România Liberă, septembrie 1975 (Anul 33, nr. 9596-9621)

1975-09-15 / nr. 9608

ANUL XXXII! Nr. 9608 6 pagini 30 bani A începe un an şcolar nou In întreaga ţară, milioane de elevi şi studenţi încep astăzi cursurile. Noul an de invăţămînt are asigurată o bază materială mult mai largă, mai complexă, dispune de planuri şi programe de invăţămînt mai realist întoc­mite, de manuale îmbunătăţite. Pregătirile premergătoare des­chiderii cursurilor vor­ înlesni desfășurarea unui proces instruc­­tiv-educativ superior, care să a­­sigure înfăptuirea obiectivelor de bază ale invățămîntului nostru, pe drumul continuei sale modernizări. Privirile întregului nostru po­por sînt îndreptate cu încredere în această zi inaugurală, spre şcolile şi facultăţile unde se pre­găteşte schimbul de mîine al pa­triei. Exigenţele faţă de şcoală sînt exigenţele societăţii noas­tre în plin avînt înnoitor care pretinde cadre de specialişti de înaltă valoare, oameni cu un ri­dicat nivel cultural, apţi pentru o rodnică activitate productivă. Nici o diplomă nu poate avea valabilitate dacă nu are acope­rire în cunoştinţe practice, dacă nu reflectă pregătirea pentru viaţă şi muncă a posesorului ei. Cu toate rezultatele bune ce s-au obţinut, mai există încă destule carenţe in învăţămînt. Nu peste tot se acordă atenţia cuvenită bunei organizări a pro­cesului de instruire, a practicii, a realizării integrării dintre în­văţămînt, cercetare şi producţie. Şcoala, alături de alţi factori, are datoria de a pregăti temei­nic forţa de muncă pentru toate sectoarele de activitate. Viitorul plan cincinal, programul de perspectivă al dezvoltării ţării ii impun îndatoriri cărora trebuie să le facă faţă cu promptitudine şi răspundere. Toate acestea cer cadrelor didactice, conducerilor instituţiilor şcolare şi universi­tare, organelor şcolare locale şi centrale o activitate intensă. To­varăşul Nicolae Ceauşescu spu­nea : „Trebuie să înţelegem că în şcoală formăm oameni pentru muncă, pentru producţie, nu pentru birou, nu oameni cărora să le fie frică de muncă. Din a­­cest punct de vedere, cu toţi paşii făcuţi în legarea învăţă­­mintului de producţie, mentali­tatea unor cadre din sistemul e­­ducativ — atît liceal cit şi su­perior — rămîne în urmă. Edu­caţia pentru muncă, educaţia ce­tăţenească nu ne pot încă satis­face“. Este o apreciere care o­­bligă la adoptarea unor măsuri hotărite pentru ca asemenea ma­nifestări să nu mai fie întîl­­nite in activitatea educativă. Ca­drele didactice sunt chemate să contribuie la imprimarea In şcoală a unui spirit revoluţionar, să fie ele însele un model demn de urmat pentru cei pe care-i formează. întărirea rolului educativ al şcolii se impune cu necesitate. Consfătuirile cadrelor didactice din 5 şi 6 septembrie au scos în evidenţă importanţa predării în mod creator a ştiinţelor sociale, prin folosirea celor mai adec­vate mijloace de formare a gân­­dirii dialectice, pentru a stimula capacitatea de a înţelege şi a acţiona în spiritul realităţilor zi­lelor noastre, ale epocii pe care o trăim. Pe bună dreptate s-a subliniat la consfătuiri că tre­buie mai bine integrate în lec­ţii documentele de partid, mai bine reliefat caracterul lor profund ştiinţific, marxist-leni­­nist Se impune şi competenţă şi perseverenţă în procesul de îm­bunătăţire continuă a metodicii predării ştiinţelor sociale, spori­rea eficienţei activităţii în cabi­netele din şcoli şi instituţii de învăţămînt superior. La creşterea valenţelor edu­cative ale întregului proces de învăţămînt trebuie să-şi aducă contribuţia, toate cadrele didac­tice prin toate disciplinele de în­văţămînt. Este o obligaţie profe­sională