România Liberă, septembrie 1976 (Anul 34, nr. 9907-9932)
1976-09-15 / nr. 9919
ANUL XXXIV Nr. 9919 6 pagini 30 bani ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC AL C. C. A. P. In ziua de 14 septembrie 1976 a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi aprobat un raport cu privire la lucrările de îmbunătăţire a preţurilor de producţie şi de livrare în industrie care să intre definitiv în vigoare la 1 ianuarie 1977, fără modificarea preţurilor de desfacere cu amănuntul la bunurile de consum destinate populaţiei. Această acţiune, care se realizează in conformitate cu prevederile Legii pentru aprobarea planului naţional unic de dezvoltare economicosocială a Republicii Socialiste România pe perioada 1976-1980, are in vedere accentuarea în continuare a proceselor calitative ale activității economice în acest cincinal. în acest sens, ţinind seama de încheierea lucrărilor pentru reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare în industrie, îmbunătăţirile urmăresc valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor provenite din ţară, ridicarea nivelului tehnic al producţiei, îmbunătăţirea calităţii produselor, atit pentru necesităţile economiei naţionale şi ale populaţiei, cit şi pentru export. Măsurile aprobate au în vedere reaşezarea mai judicioasă a preţurilor de producţie, care să ţină seama de necesitatea reducerii continue a costurilor prin mobilizarea resurselor interne de care dispun unităţile economice, prin economisirea materiilor prime şi a materialelor şi eliminarea risipei, printr-o mai bună organizare a muncii. Totodată, măsurile ţin seama de influenţele pe care le au preţurile de pe pieţele mondiale asupra costurilor interne. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca ministerele, centralele şi întreprinderile industriale să ia toate măsurile pentru ca preţurile să ţină seama de cheltuielile efective, să mobilizeze toate resursele materiale şi umane de care dispune economia noastră în vederea creşterii continue a eficienţei întregii activităţi, sporirii, pe această bază, a venitului naţional, asigurării creşterii neîncetate a nivelului de trai material al întregului nostru popor, in concordanţă cu hotăririle Congresului al XI-lea. Comitetul Politic Executiv a examinat în continuare un raport cu privire la modul cum se realizează indicatorii tehnico-economici stabiliţi la capacităţile de producţie industrială care au intrat in funcţiune. Apreciind rezultatele obţinute în acest domeniu, Comitetul Politic Executiv a criticat, totodată, o serie de neajunsuri care se mai manifestă in valorificarea potenţialului creat prin noile investiţii. Comitetul Politic Executiv a stabilit să se analizeze situaţia fiecărui obiectiv în parte pentru a se asigura exploatarea la parametrii proiectaţi a utilajelor şi instalaţiilor, organizarea raţională a fluxurilor de producţie, îmbunătăţirea unor tehnologii şi reţete de fabricaţie, precum şi a structurii sortimentale, in funcţie de nevoile pieţei interne şi externe. Pentru creşterea eficienţei economice a activităţii noilor obiective trebuie să se acţioneze în continuare pentru mai buna organizare a aprovizionării tehnico-materiale, micşorarea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, ridicarea nivelului de pregătire a personalului din exploatare, creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. In continuare, Comitetul Politic Executiv a examinat Raportul privind exercitarea controlului financiar preventiv in unele unităţi socialiste, în semestrul I. Comitetul Politic Executiv, pornind de la concluziile Curţii Superioare de Control Financiar, a apreciat pozitiv rezultatele obţinute în activitatea de control preventiv in scopul promovării unui climat de ordine şi disciplină riguroasă în gospodărirea eficientă şi cu răspunderea mijloacelor materiale şi băneşti. Totodată, Comitetul Politic Executiv a constatat că se mai manifestă cazuri de angajare a unor resurse materiale şi băneşti fără o fundamentare economică suficientă, de cheltuieli administrativ-gospodăreşti care nu sunt oportune, de creare a unor stocuri tehnico-materiale ce depăşesc nevoile reale ale planului, de folosire necorespunzătoare sau chiar de neutilizare a unor echipamente şi utilaje aflate în bună stare de funcţionare. