România Liberă, august 1975 (Anul 33, nr. 9570-9595)
1975-08-01 / nr. 9570
d intilnirea cu premierul Italiei, Aldo Moro Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a întîlnit, miercuri, 31 iulie, cu primul ministru al Italiei, Aldo Moro. La întrevedere au participat miniştrii afacerilor externe ai României — George Macovescu şi Italiei — Mariano Rumor. In cadrul convorbirii care a avut loc cu acest prilej, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi premierul Aldo Moro au apreciat pozitiv evoluţia relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre România şi Italia. Schimbul de vederi a evidenţiat dorinţa ambelor ţări de a concretiza mai larg, pe multiple planuri, posibilităţile existente în direcţia dezvoltării relaţiilor politice, economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale dintre cele două ţări. In context au fost abordate probleme ale promovării colaborării economice, îndeosebi ale cooperării industriale, ale creşterii schimburilor comerciale. S-a apreciat ca o contribuţie însemnată la adincirea relaţiilor de prietenie româno-italiene intensificarea întîlnirilor la toate nivelurile între cele două ţări. In timpul convorbirii, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi primul ministru Aldo Moro au abordat, de asemenea, probleme actuale ale vieţii internaţionale, îndeosebi cele privind Orientul Mijlociu şi Cipru. In deplin consens, s-a relevat ca o necesitate a zilelor noastre participarea tuturor ţărilor la rezolvarea problemelor internaţionale, în interesul tuturor popoarelor. In această ordine de idei s-a apreciat cu satisfacţie conlucrarea fructuoasă dintre România şi Italia pe planul vieţii politice europene şi în alte probleme ale lumii contemporane, care şi-a găsit reflectarea şi în activitatea delegaţiilor celor două ţări în organizarea şi desfăşurarea lucrărilor Conferinţei pentru securitate şi cooperare in Europa, cit şi în pregătirea documentelor finale. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi premierul Aldo Moro s-au pronunţat pentru noi eforturi în direcţia traducerii în viaţă a documentelor adoptate, pentru schimbul de opinii, subliniind că lucrările Conferinţei general-europene reprezintă un prim pas în realizarea unei reale securităţi pe continentul nostru, în instaurarea deplină a unei atmosfere propice colaborării şi înţelegerii între popoare, înfăptuirii nestînjenite a aspiraţiilor lor, întrevederea s-a desfăşurat sub semnul cordialităţii şi al deplinei înţelegeri. 91 IISJ ANUL XXXIII Nr. 9570 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte in pagina a 4-a PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU VA LUA CUVÂNTUL ASTĂZI LA TRIBUNA CONFERINŢEI GENERAL-EUROPENE PENTRU SECURITATE ŞI COOPERARE HELSINKI 31. De la trimişii speciali : La Palatul „Finlandia" din Helsinki au continuat, joi lucrările reuniunii la cel mai inart nivel a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa. In sală se aflau şefii de stat şi guvern prezenţi la Helsinki, persoanele oficiale care ii însoţesc. La masa rezervată României a luat loc preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Au luat loc, de asemenea, tovarăşii Ştefan Andrei şi George Macovescu, celelalte persoane oficiale române. In cadrul şedinţei de dimineaţă, desfăşurată, potrivit aranjamentului de procedură stabilit în cadrul fazei de la Geneva, sub preşedinţia lui Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, au luat cuvintul Gustav Husak, secretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace, Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Valery Giscard d’Estaing, preşedintele Franţei, Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Liam Cosgrave, primul ministru al Irlandei, arhiepiscopul Makarios, preşedintele Republicii Cipru, Janos Kadar, prim-secretar al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. In şedinţa de după-amiază, prezidată de preşedintele Consiliului de Miniştri al Italiei, Aldo Moro, au luat cuvintul Iosip Broz Tito, preşedintele R.S.F. Iugoslavia, Suleyman Demirel, primul ministru al Turciei, Anker Joergensen, primul ministru al Danemarcei, Leo Tindemans, primul ministru al Belgiei, Oldf Palme, primul ministru al Suediei, Bruno Kreisky, cancelarul federal al Austriei, Urho Kekkonen, preşedintele Republicii Finlanda, şi Carlos Arias Navarro, primul ministru