România Liberă, septembrie 1975 (Anul 33, nr. 9596-9621)

1975-09-01 / nr. 9596

Pagina a 2-a -7 septembrie 1975,România liberă Stagiune de vară sau vacanță ? Radu Popescu Acum, — pentru că am ajuns la declinul verii, dar nu încă la instăpinirea hotărîtă a toamnei —, „poate că este ceasul, de vre­me ce coboară...“ să ne între­băm : ce a fost vara aceasta, din punctul de vedere al teatrului ? Mai precis : avut-am o activitate teatrală, o „stagiune de vară“, sau am avut numai o vacanţă de vară, adică o pauză, un gol, un somn ! Noţiunea de „stagiune de vară“, cu un cuprins larg şi com­plex, dar bine definit, e o crea­ţie a epocii socialismului, o treaptă a dezvoltării teatrului socialist. Căci, deşi în oraşul a­­cesta al nostru, au fost întot­deauna reprezentaţii teatrale de vară, ele erau de o singură cate­gorie, şi ea bine definită, dar, în acelaşi timp, foarte îngustă, foarte limitată , revistă, cum se spunea pe atunci, estradă, cum spunem astăzi. Categorie foarte onorabilă, care a jucat un rol incontestabil în istoria teatrului nostru, dar care, — după legile funcţionării ei din perioada isto­rică precedentă, şi poate chiar după legile ei organice —, nu putea răspunde singură, pe o destul de lungă bucată a anului, ţelurilor culturale şi educative ale teatrului socialist, cu toate eforturile, cinstite şi rodnice, care s-au făcut, şi pe care ea Însăşi le-a făcut, pentru a se a­­dinci şi depăşi. Apoi, cu atît mai mult, estrada nu a mai putut răspunde aşteptărilor şi cererilor publicului, crescut, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, în proporţiile pe care le cunoaştem. Astfel că sarcina teatrală înnoită, şi întreagă această sarcină, nu mai putea fi lăsată pe umerii estradei. „Stagiune de vară“ a însem­nat, şi va trebui să însemne in continuare, activitate a întregu­lui sector, a întregului front teatral, în lunile şi în nopţile căldurii văratice, fireşte cu a­­daptările repertoriale de rigoare, dar şi cu toate rigorile unui repertoriu bine alcătuit, precum şi cu toate exigenţele celei mai înalte calităţi culturale, educa­tive şi artistice. S-au realizat, de-a lungul anilor, stagiuni „de vară“ bogate, variate, marcate, chiar „la grădină“, de calitatea stagiunilor „de iarnă“, „de sală“. Anul trecut, stimulate de marea aniversare a celor treizeci de ani de la Eliberare, stagiunea de vară a atins un nivel maxim, prin noutatea repertoriului, prin entuziasmul efortului, prin parti­ciparea variată a tuturor teatre­lor bucureştene, care au ştiut să activeze non-stop, fără a răpi prin aceasta nimic din odihna binemeritată a slujitorilor sce­nei. Nu sîntem de loc bucuroşi să constatăm că, în schimb, anul a­­cesta, stagiunea de vară a fost firavă, foarte firavă, dacă nu chiar inexistentă. ^Nu am cunos­cut nici o piesă scrisă în mod special pentru această nuanţă de stagiune, nu am văzut nici un spectacol pregătit in mod special pentru serile verii bucureştene.­­» Unele teatre intrînd în vacanţă mai de­vreme, altele mai tîrzi, spectacole au fost, şi in iulie şi în august, vor fi şi în septem­brie, pînă la deschiderea noii stagiuni. Dar aceste spectacole, pe cele mai multe dintre ele, noi le-am văzut încă prin lunile zăpezii, paltonului şi căciulii, iar pentru unele, mă refer la zăpada, paltonul şi căciula de acum, doi, trei şi chiar cinci ani. Mi se pare că a existat excepţia Teatrului Giuleşti, cu o comedie originală scrisă pentru stagiunea de vară, precum şi excepţiile aceluiaşi teatru Giuleşti, şi a Teatrului Mic, care au prezentat cite un spectacol de sunet şi lumină. Dar această din urmă specie tea­trală, mă gindesc la „sunet şi lumină“ a devenit o soluţie de maximă facilitate, aproape de formă şi de expedient , cu un colaj de texte culese din în­treaga literatură. Cu o bandă de magnetofon, cîteva microfoane şi cam tot atîtea reflectoare, nu se face o stagiune de vară. De fapt, n-am avut decît stagiunea de iarnă 1974—75, prelungită, cînd de un teatru, cînd de altul, după ritmul vacanţelor, pînă în iulie, august şi septembrie, uneori în aer liber, la grădină. Faţă de realizările altor stagiuni de vară, faţă, mai ales de cele ale verii trecute, cele de azi sînt absolut derizorii... dacă sînt. Imi pare rău că trebuie s-o spun, dar cred că e bine s-o știm. Se va răspunde, poate, că aceste constatări nu mai sînt de actua­litate, acum, la început de sep­tembrie, cînd gîndurile tuturor se îndreaptă spre stagiunea viitoare, spre repertoriul şi pre­gătirea spectacolelor acesteia, care trebuie să înceapă a se des­făşura, în două, trei săptămîni. Sunt de acord. Dar e cazul să nu uităm că şi acestei toamne,, care a venit, şi acestei ierni, care va veni şi va trece, le va urma o vară. FILMELE SÂPTÂMÎNII 9 „AŢI CHEMAT DOCTO­­RUL producţie U.R.S.S. Re­gia : V. Gausner." Interpreta ro­lului principal : Natalia Popova. O poveste emoţionantă despre viaţa unei tinere absolvente a Facultăţii de medicină.