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare, iar în vest şi nord-vest intensificări de vint. Minimele vor oscila intre minus 7 grade şi plus 1 grade, maximele intre minus 2 grade şi plus 8 grade. (Din convorbirea cu meteorologul Marius Constantin de la Institutul de Meteorologie şi Hidrologie Bucureşti). NOI ORARII ALE CURSELOR TAROM — Incepind da azi 1 noiembrie, cursele interne TAROM vor circula după noi orarii, în funcţie de cerinţele sezonului. Extinderea dotării parcului de avioane permite ca un număr de 17 curse — din 24 prevăzute — să fie asigurate cu aeronave de tip AN 24, de viteză şi capacitate sporite faţă de alte tipuri existente. Astfel, vor circula pentru prima dată curse cu „AN 24“ intre Bucureşti şi Baia Mare, Bacău şi Suceava, ceea ce, pe lingă reducerea duratei călătoriei, va dubla la fiecare transport numărul de locuri pus la dispoziţia pasagerilor. — Ce răspuns capătă în noile ovarii solicitările sporite de locuri şi ce măsuri aţi luat pentru o mai bună programare a curselor de-a lungul zilei intre Capitală şi principalele oraşe ? — Vor circula spre Timişoara, Oradea şi Sibiu cite trei curse, ca să dau un exemplu, iar spre Arad două curse. Pentru toate principalele oraşe sunt programate curse cu plecarea din Capitală in primele ore ale dimineţii. (Aceste curse circulă şi duminica). întoarcerea in Bucureşti se face In cursul aceleiaşi dimineţi. Este de menţionat că printre aceste curse se numără şi cea spre Tulcea, menţinută şi in actualul sezon, pentru a înlesni călătoriile rapide spre Deltă (45 de minute). Pentru Constanţa, unde sezonul propriu-zis este încheiat şi spre care circulă şi alte mijloace de transport rapide, în cadrul noilor ovarii, ce rămîn valabile pînă la data de 31 martie 1975, sint prevăzute curse aeriene regulate numai in lunile noiembrie şi martie, urmînd ca, în funcţie de solicitările turistice pentru tratament, să se organizeze şi unei« curse speciale. — Cum vor funcţiona agenţiile TAROM in acest sezon ? — Agenţia internă TAROM din Capitală, deschisă intr-un nou sediu, pe str. Episcopiei nr. 1 (Hotel Athenée Palace), are program zilnic între orele 6 şi 21 şi răspunde la tel 15 12 54, iar agenţiile din ţară au program diversificat, tinind cont de plecările si sosirile avioanelor în oraşele respective. (Din convorbirea cu Dumitru Mintoiu, şeful Serviciului curse regulate — TAROM) CĂLIMANEŞTI! VOR AVEA APE TERMALE — Ştiţi probabil că la Cozia, chiar in preajma mănăstirii se construieşte o nouă staţiune balneo-climaterică. Un prim hotel de 400 de locuri şi o bază de tratamente modernă ce va valorifica apele termale calde descoperite în zonă sunt în lucru. La ele se vor adăuga treptat, incă patru asemenea hoteluri, astfel că staţiunea Cozia va însuma în final 2 000 de locuri pe serie de tratament. Dar şi pentru altă . Povestea se repetă de vreo două luni de zile din garnitura trenului 1481, ce circulă pe ruta Piatra Olt-Piteşti şi retur, lipseşte vagonul de clasa I. Ştiu treaba asta şi conductorii trenului şi casierii de la staţia C.F.R. Piatra-Olt şi cei din Piteşti. — Şi, în mod firesc, doriţi un vagon de clasa I... — Da, şi necazul este altul : călătorii nu ştiu de absenţa vagonului de clasa I. In consecinţă mulţi, cumpără bilete pentru această clanoutate v-am sunat. — Anume 7 — S-au descoperit ape termale calde chiar la Călimăneşti, pe malul drept al Oltului. Astfel că şi această frumoasă staţiune balneo-climaterică va beneficia de avantajele ce decurg din această descoperire, ea rivalizind într-un viitor apropiat din acest punct de vedere cu Felixul şi Herculanele. Forajele au şi început. In Încheiere, aş mai vrea să vă informez că au fost înregistrate anul acesta pînă in prezent la noi, 600 zile-am tratamente un adevărat record pentru staţiune. Acum ne pregătim să primim ca nişte gazde ospitaliere şi 830 de ţărani cooperatori ce vin aici pentru odihnă şi tratament. (Din convorbirea corespondentului V. Lazăr cu N. Predescu, directorul staţiunii Călimăneşti - Căciulata) să... Doar în tren află că au fost păcăliţi. Deşi au fost sesizate ambele casierii C.F.R., în continuare se eliberează bilete de clasa I... (Din convorbirea corespondentului nostru D. Bujdoiu cu Mirela Popescu, Piteşti, judeţ. Argeş). PĂCĂLEALA LA... C.F.R.