România Liberă, septembrie 1975 (Anul 33, nr. 9596-9621)
1975-09-15 / nr. 9608
ANUL XXXII! Nr. 9608 6 pagini 30 bani A începe un an şcolar nou In întreaga ţară, milioane de elevi şi studenţi încep astăzi cursurile. Noul an de invăţămînt are asigurată o bază materială mult mai largă, mai complexă, dispune de planuri şi programe de invăţămînt mai realist întocmite, de manuale îmbunătăţite. Pregătirile premergătoare deschiderii cursurilor vor înlesni desfășurarea unui proces instructiv-educativ superior, care să asigure înfăptuirea obiectivelor de bază ale invățămîntului nostru, pe drumul continuei sale modernizări. Privirile întregului nostru popor sînt îndreptate cu încredere în această zi inaugurală, spre şcolile şi facultăţile unde se pregăteşte schimbul de mîine al patriei. Exigenţele faţă de şcoală sînt exigenţele societăţii noastre în plin avînt înnoitor care pretinde cadre de specialişti de înaltă valoare, oameni cu un ridicat nivel cultural, apţi pentru o rodnică activitate productivă. Nici o diplomă nu poate avea valabilitate dacă nu are acoperire în cunoştinţe practice, dacă nu reflectă pregătirea pentru viaţă şi muncă a posesorului ei. Cu toate rezultatele bune ce s-au obţinut, mai există încă destule carenţe in învăţămînt. Nu peste tot se acordă atenţia cuvenită bunei organizări a procesului de instruire, a practicii, a realizării integrării dintre învăţămînt, cercetare şi producţie. Şcoala, alături de alţi factori, are datoria de a pregăti temeinic forţa de muncă pentru toate sectoarele de activitate. Viitorul plan cincinal, programul de perspectivă al dezvoltării ţării ii impun îndatoriri cărora trebuie să le facă faţă cu promptitudine şi răspundere. Toate acestea cer cadrelor didactice, conducerilor instituţiilor şcolare şi universitare, organelor şcolare locale şi centrale o activitate intensă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu spunea : „Trebuie să înţelegem că în şcoală formăm oameni pentru muncă, pentru producţie, nu pentru birou, nu oameni cărora să le fie frică de muncă. Din acest punct de vedere, cu toţi paşii făcuţi în legarea învăţămintului de producţie, mentalitatea unor cadre din sistemul educativ — atît liceal cit şi superior — rămîne în urmă. Educaţia pentru muncă, educaţia cetăţenească nu ne pot încă satisface“. Este o apreciere care obligă la adoptarea unor măsuri hotărite pentru ca asemenea manifestări să nu mai fie întîlnite in activitatea educativă. Cadrele didactice sunt chemate să contribuie la imprimarea In şcoală a unui spirit revoluţionar, să fie ele însele un model demn de urmat pentru cei pe care-i formează. întărirea rolului educativ al şcolii se impune cu necesitate. Consfătuirile cadrelor didactice din 5 şi 6 septembrie au scos în evidenţă importanţa predării în mod creator a ştiinţelor sociale, prin folosirea celor mai adecvate mijloace de formare a gândirii dialectice, pentru a stimula capacitatea de a înţelege şi a acţiona în spiritul realităţilor zilelor noastre, ale epocii pe care o trăim. Pe bună dreptate s-a subliniat la consfătuiri că trebuie mai bine integrate în lecţii documentele de partid, mai bine reliefat caracterul lor profund ştiinţific, marxist-leninist Se impune şi competenţă şi perseverenţă în procesul de îmbunătăţire continuă a metodicii predării ştiinţelor sociale, sporirea eficienţei activităţii în cabinetele din şcoli şi instituţii de învăţămînt superior. La creşterea valenţelor educative ale întregului proces de învăţămînt trebuie să-şi aducă contribuţia, toate cadrele didactice prin toate disciplinele de învăţămînt. Este