­­ ..FLUVIUL FARA ÎN­TOARCERE“, producţie S.U.A. Regia : Ottto Preminger. Cu : Marilyn Monroe şi Robert Mit­­chum. Regretata actriţă ameri­cană, alături de un alt mare actor, într-un western. © „SOŢIA LUI JEAN“ pro­ducţie a studiourilor frapeeze. Regia : Yannick Bellon. Cu­: France Lambrotte şi Claude Rich. Studiul psihologic despre condiţia femeii, realizat de o femeie cineast, a primit Scoica de argint la San Sebastian 1974 şi Marele Premiu al Academiei de Cinematografie din Franţa. Scenă din filmul „Fluviul fără întoarcere" UNA PE ZI de MATTY O • Da’ eu de unde să știu ?... cAsi­s fir Ei­rnrnAMME a ■ Al. Piru . POEZIA RO­MANEASCA CONTEMPO­RANA 1950—1975. Generaţia vîrstnică 396 pag . 15 lei. Editura Eminescu. Continuînd „Panora­ma deceniului literar românesc 1940—1950“ noua carte a profe­sorului Al. Piru constituie pri­mul­ volum dintr-un tablou al li­teraturii române , contemporane din ultimul sfert de veac, care va fi urmat, în scurt timp, de cel consacrat generaţiei mijlo­cie şi tinere, în cea mai mare parte elaborat. „Am citit asiduu, adesea poate pentru prima şi ultima dată, lectură uneori sil­nică, alteori amuzantă, construc­tivă, sperăm. Oricine va vedea cantitatea volumelor investiga­te de noi se va convinge de per­fecta noastră imparţialitate, a­­nimată de o singură năzuinţă, aceea a cunoaşterii, şi o singură pasiune, aceea a adevărului“.­­ Ion Brad: ULTIMUL DRUM, roman. 400 pagini , 14 lei Editura Eminescu. Perso­najele cărţii — ţărani şi intelec-­­tuali dintr-un sat transilvănean şi din afara acestuia — gravi­tează în jurul familiei Borcea, confruntate cu vechi întrebări, cunoscute cititorului din roma­nul „Descoperirea familiei“, dar şi cu noi frămîntări determina­te de intrarea lumii rurale în­tr-un alt stadiu al dezvoltării sale. Acţiunea se desfăşoară în­tre anii 1960—1973 încorporînd însă şi unele evocări dintr-o vreme mai îndepărtată. ■I Alexandru Ivasiuc : ILU­­MINARI, roman, 414 pagini , 12 lei, Editura Eminescu. Acţiu­nea cărţii se desfăşoară în lu­mea oamenilor de ştiinţă. Pro­tagonistul, ajuns la vîrsta matu­rităţii îşi analizează critic anii parcurşi, obligat fiind să recu­noască nerealizarea sa profesio­nală. Absorbit de alte preocu­pări şi activităţi, domeniul mun­cii ştiinţifice pentru care fusese pregătit şi considerat ca o reală speranţă a rămas ca un vis al tinereţii. Paralel cu acţiunea propriu zisă, romanul dezvoltă şi o poveste de iubire, care-i re­levă eroului şi neîmplinirea sa umană. O pledoarie pentru im­plicare profesională, socială. ■ Ion Neculce : LETOPISE­ŢUL TARII MOLDOVEI, 416 pagini , 12 lei. Seria „Patri­moniu“ Editura Minerva, Mihail Sadoveanu : „Letopiseţul său mi-i carte de căpăta­t şi de cite ori îl deschid mi se umple sufletul de plăceri rare...“ . Nicolae Dragoş : SCRISOA­­TA­RE IN SAT, versuri, 170 pa­gini, 10,50 lei, Editura Eminescu. ..Acestor line plaiuri sfinţite-n dacic­os / in jertfă şi în tihnă de crinceni Basarabi I ori de do­moli Muşatini / unde atîtea pă­sări se zboară-n cint duios / nu-i nimeni să le-ntine lumina, sacre datini / nici colţul viu al ierbii / nici cumpăna fintînii / aici am fost şi sintem­," şi-n veci vom fi stâpinii". („Aici pe-a­­ceste plaiuri“). ■ Sanda Ghimpu : PRO JU­RE - SA CUNOASTEM LE­GEA. 213 pag. 6 lei. Ed. Poli­tică. „Pro Jure“ a fost scrisă în răstimpul mai multor ani. Am fost pusă de multe ori in situaţia să ascult confesiuni, să mi se ceară un sfat juridic, să dau un îndemn studenţilor mei, să iau o atitudine fermă împotriva unui fenomen antisocial. Ceea ce am gândit şi am spus cu a­­cele prilejuri am aşternut apoi în scris şi aşa, în timp, a înce­put să se adune un material de viaţă. Spun de viaţă pentru că cele mai multe din „dialoguri­le“ acestei cărţi s-au petrecut aievea, cele mai multe din ca­zurile la care m-am referit s-au întîmplat în realitate. M-am o­­prit la o sumedenie de fapte a­­le unor oameni cinstiţi şi buni sau, dimpotrivă, ale altora care m-au izbit prin lipsa lor