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca activitatea controlului financiar preventiv să cuprindă o sferă mai largă de probleme esenţiale pentru bunul mers al economiei, pentru obţinerea unei eficienţe cit mai ridicate in toate sectoarele producţiei materiale. în acelaşi timp, se impune ca ministerele, centralele şi întreprinderile economice să asigure, la toate locurile de muncă, cea mai deplină ordine în gospodărirea fondurilor, respectarea riguroasă a disciplinei financiare şi de plan, încadrarea întregii activităţi financiar-bancare în prevederile legale şi apărarea integrităţii avutului obştesc, să acţioneze cu hotărire pentru eliminarea risipei, a tuturor actelor economice fără eficienţă. Comitetul Politic Executiv cere să se manifeste o şi mai mare preocupare în direcţia punerii în valoare a rezervelor existente în cadrul fiecărei unităţi economice, pentru utilizarea mai bună a mijloacelor circulante şi fondurilor de investiţii, a fondurilor valutare, să se continue cu fermitate acţiunea de realizare a programelor stabilite pentru creşterea productivităţii muncii şi reducerea costurilor de producţie. Comitetul Politic Executiv a luat în discuţie şi a aprobat Programul de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, în domeniul ideologic şi cultural-educativ, elaborat de Comisia ideologică a C.C. al P.C.R., sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Programul ţine seama de sarcinile stabilite de Congresul al XI-lea al P.C.R., de indicaţiile cuprinse in Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, precum şi de propunerile făcute de oamenii muncii la Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste. în acest sens, a fost aprobată crearea Consiliilor de educaţie politică şi cultură socialistă ca organisme de partid şi de stat la nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti, al oraşelor, comunelor, întreprinderilor şi instituţiilor, care - sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid - să organizeze unitar întreaga activitate de educaţie politică şi răspindire a ştiinţei, să cuprindă şi să antreneze toate forţele de care dispunem în acest domeniu. Programul prevede îmbunătăţirea organizării şi conţinutului invăţămintului politico-ideologic de partid şi U.T.C., dezbaterea problemelor fundamentale ale activităţii de partid şi de stat, a problemelor socialismului ştiinţific şi dezvoltării economico-sociale a României, a problemelor materialismului dialectic şi istoric şi ale rolului ştiinţei şi tehnicii în progresul economic şi social al ţării, precum şi organizarea „Universităţii politice şi de conducere", ca o formă superioară de pregătire a activului de partid. în program sunt cuprinse măsuri cu privire la propaganda prin conferinţe, la informarea politică şi la alte forme ale propagandei de partid. De asemenea, se stabileşte îmbunătăţirea cabinetelor judeţene pentru activitatea ideologică şi politico-educativă prin atragerea unui larg activ obştesc la conducerea şi desfăşurarea activităţii acestora. Un capitol important al Programului se referă la măsuri privind pregătirea practică şi educarea patriotică, revoluţionară, socialistă a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor prin legarea mai strînsă a tuturor activităţilor tineretului şcolar şi universitar de practica productivă, de activitatea economico-socială a ţării. O atenţie deosebită acordă Programul ridicării la un nivel superior a activităţii în domeniul culturii şiartei, îmbunătăţirii activităţii uniunilor şi asociaţiilor de creatori, dezvoltării creaţiei cinematografice, teatrale şi muzicale, imbunataţirii activităţii aşezămintelor culturale, stimulării activităţii cultural-artistice de masă. In cadrul măsurilor aprobate de Comitetul Politic Executiv, un loc important il ocupă organizarea Festivalului naţional al educaţiei şi culturii socialiste „Ciitare României", care are ca scop stimularea creaţiei şi interpretării artistice în rîndul maselor, intensificarea şi îmbogăţirea vieţii spirituale a ţării, participarea