o obligaţie profesională socială şi politică. In acest scop este necesar să fie mai bine sincronizate acţiunile diferiţilor factori educaţionali pentru a se asigura o organizare exemplară şi cu eficienţă sporită a procesului instructiv-educativ. In prima zi a noului an şcolar, adresăm elevilor, studenţilor, cadrelor didactice urarea să obţină succese tot mai mari, pentru binele şi propăşirea patriei şi poporului nostru, Const. Sîrbu COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Toamna agricolă: PRIORITĂŢI ŞI URGENŢE Ne aflăm intr-o perioadă de maximă concentrare a forţelor, hotăritoare pentru buna desfăşurare a lucrărilor agricole, pentru recoltarea, transportul şi depozitarea roadelor toamnei, pentru pregătirea ogoarelor in vederea insămînţărilor. In săptămina care a trecut, acţiunile comandamentelor locale in direcţia mobilizării forţelor şi mijloacelor existente, a folosirii lor cit mai raţionala, pentru respectarea programelor şi orarelor de lucru, au dat rezultate, concretizate in intensificarea ritmului lucrărilor , care, totuşi, nu s-a situat incă la nivelul cerinţelor şi posibilităţilor existente. In săptămina trecută pe ansamblul agriculturii, de stat şi cooperatiste, au fost recoltate 180 000 ha porumb boabe, 188 000 ha floarea-soarelui, 27 000 ha cartofi, 16 000 ha sfeclă de zahăr. In acelaşi timp au fost executate arături pentru însăminţări de toamnă pe 286 000 ha şi a fost efectuată pregătirea terenului pe 342 000 ha. în întreaga ţară s-a intensificat de asemenea, recoltarea fructelor şi legumelor, iar în judeţele situate în sud-estul ţării au început culesul şi prelucrarea strugurilor. Intrăm, insă, intr-o săptămînă de vîrf, care solicită sporirea considerabilă a preocupărilor şi acţiunilor concrete ale comandamentelor locale pentru buna organizare a muncii, pentru respectarea cu rigurozitate a programelor şi orarelor de lucru stabilite, pentru utilizarea raţională, cit mai deplină a mijloacelor tehnice şi a forţei de muncă. Desigur, şi în această săptămînă, atenţia va trebui concentrată, în continuare, asupra accelerării recoltării florii-soarelui, deoarece altfel, se pot înregistra, mai ales în aceste zile, pierderi considerabile de recoltă. Pînă mîine este necesar ca această lucrare să se încheie în judeţele din sudul ţării, iar pină la sfîrşitul săptămînii în toate celelalte judeţe. Pe măsura încheierii recoltării florii-soarelui, toate utilajele mecanizate vor trece la recoltarea porumbului, care se va in- tensifica simţitor in această săp- tămină, astfel incit se apreciază I că in judeţele din sud, această I lucrare va putea intra în grafice. Este, desigur, necesar un important efort de organizare, după cum este necesar, să se acţioneze în vederea folosirii cit mai depline a mijloacelor mecanice de recoltare existente în I.A.S. şi S.M.A., prin redistribuirea acestora între unităţi in funcţie de cerinţele reale. Se constată, de asemenea, unele necorelări intre recoltarea, transportul şi livrarea porumbului la bazele de recepţie, ceea ce face ca însemnate cantităţi de porumb să rămînă încă pe cîmp de la o zi la alta, uneori chiar zile în şir. La remedierea acestei situaţii va contribui, desigur, organizarea în întreaga ţară a unor baze volante de recepţie. In ceea ce priveşte sfecla de zahăr au fost recoltate cantităţi mai mari decît cele stabilite în graficele întocmite de fabrici şi unităţile agricole, ceea ce a determinat unele greutăţi întransportul şi preluarea recoltei. In prezent se află în cîmp peste 85 000 t sfeclă de zahăr, ceea ce impune eforturi sporite pentru