de o­­menie şi demnitate, pe care le-am filtrat apoi prin norma de drept“. ■ Idei şi atitudini : LITERA­TURĂ ŞI CUNOAŞTERE. Antologie, notă asupra ediţiei şi prefaţă de Mihai Nadin şi A. I. Brumaru 318 pagini ; 14,75 lei, Editura Eminescu. Apărută în seria „Permanenţe-perspective“ cartea urmăreşte raportul li­­teratură-cunoaştere în gîndirea scriitorilor noştri, de la începu­turile literaturii române pînă în prezent. Mihail Sebastian : JOCUL­­ DE-A VACANŢA, STEAUA FĂRĂ NUME. Postfaţă de A­­drian Anghelescu, 264 pagini , 4,75 lei, Editura Minerva, Colec­ţia „Arcade“. „Fără să facă ex­ces de psihologism, Mihail Se­bastian se dovedeşte totuşi în a­­ceste piese, un subtil analist al sentimentelor şi sufletului uman. Contribuţia sa la procesul de in­teriorizare a teatrului românesc nu este de fel neglijabilă. Şi a­­ceasta pentru că a ştiut să sur­prindă valenţele de poezie ale sensibilităţii individuale, purita­tea şi nobleţea omenescului in înfăţişările sale modeste, ne­­spectaculoase, acolo unde un ochi neexperimentat ar fi acu­zat poate monotonia, lipsa de conflict şi de atmosferă“ (din Postfaţă). ■ Walter Scott , FRUMOASA DIN PERTH, roman. Tra­ducere de Ştefan Dinulescu, pre­faţă şi tabel cronologic de A­­drian Isac. 2 volume 296-1­ 27? pagini, 10 lei, Colecţia „Biblio­teca pentru toţi“, Editura „Mi­nerva“. „Opera lui Walter Scott a păstrat un farmec şi o tinereţe unice. Modele literare şi varia­ţiile gustului nu au atins-o. Ac­ceptată sau nu de către spiri­tele „aristocratice“ și de criticii literari, ea a rămas în tot a­­cest timp, o operă într-adevăr populară. Ea a intrat aproape în întregime, în tezaurul litera­turii permanente“ („Istoria lite­raturii engleze" de L. Caza­­mian). Manifestări culturale în ţară La Suceava a început cea de-a treia ediţie a Festivalului coral republican „Ciprian Po­­rumbescu“, organizat sub egida Institutului de cercetări etno­logice şi dialectologice din Bucureşti şi a Centrului Sucea­va de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă. Prestigioasa manifes­tare muzicală, menită să con­tribuie la promovarea şi popu­larizarea cîntecului revoluţio­nar, patriotic şi de masă con­temporan, reuneşte la actuala ediţie formaţii corale ale cămi­nelor culturale, caselor de cul­tură şi cluburile sindicale din toate zonele­­ţării. ★ Duminică s-a încheiat la Hu­nedoara „Festivalul artei popu­lare pădureneşti“, care s-a des­făşurat timp de mai multe săptămîni în localităţile din zona munţilor Poiana Ruscăi. Organizat sub egida Comite­tului judeţean de cultură şi e­­ducaţie socialistă, festivalul a prilejuit ample manifestări şi activităţi cultural-artistice şi educative care au avut menirea să contribuie la cunoaşterea, valorificarea şi păstrarea fru­museţii, tradiţionalelor costume populare, obiectelor de podoabă şi de artă populară din această zonă. 1. La Vălenii de Munte s-au deschis duminică dimineaţă cursurile universităţii populare „Nicolae Iorga“, la care parti­cipă timp de o săptămină ac­tivişti culturali din mai multe judeţe ale ţării. Structurat, în chip semnificativ, sub genericul „Cultură şi spirit revoluţionar“, programul cursurilor, benefi­ciind de aportul unor persona­lităţi de seamă ale vieţii cultu­rale şi politice, este deosebit de interesant. ★ In pitoreasca Vale a lui Liman, din apropierea co­munei Tomeşti, a avut loc ieri o amplă sărbătoare a cîntecului şi jocului popular românesc, ger­man, maghiar şi sirbesc in cadrul căreia şi-au dat concursul cele mai reprezentative formaţii ar­tistice din judeţul Timiş. Tot cu acest prilej a avut loc o paradă a portului popular şi un origi­nal tîrg în cadrul căruia s-au întîlnit meşteri olari, cojocari, încrustători în lemn, țesătoare, care­ au demonstrat pe viu că sunt păstrătorii unor inestima­bile valori etnografice. Marmura de Tulcea. Oraşul Tulcea a devenit in ul­timul timp unul din cele mai moderne centre de prelucrare a marmurei şi a petrei de con­strucţie din a­fără. De aici pleacă in fiecare an peste 200 000 mp de plăcuţe şi placaje de diferite mărimi, sortimente şi culori so­licitate de către şantierele de construcţie. Puţin ştiu că produ­sele fabricii tulcene au fost livrate, bunăoară, pentru înfru­museţarea Sălii sporturilor din Braşov, a caselor de cultură din Rm. Vâlcea şi Slatina, a hotelu­rilor de pe litoral sau a Pieţei civice din Focşani. Mai mult chiar, aceleaşi produse sunt a­­preciate şi peste hotare, in ţări ca