tot mai largă a oamenilor muncii la activitatea culturală. Festivalul — organizat pe genuri de activităţi culturalartistice — se va desfăşura pe etape de masă, judeţene, interjudeţene şi republicană, în perioada 1976— 1977 în cinstea aniversării a 100 de ani de la cucerirea independenţei de stat a României, urmând ca apoi să aibă loc din doi în doi ani. Programul prevede măsuri de îmbunătăţire a activităţii mijloacelor de informare în masă, a presei, radioului şi televiziunii pe linia creşterii contribuţiei acestora la educarea politico-ideologică şi culturală a maselor, la mai buna reflectare a actualităţii politice, economice, sociale şi culturale a ţării, precum şi a evenimentelor internaţionale. în Program sunt înscrise măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii de răspindire a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice în rîndul maselor, precum şi pentru îmbunătăţirea activităţii Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Un capitol al Programului se referă la acţiuni care să ducă la mai buna cunoaştere a României peste hotare, a realităţilor din ţara noastră, a vieţii culturalartistice şi ştiinţifice româneşti, în spiritul documentelor Conferinţei europene pentru securitate, Comitetul Politic Executiv a stabilit să se înfiinţeze Centrul naţional pentru promovarea prieteniei şi colaborării cu alte popoare, ca organism obştesc care să contribuie la mai buna cunoaştere reciprocă dintre poporul român şi alte popoare. Programul va fi trimis comitetelor judeţene de partid spre dezbatere, iar un rezumat al acestuia va fi publicat in presă şi supus discuţiei publice. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca, în urma discuţiei publice Programul să fie supus dezbaterii şi aprobarii Comitetului Central al P.C.R. în cadrul şedinţei, Comitetul Politic Executiv a hotârît unele măsuri de perfecţionare a invăţămintului profesional, în vederea asigurării unui profil larg de pregătire pentru mai multe meserii şi specializări înrudite, în adoptarea acestor măsuri s-a pornit de la faptul că viitorii muncitori sunt absolvenţi ai primei trepte de liceu, iar dezvoltarea şi modernizarea continuă a economiei noastre naţionale necesită oameni cu calificare înaltă şi un grad de complexitate mai ridicat, care să le permită să desfăşoare o activitate eficientă în condiţiile schimbărilor permanente pe care revoluţia tehnico-ştiinţifica le determină in tehnicile şi tehnologiile de producţie. în acest scop, învăţămîntul profesional cu absolvenţi ai primei trepte de liceu va asigura cu preponderenţă instruirea practică, care se va baza în primul rînd pe activitate de producţie, îndeosebi in ateliere-şcoală şi în secţiile întreprinderilor de specialitate. Totodată iu toate ciclurile de invăţămint trebuie să se asigure, paralel cu studiile, o pregătire corespunzătoare a elevilor care să le permită ca, la absolvire, să fie calificaţi într-o meserie utilă societăţii. în acelaşi timp, Comitetul Politic Executiv a examinat unele propuneri privind crearea cadrului organizatoric şi juridic al participării active a părinţilor la înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniul învâţămîntului, la pregătirea şi educarea tineretului şcolar, care să asigure, totodată, controlul cetăţenilor, al societăţii noastre asupra activităţii din şcoli şi licee, a instituţiilor judeţene şi centrale care le coordonează. EXECUTIV C. R. în acest sens, se are în vedere, între altele, constituirea, la nivelul fiecărui judeţ, al municipiului Bucureşti, cît şi pe ţară a consiliilor comitetelor cetăţeneşti de părinţi, care vor avea reprezentanţi în consiliul de conducere al inspectoratului de invăţămint respectiv, precum şi al Ministerului Educaţiei şi învăţămîntului. Totodată, preşedinţii comitetelor cetăţeneşti de părinţi din fiecare institut de invăţămint vor face parte din colectivul sau consiliul de conducere. Comitetul Politic Executiv a stabilit ca măsurile preconizate să fie definitivate sub forma unui Decret al Consiliului de Stat. Ca o expresie a adîncirii democraţiei socialiste, a creşterii rolului opiniei publice, Comitetul Politic Executiv a hotărît lărgirea competenţelor comisiilor de judecată prin intermediul cărora să se realizeze participarea cetăţenilor la înfăptuirea legalităţii şi la educaţia socialistă a maselor. Comitetul Politic Executiv a examinat şi soluţionat unele probleme ale activităţii de partid şi de stat din domeniile industriei, construcţiilor, cooperaţiei meşteşugăreşti şi relaţiilor externe. ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a informat Comitetul Politic Executiv despre rezultatele vizitei oficiale de prietenie făcute împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu în R.S.F. Iugoslavia, la invitaţia tovarăşului Iosip Broz Tito, preşedintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, preşedintele Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, şi a tovarăşei Jovanka Broz. Comitetul Politic Executiv a dat o înaltă apreciere rezultatelor acestui nou dialog la nivel înalt, care, continue, întîlnirile rodnice, tradiţionale, dintre conducătorii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei, marchează un moment de seamă în evoluţia ascendentă şi multilaterală a relaţiilor româno-iugoslave, constituind o nouă şi însemnată contribuţie la dezvoltarea şi adîuncirea prieteniei şi colaborării frăţeşti dintre cele două ţări şi partide, în Interesul poporului român şi popoarelor iugoslave, al cauzei păcii, socialismului şi cooperării interstatale. Convorbirile prieteneşti, sincere, dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito, încununate de succes deplin, primirea dăduroasă, sărbătorească făcută solilor poporului român pe pămintul Iugoslaviei socialiste au pus pregnant în lumină amploarea şi trăinicia relaţiilor frăţeşti româno-iugoslave, cu adinei rădăcini în istorie, care astăzi constituie un exemplu de raporturi între două ţări socialiste, de colaborare fructuoasă, bazată pe stimă şi încredere tovărăşească, pe deplină egalitate şi respect reciproc. In cadrul convorbirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Iosip Broz Tito au fost scoase în evidenţă şi concretizate noi căi şi posibilităţi de intensificare şi diversificare a cooperării economice, a colaborării pe toate planurile construcţiei socialiste. Comitetul Politic Executiv işi exprimă convingerea că, pe baza importantelor hotăriri şi măsuri stabilite cu acest prilej, se va realiza o conlucrare tot mai largă între România şi Iugoslavia, între Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, o dezvoltare mai intensă a colaborării politice, economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale. Comitetul Politic Executiv relevă marea semnificaţie a semnării de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Iosip Broz Tito a Declaraţiei comune in care este reafirmată hotărîrea Republicii Socialiste România şi a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia de a aşeza in continuare la baza relaţiilor lor, precum şi a relaţiilor cu toate statele lumii, principiile fundamentale ale deplinei egalităţi în drepturi, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului in treburile interne şi avantajului reciproc, respectării dreptului inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî singur, liber şi suveran sistemul său politic şi căile dezvoltării sale economico-sociale. Totodată, Comitetul Politic Executiv relevă importanţa deosebită a Acordului, semnat de cei doi preşedinţi, privind extinderea colaborării in scopul utilizării potenţialului hidroenergetic al Dunării, precum şi a celorlalte documente încheiate care deschid perspective dintre cele mai bune întăririi şi dezvoltării relaţiilor de prietenie şi colaborare, pe multiple planuri, dintre ţările şi partidele noastre, corespunzător intereselor şi aspiraţiilor ambelor popoare, cauzei înţelegerii şi colaborării internaţionale. în acelaşi timp, Comitetul Politic Executiv şi-a manifestat satisfacţia pentru faptul că, in spiritul înţelegerilor stabilite, România şi Iugoslavia, Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia dezvoltă conlucrarea lor activă pe ţărimul vieţii internaţionale, contribuind, prin acţiuni şi eforturi comune, la instaurarea unor raporturi cu adevărat echitabile între state, la