al Spaniei. Prezenţa la Helsinki, în aceste zile, a şefilor de stat şi de guvern, a altor personalităţi politice marcante din ţările participante constituie un prilej pentru numeroase contacte şi întîlniri, pentru schimburi de vederi asupra unor probleme bilaterale, ca şi de interes general european — prilej materializat intr-un mare număr de întrevederi la Palatul „Finlandia“, la reşedinţele înalţilor reprezentanţi, ai statelor. Vineri, 1 august, — ultima zi a lucrărilor reuniunii la cel mai înalt nivel a Conferinţei general-europene — vor continua şedinţele de lucru, dimineaţă şi după-amiază. Va lua cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, în cadrul ceremoniei de închidere a conferinţei, cei 35 de înalţi rerprezentanţi ai statelor participante vor semna Actul final al conferinţei. INTILNIRI LA HELSINKI ALE PREŞEDINTELUI intilnirea cu tovarăşul Todor NICOLAE CEAUŞESCU intilnirea cu tovarăşul Janos Kadar La 30 iulie, la Helsinki, a avut loc o întîlnire a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, cu tovarăşul Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comernist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. In cadrul convorbirii au fost abordate probleme ale relaţiilor dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar. A fost reafirmată hotărirea ambelor părţi de a transpune ferm în viaţă înţelegerile şi măsurile convenite în urma convorbirilor oficiale care au avut loc în România între 16 şi 20 iunie a.c., în interesul ambelor popoare, al cauzei păcii şi socialismului. Au fost examinate, de asemenea, unele probleme ale vieţii internaţionale, în special în legătură cu desfăşurarea lucrărilor celei de-a treia etape a Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa. Intilnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Cu ocazia participării la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a întilnit, la 31 iulie 1975, cu tovarăşul Janos Kadar, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. In cadrul discuţiei s-a efectuat un schimb de păreri cu privire la dezvoltarea în continuare a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Ungară, dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Socialist Ungar, dintre popoarele celor două ţări socialiste vecine. S-a stabilit de comun acord să se întreprindă in perioada următoare noi paşi concreţi în direcţia adîncirii conlucrării reciproc avantajoase in domenii care interesează cele două ţări, în folosul dezvoltării şi construcţiei socialismului în ambele state, al cauzei păcii, înţelegerii şi cooperării în lume. Au fost abordate, de asemenea, unele probleme ale situaţiei internaţionale, în special în legătură cu mersul lucrărilor Conferinţei general-europene. Convorbirea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească. intilnirea cu premierul Greciei, Constantin Karamanlis In cursul serii de joi, 31 iulie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a intilnit cu Constantin Karamanlis, primul ministru al Republicii Elene. La convorbirea care a avut loc cu acest prilej au participat tovarăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi George Macovescu, ministrul afacerilor externe. împreună cu premierul elen se aflau Dimitri Bitsios, ministrul afacerilor externe, şi P. G. Molyviatis, ministru plenipotenţiar. In cadrul întrevederii au fost evocate cu satisfacţie convorbirile purtate la Bucureşti cu prilejul recentei vizite a premierului elen, exprimîndu-se de ambele părţi hotărîrea de a transpune în viaţă înţelegerile la care s-a ajuns, atît în ceea ce priveşte dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare între cele două ţări, cit şi colaborarea lor mai strînsă pe plan internaţional. In timpul convorbirii a fost subliniată necesitatea de a se acţiona pentru lărgirea contactelor bilaterale şi multilaterale, în Balcani, în vederea creării unei zone a păcii, securităţii şi colaborării. In acest context s-a relevat de comun acord necesitatea eliminării surselor de încordare şi conflict, a reglementării problemelor care afectează climatul politic european, sub(Continuare în pag. a 3-a) MESAJUL PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU adresat participanţilor la cea de-a XXI-a Conferinţă internaţională împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen — Gensuikyo Am deosebita plăcere ca, în numele