socială şi politică. In a­­cest scop este necesar să fie mai bine sincronizate acţiunile di­feriţilor factori educaţionali pentru a se asigura o organizare exemplară şi cu eficienţă sporită a procesului instructiv-educativ. In prima zi a noului an şcolar, adresăm elevilor, studenţilor, ca­drelor didactice urarea să obţină succese tot mai mari, pentru binele şi propăşirea patriei şi poporului nostru, Const. Sîrbu COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Toamna agricolă: PRIORITĂŢI ŞI URGENŢE Ne aflăm intr-o perioadă de maximă concentrare a forţelor, hotăritoare pentru buna desfă­şurare a lucrărilor agricole, pen­tru recoltarea, transportul şi de­pozitarea roadelor toamnei, pen­tru pregătirea ogoarelor in ve­derea insămînţărilor. In săptă­­mina care a trecut, acţiunile co­mandamentelor locale in direc­ţia mobilizării forţelor şi mij­loacelor existente, a folosirii lor cit mai raţionala, pentru res­pectarea programelor şi orare­lor de lucru, au dat rezultate, concretizate in intensificarea rit­mului lucrărilor , care, totuşi, nu s-a situat incă la nivelul ce­rinţelor şi posibilităţilor exis­tente. In săptăm­ina trecută pe ansamblul agriculturii, de stat şi cooperatiste, au fost recoltate 180 000 ha porumb boabe, 188 000 ha floarea-soarelui, 27 000 ha cartofi, 16 000 ha sfeclă de za­hăr. In acelaşi timp au fost e­­xecutate arături pentru însămin­­ţări de toamnă pe 286 000 ha şi a fost efectuată pregătirea te­renului pe 342 000 ha. în întrea­ga ţară s-a intensificat de ase­menea, recoltarea fructelor şi legumelor, iar în judeţele si­tuate în sud-estul ţării au înce­put culesul şi prelucrarea stru­gurilor. Intrăm, insă, intr-o săptămî­­nă de vîrf, care solicită spori­rea considerabilă a preocupări­lor şi acţiunilor concrete ale co­mandamentelor locale pentru buna organizare a muncii, pen­tru respectarea cu rigurozitate a programelor şi orarelor de lu­cru stabilite, pentru utilizarea raţională, cit mai deplină a mij­loacelor tehnice şi a forţei de muncă. Desigur, şi în această săptă­­mînă, atenţia va trebui concen­trată, în continuare, asupra ac­celerării recoltării florii-soarelui, deoarece altfel, se pot înregistra, mai ales în aceste zile, pierderi considerabile de recoltă. Pînă mîine este necesar ca această lucrare să se încheie în jude­ţele din sudul ţării, iar pină la sfîrşitul săptămînii în toate ce­lelalte judeţe. Pe măsura încheierii recoltă­rii florii-soarelui, toate utilajele­­ mecanizate vor trece la recolta­rea porumbului, care se va in-­­ tensifica simţitor in această săp-­­ tămină, astfel incit se apreciază I că in judeţele din sud, această I lucrare va putea intra în grafi­ce. Este, desigur, necesar un important efort de organizare, după cum este necesar, să se acţioneze în vederea folosirii cit mai depline a mijloacelor me­canice de recoltare existente în I.A.S. şi S.M.A., prin redistri­buirea acestora între unităţi in funcţie de cerinţele rea­le. Se constată, de asemenea, unele necorelări intre recolta­rea, transportul şi livrarea po­rumbului la bazele de­­ recepţie, ceea ce face ca însemnate can­tităţi de porumb să rămînă încă pe cîmp de la o zi la alta, u­­neori chiar zile în şir. La reme­dierea acestei situaţii va contri­bui, desigur, organizarea în în­treaga ţară a unor baze volante de recepţie. In ceea ce priveşte sfecla de zahăr au fost recoltate cantităţi mai mari decît cele stabilite în graficele întocmite de fabrici şi unităţile agricole, ceea ce a de­terminat unele greutăţi în­­tran­sportul şi preluarea recoltei. In prezent se află în cîmp peste 85 000 t sfeclă de zahăr, ceea ce impune eforturi sporite pentru