România Liberă, septembrie 1976 (Anul 34, nr. 9907-9932)
1976-09-01 / nr. 9907
AA ÎNALTELE VIRTUŢI ALE CUNOAŞTERII Căutînd principiile care animă societatea noastră, aflată în plin efort constructiv, în plin elan al desăvîrşirii, nu se poate să nu-ţi atragă atenţia mai cu seamă unul dintre acestea, care, asemenea solului fertil al unei livezi, se află la rădăcina tuturor celorlalte, hrănindu-le. Este, acest principiu, realizarea unui vis vechi, al tuturor marilor noştri înaintaşi, de el au fost animaţi şi Miron Costin ori Dimitrie Gantemir şi Ion Ghica ori Nicolae Bălcescu şi Maiorescu, Iorga ori atîţia alţii. Visul acesta se desprinde din conjugarea verbului a şti, din spirala dialectică a aflării, din stăpînirea cunoştinţelor umane in totalitatea lor. Dar nu dintr-o stăpînire făcută pentru gestul în sine, superb de altfel, al cunoaşterii, ci dintr-o dorinţă adincă a desfăşurării conştiente a unor eforturi îndreptate spre dezvoltarea societăţii, spre creşterea spirituală a omului, spre fericirea patriei. In termeni plini de forţă revoluţionară, amintind de stilul vizionar al lui Bălcescu, a fost reafirmat acest principiu la Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste, unde lărgirea orizontului de cunoaştere al maselor a constituit una dintre preocupările statornice ale expunerii prezentate de secretarul general al partidului, precum şi ale participanţilor la dezbateri. De curînd la marea adunare populară de la Tulcea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta încă o dată ce înseamnă această lărgire a cunoaşterii, cit de vast trebuie să fie acest orizont, specificînd că ridicarea nivelului de cultură nu constituie un scop în sine, că aceasta vizează o finalitate concretă: sporirea responsabilităţii etice şi sociale a oamenilor, o mai deplină angajare în sarcinile directe ale edificării noii societăţi . „Odată cu preocuparea pentru dezvoltarea economicosocială a ţării, pentru ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului nostru, partidul acordă după cum ştiţi, o atenţie permanentă ridicării nivelului de cultură, muncii politico-educative. (...) Aceasta asigură ca fiecare la locul său de muncă să acţioneze cu deplină răspundere în spirit de disciplină, pentru a face ca întregul colectiv să se prezinte cu succese cit mai mari, contribuind astfel la dezvoltarea generală a patriei, la victoria socialismului, la asigurarea ridicării bunăstării şi fericirii întregului popor“. Iată, aşadar, un îndemn în care este implicată toată lumea, într-un efort creator, într-o dorinţă generală de autodepăşire. El implică desăvîrşirea acelor virtuţi politice şi morale ale individului care fac posibilă transformarea unui zidar sau unui tractorist, a unui strungar sau a unui contabil într-un om stăpîn nu numai pe arsenalul restrîns de unelte ale profesiei sale, ci pe arsenalul de idei ale umanităţii, familiarizat cu gîndirea marxist-leninistă şi cu larg orizont cultural, deloc indiferent şi cu amplă deschidere către toate valorile spirituale, tehnice şi ştiinţifice, pe care le-a creat omenirea. Se face tot mai mult apel la continua lărgire a orizontului de cunoaştere, pentru că dinamismul societăţii noastre socialiste aici îşi află sorgintea. Faptele care pot fi citate în sprijinul acestei afirmaţii sunt nenumărate. Iată, de pildă, cursurile Universităţii Populare din Bucureşti au fost absolvite în anul trecut de învăţămînt de 12 000 de oameni. Au fost trimişi de cineva la aceste cursuri? Diplomele primite aici le acordă vreun statut special ? Nu. Doar o mare şi nepotolită sete de cunoaştere, o puternică dorinţă de autodepăşire pe plan politic, profesional şi cultural, i-a animat pe aceşti oameni care lucrează din plin în producţie şi i-a făcut să-şi petreacă serile, după orele de lucru, în munca nobilă pentru