soluţionarea constructivă a problemelor complexe ale contemporaneităţii, la statornicirea noii ordini politice şi economice mondiale, la asigurarea unui climat de destindere, securitate şi cooperare în Balcani şi in Europa, la întărirea unităţii ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, la lupta pentru socialism, progres social şi pace în lumea întreagă. Comitetul Politic Executiv a aprobat in unanimitate documentele semnate ca urmare a convorbirilor dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Iosip Broz Tito şi a stabilit măsuri pentru aplicarea consecventă in viaţă a acordurilor şi înţelegerilor convenite intre România şi Iugoslavia. Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Miercuri 15 septembrie 1976 u Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amânume In pagina a 5-a Eveniment important în cronica relaţiilor româno-iugoslave In cronica atît de bogată a bunelor relaţii româno-iugoslave, recenta vizită oficială de prietenie efectuată în Iugoslavia de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia tovarăşului Iosip Broz Tito şi a tovarăşei Jovanka Broz se înscrie, fără îndoială, ca un moment de referinţă, cu profunde semnificaţii. De altfel, în decursul ultimului deceniu, cele 13 întîlniri la nivel înalt românoiugoslave, desfăşurate pe pămîntul României şi Iugoslaviei, au contribuit, de fiecare dată, la jalonarea direcţiilor conlucrării dintre cele două partide, ţări şi popoare, constituind factorul determinant al cursului continuu ascendent şi al amplificării relaţiilor bilaterale. Documentele oficiale date publicităţii la încheierea vizitei, ca şi sublinierile făcute de cei doi şefi de state, au scos pregnant în evidenţă bilanţul excepţional de bogat al actualelor convorbiri, rezultatele lor de mare importanţă pentru adîncirea prieteniei frăţeşti şi dezvoltarea colaborării multilaterale românoiugoslave. „Pot spune că vizita a înregistrat rezultate deosebite, că ea deschide perspective minunate pentru relaţiile dintre ţările şi partidele noastre. Desigur, aceasta corespunde intereselor popoarelor noastre şi, totodată, cauzei păcii şi colaborării în Europa şi în întreaga lume" — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu. La rîndul său, tovarăşul Iosip Broz Tito, exprimîndu-şi satisfacţia deplină in legătură cu rezultatul convorbirilor, arăta : „Această satisfacţie este confirmată cu deosebire de primirea caldă care a fost demonstrată de populaţia noas-rră pretutindeni unde a fost tovarăşul preşedinte cu colaboratorii săi, pretutindeni pe unde a trecut prin ţara noastră. Trebuie să spun că rareori se întîmplă să realizăm, cu atîta uşurinţă, asemenea acorduri însemnate, aşa cum am realizat noi cu acest prilej“. Expresia rezultatelor, deosebit de fructuoase ale convorbirilor româno-iugoslave la nivel înalt sunt documentele oficiale semnate de cei doi preşedinţi. Declaraţia comună româno-iugoslavă constituie, în fapt, o sinteză de referinţă, o adevărată cartă de conduită atit in privinţa relaţiilor dintre ţările socialiste, cît şi a raporturilor dintre state, în general. Arătînd că cele două state şi-au reafirmat hotărîrea lor de a aşeza în continuare la baza relaţiilor dintre ele, precum şi a relaţiilor cu toate statele lumii, principiile fundamentale ale dreptului internaţional consfinţite în Carta O.N.U. şi in Actul final al Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa. Declaraţia comună româno-iugoslavă menţionează că cei doi preşedinţi subliniază îndeosebi : dreptul fiecărui stat la existenţă, independenţă, suveranitate naţională şi dezvoltare liberă ; dreptul inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, de a-şi stabili singur, liber şi suveran, sistemul său politic şi căile dezvoltării social-politice, în conformitate cu voinţa şi interesele proprii, fără nici un amestec, presiune sau constringere din afară ; îndatorirea tuturor statelor de a respecta integritatea teritorială a altor state şi inviolabilitatea frontierelor lor şi de a se abţine, in relaţiile lor reciproce, de la orice fel de constrîngeri militare, politice, economice şi de orice altă natură, precum şi de la ameninţarea