transportul ei către fabrici. De­­ asemenea, la unităţile de prelu­crare trebuie asigurată o mai bună organizare a muncii la des­cărcarea mijloacelor de trans­port, deoarece se constată staţio­nări îndelungate atît la auto­camioane cit şi la vagoanele C.F.R. Este evident că sfecla îşi diminuează conţinutul de zahăr, se depreciază, nu numai pe cimp sau pe rampele gărilor, ci şi răminînd uneori zile în şir în mijloacele de transport. In plus, această situaţie blochează şi o importantă capacitate de trans­port, a cărei lipsă se resimte. Recoltarea cartofilor s-a des­făşurat normal în cursul săptă­mînii trecute, deşi şi în acest caz au existat situaţii cînd im­portante cantităţi au rămas pe cimp. In plus, se ridică o altă problemă, aceea a luării unor măsuri urgente, mai ales in ju­deţele mari producătoare, pen­tru sortarea cartofilor pe cali­tăţi, pentru industrializare ur­­mind să fie livraţi numai aceia care nu pot fi folosiţi in con­sum. Credem, de asemenea, că şi întreprinderile prelucrătoare ar trebui să manifeste o mai mare exigenţă în această pri­vinţă. In sfîrşit, deşi în săptăm­ina trecută s-au înregistrat progre­se in pregătirea insămînţărilor de toamnă, şi in special in mai buna corelare a arăturilor cu pregătirea terenurilor, se cons­tată încă rămîneri in urmă, mai ales în privinţa fertilizării tere­nurilor. După cum reiese din datele centralizate au fost apli­cate îngrăşăminte chimice nu­mai pe circa 35 la sută din su­prafaţa planificată. Urgentarea efectuării tuturor lucrărilor ne­cesare se impune pentru ca încă de la declanşarea campaniei de insăminţări, această lucrare să se desfăşoare din plin şi să fie încheiată în maximum 10—12 zile. Se impun, de asemenea, măsuri ferme şi din partea Mi­nisterului Industriei Chimice pentru ca unităţile care au res­tanţe să accelereze livrarea în­grăşămintelor fosfatice, acope­rind cît mai repede unele goluri existente in aprovizionare. In sfîrşit, există şi o serie de alte deficienţe, care în cursul săptămînii trecute au grevat a­­supra ritmului în care s-au des­făşurat lucrările agricole. Pe a­­locuri au apărut greutăţi in asi­gurarea pieselor de schimb ne­cesare bunei funcţionări a mij­loacelor mecanice de recoltare şi de transport. Desigur, Minis­terul Industriei Construcţiilor de Maşini a luat măsura expedie­rii de urgenţă a tuturor stocu­rilor de piese de schimb exis­tente în întreprinderile sale, dar credem că aceasta nu va rezolva pe deplin problema. Este, evi­dent, necesară intensificarea producţiei astfel încât să fie re­cuperate toate restanţele în li­vrarea pieselor de schimb ceru­te de agricultură. De asemenea, au apărut, aşa cum spuneam, unele necorelări între recoltare şi transport. Ministerul de resort trebuie să acţioneze ferm pen­tru buna aprovizionare, in can­tităţile prevăzute, cu carburanţi şi uleiuri a tuturor judeţelor, după cum trebuie să se acţio­neze cu mai mult discernămînt in repartizarea acestora pe ju­deţe, trecîndu-se chiar la redis­tribuirea unor cantităţi între ju­deţe în funcţie de necesităţile reale. Nu este mai puţin ade­vărat însă că se risipeşte mult combustibil, atît de necesar, pentru că mijloacele de trans­port nu sunt întotdeauna folosite raţional, efectuînd încă multe curse în gol. De aseme­nea, capacitatea reală de trans­port ar fi mult sporită dacă s-ar acţiona cu mai multă hotărire pentru buna organizare a muncii la încărcare şi descărcare — unde continuă să se piardă mult prea mult timp — ceea ce face ca mijloacele de transport să efectueze un număr prea mic de curse zilnic, uneori nu mai mult de două. In sfîrşit, se con­stată că nu peste tot sunt folo­site la