România Liberă, septembrie 1976 (Anul 34, nr. 9907-9932)

1976-09-01 / nr. 9907

A­A ÎNALTELE VIRTUŢI ALE CUNOAŞTERII Căutînd principiile care ani­mă societatea noastră, aflată în plin efort constructiv, în plin elan al desăvîrşirii, nu se poate să nu-ţi atragă atenţia mai cu seamă unul dintre acestea, care, asemenea solului fertil al unei livezi, se află la rădăcina tu­turor celorlalte, hrănindu-le. Este, acest principiu, realizarea unui vis vechi, al tuturor ma­rilor noştri înaintaşi, de el au fost animaţi şi Miron Costin ori Dimitrie Gantemir şi Ion Ghica ori Nicolae Bălcescu şi Maio­­rescu, Iorga ori atîţia alţii. Vi­sul acesta se desprinde din conjugarea verbului a şti, din spirala dialectică a aflării, din stăpînirea cunoştinţelor u­­mane in totalitatea lor. Dar nu dintr-o stăpînire făcută pentru gestul în sine, superb de alt­fel, al cunoaşterii, ci dintr-o dorinţă adincă a desfăşurării conştiente a unor eforturi în­dreptate spre dezvoltarea socie­tăţii, spre creşterea spirituală a omului, spre fericirea patriei. In termeni plini de forţă re­voluţionară, amintind de stilul vizionar al lui Bălcescu, a fost reafirmat acest principiu la Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste, unde lărgirea orizontului de cunoaş­tere al maselor a constituit una dintre preocupările statornice ale expunerii prezentate de se­cretarul general al partidului, precum şi ale participanţilor la dezbateri. De curînd la marea adunare populară de la Tulcea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta încă o dată ce înseamnă această lărgire a cu­noaşterii, cit de vast trebuie să fie acest orizont, specificînd că ridicarea nivelului de cultură nu constituie un scop în sine, că a­­ceasta vizează o finalitate con­cretă: sporirea responsabilităţii etice şi sociale a oamenilor, o mai deplină angajare în sarcinile directe ale edificării noii so­cietăţi . „Odată cu preocuparea pentru dezvoltarea economico­­socială a ţării, pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului nostru, partidul acor­dă după cum ştiţi, o atenţie permanentă ridicării nivelului de cultură, muncii politico-edu­cative. (...) Aceasta asigură ca fiecare la locul său de muncă să acţioneze cu deplină răspun­dere în spirit de disciplină, pentru a face ca întregul colec­tiv să se prezinte cu succese cit mai mari, contribuind astfel la dezvoltarea generală a patriei, la victoria socialismului, la asi­gurarea ridicării bunăstării şi fericirii întregului popor“. Iată, aşadar, un îndemn în care este implicată toată lumea, într-un efort creator, într-o do­rinţă generală de autodepăşire. El implică desăvîrşirea acelor virtuţi politice şi morale ale individului care fac posibilă transformarea unui zidar sau unui tractorist, a unui strungar sau a unui contabil într-un om stăpîn nu numai pe arsena­lul restrîns de unelte ale pro­fesiei sale, ci pe arsenalul de idei ale umanităţii, familiarizat cu gîndirea marxist-leninistă şi cu larg orizont cultural, deloc indiferent şi cu amplă deschidere către toate valorile spirituale,­­ tehnice şi ştiinţifice, pe care le-a creat omenirea. Se face tot mai mult apel la con­tinua lărgire a orizontului de cunoaştere,­ pentru că dinamis­mul societăţii noastre socialiste aici îşi află sorgintea. Faptele care pot fi citate în sprijinul acestei afirmaţii sunt nenumă­rate. Iată, de pildă, cursurile Universităţii Populare din Bucu­reşti au fost absolvite în anul trecut de învăţămînt de 12 000 de oameni. Au fost trimişi de cineva la aceste cursuri? Diplo­mele primite aici le acordă vreun statut special ? Nu. Doar o mare şi nepotolită sete de cunoaştere, o puternică dorinţă de autodepăşire pe plan politic, profesional şi cultural, i-a ani­mat pe aceşti oameni care lu­crează din plin în producţie şi i-a făcut să-şi petreacă serile, după orele de lucru, în mun­ca nobilă pentru