România Liberă, noiembrie 1974 (Anul 32, nr. 9338-9363)

1974-11-01 / nr. 9338

„România liberă" „Conducerile întreprinderilor de stat şi cooperatiste, fiecare coo­perator, fiecare om al muncii trebuie să înţeleagă că pămîntul este proprietatea întregului popor, că fiecare metru de teren sustras agri­culturii este sustras din avutul întregului nostru popor. Să nu admi­tem nimănui să diminueze sub nici o formă suprafaţa agricolă, posibilităţile de a obţine recolte pe o suprafaţă cit mai mare !" NICOLAE CEAUŞESCU (Din cuvintarea la marea adunare populară de la Timişoara dedicată Zilei recoltei din acest an) PĂMÎNTUL, SUPORT VITAL AL ACTIVITĂŢII NOASTRE ŞI A GENERAŢIILOR VIITOARE După cum s-a anunţat, Marea Adunare Naţională, întrunită in cea de-a XIV-a sesiune a ac­tualei legislaturi a votat Legea cu privire la fondul funciar. Pen­tru a înţelege mai bine esenţa şi importanţa acestei legi, este ne­cesar să amintim că pămîntul este unul din bunurile de bază ale colectivităţii omeneşti. Marx, intr-una din lucrările sale, defi­neşte pămîntul drept „o proprie­tate veşnică a colectivităţii, o condiţie inalienabilă de existen­ţă şi reproducere a generaţiilor succesive“. In epoca contempora­nă, cînd întreaga lume este con­fruntată cu problemele gospodă­ririi chibzuite a tuturor resurse­lor naturale, problema fondului funciar ca sursă de creştere a a­­vuţiei naţionale şi bunăstării fie­cărui popor, îmbracă aspecte complexe şi extrem de variate, nemaiîntâlnite în trecut. Aceasta pentru că, cu toate succesele re­marcabile obţinute de ştiinţă şi tehnică, încă nu se întrevede o posibilitate reală de substituire a pămîntului, ca furnizor de ali­mente, bunuri pentru îmbrăcă­minte şi construcţii. De aceea, pămîntul este şi va rămîne încă pe o perioadă lungă mijlocul ho­­tărîtor de producţie în agricultu­ră şi silvicultură. In general se ştie că pămîntul, respectiv solul, ca mijloc de pro­ducţie are însuşiri esenţiale ce-1 deosebesc total de celelalte re­surse naturale şi anume : este limitat ca întindere (neputînd fi multiplicat, extins), este nerecu­perabil în cazul distrugerii, în schimb, spre deosebire de toate celelalte mijloace de producţie, solul îşi îmbogăţeşte potenţialul productiv (fertilitatea) în condi­ţiile unei exploatări raţionale. Dar puţini ştiu că solul, produs al naturii şi muncii, depozitar de energie potenţială acumulată în mii şi zeci de mii de ani prin in­termediul vegetaţiei superioare, şi al activităţii microorganisme­lor se formează în timp foarte în­delungat. Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că , formarea unui strat de sol de 20 cm pe calcar are loc într-o perioadă de peste 700 de ani. Dacă situaţia de milenii din trecut l-a obişnuit pe om cu ideea existenţei unor rezerve „nesfir­­şite“ de terenuri gata oricînd să fie luate în cultură, în prezent omul trebuie să-şi reconsidere atitudinea faţă de pămînt deoa­rece, alături de alte surse natu­rale nerecuperabile ca petrol, gaz metan, minereuri etc. pă­mîntul este supus unor presiuni tot mai mari de restrîngere a su­prafeţelor cultivate. Deşi faţă de creşterea populaţiei globului (care a depăşit patru miliarde de oameni), suprafaţa cultivată ar trebui sporită, în paralel cu creş­terea randamentului la hectar, totuşi fondul funciar cunoaşte o reducere cantitativă, partea ce revine pe fiecare locuitor al a­­cestei planete se micşorează an de an. După unele statistici, anual se pierd în lume 5,7 mili­oane hectare de teren agricol, mai ales datorită extinderii aşe­zărilor umane, industriei, mine­lor, extracţiilor petroliere, căilor de comunicaţie, ca şi eroziunii şi salinizării. Numai eroziunea a distrus în diferite ţări o suprafaţă de teren ce se ridică la circa 430 milioane hectare. In ţări ca An- Cornel Râuţă membru corespondent al Academiei de ştiinţe agricole şi silvice, director al Institutului de cercetări pentru pedologie şi agrochimie glia, R.F. Germania şi Franţa, suprafaţa de teren afectată urba­nizării este de 30—35 ha la 1 000 locuitori, şi se apreciază că aceas­tă rată nu va fi mai mică de 40 ha la sfirşitul