Franţa, Liban, R. D. Ger­mană, Israel, Cehoslovacia. In momentul de faţă, după cum ne-a informat inginerul Petre Truţă, la Fabrica „Marmura“ din Tulcea sunt pe cale să se realizeze noi produse. Este vorba de plachetele tip faianţă din marmură şi placajele din agregate de calcar de Mahmudia in amestec cu poliesteri, care sunt rezistente, se pretează la lustruit şi au un colorit variat şi bogat. (ION POPOVICI) Oameni de seamă ai Galatiului * Profesorul Gheorghe S. Ştefi­­nescu din Galati este un pasio­nat culegător de documente — scrisori, fotografii, extrase din ziarele vremii — care oglindesc activitatea unor oameni de sea­mă ce au trăit de-a lungul ani­lor la Galaţi şi legăturile aces­tora cu alte personalităţi. Co­lecţiile întocmite cu migală şi pricepere ani de-a rindul cu­prind documente cu valoare de unicat. Dintre acestea amintim o scrisoare a lui Vlahuţă către profesorul Al. Niculescu din Galaţi prin care acesta din urmă era rugat să facă propagandă pentru cărţile lui Mihai Emi­nescu. De asemenea, in colecţi­ile profesorului gălăţean se gă­sesc citeva exemple din ziarele „Cucurigu-gagu“ şi „Libertate publică“ ce apăreau la Galaţi in 1882 şi respectiv 1875 ; de asemenea, fotografia poetei Na­talia Negri şi altele. De menţio­nat că o parte din aceste do­cumente sunt folosite la organi­zarea unor expoziţii mult a­­preciate de publicul gălăţean, aşa cum a fost, de pildă, expo­ziţia recent deschisă la Muzeul de istorie, intitulată „Eminescu şi Galaţii“. (VIOREL CHIURTU) Microcantina La Combinatul de îngrăşă­minte chimice din Tg. Mureş a luat­ fiinţă o microcantină. In pauze, in spaţii special amena­jate in preajma locurilor de producţie, muncitorilor li se serveşte micul dejun care cu­prinde o gamă variată de mîn­­căruri calde şi reci pregătite in cantina-restaurant a combinatu­lui. Alte şase puncte mobile de­servesc muncitorii chiar la locu­rile de muncă. Încă din primele zile, microcantina a cunoscut un aflux mare de abonaţi, fapt ce a determinat conducerea com­binatului şi comitetul sindicatu­lui să organizeze alte două mi­­crocantine. O iniţiativă ce me­rită a fi preluată şi generalizată şi de alte întreprinderi. (VIR­GIL LAZAR) Descoperiri arheologice In urma unor săpături arheo­logice efectuate de un colectiv de la Facultatea de filologie și istorie din Sibiu ii) satul Apal­dul de Sus au fost scoase la lu­mină vestigii ale unui complex arhitectonic roman datind din secolele II—III e.n., fragmente de ceramică fină și provincială romană, ţigle, olane, cuie de fier. Tot aici a fost descoperit şi un depozit de unelte agri­cole, sape pentru lucrări de des­fundare, foarfeci , similare cu cele utilizate de viticultorii ro­mani din Campania sau alte regiuni viticole. In acelaşi timp, pe malurile Tirnavei Mari, in zona comunei Micăsasa, cerce­tătorii Muzeului din Mediaş au dat de un sarcofag bine conser­vat, precum şi de o monedă da­tină din anul 105 e.n. (L. VIR­GIL). Credulii In oraşul Lupeni s-a aciuat de la o vreme, ca flotant, Marin Clipicioiu din comuna Tulburea, judeţul Gorj . El s-a angajat muncitor necalificat la mină, dar cum nu i-a plăcut si mun­cească şi-a căutat o altă ocupa­ţie. Şi a găsit-o, cu ajutorul u­­nor creduli. Astfel, intr-o zi i-a promis lui Marin Ştefănescu o butelie. Ca să fie crezut drept om cinstit, a simulat, de tată cu acesta, o convorbire telefonică cu cineva care, chipurile, procu­­ră butelii, primind totodată un avans de... 1 300 lei. Vremea a trecut dar Marin Clipicioiu, după cum era de așteptat, nu 3­11 Un proces public in comuna Uda, județul Argeş ------------------­---------------------------------------------------­--------------------------­A doua parte a unei s­ ­entinţa : „...Pentru săvirşirea infracţiunilor de delapidare, fals intelectual, uz de fals, fals în înscrisuri oficiale și fals în acte private, inculpatul Nicoles­­cu Constantin este condamnat la 8 ani închisoare...