lărgirea sferei cunoaşterii. Acesta e doar un exemplu din alte mii de exem­ple şi toate sunt posibile pentru că o însemnată parte din avuţia naţională este dirijată in sco­pul sprijinirii înaltelor virtuţi ale cunoaşterii. Librării şi bi­blioteci cu o afluenţă de public pe care rar o putem întîlni în alte părţi ale lumii, edificii cul­turale pe care ţări cu o înde­lungată tradiţie culturală nu au cum să le pună la dispoziţia maselor largi, un sistem infor­maţional complex, care presu­pune mii de specialişti cu o înaltă calificare şi cheltuirea unor fonduri substanţiale din bugetul de stat —, toate acestea mărturisesc o preocupare con­secventă pentru ridicarea „stan­dardului spiritual“ al naţiunii, standard care practic n-a existat înaintea socialismu­lui şi care nu poate fi con­ceput fără el. Se împlineş­te astăzi dorinţa marilor cărtu­rari ai acestui popor, se înde­plineşte, în sfîrşit, dezideratul pe care-l formula Vlahuţă la înce­putul acestui secol : „Cărţi, cărţi pentru popor. Acolo e un suflet mare care cere lumină. Acolo stau genii ascunse, gata să zbucnească, asemenea izvoru­lui... Acolo-i puterea şi viito­rul nostru“. Acum puterea şi viitorul nos­tru ne sînt la îndemînă, ele în­seamnă pasiune pentru muncă şi creaţie, ele înseamnă îndrăz­neală în gîndire şi acţiune. A fi pasionat înseamnă a nu te mulţumi cu puţin, ci, dimpo­trivă, a-ţi cere ţie şi celorlalţi din ce în ce mai mult ; a fi îndrăzneţ înseamnă a cunoaşte legile care guvernează dezvol­tarea societăţii, pentru a le pu­tea folosi în largile spaţii unde se făureşte viitorul. Muncă şi creaţie sunt două cuvinte ce devin inseparabile, pentru că muncă nu mai înseamnă doar mînuire mecanică a uneltelor, iar creaţia nu se mai petrece­ doar în liniştea de vară a labo­ratoarelor. Potenţate, amîndouă noţiunile converg într-un plan superior, constituie unul dintre pilonii vastului edificiu socialist pe care-l ridicăm. Sunt create condiţii pentru realizarea tutu­ror acestor calităţi ale noului nostru fel de gîndire şi acţiu­ne, în cadrul tuturor instituţi­ilor se urmăreşte îmbinarea fericită a producţiei cu educa­ţia, în aşa fel încît ele să devi­nă adevărate universităţi ale muncii. Timpul capătă, în felul acesta, o nouă dimensiune, de­vine mai cuprinzător, procesul de educare depăşeşte limitele rigide ale unui orar fix, deve­nind o preocupare de fiecare moment. Toate domeniile gîndirii şi cercetării sunt investigate în mod sistematic şi, în tot acest efort, se află o şcoală a căută­rii adevărului şi a rostirii lui. Cunoaşterea presupune o atitu­dine activă ; a fi în posesia unor adevăruri pe care nu le rosteşti echivalează pentru in­divid cu un efort steril, iar pentru colectivitate cu o frînă în calea progresului. Acesta este rostul de seamă al cunoaşterii şi faptul că politica noastră este o politică a adevărului, a rostirilor ferme, de pe poziţii marxist-leniniste, ancorate în spaţiul naţional, dar cu o largă implicare în viaţa umanităţii, demonstrează fertilitatea şi justeţea ei. Militînd pentru lăr­girea orizontului de cunoaştere al maselor, pentru însuşirea de către întregul popor a concep­ţiei materialist-dialect­ice des­pre lume pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice şi teh­nice, contribuim la construirea unei societăţi a desăvîrşirilor, a unei societăţi în faţa căreia se deschid zorii comunismului. Ion Draganoiu r EXPLICAŢII ------------------------------------ I­TOLIANĂ Dacă am putea şti dinainte cină, unde şi cit de tare va bate, atunci cu siguranţă vîntul n-ar mai fi a cincea roată la căruţa energeticii. Căci, dacă e adevărat că el reprezintă o sursă inepuizabilă de energie care nici nu costă nimic, ceea ce i se poate reproşa, pe bună dreptate, este incertitudinea în care „pluteşte“. Bate sau nu bate, o dată mai tare, o dată mai încet... Şi uite că vine cineva şi spune : vă