secolului. In S.U.A., bunăoară, suprafaţa de teren o­­cupată de şosele a crescut de 20 ori de la începutul secolului, pe cînd populaţia a sporit de numai 2,5 ori. Referindu-se la această situaţie, scriitorul francez Phi­lippe Saint-Marc socoteşte că penuria actuală de teren a socie­tăţii occidentale se datoreşte în principal liberalismului ei indivi­dualist. In Franţa, după autorul amintit, urbanismul „este doar un cimitir de bune intenţii“ pen­tru că, fără încetare, construcţiile neautorizate degradează fondul funciar. Consecventă obiectivului funda­mental al politicii Partidului Co­munist Român, satisfacerea tot mai deplină a cerinţelor materia­le şi spirituale ale întregului popor, politica fondului funciar în ţara noastră a avut în vedere în toţi aceşti ani, gospodărirea cit mai bună a pămintului, sporirea suprafeţei arabile, menţinerea şi sporirea fertilităţii solurilor. Un merit deosebit in această privinţă l-a avut tovarăşul Nicolae Ceauşescu care, cu diferite ocazii, a arătat că pămîntul, indiferent de destinaţie sau de forma pro­prietăţii, reprezintă un bun na­ţional, avuţia întregului popor şi a cerut ca acesta să fie astfel gos­podărit incit să satisfacă cerinţele crescinde ale dezvoltării econo­miei naţionale, interesele întregii societăţi. Producţia atît totală, cit şi la hectar este un indice sin­tetic revelator al efectelor dife­ritelor măsuri întreprinse d­in decursul anilor pentru folosirea cit mai raţională a pămîntului. Iată o comparaţie care vorbeşte de la sine : pe aceeaşi suprafaţă, astăzi se obţine o producţie tota­lă de 2,5 ori mai mare decit in 1938. Dar, cu toată importanţa e­­videntă a fondului funciar si mai ales a terenurilor agricole, nu în­totdeauna problema respectivă şi-a găsit înţelegerea cuvenită. In perioada 1966—1973, suprafaţa scoasă din circuitul agricol a fost de circa 150 000 hectare, din care jumătate definitiv. In prezent, in ţara noastră s-a ajuns la aproxi­mativ 3 700 mp de teren arabil pe locuitor, sub media pe plan mondial care, este de aproape 4 000 mp. Toate acestea au determinat, in mod obiectiv, adoptarea de către forul legislativ suprem al ţării ,a unui act normativ care să reglementeze într-o concepţie unitară, corespunzător etapei ac­tuale şi de perspectivă, normele legale privind gospodărirea cit mai bună şi extinderea suprafe­ţei agricole, îndeosebi a celei ara­bile, pentru a se menţine şi spori fertilitatea solului. Valoarea aces­tui patrimoniu naţional de care ne bucurăm şi pe care trebuie să-l încredinţăm generaţiilor vi­itoare este subliniată în mod deo­sebit chiar in articolul 1 al legii pe care-l reproducem integral : „Toate terenurile de pe teritoriul Republicii Socialiste România, in­diferent de destinaţie sau în pro­prietatea cărora se află, constituie fondul funciar unic din Republica Socialistă România, avuţie naţio­nală care trebuie folosită, prote­jată şi ameliorată, în concordan­ţă cu interesele întregului popor. Folosirea completă, protejarea şi ameliorarea fondului funciar este o îndatorire primordială a orga­nelor puterii şi administraţiei de stat, a tuturor deţinătorilor de terenuri, oricare ar fi titlul lor, precum şi a tuturor cetăţenilor patriei noastre“. Se stabilesc mă­suri care să înlăture orice risipă sau degradare de terenuri ce dă­unează atît producţiei agrosilvi­ce, cit şi întregii economii naţio­nale, se reglementează în mod strict folosirea acestor terenuri pentru nevoile de dezvoltare ale altor activităţi economice şi so­ciale. Aceste măsuri tehnice şi or­ganizatorice, împreună cu cele financiare pentru protejarea fon­dului funciar, au menirea să în­lăture risipa de terenuri. De asemenea, prin lege se sta­bileşte obligaţia pentru toţi , de­ţinătorii de terenuri să cultive fiecare petec de pămînt ce-l de­ţin, inclusiv cele situate în inte­riorul localităţilor, în incintele unităţilor. In acest context este cit se poate de firească prevede­rea ca terenurile agricole, indife­rent de deţinători, dacă nu sunt cultivate în condiţiile legii, să fie atribuite de către consiliile popu­lare, fără despăgubirea