transportul ei către fabrici. De asemenea, la unităţile de prelucrare trebuie asigurată o mai bună organizare a muncii la descărcarea mijloacelor de transport, deoarece se constată staţionări îndelungate atît la autocamioane cit şi la vagoanele C.F.R. Este evident că sfecla îşi diminuează conţinutul de zahăr, se depreciază, nu numai pe cimp sau pe rampele gărilor, ci şi răminînd uneori zile în şir în mijloacele de transport. In plus, această situaţie blochează şi o importantă capacitate de transport, a cărei lipsă se resimte. Recoltarea cartofilor s-a desfăşurat normal în cursul săptămînii trecute, deşi şi în acest caz au existat situaţii cînd importante cantităţi au rămas pe cimp. In plus, se ridică o altă problemă, aceea a luării unor măsuri urgente, mai ales in judeţele mari producătoare, pentru sortarea cartofilor pe calităţi, pentru industrializare urmind să fie livraţi numai aceia care nu pot fi folosiţi in consum. Credem, de asemenea, că şi întreprinderile prelucrătoare ar trebui să manifeste o mai mare exigenţă în această privinţă. In sfîrşit, deşi în săptămina trecută s-au înregistrat progrese in pregătirea insămînţărilor de toamnă, şi in special in mai buna corelare a arăturilor cu pregătirea terenurilor, se constată încă rămîneri in urmă, mai ales în privinţa fertilizării terenurilor. După cum reiese din datele centralizate au fost aplicate îngrăşăminte chimice numai pe circa 35 la sută din suprafaţa planificată. Urgentarea efectuării tuturor lucrărilor necesare se impune pentru ca încă de la declanşarea campaniei de insăminţări, această lucrare să se desfăşoare din plin şi să fie încheiată în maximum 10—12 zile. Se impun, de asemenea, măsuri ferme şi din partea Ministerului Industriei Chimice pentru ca unităţile care au restanţe să accelereze livrarea îngrăşămintelor fosfatice, acoperind cît mai repede unele goluri existente in aprovizionare. In sfîrşit, există şi o serie de alte deficienţe, care în cursul săptămînii trecute au grevat asupra ritmului în care s-au desfăşurat lucrările agricole. Pe alocuri au apărut greutăţi in asigurarea pieselor de schimb necesare bunei funcţionări a mijloacelor mecanice de recoltare şi de transport. Desigur, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini a luat măsura expedierii de urgenţă a tuturor stocurilor de piese de schimb existente în întreprinderile sale, dar credem că aceasta nu va rezolva pe deplin problema. Este, evident, necesară intensificarea producţiei astfel încât să fie recuperate toate restanţele în livrarea pieselor de schimb cerute de agricultură. De asemenea, au apărut, aşa cum spuneam, unele necorelări între recoltare şi transport. Ministerul de resort trebuie să acţioneze ferm pentru buna aprovizionare, in cantităţile prevăzute, cu carburanţi şi uleiuri a tuturor judeţelor, după cum trebuie să se acţioneze cu mai mult discernămînt in repartizarea acestora pe judeţe, trecîndu-se chiar la redistribuirea unor cantităţi între judeţe în funcţie de necesităţile reale. Nu este mai puţin adevărat însă că se risipeşte mult combustibil, atît de necesar, pentru că mijloacele de transport nu sunt întotdeauna folosite raţional, efectuînd încă multe curse în gol. De asemenea, capacitatea reală de transport ar fi mult sporită dacă s-ar acţiona cu mai multă hotărire pentru buna organizare a muncii la încărcare şi descărcare — unde continuă să se piardă mult prea mult timp — ceea ce face ca mijloacele de transport să efectueze un număr prea mic de curse zilnic, uneori nu mai mult de două. In sfîrşit, se constată că nu peste tot sunt folosite