cu forţa sau folosirea forţei ; îndatorirea tuturor statelor de a nu interveni, sub nici un pretext şi în nici o împrejurare, în treburile interne sau externe ale altui stat ; dreptul suveran şi inalienabil al fiecărui stat de a folosi bogăţiile naturale în interesul naţional şi fără nici un amestec din afară ; dreptul şi îndatorirea tuturor statelor de a participa, pe bază de egalitate, şi a contribui la soluţionarea tuturor problemelor care privesc pacea, colaborarea şi securitatea internaţională , dreptul şi îndatorirea fiecărui stat, indiferent de sistemul său politic sau social, de a colabora in diferitele domenii în scopul realizării progresului economic şi social al tuturor popoarelor şi îndeosebi al ţărilor in curs de dezvoltare. In interpretarea şi aplicarea lor — subliniază Declaraţia — aceste principii constituie un tot unitar şi orice violare a unuia dintre aceste principii nu este admisibilă niciodată şi în nici o împrejurare. State vecine, state socialiste, România şi Iugoslavia au pus la baza raporturilor lor marile principii chemate să guverneze astăzi întreaga activitate politică mondială, iar stricta lor aplicare în viaţă, de ambele părţi, în deplin consens cu voinţa şi interesul celor două popoare, constituie elementul definitoriu al bunelor relaţii româno-iugoslave şi, în acelaşi timp, un exemplu de conduită internaţională. „Se poate spune — declara tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că in toate privinţele, relaţiile româno-iugoslave reprezintă un exemplu de raporturi între două ţări socialiste, de colaborare rodnică, bazată pe stimă şi încredere tovărăşească, pe deplină egali- tate şi respect reciproc“. Iar tovarăşul Iosip Broz Tito sublinia : „Cele două ţări ale noastre sunt legate nu numai prin orientarea lor una spre alta ca vecine. La baza raporturilor noastre se află o adevărată prietenie, care are rădăcini adinei. In condiţiile actuale, această prietenie este cimentată de ţelurile comune ale edificării socialismului, interesele reciproce de a consolida pacea şi securitatea şi hotărîrea de a întări independenţa noastră şi de a ne aduce contribuţia la colaborarea multilaterală în condiţii de egalitate între toate ţările şi popoarele. Pot releva cu satisfacţie că popoarele noastre sunt profund ataşate acestor idealuri şi sunt gata să suporte şi cele mai mari sacrificii în lupta pentru înfăptuirea lor“. In mod firesc, în cadrul convorbirilor la nivel înalt românoiugoslave, colaborarea economică dintre cele două ţări a ocupat un loc de prim ordin. Rezultatele fructuoase de pină acum ale conlucrării reciproce în acest domeniu au fost evidente, determinate de nivelul atins în dezvoltarea celor două ţări, o trăsătură comună constituind-o ritmul intens de creştere şi modernizare a economiei, sporirea continuă a potenţialului industrial şi tehnologic, progresele considerabile înregistrate în domeniul ştiinţei şi tehnicii. Ca urmare, formele colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice s-au amplificat şi perfecţionat, au crescut şi s-au diversificat schimburile comerciale. In perioada 1971—1975, volumul schimburilor economice dintre cele două ţări a crescut de aproximativ 3,7 ori faţă de cel realizat în cei cinci ani anteriori. Dintre acţiunile cele mai importante de colaborare şi cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică, la loc de frunte se situează construcţia marelui complex hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, cooperarea in producţia de hidroagregate energetice şi mecanice, de locomotive electrice, autobuze şi autocamioane, maşini unelte, cooperarea în domeniul petrochimiei. Evidenţiind succesele de prestigiu înregistrate pe ţărimul colaborării economice şi tehnicoştiinţifice, cei doi preşedinţi au Mircea Moarcaş (Continuare in pag. a 6-a) Azi se deschide noul an de invăţămint înalta misiune socială a şcolii ? După o vară de intense pregătiri manifestate sub cele mai diverse aspecte, a venit ziua deschiderii noului an de invăţămînt, eveniment cu o profundă rezonanţă în viaţa ţării. Acest 15 septembrie capătă, în condiţiile noi, istorice, deschise de Congresul al XI-lea al partidului, o