lărgirea sferei cunoaşterii. Acesta e doar un exemplu din alte mii de exemple şi toate sunt posibile pentru că o însemnată parte din avuţia naţională este dirijată in scopul sprijinirii înaltelor virtuţi ale cunoaşterii. Librării şi biblioteci cu o afluenţă de public pe care rar o putem întîlni în alte părţi ale lumii, edificii culturale pe care ţări cu o îndelungată tradiţie culturală nu au cum să le pună la dispoziţia maselor largi, un sistem informaţional complex, care presupune mii de specialişti cu o înaltă calificare şi cheltuirea unor fonduri substanţiale din bugetul de stat —, toate acestea mărturisesc o preocupare consecventă pentru ridicarea „standardului spiritual“ al naţiunii, standard care practic n-a existat înaintea socialismului şi care nu poate fi conceput fără el. Se împlineşte astăzi dorinţa marilor cărturari ai acestui popor, se îndeplineşte, în sfîrşit, dezideratul pe care-l formula Vlahuţă la începutul acestui secol : „Cărţi, cărţi pentru popor. Acolo e un suflet mare care cere lumină. Acolo stau genii ascunse, gata să zbucnească, asemenea izvorului... Acolo-i puterea şi viitorul nostru“. Acum puterea şi viitorul nostru ne sînt la îndemînă, ele înseamnă pasiune pentru muncă şi creaţie, ele înseamnă îndrăzneală în gîndire şi acţiune. A fi pasionat înseamnă a nu te mulţumi cu puţin, ci, dimpotrivă, a-ţi cere ţie şi celorlalţi din ce în ce mai mult ; a fi îndrăzneţ înseamnă a cunoaşte legile care guvernează dezvoltarea societăţii, pentru a le putea folosi în largile spaţii unde se făureşte viitorul. Muncă şi creaţie sunt două cuvinte ce devin inseparabile, pentru că muncă nu mai înseamnă doar mînuire mecanică a uneltelor, iar creaţia nu se mai petrece doar în liniştea de vară a laboratoarelor. Potenţate, amîndouă noţiunile converg într-un plan superior, constituie unul dintre pilonii vastului edificiu socialist pe care-l ridicăm. Sunt create condiţii pentru realizarea tuturor acestor calităţi ale noului nostru fel de gîndire şi acţiune, în cadrul tuturor instituţiilor se urmăreşte îmbinarea fericită a producţiei cu educaţia, în aşa fel încît ele să devină adevărate universităţi ale muncii. Timpul capătă, în felul acesta, o nouă dimensiune, devine mai cuprinzător, procesul de educare depăşeşte limitele rigide ale unui orar fix, devenind o preocupare de fiecare moment. Toate domeniile gîndirii şi cercetării sunt investigate în mod sistematic şi, în tot acest efort, se află o şcoală a căutării adevărului şi a rostirii lui. Cunoaşterea presupune o atitudine activă ; a fi în posesia unor adevăruri pe care nu le rosteşti echivalează pentru individ cu un efort steril, iar pentru colectivitate cu o frînă în calea progresului. Acesta este rostul de seamă al cunoaşterii şi faptul că politica noastră este o politică a adevărului, a rostirilor ferme, de pe poziţii marxist-leniniste, ancorate în spaţiul naţional, dar cu o largă implicare în viaţa umanităţii, demonstrează fertilitatea şi justeţea ei. Militînd pentru lărgirea orizontului de cunoaştere al maselor, pentru însuşirea de către întregul popor a concepţiei materialist-dialectice despre lume pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice, contribuim la construirea unei societăţi a desăvîrşirilor, a unei societăţi în faţa căreia se deschid zorii comunismului. Ion Draganoiu r EXPLICAŢII ------------------------------------ ITOLIANĂ Dacă am putea şti dinainte cină, unde şi cit de tare va bate, atunci cu siguranţă vîntul n-ar mai fi a cincea roată la căruţa energeticii. Căci, dacă e adevărat că el reprezintă o sursă inepuizabilă de energie care nici nu costă nimic, ceea ce i se poate reproşa, pe bună dreptate, este incertitudinea în care „pluteşte“. Bate sau nu bate, o dată mai tare, o dată mai încet... Şi uite că vine cineva şi spune : vă ofer vînt la