la transportul recoltei şi remorcile existente. Este necesar de aceea să se acţioneze cu toată fermitatea pentru a introduce o disciplină riguroasă în folosirea mijloacelor de transport, pentru o bună organizare a muncii la încărcare-descărcare, pentru folosirea raţională a capacităţii existente, astfel încît în cursul acestei săptămîni întreaga recoltă să fie transportată din cîmp. De asemenea, comandamentele locale trebuie să acţioneze şi mai energic, direct şi la faţa locului, pentru mobilizarea tuturor locuitorilor satelor la efectuarea lucrărilor agricole, pentru organizarea temeinică a întregii activităţi, pentru respectarea riguroasă a programelor şi orarelor de lucru stabilite, intensificînd ritmul lucrărilor agricole în întreaga ţară. N. lonescu Aspect parţial al Combinatului chimic din Craiova Foto : MIHAI POPESCU mmntem a craiovei Descoperindu-şi, cu orgoliul care rămîne semnul său distinct, obîrşii atît de îndepărtate, Craiova îşi celebrează, nu atît şi nu numai o vîrstă, cît o stare de spirit. E o psihologie funerarmente solară, care-şi trage sevele, în egală măsură, din conştiinţa valorii trecutului său cît şi din credinţa în perspectivele pe care i le oferă prezentul şi viitorul. Desigur, pretutindeni la noi sîntem martorii preţuirii pentru strădaniile înaintaşilor, pentru operele pe care le-au durat prin timp cu atîtea sacrificii şi pe care ni le-au lăsat ca moştenire şi ca imbold. Dar aici, această emoţionantă grijă se traduce în acte ce dobîndesc adesea o formă inedită de manifestare şi o mare eficacitate. In curînd se va încheia amenajarea unui muzeu al Olteniei, care va reuni, într-o sinteză expresivă şi unitară, toate momentele ce au colorat şi au dat relief unei istorii de aproape optsprezece ori seculară. Acesta va fi însă un muzeu central, un fel de instituţie-tutore in materie. Pentru că oraşul e plin de alte aşezăminte similare, unele dintre ele cu un profil unic, cum sunt numeroasele sculpturi de Brâncuşi din patrimoniul muzeului local. Dar craiovenii păstrează cu sfinţenie nu numai memoria creatorului Coloanei infinite ci şi a marelui artist al penelului care a fost Ţuculescu. Tablourile sale, care absorb în viziunea lor modernă, coloritul şi armonia chilimurilor de la Tismana, formează partea cea mai de preţ a muzeului de artă. Oltenii au fost de cînd se ştiu şi au rămas mari iubitori de muzică şi poate de aceea la Craiova s-a instituit un festival special „Maria Tănase“, omagiu delicat adus interpretei care a ilustrat ca nimeni altul vigoarea şi fru-imuseţea cîntecului de pe fii. Contemporanii, valorificîndu-le, acestora şi altor personalităţi plecate de pe aceste, meleaguri, pe atîtea căi şi atît de ingenios, munca şi harul, îi aduc de unde au plecat împămîntenindu-i a doua oară. Această acţiune are, nu mai puţin, darul de a trasa o linie distinctă între ceea ce a fost odată şi ceea ce se întîmplă azi. Iar azi, ca şi în alte zone ale ţării, orîndirea socialistă a pus la îndemîna oamenilor de aici toate posibilităţile pentru a se împlini în propria casă. „In ultimul deceniu, cel mai prodigios din întreaga istorie a Craiovei — ne spunea tovarășul Vasile Bulucea, primarul municipiului — am înregistrat un adevărat salt în universul industrializării. Ion Pavelescu Ion Becheru (Continuare în pag. a 2-a) Astăzi în jurul orei 13, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite, direct de la Craiova, Adunarea populară consacrată aniversării a 750 de ani de la prima menţiune documentară a străvechii aşezări daco-getice Pelendava, 500 de ani de la prima atestare documentară a