poseso­rilor, acelor unităţi agricole so­cialiste care pot asigura valorifi­carea lor in condiţii corespunză­toare. In legislaţia adoptată s-a prevăzut ca dobîndirea de tere­nuri agricole se face numai prin moştenire legală şi numai dacă moştenitorii îşi asumă obligaţia de a continua munca agricolă pe terenul dobîndit şi dacă au sau îşi însuşesc cunoştinţe agricole co­respunzătoare. In acelaşi scop, se interzice înstrăinarea sau dobin­­direa sub alte forme a pămîntu­lui, iar terenurile apartinînd per­soanelor care părăsesc sau au pă­răsit definitiv ţara trec in pro­prietatea statului. In troducerea in viată a preve­derilor acestei legi ne revine şi nouă, celor care lucrăm în cerce­tare o sarcină de mare răspunde­re in caracterizarea calitativă a terenurilor în fiecare parcelă ca­dastrală, pe baza studiilor pedo­­logice şi agrochimice. Spre deose­bire de actele normative şi preve­derile legale de pînă acum, in le­gea votată se precizează conţinu­tul cadastrului funciar in sensul că acesta nu reprezintă numai o simplă înregistrare a terenurilor după suprafaţă, folosinţă şi pose­sor. Faptul că se stipulează apre­cierea potenţialului de produc­ţie al terenurilor este un lucru nou, care prezintă o mare impor­tanţă în punerea în valoare a fie­cărei parcele. Valorificarea producţiei de Atenţia de care s-a bucurat In acest an legumicultura în Olt şi Argeş — ca de altfel şi în celelalte judeţe ale ţării — a făcut ca producţia care se obţine să poată acoperi mai bine cerinţele populaţiei, pre­cum şi cele ale fabricilor de conserve. O cifră este edifica­toare , faţă de aceeaşi dată a anului trecut, cooperativele a­­gricole din cele d­ouă judeţe au livrat în prezent la fondul de stat cu aproape 15 000 tone le­gume de câmp mai mult. Important este însă şi faptul că în grădinile de legume există importante cantităţi de pro­duse care pot fi valorificate, sporind astfel şi mai mult re­zervele constituite. Despre mo­dul cum se face această valo­rificare, vom relata în cele ce urmează. Primul nostru popas, la fa­brica de conserve de la Cara­cal, cea mai mare unitate de acest gen din ţară. Aici l-am întîlnit, aproape de miezul nopţii, pe directorul fabricii, inginerul Gheorghe Bozgă. Ve­nise să asiste la preluarea roşiilor de la cooperativele agri­cole furnizoare şi să ia măsuri pentru grăbirea procesului de fa­bricare a pastei de tomate în schimburile doi şi trei. — Tovarăşe director, care este situaţia conservării legumelor şi­­fructelor ? — A fost un an bogat. Azi am realizat producţia fizică de 30 200 tone de conserve dife­rite pe acest an, astfel că de -­­ ie vom lucra in contul anu­viitor. Am dat peste plan 1­0 tone de conserve sterili­zate şi vom mai realiza încă 1 000 tone în plus pînă la sfirşitul campaniei. De aseme­nea, dispunind de materie pri­mă în cantităţi mari, vom realiza peste cele 7 500 tona pastă de tomate planificate, cel puţin 500 tone in mod suplimen­tar. — Această abundenţă de ro­­şii nu a creat cumva şi unele necazuri ? Ne gindim­ la aglo­merări la preluare, depozitări necorespunzătoare, deprecieri etc. — Intr-adevăr, avem unele greutăţi cu centrele de legume şi fructe şi cu furnizorii din zonă, care n-au respectat gra­ficele şi în ultimele zile au livrat cantităţi care depăşesc cu mult capacitatea de prelu­crare a fabricii. In două săptă­­mîni am primit 15 000 tone de roşii care ne-au umplut pînă la refuz spaţiile de depo­zitare şi curtea. Cite o dată vin zeci de maşini şi în alte zile nici una... Pe lingă acestea, mai sunt recoltate în cîmp alte mii de tone legume. La cooperativa agricolă din Cirieni stocul se ridică la 300 tone, la Rusăneşti la 250 tone, Vădastra la 200 tone etc. Aceste legume n-au putut fi aduse deoarece IRTA nu ne-a onorat comenzile de mijloace de transport. Am luat totuşi măsuri să fie bine de­pozitate, acoperite şi în maxi­mum 10 zile vom adăposti şi prelucra toată recolta de roşii. Despre legumele care stau depozitate pe cîmp şi nu sunt preluate de către C.L.F. am discutat cu inginerul Lazăr In­u, directorul întreprinderii judeţene de legume şi fructe­ Olt, care ne-a răspuns : „ Avem necazuri cu I.R.T.A, care nu ne asigură mijloace de transport. Dar şi unele coope­rative agricole sunt vinovate. Noi le trimitem tractoare şi maşini să transporte roşiile şi ardeii, iar ei le utilizează în alte scopuri. Chiar azi mă voi duce la Corabia, unde vom muta o coloană de maşini din nordul judeţului pentru pre­luarea şi transportarea legu­melor şi fructelor la fabrici şi la silozuri. Aşadar, ne bucură faptul că avem o toamnă mănoasă, ne bucură şi preocupările celor de la fabricile prelucrătoare şi C.L.F. de a prelua. Înma­gazina şi prelucra fructele şi le­gumele în condiţii optime, dar nu suntem­ mulţumiţi că, de pildă, I.J.L.F.—Olt a fost sur­prinsă de abundenţa recoltei şi nu a pregătit cum se cu­vine, din timp, această campa­niei, pentru a asigura drumul rapid al legumelor şi fructelor de la producător la consuma­tor. Concluziile se impun de la sine. In judeţul Argeş, ne-am oprit la întreprinderea de producere şi prelucrare a le­gumelor şi fructelor din To­­poloveni, unde, după încheierea campaniei de prelucrare a ma­­zărei (la care s-au realizat su­plimentar 400 tone conserve de mazăre), se lucrează acum la legume compoturi de fructe, pastă de vişin«, gem de piersici şi pastă da roşii. — Toate ar fi bun« — n« spune inginerul Sorin Pasni­­ciuc, şeful secţiei legum« — numai că în ultima vreme toţi furnizorii noştri de la Ştefă­­neşti, Izvoru, Popeşti, Topolo­­veni şi alţii ne livrează legu­mele fără să mai ţină seama de graficele şi eşalonările din contract , iar parte din utila­jele fabricii nu funcţionează, astfel că, precum vedeţi, ne-am transformat curtea şi Împreju­rimile în depozite de roşii şi alte legume. Intr-adevăr la fabrica din Topoloveni continuă să existe şi în această campanie o si­tuaţie anormală, mai multe utilaje nu funcţionează la ca­pacitatea lor, iar altele deloc. De exemplu, o instalaţie pentru suc de roşii a fost achiziţio­nată şi adusă aici in stare de... casare, funcţionînd numai cu cîrpeli, iar o maşină de etiche­tat, deşi e nou-nouţă şi a cos­tat zeci de mii de lei, stă pe butuci, fiindcă specialiştii de la .,Tehnofrig“—Cluj-Napoca n-au trimis odată cu ea ins­trucţiuni de funcţionare şi nici nu s-au deplasat să asis­te la montarea şi reglarea ei, în ciuda repetatelor apeluri. După cum rezultă din rai­dul nostru în judeţele Olt şi Argeş, legume există în cîmp. Totul este ca producţia obţi­nută — pînă la ultimul kilo­gram — să ajungă la cumpără­tor sau la fabricile de conserve. Aceste zile trebuie folosite din plin pentru recoltarea, transpor­tul şi prelucrarea întregii pro­ducţii de legume. D. Bujdoiu • Cum decurge livrarea legumelor spre fabricile de conserve • Ce se întîmplă cînd I.R.T.A­ nu asigură mijloacele de transport • Despre utilaje care stau pentru că nu au instrucţiuni de funcţionare... Gorjul asigură aproape jumătate din producţia de lignit a ţării şi 20 la sută din cea de ciment, insemnate cantităţi de energie electrică, tiței ,­ gaze naturale, placaj, plăci aglomerate din lemn, frigidere de uz casnic ş.a. Amplasate în plin perimetru car­bonifer, primele capacităţi ale termocentralei Rogojelu au pulsat în sistemul naţional, în actualul cincinal, mai mult de 4 miliarde k­Wh. Minerii celei mai moderne şi mai eficiente exploatări car­­bonifere a ţării, cariera Cicani — de unde vă prezentăm imaginea alăturată — au extras, peste co­­tele de plan ale întregului cinci­nal, o cantitate de lignit egală cu producţia României în 1957. Rezultate asemănătoare au înscris în cronica muncii dedicate apro­piatului Congres şi petroliştii din Ţicleni, cimentiştii de la Bîrseşti, precum şi colectivele altor unităţi industriale de aici. Proiectul directivelor Congresu­lui al XI-lea prefigurează şi pen­tru acest judeţ un viitor industrial. Volumul investiţiilor de care va beneficia Gorjul în perioada ur­­matorului cincinal depăşeşte pe cel înregistrat aici în ultimul sfert de veac. Pe harta sa economică se vor înscrie termocentrala de la Turceni şi o hidrocentrală de pe Motru, noi exploatări carbonifere si unităţi ale industriei