comandă. Oricît ar părea de ciudată ideea este fezabilă, cum spun specialiştii. Dacă într-o cameră sunt deschise şi uşa şi fereastra, se face curent. Adică tot un fel de vînt la comandă. Dacă înlocuim uşa şi fereastra cu două deschideri pe verticală se obţine deasemenea curent într-un turn cu o geometrie anume. In funcţie de înălţimea turnului, de diferenţa de temperatură între bază şi vîrf vîntul va bate mai tare sau mai încet, în linie dreaptă sau în spirală. In spirală ? Atunci am produs un ciclon ! Cit de puternic ? Cit de puternic vrem. Dar dacă un ciclon este în stare să smulgă copaci din rădăcini şi să ia acoperişurile de pe case, de ce n-ar fi în stare să învîrtească o turbină ? Tocmai aceasta este şi ideea unor specialişti. Calculele întocmite arată că un turn de 450 metri înălţime cu o diferenţă de temperatură între bază şi vîrf de numai 10 grade Celsius — diferenţă normală pentru ţările Europei centrale — poate produce 100 megawaţi. Preţul pe kiloiwat ar fi mult inferior kilowatului termic sau nuclear. Şi cu asta, vîntul s-ar putea oare reabilita în ochii energeticienilor ? Poate! Anton Uncu Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Eficienţa metodelor moderne de conducere • O soluţie organizatorică care şi-a dovedit eficienţa • Primul concept de conducere integrată dintr-o ramură economică • în ce stadiu se află implementarea sistemelor de conducere modernă • Necesitatea standardizării sistemelor de programe • Sisteme moderne de conducere între instruire şi autoritate Este îndeobşte recunoscut că revoluţia tehnico-ştiinţifică presupune ca parte componentă de primă importanţă, utilizarea meodelor moderne de conducere Motiv pentru care am solicitat o convorbire pe această temă tovarăşului HERCULE MANESCU director general al Centrului de organizare şi cibernetică in construcţii al Ministerului Construcţiilor Industriale. — Centrul dumneavoastră se bucură de aprecierea de a fi un promotor al metodelor moderne de conducere. V-am propune, tovarăşe director general, o discuţie asupra lor. — Centrul nostru, care Împlineşte chiar astăzi cinci ani de existenţă, este singura organizaţie de acest fel din ţară care cumulează trei activităţi principale : activitatea de proiectare a metodelor moderne de conducere, activitatea de informatică şi cea de perfecţionare a cadrelor din ramură. Soluţia organizatorică adoptată de noi şi-a vădit pe parcurs eficienţa astfel incit putem s-o recomandăm şi celorlalte ramuri ale economiei. In intervalul scurs de la înfiinţare am reuşit să realizăm primul concept de conducere integrată dintr-o ramură economică, elaborînd şi sistemele de conducere pe tipuri de unităţi valabile in întreaga ramură a construcţiilor. La ora actuală, în principalele sale componente, sistemul integrat de conducere este în întregime elaborat şi într-un grad avansat de implementare, în primul rînd în unităţile din cadrul Ministerului Construcţiilor Industriale, cit şi in unităţi din afara ministerului. Se vorbeşte tot mai des de sisteme integrate de conducere. In beneficiul cititorilor noştri, v-am ruga să explicaţi esenţa noţiunii. — In puţine cuvinte, utilizînd abordarea sistemică a fenomenelor, conducerea proceselor economice în toate componentele sale trebuie să se coreleze în vederea realizării scopurilor prestabilite, atît la nivelul organizaţiei de producţie cit şi la cel al ramurii din care face parte. Conducerea fiind o activitate complexă, rezolvarea ei ştiinţifică nu poate fi obţinută decit prin împărţirea în principalele sale componente şi prin tratarea corelată a ansamblului. Afirmînd de la tribuna Congresului al XI-lea al partidului că „se impune deci, ridicarea întregii munci de conducere şi organizare la nivelul cerinţelor actuale ale dezvoltării economiei naţionale, aşezarea ei pe baze