Craiovei şi deschiderii anului de învăţămînt 1975—1976. Produse noi In industria constructoare de maşini In actualul cincinal, nomenclatorul întreprinderilor constructoare de maşini şi de prelucrare a metalului din judeţul Caraş-Severin a fost completat cu peste 300 produse noi. Din acestea, jumătate sunt înscrise în planul de asimilări în producţia anului 1975. Este vorba, printre altele, de motoare electrice asincrone de 2 200 şi 3 500 kW, construite la întreprinderea de specialitate din Reşiţa, de mai multe tipuri de macarale executate la întreprinderea mecanică din Bocşa. La Întreprinderea „Armătura“ din Cluj-Napoca se pregăteşte încă de pe acum planul de asimilări al anului viitor. Consemnăm astfel faptul că 73 de repere care vor fi fabricate în 1978 se află încă de pe acum pe planşetele proiectanţilor. Oameni şi Nu de materia aceea albă şi moale, ca o plastilină, care se toarnă sau se modelează cu mina. In maniera sculptorului, este vorba nici de acele splendide obiecte, albe şi fragile, cu care ne împodobim interioarele şi care ne incintă privirea, adeseori însumînd ambele cerinţe ale valorii — artă şi funcţionalitate. Dar despre ce atunci ? Călătorind cu trenul îndărăt spre casă şi gîndindu-mă la oamenii pe care abia ii cunoscusem la Alba Iulia, în fabrica sa de porţelan, mi-am zis : furat de vitrinele şi expoziţiile fabricii că poţi lesne să treci pe lîngă adevăratul porţelan de Alba. Pe lingă om, pe lîngă creator, vreau să zic. De trei ani încoace planul de producţie este îndeplinit decadă cu decadă ; de trei ani fabrica are una dintre cele mai mici fluctuaţii de cadre cunoscută în industrie ; de trei ani întreprinderea uimeşte prin rezultatele obţinute pe linia perfecţionării relaţiilor dintre oameni, ceea ce a făcut posibilă apariţia, pe scară largă, a unor profiluri morale de înaltă ţinută, de o sensibilă acurateţe, de unde şi ideea că acestea sînt adevăratul porţelan de Alba. Cu trei ani în urmă, cînd fabrica abia se constituise intr-o unitate distinctă şi mergea aşa şi aşa, doi oameni cu experienţă în organizare şi în relaţiile de muncă aveau să găsească o soluţie. S-a întîmplat, în mod fericit, ca aceştia să fie: unul directorul fabricii, celălalt secretar al comitetului de partid , unul bărbat, de ani şi ani în activitate de conducere, Silvestru Moldovan, un om UH dini — celălalt o femeie tânără, maistru de profesie, Veronica Sandu, recunoscută la cei 34 de ani ai săi drept unul dintre cei mai buni organizatori ai producţiei pe locul de muncă. Secţia sa este mereu fruntaşă. Secţia sa are întotdeauna iniţiativă. Cele mai grele experienţe tehnologice tot aici se fac. Cu pregătirea politică şi cu experienţa lor în organizare, au hotărît să acţioneze, înainte de toate, pentru întărirea nucleelor de producţie, a echipelor. In fabrică tocmai se încheiase o testare ale cărei concluzii erau cel puţin surprinzătoare. Puţini oameni îşi aleseseră, ca exemple, şefii direcţi, conducătorii de brigadă, mulţi indicînd ca exemplu, ca modele spre care aspiră, tovarăşi de-ai lor de muncă, de regulă oameni cu experienţă şi în producţie şi în viaţa de toate zilele. Ca muncitori Valerian Babi, Pavel Boeru, Constantin Ularcu, Maria Ştef... Şi se mai desprindea o concluzie din testarea abia încheiată : nu severitatea şi exigenţa il îndepărta uneori de colectiv pe şeful de brigadă, ci lipsa de principialitate a acestuia din urmă, favoritismul şi neparticiparea directă la producţia concretă. Aşadar, Comitetul oamenilor muncii a decis : „şefii de brigadă, 88 la număr, care au un colectiv aproape 40 de muncitori