“. Rumoare în sala căminului cultural din comuna Uda, ju­deţul Argeş, plină pînă la refuz de consătenii şi colegii de muncă ai inculpatului. Fostul casier al Cooperativei agricole din comuna Uda, în mai puţin de doi ani (perioada 1973—1974) a păgubit cooperativa, avutul obştesc, zestrea cooperatorilor cu peste 83 000 lei. Dar sentinţa mai are şi o a doua parte care i-a făcut pe cooperatori să re­flecteze adine la cele ce s-au întîmplat în comuna lor şi, nu de puţine ori, chiar sub ochii lor. Instanţa a chemat la răs­pundere şi pe foştii tovarăşi de muncă ai inculpatului, care, fă­ră să fie complici cu el, prin neglijenţă gravă în îndeplinirea îndatoririlor zilnice de serviciu, au favorizat indirect acel climat de nepăsare şi fraudă, exploa­tat din plin de un om necinstit. Fostul preşedinte al cooperati­vei, Ion Protopopescu, şi fosta contabilă şefă, Elena Leanca, au fost obligaţi să fie solidari la acoperirea pagubelor. „Cum s-a văzut şi din dezba­teri — ne spune procurorul Pe­tre Florescu,­ de la Procuratu­ra judeţului Argeş­­, la aceas­tă unitate agricolă, in locul or­dinii şi disciplinei, al respectă­rii legilor şi îndatoririlor de muncă, au domnit, chiar în sinul conducerii, haosul şi indiscipli­na, neglijenţa şi abuzul. Dacă la prima încercare a casierului de a falsifica o chitanţă de cite­­va sute de lei, contabila şefă şi-ar fi exercitat controlul, aşa cum prevăd instrucţiunile şi cum este obligat orice contabil, ar fi constatat că suma respec­tivă este scrisă sub indigou doar în cifre nu şi în litere, şi-ar fi dat seama că un asemenea act nu este constituit legal, că ci­fra poate fi modificată ulterior şi, bineînţeles­, ar fi oprit de la început o activitate frauduloasă, care a dus pînă la urmă la a­­cest proces public“. Pentru că apoi inculpatul, vă­­zîndu-şi reuşita, a început să falsifice şi alte chitanţe, făcînd din 800, 1800, decontînd de două ori, cu avizul contabilităţii, ace­laşi bon, de cumpărare a 2 000 litri de berizină, prezentînd, de asemenea, la contabilitate acte de deplasări ale cooperatorilor la numai o lună după ce le mai decontase odată, şi însuşindu-şi astfel peste 7 000 lei, falsificînd statele de plată, pontind per­soane fictive, întocmind o chi­tanţă falsă din care şi-a însu­şit 1 600 lei pentru 4 oi vindute cooperativei din gospodăria pro­prie (dar toată lumea ştia că n-are oi), neînregistrînd C.E.C.­­uri şi plăţi in actele de casă şi culminind cu sustragerea unui C.E.C. de peste 37 000 lei din contul cooperativei. Şi în timp ce nea Tăchiţă, om bun, care bea cu toată lumea, profita nestingherit de banii cooperativei, preşedintele îşi vedea de treburile personale, făcînd comerţ cu ţuică şi po­rumb pe la Piteşti, iar conta­bila şefă, în loc să controleze zilnic actele de casă, să aplice vizele de control preventiv şi să facă revizii de fond, era pre­ocupată de construirea unei vile, proprietate personală, cum nu există alta în comună şi de în­delungi excursii cu autoturismul propriu. Mai mult, preşedin­tele şi contabila şefă, în urma unor sesizări­­ asupra activită­ţii casierului, în­ loc să ia măsuri eficiente, ii trimit aces­tuia, care avea biroul uşă în uşă cu al lor, o adresă oficia­lă scrisă şi parafată, din care cităm : „Dacă în două-trei zile nu vă puneţi la punct actele o să vă sancţionăm...“. Discutăm cu contabila­­ şefă, supărată că trebuie să parti­cipe şi la acoperirea pagube­lor . — Cum au fost posibile atîtea falsuri în acte ? — Eu am fost zilnic prezentă la serviciu, dar n-am observat, penttru că a fost foarte abil. — Dar ce pregătire şcolară are casierul ? — Cinci clase­— Şi dumneavoastră 7 — Studii contabile de specia­litate. Absenţi de la îndatoririle lor s-au arătat şi ceilalaţi membri din consiliul de conducere al cooperativei, care n-au luat nici o măsură pentru curmarea unei situaţii frauduloase ce de­venise evidentă şi lua proporţii, precum şi Consiliul popular co­munal, care ar fi trebuit să se ocupe îndeaproape de coopera­tiva agricolă, să-i analizeze ac­tivitatea, de altfel recunoscută ca departe de a fi satisfăcătoa­re. Ca să nu mai vorbim despre fictiva prezenţă a comisiei de revizie, care n-a efectuat nici o revizie, nici un control în aceas­tă perioadă in operaţiunile fi­nanciare ale cooperativei, revi­zorii de la Banca agricolă fiind cei care au depistat neregulile. Aşadar, un întreg lanţ de ab­dicări de la îndatoririle de fiecare zi care au dus la acest dez­­nodămînt,­­ Cazul Nicolescu s-a încheiat, cu invăţămiinte amare pentru locuitorii din Uda, pen­tru toţi cei care, aflaţi in sala căminului cultural, s-au simţit într-un fel sau altul răspunză­tori de proasta gospodărire şi de modul defectuos al executării controlului în cooperativă agri­colă de producţie din comună. D. Bujdoiu Muzeu de artă plastică la Medgidia CONSTANŢA (co­­resp. R.I. — Ion Po­­povici). In oraşul Medgidia s-a inau­gurat un muzeu de artă plastică — cea mai mare instituţie de acest gen din ju­deţul Constanţa. In cele 20 de săli ale