ştiinţifice“, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ne cere de fapt să abordăm sistemic fenomenele de conducere, ca o condiţie sine qua non a progresului economiei naţionale. — Să revenim, deci, la activitatea concretă a Centrului. Care ar fi acţiunile şi rezultatele cele mai notabile ale colectivului dumneavoastră ? — Aş avea, desigur, multe de spus în legătură cu activitatea noastră, dar mă voi opri la ceea ce consider mai important, şi anume finalizarea obiectivelor noastre, în acest sens trebuie să luăm ca unitate de măsură gradul de implementare a sistemelor standard elaborate de noi şi eficienţa aplicării lor. Aş aminti că am elaborat 9 componente ale sistemului integrat, dintre care 3 se referă la planificarea programării, lansării şi urmăririi producţiei, iar celelalte ia M. Radian (Continuare in pag. a 3-a) ...... m Aspect din sala calculatorului Centrului de organizare fl cibernetică al Ministerului Construcţiilor Industriale Foto : AGERPRES Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pagina a Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit delegaţia Partidului Muncitoresc Socialist Luxemburghez, condusă de Lidie Schmit, preşedintele partidului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi după-amiază, delegaţia Partidului Muncitoresc Socialist Luxemburghez, condusă de Lydie Schmit, preşedintele partidului. Din delegaţie fac parte Victor Abens, deputat în Parlament, vicepreşedintele Grupului parlamentar socialist, membru al Consiliului Europei, Arthur Goffiner, secretar al Comisiei de Control a partidului. La primire au participat tovarăşii Ştefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Eduard Eisenburger, membru al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului de Stat. Preşedintele Partidului Muncitoresc Socialist Luxemburghez a exprimat gratitudinea sa şi a membrilor delegaţiei pentru întrevederea acordată, pentru ambianţa de caldă ospitalitate în care s-a desfăşurat vizita lor în România, şi pentru prilejul oferit de a asista la manifestările ocazionate de aniversarea zilei de 23 August, marea sărbătoare a poporului român. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a manifestat satisfacţia faţă de vizita delegaţiei Partidului Muncitoresc Socialist Luxemburghez, în frunte cu preşedintele partidului şi a relevat importanţa extinderii contactelor şi schimburilor de păreri între organizaţiile politice din cele două ţări, arătînd că aceasta este de natură să contribuie la mai buna cunoaştere şi apropiere între popoarele noastre, la promovarea idealurilor de pace şi colaborare între naţiuni. In cursul întrevederii s-a făcut un schimb de vederi asupra activităţii şi preocupărilor celor două partide. Irn acest cadru, a fost subliniată necesitatea dezvoltării relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Socialist Luxemburghez, dintre România şi Luxemburg, de ambele părţi fiind evidenţiată dorinţa de a acţiona pentru amplificarea acestor raporturi in diferite domenii activitate. S-a apreciat că dezvoltarea legăturilor dintre cele două partide şi state este în interesul ambelor popoare, al afirmării spiritului nou în relaţiile intereuropene. In acest context, a fost reliefată necesitatea intensificării eforturilor din partea guvernelor, a forţelor politice din fiecare ţară, a popoarelor in vederea îndeplinirii prevederilor Actului final adoptat la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa, realizării unor măsuri concrete de dezarmare, în primul rind de dezarmare nucleară, soluţionării constructive a problemelor complexe ale contemporaneităţii. A fost relevată, in acelaşi timp, necesitatea lichidării subdezvoltării, a decalajelor economice, fapt care impune statornicirea unor relaţii de egalitate şi echitate între state, instaurarea unei noi