România Liberă, octombrie 1976 (Anul 34, nr. 9933-9958)
1976-10-01 / nr. 9933
Pagina a 2-a —1 octombrie 1976 Azi se deschide Decada cărţii româneşti Tradiţionala Decadă a cărţii româneşti, care se deschide astăzi in întreaga ţară, marchează nu numai o sărbătoare a cărţii ci, ceva mai mult decit atit, o manifestare complexă, cu un accentuat caracter de lucru, menit să contribuie la ridicarea calităţii muncii editoriale, a activităţii culturale în general, la aşezarea acestei munci în cadrul nou, stimulativ prevăzut de Programul de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste în domeniul muncii ideologice şi cultural-educative. Manifestările culturale diverse, programate de actuala ediţie a „Decadei cărţii româneşti“ tind să acopere întreaga ţară, antrenînd la reuşita dezbaterilor, întîlnirilor, simpozioanelor etc., o masă cit mai mare de cititori şi de activişti in domeniul muncii cu cartea. Vor fi organizate cu acest prilej o suită de acţiuni interesante : expoziţii de cărţi in librării, în săli publice, în biblioteci ; expoziţii tematice; întilniri cu autori în cadrul unor dezbateri cu cititorii, al lansării de noi volume, în cadrul unor vizite în Întreprinderi, instituţii, şcoli, unităţi agricole ; dezbateri cu editorii care vor prezenta proiectele editoriale pentru anul viitor ; simpozioane sau mese rotunde cu participarea cititorilor, autorilor, editorilor, librarilor, bibliotecarilor, etc. ; montaje literar-muzicale ;• procese literare ; recitaluri de poezie patriotică ; spectacole de teatru scurt. Vor fi organizate in această perioadă consfătuiri pe teme ca „Biblioteca — factor activ în procesul educaţiei socialiste a maselor“, „Structura şi calitatea colecţiilor bibliotecii ,— o problemă de politică culturală“, etc. Tot în timpul decadei, în zilele de 7 şi 8 octombrie va avea loc a cincea ediţie a consfătuirii pe ţară a librarilor, care va lua în discuţie stadiul şi mijloacele actuale de difuzare a cărţii. Paralel, se vor desfăşura „Zile ale cărţii“ în diverse întreprinderi, instituţii, pe şantiere, în şcoli, iar in diferite oraşe vor fi deschise saloane de carte. (Tîrgu Mureş, Suceava, Deva, Braşov, Făgăraş, Baia Mare, Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu, Tîrgovişte, Moreni, Sfîntu Gheorghe). Iată şi programul primelor zile în Bucureşti. Astăzi, la orele 13, la librăria „Mihail Sadoveanu" — deschiderea festivă a decadei cărţii româneşti. Incepînd de mîine, la aceeaşi librărie sînt programate „Zilele editurilor“, în următoarea ordine: Ziua Editurii Politice (sîmbătă 2 octombrie, orele 12) ; Ziua Editurii Academiei (luni 4 octombrie orele 18) ; Ziua Editurii Minerva (marţi 5 octombrie orele 18) ; Ziua Editurii Eminescu (miercuri, 6 octombrie orele 18) ; Ziua Editurii Albatros (joi 7 octombrie orele 12.30) ; Ziua Editurii Kriterion (joi 7 octombrie orele 18) ; Ziua Editurii Tehnice (vineri 8 octombrie orele 18) ; Ziua Editurii ştiinţifice şi enciclopedice (sîmbătă 9 octombrie orele 12.30) ; Ziua Editurii Militare (duminică 10 octombrie orele 11). Alexandru Ciucurencu-artist plenar Am celebrat la douăzeci şi şapte septembrie, şaptezeci şi trei de ani de viaţă ai maestrului Alexandru Ciucurencu, de peste cinci decenii personalitate marcantă a vieţii spirituale a poporului român, nume de prestigiu în cultura lumii contemporane. Il celebrăm analitic, îl celebrăm afectiv ; arta sa face parte relevantă din memoria timpului nostru. Artiştilor prin vocaţie, printr-o vocaţie evidentă şi intangibilă, li se rezervă întotdeauna o cantitate de măreţie fără