transportul recoltei şi remorcile existente. Este nece­sar de aceea să se acţioneze cu toată fermitatea pentru a intro­duce o disciplină riguroasă în fo­losirea mijloacelor de transport, pentru o bună organizare a muncii la încărcare-descărcare, pentru folosirea raţională a ca­pacităţii existente, astfel încît în cursul acestei săptămîni întrea­ga recoltă să fie transportată din cîmp. De asemenea, comandamentele locale trebuie să acţioneze şi mai energic, direct şi la faţa lo­cului, pentru mobilizarea tutu­ror locuitorilor satelor la efec­tuarea lucrărilor agricole, pen­tru organizarea temeinică a în­tregii activităţi, pentru respec­tarea riguroasă a programelor şi orarelor de lucru stabilite, in­­tensificînd ritmul lucrărilor a­­gricole în întreaga ţară. N. lonescu Aspect parţial al Combinatului chimic din Craiova Foto : MIHAI POPESCU mmn­te­m a craiovei Descoperindu-şi, cu orgoliul care rămîne semnul său distinct, obîrşii atît de îndepărtate, Cra­iova îşi celebrează, nu atît şi nu numai o vîrstă, cît o stare de spirit. E o psihologie fun­­erarmente solară, care-şi trage sevele, în egală măsură, din con­ştiinţa valorii trecutului său cît şi din credinţa în perspectivele pe care i le oferă prezentul şi viitorul. Desigur, pretutindeni la noi sîntem martorii preţuirii pentru strădaniile înaintaşilor, pentru operele pe care le-au durat prin timp cu atîtea sacrificii şi pe care ni le-au lăsat ca moştenire şi ca imbold. Dar aici, această emoţionantă grijă se traduce în acte ce dobîndesc adesea o for­mă inedită de manifestare şi o mare eficacitate. In curînd se va încheia amenajarea unui muzeu al Olteniei, care va reuni, într-o sinteză expresivă şi unita­ră, toate momentele ce au colo­rat şi au dat relief unei istorii de aproape optsprezece ori se­culară. Acesta va fi însă un muzeu central, un fel de insti­­tuţie-tutore in materie. Pentru că oraşul e plin de alte aşeză­minte similare, unele dintre ele cu un profil unic, cum sunt nu­meroasele sculpturi de Brâncuşi din patrimoniul muzeului local. Dar craiovenii păstrează cu sfinţenie nu numai memoria creatorului Coloanei infinite ci şi a marelui artist al penelului care a fost Ţuculescu. Tablou­rile sale, care absorb în viziunea lor modernă, coloritul şi armo­nia chilimurilor de la Tismana, formează partea cea mai de preţ a muzeului de artă. Oltenii au fost de cînd se ştiu şi au rămas mari iubitori de muzică şi poate de aceea la Craiova s-a instituit un festival special „Maria Tănase“, omagiu delicat adus interpretei care a ilustrat ca nimeni altul vigoarea şi fru-i­museţea cîntecului de pe fii. Contemporanii, valorificîndu-le, acestora şi altor personalităţi plecate de pe aceste, meleaguri, pe atîtea căi şi atît de inge­nios, munca şi harul, îi aduc de unde au plecat împămîntenin­­du-i a doua oară. Această ac­ţiune are, nu mai puţin, darul de a trasa o linie distinctă între ceea ce a fost odată şi ceea ce se întîmplă azi. Iar azi, ca şi în alte zone ale ţării, orîndirea socialistă a pus la îndemîna oamenilor de aici toate posibilităţile pentru a se împlini în propria casă. „In ul­timul deceniu, cel mai prodigios din întreaga istorie a Craiovei — ne spunea tovarășul Vasile Bulu­cea, primarul municipiului — am înregistrat un adevărat salt în universul industrializării. Ion Pavelescu Ion Becheru (Continuare în pag. a 2-a) Astăzi în jurul orei 13, posturile noastre de radio şi televiziune vor trans­mite, direct de la Craiova, Adunarea populară consacrată aniversării a­­ 750 de ani de la prima menţiune documentară a străvechii aşezări daco-getice Pelen­­dava, 500 de ani de la prima atestare documentară a Craiovei şi