ordini economice internaţionale, întrevederea a decurs intr-o atmosferă de caldă cordialitate şi de prietenie. In preajma deschiderii noului an şcolar Dezvoltarea şi perfecţionarea învaţămîntului preşcolar • Peste 92 la sută din copiii de 5 ani vor fi cuprinşi anul acesta în grădiniţe • Creşte numărul grădiniţelor cu program prelungit • Educaţia şi pregătirea pentru şcoală a copiilor de vîrsta preşcolară. rului de copii cuprinşi in grădiniţe, îmbunătăţireacondiţiilor de funcţionare a acestora, perfecţionarea pregătirii cadrelor didactice, a programelor, materialelor de îndrumare metodică şi a materialelor ajutătoare arată că, in ultimii ani, în acest domeniu s-au realizat lucruri însemnate, dată fiind importanţa educativă şi socială acordată de partid şi de stat grădiniţelor de copii. Acum, un prag de nou an şcolar, am căutat să vedem care este stadiul acestui proces decontinuă dezvoltare a învăţămîntului preşcolar. Precizări ne-au fost date de prof. Eleonora Pop, inspector de specialitate din Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului. — După cum prevăd directivele de partid, în 1980 în grădiniţe vor trebui să fie cuprinşi Invăţămîntul preşcolar cunoaşte o continuă dezvoltare şi perfecţionare. Creșterea numă-minimum 80 la sută din numărul de copii în vîrstă de 3—6 ani. Ritmul accentuat de creștere asigurat în ultimul timp arată că această sarcină va fi îndeplinită întrucît pînă în prezent s-a realizat 68,4 la sută din planul de școlarizare. In mod deosebit trebuie subliniat faptul că s-a urmărit cu prioritate cuprinderea copiilor de 5 ani. Proporţia cuprinderii acestora este de peste 92 la sută. In anul şcolar care se va deschide curînd, numărul copiilor educaţi în grădiniţe va înregistra o nouă creştere, ajungind la un procent de 77,6 la sută din totalul copiilor de virstă preşcolară. Pentru această categorie de copii au fost create condiţii favorabile în vederea pregătirii în timp de cel puţin un an pentru intrarea în şcoală, fapt ce se va resfrînge în mod pozitiv asupra randamentului şcolar al viitorilor elevi. In ce priveşte numărul copiilor din grădiniţele cu program prelungit din unele oraşe • şi Const. Sîrbu (Continuare in pag. a 2-a) V Cartierele bucurestene in actualul cincinal Sistematizarea Bulevardului 1 Mai , începută anterior, va continua cu intensitate în acest cincinal, cînd lucrările se vor desfăşura îndeosebi pe porţiunea cuprinsă între Piaţa Victoriei şi Piaţa Cîmpina. Arh. Paul Focşa, şef de secţie la Institutul „Proiect-Bucureşti“ ne prezintă viitorul profil al acestei zone. Personalitatea acestui bulevard se leagă de renumele său comercial, „mobilarea“ arhitecturală actuală şi de viitor subordonîndu-se printre altele şi continuării acestei tradiţii. Bd. 1 Mai va deveni în viitor una dintre cele mai mari artere comerciale ale Bucureştiului. In unele clădiri înalte, spaţiile comerciale vor ocupa parterul şi chiar două etaje, dar se vor amenaja în acelaşi timp şi unităţi de tip „bazar“, precum şi mari pasaje comerciale. „ Până nu demult, în această zonă funcţiona Piaţa 1 Mai., Va fi menţinută şi în viitor ? — Perimetrul respectiv este afectat şi în viitor aceluiaşi scop, piaţa urmind să funcţioneze în continuare, bineînţeles, după ce i se vor face lucrările de modernizare corespunzătoare. Este vorba in primul rind de hală, apoi de extinderea platformei, se vor realiza spaţii de vinzare, acoperire, precum şi o seamă de alte servicii necesare pieţei, care vor fi amplasate in subsolul, parterul şi primul etaj ale blocului 40, situat între Bd. 1 Mai şi str. Clucerului. De asemenea, Blocul 44 va avea la primele două nivele un magazin, iar curtea interioară în întregime , ocupată de spaţii comerciale. Pe întreaga arteră sunt prevăzute a funcţiona mari magazine de confecţii, unităţi alimentare, un