şi se ocupă în exclusivitate de organizare, lipsind producţia de contribuţia lor calificată, vor fi revocaţi. Se formează echipe mai mici. Şefii de echipă vor fi aleşi de oamenii echipei şi vor produce şi ei, alături de toţi ceilalţi". Observaţi temeiul politic şi legal al acţiuniii. Se ştie că hotărîrile de partid şi de stat stabilesc că orice promovare în muncă trebuie să se facă prin discutarea în colectiv a celui promovat. Şi atunci, de ce nu s-ar începe chiar cu nucleul de bază al producţiei cu echipa ? Rezultatele au fost dintre cele mai bune. In alegerea sa, echipa s-a orientat spre un om bine pregătit profesional, capabil, cu autoritatea pe care ţi-o dau faptele şi exemplul personal, apropiat lor, să-i ajute în muncă, cu talent în organizare — pe scurt, un tovarăş care să-i conducă şi spre o producţie înaltă, de calitate superioară — şi spre un cîştig bun, pentru că munca este organizată în acord, fiecare fiind retribuit în raport cu ceea ce produce. In felul acesta oamenii s-au ajutat şi format reciproc, echipele s-au omogenizat şi întărit, producţia a crescut considerabil. Iar de atunci încoace nici o altă promovare nu s-a făcut altfel. Unul dintre cei mai buni şefi de secţie, inginer Mircea Moga afirmă : „Munca unui conducător pe locul de producţie devine din ce în ce mai mult o muncă politică şi socială. Spun asta deoarece crearea şi menţinerea unui bun climat de muncă este adevărata cale pentru un randament înalt. Noi ne conformăm acestei cerinţe, din convingere, din experienţă“. L-am întrebat: „Care dintre subalterni v-a criticat serios în ultima vreme şi pentru ce ?" „Şefa de echipă, Anica Mara. Intr-o şedinţă, II Ştefan Zidăriţa (Continuare In pag. a 2-a) tradiţii muncitoreşti f Cum se acţionează în întreprinderi pentru sporirea exporturilor Nu credem că este cazul să insistăm prea mult asupra importanţei pe care o prezintă pentru ţara noastră — ca de altfel pentru orice stat din lume — exportul, creşterea, dezvoltarea şi diversificarea lui. Oricine va fi de acord că realizarea acestor obiective constituie o necesitate vitală pentru că prin încasările din export se acoperă plăţile pentru materiile prime, materialele şi instalaţiile ce trebuie neapărat importate pentru a asigura îndeplinirea proiectelor de creştere economică, de ridicare a nivelului de trai. In ce măsură este înţeles acest comandament in citeva unităţi economice, experienţa dobîndită şi eventualele dificultăţi ce mai trebuie înlăturate, iată ce ne propunem să vedem în rîndurile ce urmează. DEPĂŞIREA PLANULUI DE EXPORT AR FI PUTUT FI ŞI MAI MARE Centrala industrială de rafinării şi petrochimie. Interlocutor, ing. Vasile Popescu, director general adjunct al Centralei. — Care este situaţia îndeplinirii planului de export 7 — L-am depăşit pe primele 8 luni ale anului cu 27 000 000 lei valută. E mult, puţin 7 Sunteţi mulţumit 7 — Cuantumul depăşirii este important şi din acest punct de vedere ne-am putea considera satisfăcuţi, dar dacă ne gîndim că depăşirea putea fi la ora actuală de 2—3 ori mai mare, avem, desigur, motive de insatisfacţie. — Care sînt cauzele 7 — Două dintre întreprinderile noastre au acumulat nerealizări de plan mai mari. Ne-au scos din încurcătură combinatele de la Brazi şi Borzeşti care au realizat depăşiri foarte importante : cea 35 milioane şi respectiv 30 milioane lei valută. De altfel, produsele lor sunt de foarte bună calitate, şi sunt căutate pe piaţa mondială. — Numiţi-ne cîteva... — Brazii au exportat un plus de 2 600 t fenol, 27 000 t acetonă, 5 400 t D.M.T., 8 000 t anihidridă italică . Borzeştii