emoţii. Singurele emoţii le-a avut, poate Alexandru Ciucurencu, ca profesor, calitate în care trebuia să-şi înveţe elevii să nu-l imite, întrucît este inimitabil , chiar dacă pare atit de accesibil, chiar dacă atit de uşor recunoaştem „nu, Ciucurencu“. Oare, noi nu l-am imitat niciodată ? N-a repetat niciodată privirea noastră un tablou al său, în sine, într-o plăcută stare de seducţie, fără să mai cerceteze pină la pinza albă ? Pînzele lui Ciucurencu par a nu fi fost niciodată albe. N-a pîlpîit niciodată roşul lui Ciucurencu. Imaterialitatea, lumina inefabilă a picturii sale dizolvă materialitatea „manoperei“. L-am fi comparat cu un Sadoveanu, dacă francezii n-ar fi văzut mai de mult în „acest artist român, dotat cu cel mai profund sens al armoniilor şi al contrastelor, un fel de Balzac, care. ..ştie să vadă lumea cu ochi noi“, care „o dezbracă de tot ceea ce este de prisos, astfel că goliciunea cheamă la meditaţie“. Un critic grec aşează „impresia de operă totdeauna fără sfîrşit a lui Alexandru Ciucurencu" în terenul luptei continue dintre abstract şi concret, enunţind astfel o premisă de încadrare a marelui pictor român în prima linie a universalităţii. Lupta dintre abstract şi concret atinge la Ciucurencu, poate pe plan mondial, un foarte pacific punct al său : concretul şi abstractul se suportă reciproc, se armonizează şi se luminează de viaţă. Conţinutul şi forma se stimulează solidar ; conţinutul nu traumatizează forma, forma nu violentează conţinutul. Avem tendinţa să reţinem pentru rigoarea lor compoziţională, pentru coincidenţa dintre fond şi formă, operele sale de inspiraţie nemijlocit istorică şi cităm cu predilecţie celebra sa lucrare „Ana Ipătescu“. Maximum de stilizare atins de artist in acest tablou le justifică opţiunea. Un temerar n-a fost însă niciodată redus la direcţia sa. In plan foarte general, trebuie, de altfel, afirmat că stilul, că autenticitatea interioară a „stilului Ciucurencu“ izvorăşte din capacitatea dezinvoltă a artistului de a se situa, de a se plasa la limita gnoseologică a conţinutului cu forma, a materialului cu transcendentul, a finitului cu infinitul. Remarcabile au fost întotdeauna la Ciucurencu esenţializarea conţinutului şi spontaneitatea prezentării, lui. Un aer de imediat, cu profunde semnificaţii filosofice, întîlnim de fiecare dată la suprafaţa actului final de creaţie , un realism intrinsec, un realism care admite deopotrivă realul şi irealul, naturalul şi convenţionalul, starea cristalină şi starea amorfă, luciditatea veghei şi transluciditatea reveriei, logica faptelor şi incandescenţa efectelor. Plastica lui Ciucurencu freamătă de viaţă, trăieşte. Principiul de creaţie al artistului este un principiu universal; arta destinată tuturor oamenilor trăieşte. Ciucurencu este unul dintre marii noştri creatori care au ridicat pictura la nivelul artei populare. Culorile lui Ciucurencu sunt culori „populare“, tehnica sa este o tehnică de provenienţă tradiţională, o experienţă istorică, un cromatism originar, bazat pe forţa de expresivitate a contrastelor, pe plenitudinea culorilor primare. Este izbitor faptul că Alexandru Ciucurencu s-a impus prin parafraze curajoase la valori universale apreciate ca piscuri — Autoportretul din 1937 este o replică rezistentă la da Vinci, de exemplu — pentru ca apoi, cu o tenacitate sublimă să exploreze adîncul fiinţei şi conştiinţei sale, expopulat de idoli, pină la savoarea, pină la bucuria de a fi, de a descoperi în sine un artist popular unic. Ceea ce identificăm instantaneu în faţa unui tablou de Ciucurencu este