importanţă deosebită. Este o inaugurare care, departe de a fi numai un act solemn, are valoarea unui început de muncă plină de răspunderi pe care cele 260 000 de cadre didactice din şcoli şi institute de învăţământ superior sunt chemate să o depună, cu întreaga lor pricepere şi pasiune. Se deschide, aşadar, un nou an în care şcoala noastră de toate gradele, principal factor de educaţie şi formare a omului nou, continuă opera desfăşurată pină acum, ridicînd-o pe trepte mai înalte. Acest an de învăţămînt debutează sub auspicii noi, fiind puternic luminat de Expunerea prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul educaţiei politice şi al culturii socialiste, vast program de muncă, însuşit şi transpus cu entuziasm în fapt de întregul nostru popor. Cu acest prilej, secretarul general al partidului a subliniat faptul de mare importanţă pentru societatea noastră in continuă transformare revoluţionară, anume că rolul educativ al şcolii trebuie să crească, aducînd o contribuţie sporită la cultivarea, în rîndul tineretului, a înaltelor trăsături morale ale omului nou, constructor al socialismului. Arătînd că trebuie intensificate cu toată perseverenţa şi fermitatea eforturile de legare a şcolii de cercetare şi producţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu atrăgea atenţia asupra finalităţii activităţii învăţămîntului: „Şcoala trebuie să asigure pregătirea tineretului pentru muncă şi viaţă şi, totodată, însuşirea celor mai noi cunoştinţe teoreticeştiinţifice şi culturale, să dezvolte în rîndul tinerilor respectul şi pasiunea pentru munca concretă, producătoare de valori materiale“, în toamna aceasta, pe porţile şcolilor şi institutelor de învăţămînt superior va intra un număr sporit de tineri. Va spori numărul copiilor intraţi în grădiniţe, iar în clasa I a şcolii primare vor intra 430 000 de copii. Aproape cinci milioane şi jumătate de tineri formează populaţia şcolară a României anului 1976, cărora li se adaugă alte milioane de cetăţeni cuprinşi în sistemul de perfecţionare a cunoştinţelor profesionale. învăţămîntul, altădată inaccesibil marilor mase populare, a devenit astăzi o componentă a vieţii spirituale a întregului popor, un mijloc la îndemîna lui pentru a-i uşura mersul pe calea civilizaţiei noi, a forma oameni înaintaţi, cu o concepţie revoluţionară faţă de lume şi viaţă, luptători pentru afirmarea noului, a înfăptuirii ţelurilor cutezătoare ale Programului partidului. Trăind într-o societate a muncii libere, creatoare, în care oamenii sunt stăpîni pe tot ceea ce înfăptuiesc, şcoala are nobila misiune de a-i învăţa pe tineri, încă din grădiniţa de copii, să iubească munca, să participe la efortul general al poporului, condus de partid, pe calea progresului şi civilizaţiei. In acest spirit, pregătirile ce au precedat deschiderea noului an de învăţămînt sînt edificatoare. In ziarul nostru am consemnat unele aspecte ale legării învăţămîntului de cercetare şi producţie, am publicat declaraţii ale unor factori de răspundere din domeniul şcolar şi universitar. Putem spune, în acest prag inaugural, că unităţile de învăţămînt sunt mai bine pregătite să facă faţă cerinţelor de integrare. Au fost create noi ateliere şcolare şi universitare, a sporit gradul lor de dotare tehnică, a crescut numărul unităţilor de învăţămînt superior care şi-au amplasat catedre întregi în incinta întreprinderilor, se remarcă o mai mare participare a unităţilor de invăţămint la înfăptuirea planurilor economice. Orientarea tineretului cu precădere spre activităţile de producere a bunurilormateriale rezultă şi din opţiunea pe care acesta o manifestă la trecerea în treapta a doua liceală, cînd începe să se contureze drumul viitoarei profesiuni. In anul acesta, raportul între elevii înscrişi la liceele real-umaniste şi cei de la liceele de specialitate este de 1 la 3 în favoarea școlilor cu profil productiv. Aşadar, din cei peste un milion de tineri care urmează liceul, trei sferturi se pregătesc în liceele de specialitate. Este de dorit ca în noul an să fie urmărită mai îndeaproape Const. Sirbu (Continuare in pag. a 3-a) * Investiții Ce reflectă ritmul ’76 șantierelor (în pagina a 3-a)