ofer vînt la comandă. Oricît ar părea de ciudată ideea este fezabilă, cum spun specialiştii. Dacă într-o cameră sunt deschise şi uşa şi fereastra, se face curent. Adică tot un fel de vînt la comandă. Dacă înlo­cuim uşa şi fereastra cu două deschideri pe verticală se obţine deasemenea curent într-un turn cu o geometrie anume. In funcţie de înălţimea turnului, de diferenţa de temperatură între bază şi vîrf vîntul va bate mai tare sau mai încet, în linie dreaptă sau în spirală. In spirală ? Atunci am produs un ciclon ! Cit de puternic ? Cit de puternic vrem. Dar dacă un ciclon este în stare să smulgă copaci din rădăcini şi să ia acoperişurile de pe case, de ce n-ar fi în stare să învîrtească o turbină ? Tocmai a­­ceasta este şi ideea unor specialişti. Calculele întocmite arată că un turn de 450 metri înălţime cu o diferenţă de temperatură între bază şi vîrf de numai 10 grade Celsius — diferenţă normală pentru ţările Europei centrale — poate produce 100 megawaţi. Preţul pe kiloiwat ar fi mult inferior kilowatului termic sau nuclear. Şi cu asta, vîntul s-ar putea oare reabilita în ochii energeticienilor ? Poate! Anton Uncu Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Eficienţa metodelor moderne de conducere • O soluţie organizatorică care şi-a dovedit eficienţa • Primul concept de conducere integrată dintr-o ramură economică • în ce stadiu se află implementarea sistemelor de conducere modernă • Necesitatea standardizării sistemelor de pro­grame • Sisteme moderne de conducere între in­struire şi autoritate Este îndeobşte recunoscut că revoluţia tehnico-ştiinţifică pre­supune ca parte componentă de primă importanţă, utilizarea me­­­odelor moderne de conducere Motiv pentru care am solicitat o convorbire pe această temă to­varăşului HERCULE MANESCU director general al Centrului de organizare şi cibernetică in con­strucţii al Ministerului Cons­trucţiilor Industriale. — Centrul dumneavoastră se bucură de aprecierea de a fi un promotor al metodelor moderne de conducere. V-am propune, tovarăşe director general, o dis­cuţie asupra lor. — Centrul nostru, care Împli­neşte chiar astăzi cinci ani de existenţă, este singura organiza­ţie de acest fel din ţară care cumulează trei activităţi princi­pale : activitatea de proiectare a metodelor moderne de conduce­re, activitatea de informatică şi cea de perfecţionare a cadrelor din ramură. Soluţia organizato­rică adoptată de noi şi-a vădit pe parcurs eficienţa astfel incit putem s-o recomandăm şi ce­lorlalte ramuri ale economiei. In intervalul scurs de la înfi­inţare am reuşit să realizăm pri­mul concept de conducere inte­grată dintr-o ramură economică, elaborînd şi sistemele de condu­cere pe tipuri de unităţi valabi­le in întreaga ramură a cons­trucţiilor. La ora actuală, în principalele sale componente, sistemul integrat de conducere este în întregime elaborat şi într-un grad avansat de imple­mentare, în primul rînd în uni­tăţile din cadrul Ministerului Construcţiilor Industriale, cit şi in unităţi din afara ministerului.­­ Se vorbeşte tot mai des de sisteme integrate de conducere. In beneficiul cititorilor noştri, v-am ruga să explicaţi esenţa noţiunii. — In puţine cuvinte, utilizînd abordarea sistemică a fenomene­lor, conducerea proceselor eco­nomice în toate componentele sale trebuie să se coreleze în vederea realizării scopurilor prestabilite, atît la nivelul orga­nizaţiei de producţie cit şi la cel al ramurii din care face parte. Conducerea fiind o activitate complexă, rezolvarea ei ştiinţi­fică nu poate fi obţinută decit prin împărţirea în principalele sale componente şi prin tratarea corelată a ansamblului. Afir­­mînd de la tribuna Congresului al XI-lea al partidului că „se impune deci, ridicarea întregii munci de conducere şi organi­zare la nivelul cerinţelor actua­le ale dezvoltării economiei na­ţionale, aşezarea ei