o pictură populară un registru cult, o pictură pe care n-o poate, intimida nici fauvismul, nici cubismul, nici expresionismul ; o pictură in conştiinţă de cauză, înclinăm să credem că arta populară trebuia apărată astfel, că trebuia „cultivată“, pină la demonstraţia că, fiind artă, nu poate fi destinată decit tuturor oamenilor, că mai departe de spectrul solar a fost şi va fi tot spectrul solar. Picturile lui Ciucurencu sunt spectre adevărate, prin ele pot fi privite, fără teamă, fără anxietate , umanitatea, adevărul, libertatea, idealurile. Celebrăm în Alexandru Ciucurencu un om, un profesor şi un pictor excepţional. Pentru meritele sale i s-au atribuit, pe lingă o serie de distincţii şi înaltele titluri de artist al poporului şi membru corespondent al Academiei. Contribuţia sa la patrimoniul artistic al ţării şi al umanităţii este de netăgăduit. Experienţa sa de artist angajat în existenţa socială a unui secol marcat de dureroase convulsii şi prefaceri istorice fără precedent s-a transmis şi se transmite generaţiilor următoare de artişti, ca un exemplu de conduită artistică şi civică. Sunt atributele care au făcut din Alexandru Ciucurencu un artist al poporului, căruia îi dorim să poată sluji mai departe cu viaţa şi opera sa cauza nobilă a spiritualităţii române. Ion Stoica Se împlinesc două decenii de cind l-am ascultat prima oară pe Sviatoslav Richter, intr-un recital dat la sala „Ceaikovski“, din Moscova. De atunci, i-am urmărit cu pasiune evoluţia, de-a lungul repetatelor sale vizite în ţara noastră iar în ultimii ani — şi la Tours, unde, după cum se ştie, vară de vară se organizează festivaluri centrate în jurul acestei personalităţi, definitorii pentru ce a adus veacul nostru mai valoros în istoria artei interpretative. Ei bine, publicul românesc se poate socoti privelegiat pentru că poate niciodată Richter nu ne-a apărut într-o asemenea formă, ca in cele două memorabile după amiezi de muzică pe care ni le-a dăruit marţi şi miercuri la Ateneu. Acum, la Bucureşti, s-a Înfăptuit sinteza supremă intre cele două aspecte fundamentale ale personalităţii lui Richter — învolburatul, furtunosul şi poetul meditaţiilor sonore infinite. Ceea ce poate n-am crezut posibil, s-a înfăptuit. L-am regăsit, adică, din nou pe Sviatoslav Richter La acea incandescenţă unică a trăirilor deşteptate de pianul său şi, in acelaşi timp, pe maestrul arhitecturilor sonore perfecte, pe artistul clasic în toată puterea cuvîntului, supunîndu-și eul legilor măsurii cumpănite, armoniei cosmice. Ciocnirile titanice se petrec totdeauna în perspectiva largă a întregului operei tălmăcite, drama instrumentală — pentru că, la Richter, totdeauna sint antrenate in joc vîrtejuri fundamentale ale vieţii, ale conştiinţei noastre — are o direcţionare precisă, arătind spre rezolvarea ei. Din toate aceste motive, Sviatoslav Richter ne apare astăzi ca interpretul beethovenian prin excelenţă. Arta lui este înrudită cu aceea a compozitorului tălmăcit , este puternică, bărbătească privind în faţă asprimea şi dominînd-o, compensînd veşnic laturile dure ale existenţei prin generozitatea izvorului liric, prin dăruirea continuă a preaplinului inimii celor din jur. Din recitalul de sonate de Beethoven, Început cu haydniana, dar şi vizionara. Sonata in la minor, op. 2 nr. 1 şi încheiat, la cealaltă extremă a ciclului, cu Sonata în do minor, op. 111, vom rămîne poate îndeosebi cu amintirea, parcă sculptată in marmoră seculară, a Sonatei in la bemol major, op. 26. Intonarea temei variaţiunilor şi modelarea ţesăturii iscată in jurul ei