chimice, o întreprindere de maşini-unelta pentru forajare , presare, precum si alte zece unitati moderne ale industriilor uşoară si alimentară. In 1980, Gorjul va da peste 60 la sută din producţia de cărbune a tarii şi va catina 25 la sută din puterea instalată în unităţile ener­getice. (Urmare din pag. 1) Practica demonstrează că ne­­respectarea planului de către unele întreprinderi are implica­ţii nefavorabile asupra respec­tării contractelor încheiate cu beneficiarii produselor. Cum putem oare aprecia activitatea unei unităţi economice cum este întreprinderea de materia­le izolatoare — Bucureşti care se află în restanţă cu peste 100 de contracte neonorate la ter­men ? Este cert, în asemenea situaţii nu pierde numai Între­prinderea în cauză, ci întreaga economie naţională. Iată de ce accentuăm, încă o dată, asupra faptului că eforturile trebuie o­­rientate nu numai in direcţia realizărilor valorice, aşa cum din păcate se mai Întîmplă în unele Întreprinderi, ci, mai cu seamă, spre obţinerea producţiei fizice, in sortimentele planifica­te, şi nu oricînd ci la termene­le prevăzute în contracte. Este nevoie, pentru aceasta, ca in perioada ce a mai rămas pînă la sfirşitul anului, să se urmă­rească respectarea graficelor în­tocmite pe zile, decade şi luni, adoptîndu-se măsuri concrete, cu termene şi responsabilităţi precise, pentru recuperarea tu­­turor restanţelor. Nu vom insis­ta asupra acestor măsuri, ele diferă, desigur, da la o între­prindere la alta, dar vom sub­linia că primordiale ni se par acele acţiuni care vizează creş­terea productivităţii muncii, u­­tilizarea cu maximum de efi­cienţă a fondului de timp, a maşinilor şi utilajelor aflate In dotare, aprovizionarea ritmică, judicioasă cu materii prime şi materiale. Pe de altă parte, in scopul asigurării unor bune condiţiuni de funcţionare meca­nismului cooperării intre între­prinderi şi aprovizionării tehni­­co-materiale, se cere o strictă aplicare a legislaţiei în vigoa­re, promovarea unui climat de disciplină fermă în respectarea contractelor. Ne vom referi, in continuare, la stadiul pregătirii producţiei anului viitor. Avînd în vedere că prevederile de plan pe 1975 au fost cunoscute de mult de către toate întreprinderile eco­nomice era de aşteptat — şi lu­crul acesta era stipulat şi de re­glementările în vigoare — ca acţiunea de pregătire a produc­ţiei să fie încheiată încă de la începutul ultimului trimestru al anului in curs. Ceea ce, de alt­fel, s-a şi întîmplat în multe întreprinderi, care au la ora actuală contractată producţia a­­nului viitor, ştiu exact pe ce materii prime şi materiale con­tează de la furnizori, intr-un cuvânt au toate condiţiile să păşească bine încă din prima zi a noului an. In alte în­treprinderi, insă, nu s-a înche­iat nici etapa nominalizării producţiei, ceea ce face, desi­gur, ca Încheierea contractelor cu beneficiarii şi furnizorii să se afle intr-un stadiu nesatisfă­cător. Cauzele sunt diverse, aici fiind vorba, in special, de intir­­zierile in predarea documenta­ţiilor tehnice de către benefi­ciari ca şi in emiterea reparti­ţiilor de către coordonatorii de balanţe (vom nota ca lipsa unor norme de consum judicios sta­bilite, ca şi tendinţa unor între­prinderi de a supradimensiona necesarul de materii prime şi materiale, dintr-un spirit de prevedere greşit interes, creează la ora actuală o serie de greu­tăţi). Evident, în aceste direcţii trebuie acţionat acum cu toată hotărîrea. Să nu uităm că no­minalizarea producţiei pe anul 1975 are implicaţii directe asu­pra stabilirii pe sortimente şi dimensiuni a aprovizionării teh­­nico-materiale, iar orice întir­­ziere in definitivarea contracte­lor între două întreprinderi se poate repercuta, in lanţ, in În­treaga economie. Iată de ce, concomitent cu realizarea inte­grală a planului pe 1974, tre­buie luate toate măsurile pen­tru asigurarea bazei materiale corespunzătoare producţiei anu­lui viitor, în spiritul legislaţiei în vigoare, cu convingerea că fiecare zi ciştigată în activita­tea de pregătire a planului pe 1975 va aduce un plus de pro­ducţie atunci cind vom socoti roadele cu siguranţă bogate ale acestui cincinal. • PLANUL 74-REALIZAT INTEGRAL SI LA TOTI INDICATORII! 