deschiderii anului de învăţămînt 1975—1976. Produse noi In industria constructoare de maşini In actualul cincinal, nomen­clatorul întreprinderilor con­structoare de maşini şi de pre­lucrare a metalului din judeţul Caraş-Severin a fost completat cu peste 300 produse noi. Din acestea, jumătate sunt înscrise în planul de asimilări în produc­ţia anului 1975. Este vorba, printre altele, de motoare elec­trice asincrone de 2 200 şi 3 500 kW, construite la întreprinde­rea de specialitate din Reşiţa, de mai multe tipuri de maca­rale executate la întreprinde­rea mecanică din Bocşa. La Întreprinderea „Armă­tura“ din Cluj-Napoca se pre­găteşte încă de pe acum pla­nul de asimilări al anului vii­tor. Consemnăm astfel faptul că 73 de repere care vor fi fa­bricate în 1978 se află încă de pe acum pe planşetele proiec­tanţilor. Oameni şi Nu de materia aceea albă şi moale, ca o plastilină, care se toarnă sau se modelează cu mina. In maniera sculptorului, este vorba­­ nici de acele splen­dide obiecte, albe şi fragile, cu care ne împodobim interioarele şi care ne incintă privirea, ade­seori însumînd ambele cerinţe ale valorii — artă şi funcţiona­litate. Dar despre ce atunci ? Călătorind cu trenul îndărăt spre casă şi gîndindu-mă la oa­menii pe care abia ii cunoscu­sem la Alba Iulia, în fabrica sa de porţelan, mi-am zis : furat de vitrinele şi expoziţiile fabri­cii că poţi lesne să treci pe lîngă adevăratul porţelan de Alba. Pe lingă om, pe lîngă crea­tor, vreau să zic. De trei­ ani­ încoace planul de producţie este îndeplinit decadă cu decadă ; de trei ani fa­brica are una dintre cele mai mici fluctuaţii de ca­dre cunoscută în industrie ; de trei ani întreprinderea ui­meşte prin rezultatele obţinute pe linia perfecţionării relaţiilor dintre oameni, ceea ce a făcut posibilă apariţia, pe scară largă, a unor profiluri morale de înal­tă ţinută, de o sensibilă acura­teţe, de unde şi ideea că acestea sînt adevăratul porţelan de Alba. Cu trei ani în urmă, cînd fa­brica abia se constituise intr-o unitate distinctă şi mergea aşa şi aşa, doi oameni cu experien­ţă în organizare şi în relaţiile de muncă aveau să găsească o soluţie. S-a întîmplat, în mod fericit, ca aceştia să fie: unul directorul fabricii, celălalt se­cretar al comitetului de partid , unul bărbat, de ani şi ani în ac­tivitate de conducere, Silvestru Moldovan, un om U­H di­­ni — celălalt o femeie tânără, maistru de profesie, Veronica Sandu, recunoscută la cei 34 de ani ai săi drept unul dintre cei mai buni organizatori ai pro­ducţiei pe locul de muncă. Sec­ţia sa este mereu fruntaşă. Sec­ţia sa are întotdeauna iniţiativă. Cele mai grele experienţe teh­nologice tot aici se fac. Cu pregătirea politică şi cu experienţa lor în organizare, au hotărît să acţioneze, înainte de toate, pentru întărirea nucleelor de producţie, a echipelor. In fa­brică tocmai se încheiase o tes­tare ale cărei concluzii erau cel puţin surprinzătoare. Puţini oa­meni îşi aleseseră, ca exemple, şefii direcţi, conducătorii de brigadă, mulţi indicînd ca e­­xemplu, ca modele spre care aspiră, tovarăşi de-ai lor de muncă, de regulă oameni cu ex­perienţă şi în producţie şi în viaţa de toate zilele. Ca munci­tori Valerian Babi, Pavel Boe­­ru, Constantin Ularcu, Maria Ştef... Şi se mai desprindea o con­cluzie din testarea abia încheia­tă : nu severitatea şi exigenţa il îndepărta uneori de colectiv pe şeful de brigadă, ci lipsa de principialitate a acestuia din urmă, favoritismul şi nepartici­­parea directă la producţia con­cretă. Aşadar, Comitetul oamenilor muncii a decis : „şefii de briga­dă, 88 la număr, care au un co­lectiv aproape 40 de muncitori şi se