au expediat peste plan partenerilor externi 3 200 t sodă caustică, 400 t polistiren, 1 300 t acetonă. In plus, s-a acţionat operativ la nivelul centralei pentru reorientarea planului în funcţie de cerinţele pieţii mondiale, s-au raţionalizat consumurile şi s-au diminuat stocurile proprii, după cum prin MsnemmvAn tr-o relaţie strânsă, permanentă cu beneficiarii interni au fost diminuate şi stocurile lor, asigurîndu-le operativ produse in funcţie de nevoile lor reale, restul fiind îndreptat spre export. Se acţionează pentru folosirea la maximum a capacităţilor de producţie, pentru scurtarea perioadelor de opriri pentru reparaţii şi revizii, pentru asigurarea din timp a materiilor prime şi a materialelor, acordîndu-se o grijă deosebită calităţii produselor şi urmărindu-se zilnic stadiul fiecărei comenzi pentru export. Muncitorii noştri şi corpul tehnic sunt conştienţi de importanţa exportului şi dau multe dovezi de devotament in îndeplinirea sarcinilor. — Ce întreprindeţi pentru schimbarea situaţiei existente la cele două unităţi restanţiere şi care grevează situaţia centralei ? — Situaţia a fost mai grea acum o lună, în prezent lucrurile au început să se redreseze. In urma analizelor făcute la faţa locului, conducerea centralei a luat o serie de măsuri care au dus la impulsionarea constructorilor, a furnizorilor de utilaje şi materiale astfel încît la unele instalaţii noi au început să fie recuperate unele întirzieri. De asemenea pe şantiere au fost detaşaţi specialişti de la celelalte întreprinderi din Centrala noastră ca şi de la alte centrale din minister (Centrala de fire şi fibre chimice Săvineşti ş.a.) precum şi o serie de muncitori calificaţi. Se lucrează la construcţii şi se montează utilajele in schimburi prelungite, concomitent cu lucrările de rodaj şi probe mecanice şi tehnologice. După cum vedeţi, căutăm să scurtăm cît mai mult perioadele de punere în funcţiune, să recuperăm restanţele într-o măsură cît mai mare. Fiecare oră este acum preţioasă pentru noi. ÎNŢELEGEM PE DEPLIN IMPORTANŢA RESPECTĂRII CLAUZELOR CONTRACTUALE întreprinderea metalurgică Aiud. Interlocutor ing. Vasila Fufezan, directorul întreprinderii. — Nu ştiam că faceţi şi export, tovarăşe director... — Am început să facem şi cu rezultate bune. — Aveţi comenzi ferme . — Ferme şi de prestigiu. Numai un singur contract pentru utilaje de turnare continuă a oţelului pentru o mare uzină din R.F.G. se ridică la 7 milioane lei valută. M. Radian (Continuare In pag. a 2-a) Zilnic, prin portul Constanţa sunt expediate beneficiarilor externi produse ale Industriei româneşti însemnate producţii suplimentare . —vena şi azbociment din Bicaz — atins, înainte de termen, coti finale ale cincinalului. Colectul Combinatului din Bicaz şi creat astfel condiţii pentru livrrea peste sarcinile cincinalul a 386 000 tone ciment şi 970 tone var. Chimiştii din Borzeşti realizat peste sarcinile la zi a cincinalului un volum de produţie cifrat la aproape 1 milia lei. Acest succes se datorează, bună măsură, asimilării în proucţia curentă a 15 noi sorimente de latexuri, cauciuc şi tetic, parafină clorurată ş.a. Desfăşurînd în ritm vite ,întrecerea socialistă pentru îdeplinirea cincinalului înainte termen, colectivele unităţilor miere din bazinul Văii Jiului , realizat şi livrat de la început anului întreprinderilor beneficare din ţară, peste prevederi de plan, 84 700 tone cărbune energetic şi cocsificabil. Cele mari realizări le-au înregistra minerii de la exploatarea Vucan, Petrila şi Lonea, care a îndeplinit şi depăşit angajamentele asumate pe întregul an.