3 ■> • PLANUL 75 - CÎT MAI TEMEINIC PREGĂTIT! La Fieni, o nouă linie de ciment In probe tehnologice Constructorii de pe marele şantier al Combinatului de lianţi şi azbociment de la Fieni au hotărit ca pînă la des­chiderea marelui forum al co­muniştilor să pună în funcţiune linia de ciment de 1,2 milioane tone pe an. Prin integrarea in circuitul economic a noului obiectiv, aflat In probe tehnolo­gice şi a capacităţilor prevăzute in actuala etapă de dezvoltare, volumul producţiei combinatului dîmboviţean se va tripla. (Ager­­pres). După ce au terminat cu succes însăminţarea culturilor de toamnă, ţăranii cooperatori şi lucrătorii Întreprinderilor agricole de stat din judeţul Dîmboviţa raportează cu deosebită satisfacţie un nou suc­ces . Încheierea recoltării porumbului de pe întreaga suprafaţă cultivată, precum şi a sfeclei de zahăr, cartofilor, legumelor şi strugurilor. In telegrama adresată cu acest prilej Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de Biroul comitetului judeţean al P.C.R., se spune : Acţionînd in spiritul sarcinilor cuprinse în recentele cuvîntări rostite de dumneavoastră la adunările populare de la Scorniceşti şi Timişoara, lucrătorii ogoarelor dîmboviţene, mobilizaţi de organele şi organizaţiile de partid, vor munci in continuare, cu toate forţele pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Respectînd întrutotul indicaţiile Comitetului Central, ale dum­neavoastră, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, comitetul ju­deţean de partid, consiliul popular judeţean, vor depune toate e­­forturile pentru punerea în valoare a resurselor existente în vede­rea folosirii integrale a fondului funciar, dezvoltării zootehniei, pomiculturii şi legumiculturii, pentru înfăptuirea politicii agrare a partidului, pentru transpunerea în practică a proiectelor Progra­mului şi Directivelor Congresului al XI-lea. Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că lucră­torii ogoarelor dîmboviţene vor munci cu toată hotărîrea şi dărui­rea pentru ca în cinstea celui de-al XI-lea Congres al partidului să raporteze cu sentimentul datoriei împlinite realizarea în condi­ţiile unei calităţi ireproşabile, a tuturor lucrărilor agricole din a­­ceastă toamnă. (Urmare din pag. 1) aproape 60 000 hectare cu sfeclă de zahăr, peste 20 000 hectare cu struguri, citeva mii de hectare cu orez, soia, legume şi altele. La porumb, suprafeţele de pe care nu s-a strîns integral recol­ta, sunt concentrate în special in judeţele Braşov, Timiş, Arad, Bihor, Satu Mare, Vrancea , la sfecla de zahăr în judeţele Suceava, Braşov, Covasna, Timiş, Arad şi Dolj. Dar chiar acolo unde suprafeţele nerecoltate sunt mai relativ mici, trebuie acor­dată aceiaşi atenţie lichidării neîntîrziate a restanţelor. A recolta însă nu este totul. PRODUSELE CULESE TRE­BUIE PROTEJATE DE INTEM­PERII ŞI, CHIAR IN ACEIAŞI ZI DACA ESTE POSIBIL, SA FIE TRANSPORTATE IN IN­CINTA COOPERATIVELOR A­­GRICOLE ŞI LA BAZELE DE RECEPŢIE. Unităţile agricole dispun de autocamioane, remorci şi atelaje cu care, prin buna organizare şi folosirea acestor mijloace la capacitatea lor ma­ximă, se poate asigura transpor­tul operativ al recoltei. Sint Insă cazuri cind aceste mijloace sunt folosite neraţional, în alte sco­puri, în timp ce recolta este lăsată in cîmp, uneori chiar neprotejată. Direcţiile agricole judeţene, consiliile populare pot asigura succesul acestei campanii agri­cole dacă vor exercita, direct pe teren, un control permanent, dacă vor rezolva operativ toate problemele care, apar in mod inevitabil, dacă vor organiza ac­ţiuni de întrajutorare între uni­tăţile agricole. Şi acum să ve­dem care este stadiul însăminţă­­rilor. Deşi ritmul normal al insă­­mînţărilor a fost întrucîtva afec­tat de precipitaţiile căzute în ultimele zile, lucrările agricole n-au contenit. Aşa se explică faptul că în cursul acestei săp­­tămîni, semănatul griului a fost încheiat în cooperativele agri­cole de producţie din şase