ocupă în exclusivitate de organizare, lipsind producţia de contribuţia lor calificată, vor fi revocaţi. Se formează echipe mai mici. Şefii de echipă vor fi aleşi de oamenii echipei şi vor produce şi ei, alături de toţi ceilalţi". Observaţi temeiul politic şi legal al acţiuniii. Se ştie că ho­­tărîrile de partid şi de stat sta­bilesc că orice promovare în muncă trebuie să se facă prin discutarea în colectiv a celui promovat. Şi atunci, de ce nu s-ar începe chiar cu nucleul de bază al producţiei cu echipa ? Rezultatele au fost dintre cele mai bune. In alegerea sa, echipa s-a orientat spre un om bine pregătit profesional, capabil, cu autoritatea pe care ţi-o dau faptele şi exemplul personal, a­­propiat lor, să-i ajute în mun­că, cu talent în organizare — pe scurt, un tovarăş care să-i conducă şi spre o producţie înaltă, de calitate superioară — şi spre un cîştig bun, pentru că munca este organizată în a­­cord, fiecare fiind retribuit în raport cu ceea ce produce. In felul acesta oamenii s-au aju­tat şi format reciproc, echipele s-au omogenizat şi întărit, pro­ducţia a crescut considerabil. Iar de atunci încoace nici o altă promovare nu s-a făcut altfel. Unul dintre cei mai buni şefi de secţie, inginer Mircea Moga afirmă : „Munca unui conducă­tor pe locul de producţie devine din ce în ce mai mult o mun­că politică şi socială. Spun asta deoarece crearea şi menţinerea unui bun climat de muncă este adevărata cale pentru un ran­dament înalt. Noi ne conformăm acestei cerinţe, din convingere, din experienţă“. L-am întrebat: „Care dintre subalterni v-a cri­ticat serios în ultima vreme şi pentru ce ?" „Şefa de echipă, Anica Mara. Intr-o şedinţă, II Ştefan Zidăriţa (Continuare In pag. a 2-a) tradiţii muncitoreşti f­­ Cum se acţionează în întreprinderi pentru sporirea exporturilor Nu credem că este cazul să insistăm prea mult asupra importan­ţei pe care o prezintă pentru ţara noastră — ca de altfel pentru orice stat din lume — exportul, creşterea, dezvoltarea şi diversificarea lui. Oricine va fi de acord că realizarea acestor obiective constituie o ne­cesitate vitală pentru că prin încasările din export se acoperă plă­ţile pentru materiile prime, materialele şi instalaţiile ce trebuie nea­părat importate pentru a asigura îndeplinirea proiectelor de creş­tere economică, de ridicare a nivelului de trai. In ce măsură este înţeles acest comandament in citeva unităţi eco­nomice, experienţa dobîndită şi eventualele dificultăţi ce mai tre­buie înlăturate, iată ce ne propunem să vedem în rîndurile ce ur­mează. DEPĂŞIREA PLANULUI DE EXPORT AR FI PUTUT FI ŞI MAI MARE Centrala industrială de rafi­nării şi petrochimie. Interlocu­­tor, ing. Vasile Popescu, di­rector general adjunct al Cen­tralei. — Care este situaţia îndeplini­rii planului de export 7 — L-am depăşit pe primele 8 luni ale anului cu 27 000 000 lei valută.­­­ E mult,­­ puţin 7 Sunteţi mulţumit 7 — Cuantumul depăşirii este important şi din acest punct de vedere ne-am putea considera satisfăcuţi, dar dacă ne gîndim că depăşirea putea fi la ora ac­tuală de 2—3 ori mai mare, avem, desigur, motive de insa­tisfacţie. — Care sînt cauzele 7 — Două dintre întreprinderile noastre au acumulat nerealizări de plan mai mari. Ne-au scos din încurcătură combi­natele de la Brazi şi Bor­­zeşti care au realizat depă­şiri foarte importante : cea 35 milioane şi respectiv 30 milioane lei valută. De altfel, produsele lor sunt de foarte bună calitate, şi sunt căutate pe piaţa mondială. — Numiţi-ne cîteva... — Brazii au exportat un plus de 2 600 t fenol, 27 000 t acetonă, 5 400 t D.M.T., 8 000 t anihidridă italică . Borzeştii au expediat