pe baze şti­inţifice“, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ne cere de fapt să abordăm sistemic fenomenele de conducere, ca o condiţie sine qua non a progresului economiei naţionale. — Să revenim, deci, la acti­vitatea concretă a Centrului. Care ar fi acţiunile şi rezultate­le cele mai notabile ale colecti­vului dumneavoastră ? — Aş avea, desigur, multe de spus în legătură cu activitatea noastră, dar mă voi opri la ce­ea ce consider mai important, şi anume finalizarea obiectivelor noastre, în acest sens trebuie să luăm ca unitate de măsură gra­dul de implementare a sisteme­lor standard elaborate de noi şi eficienţa aplicării lor. Aş aminti că am elaborat 9 componente ale sistemului integrat, dintre care 3 se referă la planificarea programării, lansării şi urmări­rii producţiei, iar celelalte ia M. Radian (Continuare in pag. a 3-a) ...... m Aspect din sala calculatorului Centrului de organizare fl cibernetică al Ministerului Construcţiilor Industriale Foto : AGERPRES Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pagina a Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Partidului Muncitoresc Socialist Luxemburghez, condusă de Lidie Schmit, preşedintele partidului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi după-amiază, delegaţia Partidului Muncitoresc Socialist Luxemburghez, condusă de Lydie Schmit, preşedintele partidului. Din delegaţie fac parte Victor Abens, deputat în Parlament, vicepreşedintele Grupului parlamentar socialist, membru al Consiliului Europei, Arthur Goffiner, secretar al Co­misiei de Control a partidului. La primire au participat tova­răşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Eduard Eisenburger, membru al C.C. al P.C.R., mem­bru al Consiliului de Stat. Preşedintele­ Partidului Munci­toresc Socialist Luxemburghez a exprimat gratitudinea sa şi a membrilor delegaţiei pentru în­trevederea acordată, pentru am­bianţa de caldă ospitalitate în care s-a desfăşurat vizita lor în România, şi pentru prilejul ofe­rit de a asista la manifestările ocazionate de aniversarea zilei de 23 August, marea sărbătoare a poporului român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a manifestat satisfacţia faţă de vizita delegaţiei Partidului Muncitoresc Socialist Luxem­burghez, în frunte cu preşedin­tele partidului şi a relevat im­portanţa extinderii contactelor şi schimburilor de păreri între or­ganizaţiile politice din cele două ţări, arătînd că aceasta este de natură să contribuie la mai buna cunoaştere şi apropiere între popoarele noastre, la promova­rea idealurilor de pace şi cola­borare între naţiuni. In cursul întrevederii s-a fă­cut un schimb de vederi asupra activităţii şi preocupărilor celor două partide. Irn acest cadru, a fost subliniată necesitatea dez­voltării relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Socialist Luxem­burghez, dintre România şi Lu­xemburg, de ambele părţi fiind evidenţiată dorinţa de a acţiona pentru amplificarea acestor ra­porturi in diferite domenii activitate. S-a apreciat că dezvoltarea legăturilor dintre cele două par­tide şi state este în interesul am­belor popoare, al afirmării spi­ritului nou în relaţiile intereu­­ropene. In acest context, a fost reliefată necesitatea intensifică­rii eforturilor din partea guver­nelor, a forţelor politice din fie­care ţară, a popoarelor in vede­rea îndeplinirii prevederilor Ac­tului final adoptat la Conferin­ţa pentru securitate şi coopera­re în Europa, realizării unor mă­suri concrete de dezarmare, în primul rind de dezarmare nu­cleară, soluţionării constructive a problemelor complexe ale con­temporaneităţii. A fost relevată, in acelaşi timp, necesitatea li­chidării subdezvoltării, a deca­lajelor economice, fapt care im­pune statornicirea unor relaţii de egalitate şi echitate între sta­te, instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, întrevederea