poporului român, al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România şi al meu personal, să vă adresez dumneavoastră, participanţilor la cea de-a XXI-a Conferinţă internaţională împotriva bombelor atomice şi cu hidrogen — Gensuikyo — un cordial salut prietenesc, precum şi cele mai sincere urări de succes. Apreciem această conferinţă ca o manifestare a voinţei poporului japonez şi a opiniei publice mondiale de a acţiona pentru a nu se mai repeta niciodată ororile unui nou război mondial, pentru a feri omenirea de coşmarul ameninţării atomice. Problema dezarmării reprezintă una din problemele fundamentale ale vieţii politice internaţionale, de care depinde însuşi cursul civilizaţiei mondiale, existenţa şi dezvoltarea popoarelor pe calea bunăstării şi a progresului. Este ştiut că cursa înarmărilor — şi îndeosebi a înarmării nucleare — continuă într-un ritm accelerat, că cheltuielile militare absorb fonduri uriaşe care se ridică în prezent la circa 250 miliarde dolari pe an, că gigantice forţe materiale şi umane, un vast potenţial de cercetare ştiinţifică şi de producţie sunt mobilizate pentru producerea de mijloace de distrugere în masă. Toate acestea afectează, pînă la urmă, bugetele tuturor statelor, interesele tuturor popoarelor de a-şi ridica nivelul de viaţă, de a-şi asigura condiţii de existenţă mai bune. In acelaşi timp, această uriaşi acumulare de armament de toate tipurile — inclusiv de arme atomice şi cu hidrogen — creează o mare primejdie pentru pacea mondiala, face să planeze un grav pericol asupra însăşi existenţei umanităţii, reprezintă un puternic impediment in calea eforturilor pentru lichidarea stărilor de încordare, neîncredere şi animozitate, pentru continuarea şi consolidarea cursului destinderii, pentru întărirea păcii şi colaborării între naţiuni. Iată de ce dezarmarea, şi îndeosebi dezarmarea nucleară, este astăzi o cauză vitală a tuturor popoarelor, a întregii omeniri. Este timpul ca popoarele să-şi facă tot mai puternic auzit glasul, să-şi impună cu fermitate voinţa pentru a determina guvernele, conducătorii statelor să acţioneze consecvent in direcţia opririi cursei înarmărilor, a reducerii bugetelor militare, a interzicerii producerii şi apoi a scoaterii in afara legilor a armamentului nuclear. România a militat şi militează neobosit pentru realizarea acestui mare deziderat al popoarelor, pentru înfăptuirea de măsuri in direcţia reducerii bugetelor militare, a interzicerii folosirii armei nucleare şi cu hidrogen, a lichidării bazelor militare de pe teritoriile altor state, a retragerii tuturor trupelor în graniţele naţionale, a diminuării efectivelor militare ale statelor. Problema dezarmării poate fi (Continuare in pag. a 5-a) NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România t o etapă importantă pe calea dezvoltării relaţiilor româno-americane Evoluţia relaţiilor româno-americane va înscrie în cursul acestei săptămîni un moment de însemnătate deosebită prin vizita oficială pe care preşedintele Statelor Unite ale Americii, Gerald Ford o va efectua în România. Prezenţa înaltului reprezentant al poporului american in ţara noastră, convorbirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Gerald Ford se înscriu pe coordonatele esenţiale ale politicii externe promovate de România, care, acţionînd neobosit pentru continua întărire a legăturilor de strînsă prietenie cu ţările socialiste, intensifică colaborarea multilaterală cu toate statele, fără deosebire de orinduire socială, in spiritul coexistenţei paşnice, al avantajului reciproc, în folosul cauzei progresului general al umanităţii şi al păcii, al făuririi unei lumi mai drepte şi mai bune. O înrîurire hotărîtoare asupra ansamblului relaţiilor dintre popoarele şi ţările noastre a avut dialogul româno-american la nivelul cel mai înalt început la Bucureşti în anul 1969 şi continuat apoi la Washington în 1970, 1973 şi 1975. Un eveniment deosebit în istoria relaţiilor româno-americane l-a constituit semnarea celor două Declaraţii comune din decembrie 1973, cu prilejul vizitei oficiale a preşedintelui Nicolae Ceauşescu în S.U.A. In Declaraţia comună a celor doi preşedinţi, ambele naţiuni au subscris, de comun acord, să aşeze la temelia colaborării bilaterale principiile noi de relaţii interstatale : egalitatea în drepturi, respectul suveranităţii şi vnde(Continuare in pag. a 6-a)