peste plan partenerilor externi 3 200 t sodă caustică, 400 t polis­­tiren, 1 300 t acetonă. In plus, s-a acţionat operativ la nivelul centralei pentru reorientarea planului în funcţie de cerinţele pieţii mondiale, s-au raţionalizat consumurile şi s-au diminuat stocurile proprii, după cum prin­ MsnemmvA­n­ tr-o relaţie strânsă, permanentă cu beneficiarii interni au fost diminuate şi stocurile lor, asi­­gurîndu-le operativ produse in funcţie de nevoile lor reale, res­tul fiind îndreptat spre export. Se acţionează pentru folosirea la maximum a capacităţilor de producţie, pentru scurtarea pe­rioadelor de opriri pentru repa­raţii şi revizii, pentru asigura­rea din timp a materiilor prime şi a materialelor, acordîndu-se o grijă deosebită calităţii pro­duselor şi urmărindu-se zilnic stadiul fiecărei comenzi pentru export. Muncitorii noştri şi corpul tehnic sunt conştienţi de importanţa exportului şi dau multe dovezi de devotament in îndeplinirea sarcinilor. — Ce întreprindeţi pentru schimbarea situaţiei existente la cele două unităţi restanţiere şi care grevează situaţia centra­lei ? — Situaţia a fost mai grea acum o lună, în prezent lucruri­le au început să se redreseze. In urma analizelor făcute la faţa locului, conducerea cen­tralei a luat o serie de mă­suri care au dus la impulsio­­narea constructorilor, a furni­zorilor de utilaje şi materia­le astfel încît la unele insta­laţii noi au început să fie recu­perate unele întirzieri. De ase­menea pe şantiere au fost de­taşaţi specialişti de la celelalte întreprinderi din Centrala noas­tră ca şi de la alte centrale din minister (Centrala de fire şi fi­bre chimice Săvineşti ş.a.) pre­cum şi o serie de muncitori ca­lificaţi. Se lucrează la construc­ţii şi se montează utilajele in schimburi prelungite, concomi­tent cu lucrările de rodaj şi probe mecanice şi tehnologice. După cum vedeţi, căutăm să scurtăm cît mai mult perioadele de punere în funcţiune, să recu­perăm restanţele într-o măsură cît mai mare. Fiecare oră este acum preţioasă pentru noi. ÎNŢELEGEM PE DEPLIN IMPORTANŢA RESPECTĂRII CLAUZELOR CONTRACTUALE întreprinderea metalurgică Aiud. Interlocutor ing. Vasila Fufezan, directorul întreprin­derii. — Nu ştiam că faceţi şi export, tovarăşe director... — Am început să facem şi cu rezultate bune. — Aveţi comenzi ferme . — Ferme şi de prestigiu. Nu­mai un singur contract pentru utilaje de turnare continuă a oţelului pentru o mare uzină din R.F.G. se ridică la 7 milioane lei valută. M. Radian (Continuare In pag. a 2-a) Zilnic, prin portul Constanţa sunt expediate beneficiarilor externi produse ale Industriei româ­neşti însemnate producţii suplimentare­ ­ . —ve­na­ şi azbociment din Bicaz — a­tins, înainte de termen, coti finale ale cincinalului. Colec­tul Combinatului din Bicaz şi creat astfel condiţii pentru livr­rea peste sarcinile cincinalul a 386 000 tone ciment şi 97­0 tone var.­­ Chimiştii din Borzeşti realizat peste sarcinile la zi a cincinalului un volum de produ­ţie cifrat la aproape 1 milia lei. Acest succes se datorează, bună măsură, asimilării în pr­oucţia curentă a 15 noi sori­mente de latexuri, cauciuc şi tetic, parafină clorurată ş.a.­­ Desfăşurînd în ritm vite ,întrecerea socialistă pentru î­deplinirea cincinalului înainte­­ termen, colectivele unităţilor m­iere din bazinul Văii Jiului , realizat şi livrat de la început anului întreprinderilor benefic­are din ţară, peste prevederi de plan, 84 700 tone cărbune e­nergetic şi cocsificabil. Cele m­­ari realizări le-au înregistra minerii de la exploatarea Vu­can, Petrila şi Lonea, care a îndeplinit şi depăşit angajamen­tele asumate pe întregul an.

Next