a decurs intr-o atmosferă de caldă cordialitate şi de prietenie. In preajma deschiderii noului an şcolar Dezvoltarea şi perfecţionarea învaţămîntului preşcolar • Peste 92 la sută din copiii de 5 ani vor fi cu­prinşi anul acesta în grădiniţe • Creşte numărul grădiniţelor cu program prelungit • Educaţia şi pre­gătirea pentru şcoală a copiilor de vîrsta preşcolară. rului de copii cuprinşi in gră­diniţe, îmbunătăţirea­­condiţiilor de funcţionare a acestora, per­fecţionarea pregătirii cadrelor didactice, a programelor, mate­rialelor de îndrumare metodică şi a materialelor ajutătoare a­­rată că, in ultimii ani, în acest domeniu s-au realizat lucruri însemnate, dată fiind importan­ţa educativă şi­ socială acordată de partid şi de stat grădiniţe­lor de copii. Acum, un prag de nou an şcolar, am căutat să vedem care este stadiul acestui proces de­­continuă dezvoltare a învăţă­­mîntului preşcolar. Precizări ne-au fost date de prof. Eleo­nora Pop, inspector de speciali­tate din Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului. — După cum prevăd directi­vele de partid, în 1980 în grădi­niţe vor trebui să fie cuprinşi Invăţămîntul preşcolar cunoaş­te o continuă dezvoltare şi perfecţionare. Creșterea numă-minimum 80 la sută din numă­rul de copii în vîrstă de 3—6 ani. Ritmul accentuat de creș­tere asigurat în ultimul timp arată că această sarcină va fi îndeplinită întrucît pînă în pre­zent s-a realizat 68,4 la sută din planul de școlarizare. In mod deosebit trebuie subliniat faptul că s-a urmărit cu prioritate cu­prinderea copiilor de 5 ani. Proporţia cuprinderii acestora este de peste 92 la sută. In a­­nul şcolar care se va deschide curînd, numărul copiilor edu­caţi în grădiniţe va înregistra o nouă creştere, ajungind la un procent de 77,6 la sută din to­talul copiilor de virstă preşco­lară. Pentru această categorie de copii au fost create condiţii favorabile în vederea pregătirii în timp de cel puţin un an pen­tru intrarea în şcoală, fapt­ ce se va resfrînge în mod pozitiv asupra randamentului şcolar al viitorilor elevi. In ce priveşte numărul copi­ilor din grădiniţele cu program prelungit din unele oraşe • şi Const. Sîrbu (Continuare in pag. a 2-a) V Cartierele bucurestene in actualul cincinal Sistematizarea Bulevardului 1 Mai , începută anterior, va con­tinua cu intensitate în acest cin­cinal, cînd lucrările se vor des­făşura îndeosebi pe porţiunea cuprinsă între Piaţa Victoriei şi Piaţa Cîmpina. Arh. Paul Focşa, şef de secţie la Institutul „Pro­­iect-Bucureşti“ ne prezintă vii­torul profil al acestei zone.­­ Personalitatea acestui bule­vard se leagă de renumele său comercial, „mobilarea“ arhitec­turală actuală şi de viitor su­­bordonîndu-se printre altele şi continuării acestei tradiţii. Bd. 1 Mai va deveni în viitor una dintre cele mai mari artere co­merciale ale Bucureştiului. In unele clădiri înalte, spaţiile co­merciale vor ocupa parterul şi chiar două etaje, dar se vor ame­naja în acelaşi timp şi unităţi­­ de tip „bazar“, precum şi mari pasaje comerciale. „ Până nu demult, în a­­ceastă zonă funcţiona Piaţa 1 Mai., Va fi menţinută şi în vii­tor ? — Perimetrul respectiv este afectat şi în viitor aceluiaşi scop, piaţa urmind să funcţioneze în continuare, bineînţeles, după ce i se vor face lucrările de mo­dernizare corespunzătoare. Este vorba in primul rind de hală, apoi de extinderea platformei, se vor realiza spaţii de vinzare, acoperire, precum şi o seamă de alte servicii necesare pieţei, care vor fi amplasate in subsolul, parterul şi primul etaj ale blo­cului 40, situat între Bd. 1 Mai şi str. Clucerului. De asemenea, Blocul 44 va avea la primele două nivele un magazin, iar curtea interioară în întregime , ocupată de spaţii comerciale. Pe întreaga arteră sunt prevă­zute a funcţiona mari magazine de confecţii, unităţi alimentare, un