ju­deţe : Olt, Bacău, Iaşi, Neamţ, Suceava, şi Mehedinţi, iar în altele s-a lucrat pen­tru realizarea integrală a prevederilor sau pentru depăşi­rea suprafeţelor planificate. Pînă acum, semănatul acestei impor­tante culturi agricole a luat sfir­­şit în 20 judeţe ale ţării. Pe an-Prin concentrarea mijloacelor mecanice pe terenurile pe care se poate lucra imediat, prin buna organizare a muncii, există condiţii ca, în următoarele zile, să se însămînţeze suprafeţele restante în judeţele Maramureş, Timiş, Arad, Bihor, Caraş-Seve­­rin şi Satu Mare. Deoarece a­­ceste suprafeţe se seamănă cu intîrziere faţă de datele obiş­nuite, este necesar ca specialiş­tii din cooperativele agricole să mărească corespunzător norma de sămînţă la hectar pentru ca rezultatele să fie şi aici cele scontate. Acum, după cum se ştie, se pun bazele unor recolte bogate de porumb, floarea-soarelui sfeclă de zahăr şi alte culturi ce se seamănă în primăvară. Cooperatorii din comuna Izbiceni- Olt care au adresat o însufleţi­­toare chemare către toate coo­perativele agricole şi asociaţiile economice intercooperatiste, că­tre întreaga ţărănime coopera­tistă, de a obţine rezultate cit mai bune în 1975, acordă, în a­­ceste zile, toată atenţia execu­tării ogoarelor, precum şi ferti­lizării. Asemenea preocupări trebuie să existe în toate coo­perativele agricole, deoarece de modul cum se fac pregătirile pentru însămînțările de primă­vară, depinde mult nivelul vii­toarei recolte. RECOLTE­ samblul sectorului agriculturii de stat, realizările reprezintă 83 la sută din prevederi, iar în coo­perativele agricole de producţie — 85 la sută. Deoarece în unele judeţe (in special din vestul şi nordul Transilvaniei) condiţiile meteo­rologice au îngreunat însămin­­ţările, s-a luat măsura — pen­tru ca suprafaţa prevăzută pe ţară să fie realizată — să se pună in valoare posibilităţile e­­xistente in această privinţă, in­tr-o serie de judeţe. In tabelul de mai jos prezentăm citeva din judeţele care, după ce şi-au reali­zat prevederile la grîu, au în­­săminţat suprafeţe suplimen­tare. Suprafaţa semănată suplimentar (în ha) In judeţul cooperativele agricole de producţie întreprinderile agricole de stat Ilfov 5 000 1 500 Buzău 3 900 500 Teleorman 3 000 720 Ialomiţa 2 500 2 600 Galaţi 2 050 500 Tulcea 1 700 1 000 Vrancea 1 500 600 • Pagina a 3-a - 1 noiembrie 1974 De serviciu, redactorul nostru Ioana Iuga NOIEMBRIE METEOROLOGIC — Cum va fi, din punct de vedere meteorologic, luna no­iembrie ? — Mai întîi să vă dau o ca­racterizare generală : vom avea un noiembrie obişnuit din punct de vedere termic şi pluviome­tric. Iată acum situaţia pe in­tervale meteorologice : între 1 şi 10.XI , vreme relativ caldă cu precipitaţii (ploi, lapoviţă şi ninsoare) în a doua parte a a­­cestui interval. Intensificările de vint se vor semnala în sectorul sudic al ţării, temperaturile mi­nime oscilind între zero şi plus 10 grade, maximele înregistrind valori intre plus 8 şi plus 18 grade. Dimineţile şi serile se va produce ceaţă. Intre 11 şi 15.XI. — vreme închisă şi umedă, ploi temporare, temperatura va scă­dea , prevederi minime Intre minus 4 grade şi plus 8 grade, maximele variind Intre plus 4 şi plus 14 grade. Intre 16 şi 20.XI. din nou ne intilnim cu o vreme rece, ceţoasă , ploi locale şi intensificări de vint din sec­torul sud-estic. Minimele vor fi cuprinse intre minus 5 gra­de şi plus 5 grade, maximele înregistrind valori între zero şi plus 10 grade. Din nou cer no­­ros, precipitaţii locale. Intre 21 şi 25.XI. De data aceasta mini­mele vor coborî la —, minus 8 grade şi plus 2 grade, maximele eifrîndu-se la plus 2—12 plus grade. Se aşteaptă ceaţă, ingheţ la sol mai ales în nordul ţării. Ultimul interval al lunii — 26—30.XI. — va fi ceva mai rece : vom avea în mai multe zone precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare, iar în vest şi nord-vest intensificări de vint. Minimele vor oscila intre minus 7 grade şi plus 1 grade, maximele intre minus 2 grade şi plus 8 grade. (Din convorbi­rea cu meteorologul Marius Constantin de la Institutul de Meteorologie