România Liberă, august 1975 (Anul 33, nr. 9570-9595)

1975-08-01 / nr. 9570

d intilnirea cu premierul Italiei, Aldo Moro Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit, miercuri, 31 iulie, cu primul ministru al Italiei, Aldo Moro. La întrevedere au participat miniştrii afacerilor externe ai României — George Macovescu şi Italiei — Mariano Rumor. In cadrul convorbirii care a avut loc cu acest prilej, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi premierul Aldo Moro au apre­ciat pozitiv evoluţia relaţiilor de prietenie şi colaborare din­tre România şi Italia. Schimbul de vederi a eviden­ţiat dorinţa ambelor ţări de a concretiza mai larg, pe multiple planuri, posibilităţile existente în direcţia dezvoltării relaţiilor politice, economice, tehnico-şti­­inţifice şi culturale dintre cele două ţări. In context au fost abordate probleme ale promo­vării colaborării economice, în­deosebi ale cooperării industria­le, ale creşterii schimburilor comerciale. S-a apreciat ca o contribuţie însemnată la adin­­cirea relaţiilor de prietenie ro­­mâno-italiene intensificarea în­­tîlnirilor la toate nivelurile în­tre cele două ţări. In timpul convorbirii, pre­şedintele Nicolae Ceauşescu şi primul ministru Aldo Moro au abordat, de asemenea, probleme actuale ale vieţii internaţionale, îndeosebi cele privind Orientul Mijlociu şi Cipru. In deplin consens, s-a relevat ca o nece­sitate a zilelor noastre partici­parea tuturor ţărilor la rezol­varea problemelor internaţio­nale, în interesul tuturor po­poarelor. In această ordine de idei s-a apreciat cu satisfacţie conlucrarea fructuoasă dintre România şi Italia pe planul vie­ţii politice europene şi în alte probleme ale lumii contempo­rane, care şi-a găsit reflectarea şi în activitatea delegaţiilor ce­lor două ţări în organizarea şi desfăşurarea lucrărilor Confe­rinţei pentru securitate şi coo­perare in Europa, cit şi în pre­gătirea documentelor finale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi premierul Aldo Moro s-au pronunţat pentru noi eforturi în direcţia traducerii în viaţă a documentelor adoptate, pen­tru schimbul de opinii, subli­niind că lucrările Conferinţei general-europene reprezintă un prim pas în realizarea unei reale securităţi pe continentul nostru, în instaurarea deplină a unei atmosfere propice colaboră­rii şi înţelegerii între popoare, înfăptuirii nestînjenite a aspira­ţiilor lor, întrevederea s-a desfăşurat sub semnul cordialităţii şi al deplinei înţelegeri. 91 IISJ ANUL XXXIII Nr. 9570 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte in pagina a 4-a PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU VA LUA CUVÂNTUL ASTĂZI LA TRIBUNA CONFERINŢEI GENERAL-EUROPENE PENTRU SECURITATE ŞI COOPERARE HELSINKI 31.­­ De la trimişii speciali : La Palatul „Finlandia" din Helsinki au continuat, joi lucrările reuniunii la cel mai inart nivel a Conferinţei pentru securitate şi coo­perare în Europa. In sală se aflau şefii de stat şi guvern prezenţi la Helsinki, per­soanele oficiale care ii însoţesc. La masa rezervată României a luat loc preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Au luat loc, de aseme­nea, tovarăşii Ştefan Andrei şi George Macovescu, celelalte per­soane oficiale române. In cadrul şedinţei de dimineaţă, desfăşurată, potrivit aranjamentului de procedură stabilit în cadrul fazei de la Geneva, sub preşedinţia lui Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, au luat cuvintul Gustav Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace, Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Valery Giscard d’Estaing, preşedintele Franţei, Leonid­ Brej­­nev, secretar general al C.C. al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Liam Cosgrave, primul ministru al Irlandei, arhiepiscopul Makarios, preşedintele Republicii Cipru, Janos Kadar, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. In şedinţa de după-amiază, pre­zidată de preşedintele Consiliului de Miniştri al Italiei, Aldo Moro, au luat cuvintul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, Su­leyman Demirel, primul ministru al Turciei, Anker Joergensen, primul ministru al Danemarcei, Leo Tin­­d­emans, primul ministru al Belgiei, Oldf Palme, primul ministru al Suediei, Bruno Kreisky, cancelarul federal al Austriei, Urho Kek­­konen, preşedintele Republicii Fin­landa, şi Carlos Arias Navarro, primul ministru al Spaniei. Prezenţa la Helsinki, în aceste zile, a şefilor de stat şi de guvern, a altor personalităţi