muzeului — dedicat în întregime artei dobrogene şi artişti­lor plastici dobrogeni — sunt expuse aproa­pe 500 de lucrări de pictură, sculptură, grafică, ceramică şi tapiserie. Vizitatorii pot admira aici valo­roase peisaje dobro­gene semnate de To­­nitza, Sirato, Nicolae Dărăscu, Vasile Po­pescu, Ştefan Dumi­­trescu, Catargi etc. Celelalte lucrări ex­puse sunt realizate de artişti plastici năs­cuţi in Dobrogea, printre care Lucian Grigorescu, Ion Pa­cea, Ion Nicodim, Ion Biţan, Lia Sasu, Spi­­ru Chintilă, Simona Vasiliu-Chintilă, Au­rel Iacobescu etc., precum şi de către membrii filialei Con­stanţa a Uniunii Ar­tiştilor Plastici. l-a prezentat cu butelia. După citeva confruntări cu clientul său i-a prezentat acestuia o chi­tanţă măsluită de el din care rezulta că a cumpărat o butelie de la cineva cu 1 500 lei dar că ii mai lipsesc 200 lei ca să poa­tă ridica marfa. Și din nou l-a păcălit pe clientul său. Dar cum ulciorul nu merge de multe ori la apă... acum șarlatanul s-a prins el in „cursă“ pentru 2 ani de zile. (I. COJOCARU). Colecţie numismatică Profesorul pensionar Cornel Comşa, un pasionat colecţionar de monede vechi, este azi, după ani de căutări asidue, posesorul unei impresionante colecţii nu­mismatice care însumează pes­te 3 000 de piese. Colecţia sa cuprinde 50 de monede romane din secolele III şi IV i.e.n., prima monedă metalică româ­nească — din bronz — emisă in 1365, in timpul domniei lui Vlaicu-Vodă, monede feudale din secolele XIV şi XV, proiec­tele de monedă din timpul dom­niei lui Al. I. Cuza şi altele. De asemenea, numeroase medalii emise cu prilejul unor eveni­mente ca : inaugurarea podului de la Cernavodă construit de Saligny, deschiderea navigaţiei pe Dunăre (1895), aniversarea a 80 de ani de viaţă a lui Geor­ge Bariţiu şi Războiul de inde­pendenţă de la 1877—1878. De reţinut că in colecţia profeso­rului Cornel Comşa sunt repre­zentate 48 de state şi că o par­te din monedele vechi, pasiona­tul colecţionar le-a adunat din satele din Mărginimea Sibiului, unde a fost dascăl şi animator al vieţii culturale citeva decenii. Rubrică realizată de Cleopatra Rădulescu Am urmărit, la această ru­brică, opiniile cititorului Gh. Tomozei, referitoare la uni­formele şcolare. In adevăr, ţinuta şcolarului trebuie să fie corectă şi ea se manifes­tă atît prin comportarea lui civică, cit şi prin uniforma pe care o poartă. In ceea ce priveşte şapca, aceasta a fost folosită de ln înfiinţarea vechilor licee, iar banderola care se găsea la mijlocul calotei era de dife­rite culori. In Bucureşti, albul era pentru liceul Ma­tei Basarab, albastrul pentru liceul Gheorghe Lazăr, gal­benul pentru liceul Mihai Viteazul, verdele pentru li­ceul Gh. Şincai, iar roşul pentru liceele comerciale sau şcolile de specialitate. Cit priveşte insignele pro­puse de „elev fruntaş", ele — după părerea mea — nu vor aduce niciodată o apro­piere intre elevi, ci o distan­ţare. Elevii ştiu să aprecieze foarte­ bine pe primul, lor coleg din clasă la învăţătură şi fără semnul de pe reverul hainei. Opinez insă pentru o distincţie, aşa cum era la vechile licee, privitoare la e­­levii din cursul superior, a­­dică cei aflaţi in clasele IX­­XII. Aceasta se făcea cu a­­jutorul unui şiret negru, care era aşezat in mijlocul benzii colorate, despre care am vorbit mai sus. In privinţa uniformelor pentru fete, despre care nu s-a scris, acestea ar putea să fie confecţionate din mate­rial pepit (alb combinat cu o altă culoare), specific pentru fiecare liceu. In cazul cînd se adoptă culorile la şepci, aş dori ca la liceele menţionate mai sus să se păstreze acele­aşi cu­lori, ca o veche tradiţie a şcolii româneşti. La liceele de specialitate de astăzi, cu­loarea ar putea fi tot roşie, elevul purtînd pe re­ver (haină sau rochie) o in­signă, specifică fiecărei me­serii pe care şi-a ales-o. MIHAIL BUNESCU Alea Secuilor " Nr. 1, Bucureşti Apreciem din ce în ce mai mult produsele (plinea şi derivatele acesteia), proaspe­te şi de calitate ale unităţi­lor ,,Cuptorul de Aur",­­ pa care le găsim la orice ora din zi. Aceste cuptoare sunt de fapt iniţiativa fabricilor de pline. Mă întreb, de ce nu procedează la fel şi Fa­brica de produse lactate Bucureşti din Militari, care ar putea deschide, pe specificul ei, o unitate, sau mai multe, unde cumpărătorul să ştie că poate găsi, de asemenea, la orice oră din zi, lapte şi produse lactate 7 VALERIAN IACOB Str. Cetăţuia nr. 8, Bucureşti Pentru