şi Hidrologie Bucureşti). NOI ORARII ALE CURSELOR TAROM — Incepind da azi 1 noiembrie, cursele interne TAROM vor circula după noi orarii, în funcţie de cerinţele sezonului. Extinde­rea dotării parcului de avioane permite ca un număr de 17 curse — din 24 pre­văzute — să fie a­­sigurate cu aerona­ve de tip AN 24, de viteză şi capacitate sporite faţă de al­te tipuri existente. Astfel, vor circula pentru prima dată curse cu „AN 24“ in­tre Bucureşti şi Baia Mare, Bacău şi Su­ceava, ceea ce, pe lingă reducerea du­ratei călătoriei, va dubla la fiecare transport numărul de locuri pus la dis­poziţia pasagerilor. — Ce răspuns ca­pătă în noile ovarii solicitările sporite de locuri şi ce mă­suri aţi luat pentru o mai bună progra­mare a curselor de-a lungul zilei intre Capitală şi princi­palele oraşe ? — Vor circula spre Timişoara, Oradea şi Sibiu cite trei curse, ca să dau un exemplu, iar spre Arad două curse. Pentru toate principalele oraşe sunt programate curse cu plecarea din Capitală in pri­mele ore ale dimi­neţii. (Aceste curse circulă şi dumini­ca). întoarcerea in Bucureşti se face In cursul aceleiaşi dimineţi. Este de menţionat că prin­tre aceste curse se numără şi cea spre Tulcea, menţinută şi in actualul sezon, pentru a înlesni că­lătoriile rapide spre D­eltă (45 de minu­te). Pentru Con­stanţa, unde sezonul propriu-zis este în­cheiat şi spre care circulă şi alte mij­loace de transport rapide, în cadrul noilor ovarii, ce ră­­mîn valabile pînă la data de 31 martie 1975, sint prevăzute curse aeriene regu­late numai in luni­le noiembrie şi mar­tie, urmînd ca, în funcţie de solicită­rile turistice pentru tratament, să se or­ganizeze şi unei« curse speciale. — Cum vor func­ţiona agenţiile TAROM in acest se­zon ? — Agenţia internă TAROM din Capi­tală, deschisă in­tr-un nou sediu, pe str. Episcopiei nr. 1 (Hotel Athenée Pa­lace), are program zilnic între orele 6 şi 21 şi răspunde la tel 15 12 54, iar a­­genţiile din ţară au program diversifi­cat, tinind cont de plecările si sosirile avioanelor în oraşe­le respective. (Din convorbirea cu Du­mitru Mintoiu, şe­ful Serviciului curse regulate — TAROM) CĂLIMANEŞTI! VOR AVEA APE TERMALE — Ştiţi probabil că la Cozia, chiar in preajma mănăs­tirii se construieşte o nouă staţiune balneo-climaterică. Un prim hotel de 400 de locuri şi o bază de tratamente modernă ce va va­lorifica apele ter­male calde desco­perite în zonă sunt în lucru. La ele se vor adăuga treptat, incă patru aseme­nea hoteluri, astfel că staţiunea Cozia va însuma în final 2 000 de locuri pe serie de tratament. Dar şi pentru­ altă . Povestea se repetă de vreo do­uă luni de zile­­ din garnitura tre­nului 1­481, ce cir­culă pe ruta Pia­tra Olt-Piteşti şi retur, lipseşte va­gonul de clasa I. Ştiu treaba asta şi conductorii tre­nului şi casierii de la staţia C.F.R. Piatra-Olt şi cei din Piteşti. — Şi, în mod fi­resc, doriţi un va­gon de clasa I... — Da, şi necazul e­ste altul : călăto­rii nu ştiu de ab­senţa vagonului de clasa I. In con­secinţă mulţi, cumpără bilete pentru această cla­noutate v-am su­nat. — Anume 7 — S-au descope­rit ape termale calde chiar la Căli­­măneşti, pe malul drept al Oltului. Astfel că şi această frumoasă staţiune balneo-climaterică va beneficia de a­­vantajele ce decurg din această desco­perire, ea rivali­­zind într-un viitor apropiat din acest punct de vedere cu Felixul şi Hercu­­lanele. Forajele au şi început. In În­cheiere, aş mai vrea să vă infor­mez că au fost înregistrate anul a­­cesta pînă in pre­zent la noi, 600 zile-am tratamente un adevărat re­cord pentru sta­ţiune. Acum ne pregătim să pri­mim ca nişte gazde ospitaliere şi 830 de ţărani coopera­tori ce vin aici pentru odihnă şi tratament. (Din convorbirea cores­pondentului V. La­zăr cu N. Predescu, directorul staţiu­nii Călimăneşti - Căciulata) să... Doar în tren află că au fost pă­căliţi. Deşi au fost sesizate ambele ca­sierii C.F.R., în continuare se eli­berează bilete de clasa I... (Din convorbirea cores­pondentului nostru D. Bujdoiu cu Mi­­rela Popescu, Pi­teşti, judeţ. Argeş). PĂCĂLEALA LA... C.F.R.

Next