politice mar­cante din ţările participante con­stituie un prilej pentru numeroase contacte şi întîlniri, pentru schim­buri de vederi asupra unor proble­me bilaterale, ca şi de interes ge­neral european — prilej materiali­zat intr-un mare număr de întreve­deri la Palatul „Finlandia“, la re­şedinţele înalţilor reprezentanţi, ai statelor. Vineri, 1 august, — ultima zi a lu­crărilor reuniunii la cel mai înalt nivel a Conferinţei general-europene — vor continua şedinţele de lucru, dimineaţă şi după-amiază. Va lua cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, în cadrul ceremoniei de închidere a conferinţei, cei 35 de înalţi rer­prezentanţi ai statelor participante vor semna Actul final al conferin­ţei. INTILNIRI LA HELSINKI ALE PREŞEDINTELUI intilnirea cu tovarăşul Todor NICOLAE CEAUŞESCU intilnirea cu tovarăşul Janos Kadar La 30 iulie, la Helsinki, a avut loc o întîlnire a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii So­cialiste România, cu tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidu­lui Comernist Bulgar, preşedin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Populare Bulgaria. In cadru­l convorbirii au fost abordate probleme ale relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, dintre Partidul Comu­nist Român şi Partidul Comunist Bulgar. A fost reafirmată hotă­­rirea ambelor părţi de a transpu­ne ferm în viaţă înţelegerile şi măsurile convenite în urma con­vorbirilor oficiale care au avut loc în România între 16 şi 20 iu­nie a.c., în interesul ambelor po­poare, al cauzei păcii şi socialis­mului. Au fost examinate, de asemenea, unele probleme ale vieţii internaţionale, în special în legătură cu desfăşurarea lu­crărilor celei de-a treia etape a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa. Intilnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Cu ocazia participării la Con­ferinţa pentru securitate şi coo­perare­ în Europa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii So­cialiste România, s-a întilnit, la 31 iulie 1975, cu tovarăşul Janos Kadar, prim-secretar al Comite­tului Central al Partidului Mun­citoresc Socialist Ungar. In cadrul discuţiei s-a efectuat un schimb de păreri cu privire la dezvoltarea în continuare a relaţiilor de prietenie şi colabo­rare dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Ungară, dintre Partidul Comu­nist Român şi Partidul Munci­toresc Socialist Ungar, dintre popoarele celor două ţări socia­liste vecine. S-a stabilit de comun acord să se întreprindă in perioada ur­­mătoare noi paşi concreţi în di­recţia adîncirii conlucrării reci­proc avantajoase in domenii care interesează cele două ţări, în folosul dezvoltării şi construcţiei socialismului în ambele state, al cauzei păcii, înţelegerii şi coope­rării în lume. Au fost abordate, de aseme­nea, unele probleme ale situaţiei internaţionale, în special în le­gătură cu mersul lucrărilor Con­ferinţei general-europene. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovă­răşească. intilnirea cu premierul Greciei, Constantin Karamanlis In cursul serii de joi, 31 iulie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialis­te România, s-a intilnit cu Constantin Karamanlis, primul ministru al Republicii Elene. La convorbirea care a avut loc cu acest prilej au participat to­varăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi George Macovescu, ministrul afacerilor externe. împreună cu premierul elen se aflau Dimitri Bitsios, minis­trul afacerilor externe, şi P. G. Molyviatis, ministru plenipoten­ţiar. In cadrul întrevederii au fost evocate cu satisfacţie convorbi­rile purtate la Bucureşti cu pri­lejul recentei vizite a premie­rului elen, exprimîndu-se de ambele părţi hotărîrea de a transpune în viaţă înţelegerile la care s-a ajuns, atît în ceea ce priveşte dezvoltarea relaţii­lor de prietenie şi colaborare între­ cele două ţări, cit şi co­laborarea lor mai strînsă pe plan internaţional. In timpul convorbirii a fost subliniată necesitatea de a se acţiona pentru lărgirea contac­telor bilaterale şi multilaterale, în Balcani, în vederea creării unei zone a păcii,­ securităţii şi colaborării. In acest context s-a relevat de comun acord necesitatea eli­minării surselor de încordare şi conflict, a reglementării pro­blemelor care afectează cli­matul politic european, sub­(Continuare în pag. a 3-a) MESAJUL PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU adresat participanţilor la cea de-a XXI-a Conferinţă internaţională împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen — Gensuikyo Am deosebita plăcere ca, în numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, să vă adresez dum­neavoastră, participanţilor la cea d­e-a XXI-a Conferinţă in­ternaţională împotriva bombe­lor atomice şi cu hidrogen — Gensuikyo — un cordial salut prietenesc, precum şi cele mai sincere urări de succes. Apreciem această conferinţă ca o manifestare a voinţei po­porului japonez şi a opiniei pu­blice mondiale de a acţiona pen­tru a nu se mai repeta niciodată ororile unui nou război mondial, pentru a feri omenirea de coş­marul ameninţării atomice. Problema dezarmării reprezin­tă una din problemele funda­mentale ale vieţii politice in­ternaţionale, de care depinde în­suşi cursul civilizaţiei mondiale, existenţa şi dezvoltarea popoa­relor pe calea bunăstării şi a progresului. Este ştiut că cursa înarmărilor — şi îndeosebi a înarmării nucleare — continuă într-un ritm accelerat, că chel­tuielile militare absorb fonduri uriaşe care se ridică în prezent la circa 250 miliarde dolari pe an, că gigantice forţe materiale şi umane, un vast potenţial de cercetare ştiinţifică şi de produc­ţie sunt mobilizate pentru pro­ducerea de mijloace de distruge­re în masă. Toate acestea afec­tează, pînă la urmă, bugetele tuturor statelor, interesele tutu­ror popoarelor de a-şi ridica ni­velul de viaţă, de a-şi asigura condiţii de existenţă mai bune. In acelaşi timp, această uriaşi acumulare de armament de toa­te tipurile — inclusiv de arme atomice şi cu hidrogen — creea­ză o mare primejdie pentru pa­cea mondiala, face să planeze un grav pericol asupra însăşi existenţei umanităţii, reprezintă un puternic impediment in calea eforturilor pentru lichidarea stă­rilor de încordare, neîncredere şi animozitate, pentru continua­rea şi consolidarea cursului des­tinderii, pentru întărirea păcii şi colaborării între naţiuni. Iată de ce dezarmarea, şi îndeosebi de­zarmarea nucleară, este astăzi o cauză vitală a tuturor popoa­relor, a întregii omeniri. Este timpul ca popoarele să-şi facă tot mai puternic auzit gla­sul, să-şi impună cu fermitate voinţa pentru a determina gu­vernele, conducătorii statelor să acţioneze consecvent in direcţia opririi cursei înarmărilor, a re­ducerii bugetelor militare, a in­terzicerii producerii şi apoi a scoaterii in afara legilor a ar­mamentului nuclear. România a militat şi militează neobosit pentru realizarea aces­tui mare deziderat al popoarelor, pentru înfăptuirea de măsuri in direcţia reducerii bugetelor mi­litare, a interzicerii folosirii ar­mei nucleare şi cu hidrogen, a lichidării bazelor militare de pe teritoriile altor state, a retrage­rii tuturor trupelor în graniţele naţionale, a diminuării efective­lor militare ale statelor. Problema dezarmării poate fi (Continuare in pag. a 5-a) NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România t o etapă importantă pe calea dezvoltării relaţiilor româno-americane Evoluţia relaţiilor româno-a­mericane va înscrie în cursul a­­cestei săptămîni un moment de însemnătate deosebită prin vizi­ta oficială pe care preşedintele Statelor Unite ale Americii, Gerald Ford o va efectua în România. Prezenţa înaltului re­prezentant al poporului american in ţara noastră, convorbirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Gerald Ford se înscriu pe coordonatele esenţiale ale politicii externe promovate de România, care, ac­­ţionînd neobosit pentru continua întărire a legăturilor de strînsă prietenie cu ţările socialiste, in­tensifică colaborarea multilate­rală cu toate statele, fără deo­sebire de orinduire socială, in spiritul coexistenţei paşnice, al avantajului reciproc, în folosul cauzei progresului general al umanităţii şi al păcii, al făuririi unei lumi mai drepte şi mai bune. O înrîurire hotărîtoare asupra ansamblului relaţiilor dintre po­poarele şi ţările noastre a a­­vut dialogul româno-american la nivelul cel mai înalt început la Bucureşti în anul 1969 şi con­tinuat apoi la Washington în 1970, 1973 şi 1975. Un eveniment deosebit în is­toria relaţiilor româno-ameri­cane l-a constituit semnarea ce­lor două Declaraţii comune din decembrie 1973, cu prilejul vizitei oficiale a preşedintelui Nicolae Ceauşescu în S.U.A. In Declara­ţia comună a celor doi preşedinţi, ambele naţiuni au subscris, de comun acord, să aşeze la te­melia colaborării bilaterale principiile noi de relaţii inter­statale : egalitatea în drepturi, respectul suveranităţii şi vnde­(Continuare in pag. a 6-a)

Next