infrumusetarea şi mai buna păstrare a cărţilor necopactate-necartonate din bibliotecile personale şi cele publice, sugerez celor în drept de a dispune confec­ţionarea unor cutii in formă de carte (format mic-mijlo­­ciu-mare, in trei variante de grosimi) din carton, imitaţie de piele, mase plastice, etc., in care se vor putea intro­duce broşuri şi cărţi (pe au­tori sau teme). Pot fi pre­văzute şi cu ecrane din ce­luloid­ plastic pentru etiche­tare. Executarea lor să fie încredinţată unei unităţi de industrie locală sau coope­raţiei meşteşugăreşti, urmind să fie desfăcute, la preţuri accesibile prin librării. PUICA MIRON Bd. Tinereţii nr. 19, ap. 9 Timişoara Obişnuiesc ca la fiecare schimbare de mers al trenu­rilor să-mi procur un oficios pentru a mă putea orienta in călătoriile pe C.F.R. şi a pu­tea afla totodată si stafiile care deservesc staţiunile bal­­neo-climaterice. In „Mersul trenurilor" intrat in vigoare la 1 iunie a.c. nu mai există insă tabelele cu această pre­ţioasă informaţie. Socotesc — şi la fel ca mine multi alti posesori ai broşurii respective — că re­nunţarea intr-un îndrumător atît de cuprinzător, cum este Mersul trenurilor, la tabelele respective, este un bun pier­dut in detrimentul miilor de călători interesaţi. Sugerez de aceea celor care au tipă­rit broşura menţionată, Mi­nisterului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, să ia mă­suri pentru completarea lip­sei respective, fie prin afişa­rea unor indicaţii în gările mai importante, fie prin alte mijloace pe care le socotesc necesare. Totodată propun ca la tipărirea viitorului Mers al trenurilor să se stu­dieze avantajele pro şi con­tra şi să se introducă aceste tabele cu, repet, staţiile C.F.R. care deservesc staţiu­nile balneo-climaterice din ţara noastră. Dacă există to­tuşi anumite criterii obiecti­ve care au dus la schimba­rea produsă in cuprinsul a­­cestui oficios, rog pe cei in drept să ne fie explicate. VASILE DONOSE Str. Liliacului nr. 36 Piatra Neamţ Rubrica „OPINII" stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru, pe care-i invităm să ne trimită, in continuare, idei şi propuneri, să formuleze critici, menite să detemine îmbunătăţiri în orice dome­niu al vieţii obşteşti, econo­mice, sociale sau culturale. Aşteptăm, aşadar, ca şi pînă acum, scrisorile dv. pe adresa ziarului nostru, spe­­cificăd „Pentru rubrica OPINII*. UN BAIAT DE ZAHĂR ARS : tea­trul ,,C. Tanase" (15­56 78) — sola Sa­voy ora 19:30 ; CONCERT DE MU­ZICĂ UŞOARĂ cu Veronica Fischer (R.D.G.) şi formaţia sa, la Arenele Romane, ora 20. »TELEVIZIUNE PROGRAMUL 1­1« : Teleşioată ; 16,30 : Emisiune In limba maghiară ; 19 : Răspunderi ţi. . prejudecăţi. Reportaj anchetă ; 19,30 : Telejurnal ; 20: Floarea din­ grădină. Emisiune concurs ; 20,45 : La examenul producţiei ; 21,15 : Roman foileton ,,Milioanele lui Pfivaîav" ; 22,00 : Fes­tivaluri internationale de muzică u­­şoară : „Sopot 1975“; 22,10: 24 de ore. PROGRAMUL 2­0­17 ; Telex ; 17,05 : In pară, fanfara cînta ; 17,25 : Festivalul comediei ci­nematografice. ,,Un om trece prin zid ; 19 : Tezaur de cîntec românesc ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejur­nal ; 20 ; Doktori ; 20,25 : Teatru se­rial TV : „Muşatinii", după trilogia lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Episo­dul 6: „Vînătoarea" ; 21,25 : Spiritul de echipă. Reportaj ; 21,40 : Portativ 75. CINEMATOGRAFE rești (15 6154): orei® 8,45 - 11 -13,15 - 16,15 - 18,30 - 20,30 ; Grădina București, ora 19,30 ; Favorit (31 06 15) orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 1 2°,30 : Grădino Dinamo (11 03 72), ora 19,30 : Stadionul Steaua (3114 13), oro 19,45. SORA LUI JEAN­­ Scala (11 03 72), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30; Capitol (16 29 17), orele 9,15 -11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20/30 ; Gră­dina Capitol, ora 19,30 ; A FOST ODATA UN HOLLYWOOD : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11 45 - 14.30 - 17,15 - 20,15 ; ZIUA CEA MAI LUNGA : Casa filmu­lui (13 92 72), orele 9.45 - 13 - 16 ; Miorita (1427 14), orele 9 - 12,15 - 15.30 - 19 ; ATI CHEMAT DOCTORUL­­ : Festival (15 63 84), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; TOAMNA BOBOCILOR : Central (1­4 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; EVADAREA: Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18,15 - 20,30 ; Grivița (17 08 58), ore­le 9 - 11,15­­- 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Floreasca (33 29 71), orele 9 -11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Flamura (85 77 12) orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; KIT IN ALASKA : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; INCREDIBILELE AVENTURI ALE UNOR ITALIENI IN RUSIA: Doina (16 35 38), orele 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20,15 ; PROGRAM PENTRU COPII, ora 9,45; Cotroceni (49 48 48), orele 14 - 16 - 18 - 20 ; PIEDONE - COMISARUL FARA ARMA: Lumina (16-23 35), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; SCUFUNDARE LA MARE ADINCIME: Excelsior (65.49 45), orele 9 - 11,15 — 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 ; Grădina Tomis, ora 20,15 ; Grădina Luceafărul ora 19,30 ; EMIGRANTUL : Modern (23 71 01), orele­ 9 - 11,15 - 13,30. r 16 - 48,15 -20,30 ; Grădina Modern, ora 19,30 ; Melodia­ (12 06 88), orele 9 - IT.TS -13.30 - 16 - 18,30 - 20,45 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; STRĂLUCIREA SOARELUI : Giulești (17 55 46), orele 10 15,30 - 13­­- 20,16­; INFRINGEREA LUI L. WILKINSON : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 -13.30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; EPILOG LA GRANIȚA : Bucegi (17 05 47), orele 16 — 18 ; Grădina Bucegi, ora 19,45; Pacea (31 32 52), orele 15,30 - 18 - 20 ; ÎNTOARCEREA LUI COLȚ ALB : Glo­ria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 — 18 — 20,45 ; Grădina Festi­val (15 63 84), ora 19,30; Patinoarul 23 August (11 86 25), ora 19,30; Gră­dina Titan (47 46 75), ora 19,30; DEFILEUL LEGENDELOR UITATE : Unirea (65 20 45), orele 16 - 18 ; Gră­dina Unirea, ora 19,45 ; INVINCIBILUL LUKE : Crîngaş! (49 21 15), orele 16 - 13 - 20 ; TATĂ DE DUMINICA : Flacăra (21 35 40), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; DEPARTE DE TIPPERARY : Vitán (21 39 82). orele 15,30 - 18 ; CONSPIRAȚIA : Popular (35 15 17), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; OMUL DIN LARAMIE : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 — 18 — 20,15 ; Grădina Aurora, ora 19,15 ; LANȚURI : Arta (21 31 86), orele 15,30 — 17,45; Grădina Arta, ora 20 ; FILIP CEL BUN ! Munca (21 50 97) orele 16 - 18 — 20 ; NU TE VOI IUBI; Moșilor (12 52 93), orele 15,30 - 18 ; RĂFUIALA : Moşilor (12 52 93), orele 9 — 11,15 — 13,30 — Grădina Moşilor, ora 19,30 ; AGENTUL STRANIU : Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; PIAF : Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; ALO, TAXI I : Volga­n (79 71 26), orele 9,30 - 11,30 - 14 - 16 - 11 - 20 ; MARELE­ CIRC : Rahova (23 91 00), orele 16 - 18 ; HYPERION : Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20 ; UN HOROSCOP CU BUCLUC­­ Lira (31 71­ 71), orele 15,30 - 18 ; OMUL DIN LONDRA : Drumul Sirii (31 28 13), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; CU MIINILE CURATE : Ferentari (80 49 85), orele 15,30 - 18 - 20,13 ; HOINARII : Grădina Lira (31 71 71) ora 20 . ULTIMUL PISTOLAR DIN CROSS CREEK­­ Grădina Vitán (23 39 82), ora 19 45. TEATRE ^ Starea vremii (în paranteze tempera­tura aerului ieri, la ora 14 şi fenome­nul meteorologic). ROMANIA Bucureşti (27 - noros), Constanţa (26 - variabil), Sulina (26 - noros),­­Galaţi (30 variabil), Suceava (23 - noros), Piatra Neamţ (26 - variabil), Cluj-Napoca (23 - variabil), Satu Mare (24 - senin), Oradea (24 - va­riabil), Timişoara (25 - variabil), Craiova (19 - acoperit), Sibiu (22 - variabil), Braşov (20 - noros), Vf. Omul (7 — ceaţă), Predeal (16 - noros), Semenic (14 - noros). EUROPA Paris (20 - variabil), londra (16 - noros). Madrid (28 - senin). Roma (27 - senin), Stockholm (16 - noros). Berna (19 - noros), Berlin (22 - va­riabil), Copenhaga (23 - senin), .Bu­dapesta (24 - variabil), Vieno (23 - variabil), Varşovia (26 - senin), Praaa (25 - senin), Atena (32 - senin), Sofia (23 - variabil). Moscova (21 - varia­bil), Belgrad (22 - variabil). CE SE PREVEDE PENTRU ASTAZI Interlocutorul nostru de azi Ioan Stancescu ne comunică : Caracteristica vremii : Relativ fru­moasă. Precipitaţii : Averse izolate­ din ploaie şi descărcări electrice, mai ales în zo­nele de deal şi de munte, local ceaţă dimineaţa şi seara. Temperatura : Maximele de , astăzi vor fi cuprinse între 20 şi 30 grade, iar minimele de la noapte între 10 şi 20 grade. Bucureşti : Vreme relativ frumoasă, cu cer schimbător. Temperatura­­maxi-’­mă va fi cuprinsă între 27 şi 29 grade, iar minima între 15 şi 17 grade.

Next