magazin de mobilă, galerii de artă etc. In total, in această zonă se vor realiza 38 000 mp spaţii comerciale. — De ce alte dotări sociale va mai beneficia cartierul ? — Se vor mai construi o po­liclinică, creşe, şcoli, un dis­pensar, o centrală telefonică au­tomată, se va extinde Spitalul „Griviţa“. — Construcţiile recente ridica­te pe Bd. 1 Mai au început să contureze imaginea arhitecturală a noii artere. Cele care se ri­dică vor continua acest stil ? — In linii mari, da. Construc­ţiile vor fi in general înalte, de la 4 la 17 etaje, avînd faţade de dublă orientare. Pe măsură ce se vor apropia de intersecţia cu str. Clucerului vor cobori în înălţime. Lingă clădirile de mai mică înălţime care s-au păstrat — printre altele şi cea în care funcţionează „Cuptorul de aur“ — au fost amplasate construcţii, al căror volum să nu apară dis­proporţionat in comparaţie cu zona înconjurătoare. Pentru mul­te clădiri s-a prevăzut ca terasa să fie circulabilă, locatarii pu­ţind să le folosească în interes gospodăresc, şi totodată, ca spa­ţii de odihnă şi recreere. Ne-am gîndit să realizăm o notă distinc­tă în ceea ce priveşte finisajul exterior, încercând placarea con­tinuă a unor balcoane cu cără­midă aparentă. Ca şi în alte părţi ale oraşului, intersecţiile vor căpăta o tratare urbană deosebită, fiind reprezentative din acest punct de vedere inter­secţiile cu str. Dr. Felix şi Bd. Banu Manta, intersecţia cu str. arh. Ion Mincu, intersecţia cu Bd. Miciurin. Partea carosabilă a străzii va avea două benzi de circulaţie pe sens plus linia de tramvai. Ioana Pătraşcu 7. Bulevardul Mai Vedere parţială a bulevardului 1 Mai la Intersecţia cu str. Clucerului (Piaţa 1 Mai) Intensificarea pregătirilor pentru semănatul griului Pentru cei ce lucrează în agri­cultură, luna septembrie repre­zintă o perioadă a maximei concentrări a forţelor şi mijloa­celor pentru stringerea recoltei şi pentru a se pune bazele vii­toarei producţii de grîu. La re­centele consfătuiri cu cadrele de conducere din agricultura unor judeţe s-a arătat că obţinerea unor recolte mari şi constante depinde foarte mult de atenţia ce se acordă lucrărilor pregăti­toare. In cele ce urmează ne propunem să vedem în ce stadiu se află aceste pregătiri. AMPLASAREA CULTURII. Experienţa anului agricol 1975/ 1976 a dovedit încă odată cit de importanţă este, pentru obţine­rea unor producţii sporite de griu, amplasarea raţională a a­­cestei culturi. In acest context, se cuvine subliniată măsura luată recent de Ministerul A­­griculturii şi Industriei Alimen­tare ca, începînd din această toamnă, amplasarea griului să se facă, în mod obligatoriu, în cadrul unui asolament de 4-5 ani. Totodată, s-a precizat că trebuie să se evite amplasarea griului pe același teren mai mult de doi ani, iar parcelele care în anul anterior au fost a­tacate de boli şi dăunători vor fi eliminate cu desăvîrşire. Reve­nind la experinţa anului agricol ce s-a încheiat, trebuie arătat că in unităţile agricole unde griul a fost raţional amplasat, s-au obţinut — desigur în con­diţiile efectuării corespunzătoare şi a celorlalte lucrări prevăzute în tehnologii , producţii medii la hectar la nivelul posibilităţi­lor. Dar, în fiecare judeţ au fost şi cooperative agricole unde nu s-a urmărit ca amplasarea griului să se facă după criterii ştiinţifi­ce. In judeţul VILCEA, bună­oară, suprafaţa pe care griul a revenit pe acelaşi teren mai mult de doi şi chiar trei ani, a reprezentat circa 30 la sută din total. Procedând aşa, cooperatorii din Budeşti au strîns în această vară cu 423 kg. de griu la hectar mai puţin faţă de media reali­zată pe întregul judeţ. Şi in co­operativele agricole Ştirbeşti, Măciucă, Făureşti şi alte cîteva, amplasarea defectuoasă a cultu­rii griului a avut aceleaşi con­secinţe. Cooperativele agricole Ing. Th. Marcarov (Continuare in pag. a 3-a)

Next