magazin de mobilă, galerii de artă etc. In total, in această zonă se vor realiza 38 000 mp spaţii comerciale. — De ce alte dotări sociale va mai beneficia cartierul ? — Se vor mai construi o policlinică, creşe, şcoli, un dispensar, o centrală telefonică automată, se va extinde Spitalul „Griviţa“. — Construcţiile recente ridicate pe Bd. 1 Mai au început să contureze imaginea arhitecturală a noii artere. Cele care se ridică vor continua acest stil ? — In linii mari, da. Construcţiile vor fi in general înalte, de la 4 la 17 etaje, avînd faţade de dublă orientare. Pe măsură ce se vor apropia de intersecţia cu str. Clucerului vor cobori în înălţime. Lingă clădirile de mai mică înălţime care s-au păstrat — printre altele şi cea în care funcţionează „Cuptorul de aur“ — au fost amplasate construcţii, al căror volum să nu apară disproporţionat in comparaţie cu zona înconjurătoare. Pentru multe clădiri s-a prevăzut ca terasa să fie circulabilă, locatarii puţind să le folosească în interes gospodăresc, şi totodată, ca spaţii de odihnă şi recreere. Ne-am gîndit să realizăm o notă distinctă în ceea ce priveşte finisajul exterior, încercând placarea continuă a unor balcoane cu cărămidă aparentă. Ca şi în alte părţi ale oraşului, intersecţiile vor căpăta o tratare urbană deosebită, fiind reprezentative din acest punct de vedere intersecţiile cu str. Dr. Felix şi Bd. Banu Manta, intersecţia cu str. arh. Ion Mincu, intersecţia cu Bd. Miciurin. Partea carosabilă a străzii va avea două benzi de circulaţie pe sens plus linia de tramvai. Ioana Pătraşcu 7. Bulevardul Mai Vedere parţială a bulevardului 1 Mai la Intersecţia cu str. Clucerului (Piaţa 1 Mai) Intensificarea pregătirilor pentru semănatul griului Pentru cei ce lucrează în agricultură, luna septembrie reprezintă o perioadă a maximei concentrări a forţelor şi mijloacelor pentru stringerea recoltei şi pentru a se pune bazele viitoarei producţii de grîu. La recentele consfătuiri cu cadrele de conducere din agricultura unor judeţe s-a arătat că obţinerea unor recolte mari şi constante depinde foarte mult de atenţia ce se acordă lucrărilor pregătitoare. In cele ce urmează ne propunem să vedem în ce stadiu se află aceste pregătiri. AMPLASAREA CULTURII. Experienţa anului agricol 1975/ 1976 a dovedit încă odată cit de importanţă este, pentru obţinerea unor producţii sporite de griu, amplasarea raţională a acestei culturi. In acest context, se cuvine subliniată măsura luată recent de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare ca, începînd din această toamnă, amplasarea griului să se facă, în mod obligatoriu, în cadrul unui asolament de 4-5 ani. Totodată, s-a precizat că trebuie să se evite amplasarea griului pe același teren mai mult de doi ani, iar parcelele care în anul anterior au fost atacate de boli şi dăunători vor fi eliminate cu desăvîrşire. Revenind la experinţa anului agricol ce s-a încheiat, trebuie arătat că in unităţile agricole unde griul a fost raţional amplasat, s-au obţinut — desigur în condiţiile efectuării corespunzătoare şi a celorlalte lucrări prevăzute în tehnologii , producţii medii la hectar la nivelul posibilităţilor. Dar, în fiecare judeţ au fost şi cooperative agricole unde nu s-a urmărit ca amplasarea griului să se facă după criterii ştiinţifice. In judeţul VILCEA, bunăoară, suprafaţa pe care griul a revenit pe acelaşi teren mai mult de doi şi chiar trei ani, a reprezentat circa 30 la sută din total. Procedând aşa, cooperatorii din Budeşti au strîns în această vară cu 423 kg. de griu la hectar mai puţin faţă de media realizată pe întregul judeţ. Şi in cooperativele agricole Ştirbeşti, Măciucă, Făureşti şi alte cîteva, amplasarea defectuoasă a culturii griului a avut aceleaşi consecinţe. Cooperativele agricole Ing. Th. Marcarov (Continuare in pag. a 3-a)