era ca o întruchipare a ideii de perfecţiune — dar o desăvârşire vie, in acţiune, nu una încremenită în auto-contemplare. După pîlpîirea Scherzo-ului, acel celebru Marcia funebre sulla morte d’un Erie, în care Richter sloboade pe pian glasurile tunătoare şi evocatoare ale orchestrei : din clape se inalţă zvonuri de goarne solemne, aduceri aminte glorioase, tristeţi nobile. Iar finalul, după întrebările lui tulburătoare, se stinge parcă un neant, reliefîhd ideea muzicii fără de Început şi fără de sfirşit, atit de apropiată lui Richter. Dar n-ar fi drept să uităm nici dipticul acela cutremurător al ultimei sonate, încrîncenarea opusă meditaţiei, blocurile sonore ameninţătoare dizolvate în cîntul suav al Aniettei şi al variaţiunilor ei filozofice. Al doilea recital, mai variat ca program, începe tot cu Beethoven şi continuă cu micul Carnaval, Carnavalul din Viena de Schumann, cu forfota sărbătorească a Începutului, cu duioşia de cintec interiorizat a Românţei, cu pitorescul aluziilor lui programatice. Iar din Chopin, răminem cu nostalgia Studiului în do diez minor si cu pîlpîirea fantastică a Scherzoului un mi minor , toate, scăldate, la sfirșit, în aroma parfumurilor debussiste. Alfred Hoffman Recitalurile Richter UNA PE ZI de MATTY Elevii şi plantele medicinale In mai fiecare şcoală sătească s-au strins şi umil acesta cantităţi importante de plante medicinale, mulţumită bunelor îndemnuri ale dascălilor şi hărniciei elevilor. In citeva şcoli din judeţul Dolj, elevii au pus la îndemina industriei de medicamente şi unităţilor farmaceutice cantităţi de ordinul miilor de kilograme de plante medicinale. Mult apreciatul muşeţel a stat bineînţeles, în centrul atenţiei : copii din Rojişte au strins, uscat şi predat aproape 1 200 kg, cei din Poiana Mare aproape o tonă, iar cei din Hunia cu citeva zeci de kilograme peste tonă. (ION BECHERU). De sezon Căruţa cu coviltir a oprit — poate din intîmplare, poate intenţionat — chiar in faţa magazinului Cooperativei de consum din comuna Căzăneşti (judeţul Ialomiţa). Unul cite unul se string şi clienţii. Fiecare cumpără cu var are nevoie, unul 5 kg, altul 10 kg. Faptul poate că nu ne reţinea atenţia, dacă printre cumpărători nu se afla însăşi... gestionara magazinului amintit ! Era bucuroasă că a rezolvat astfel problema, deoarece la ea in magazin această marfă lipseşte de multă vreme. Pină şi magazinul „Mobila", care de regulă vinde aici şi var, oferă acum solicitanţilor doar binevoitorul... „Nu avem“. A avut, e drept, astă primăvară. A primit 36 tone, dar s-au vindut. De atunci, tot aşteaptă ca IJECOOP ■Ialomiţa să-şi onoreze obligaţiile şi să-i livreze marfa. Cit mai aşteaptă nu se ştie, dar varul lipseşte tocmai acum, cind orice gospodar face o serie de reparaţii la casă. Şi mai este o întrebare : de unde avea var căruţaşul amintit. (V. DINU). Ca să intre toată lumea!... Afacerea este anunţată prin afişe şi alte forme de publicitate. Dar cite cinci lei pentru fiecare cocioabă, (pe roate sau fără roate), primeşti un bilet soios care se vede că a trecut prin multe miini (şi care este reţinut la intrare pentru a fi repus in circulaţie) şi intri. Primul număr : o fetiţă cu zîmbetul îngheţat pe buze stă rezemată de un panou, in timp ce un ins legat la ochi aruncă o duzină de cuţite, conturindu-i silueta. In altă baracă, nişte mulaje vor, chipurile, să demonstreze evoluţia vieţii pe pămînt — dar mizează pe diferite curiozităţi, cum ar fi un purceluş cu două cozi. In rest, menajerie , animale bătrine, intr-o stare de subnutriţie şi de necurăţenie. Mai există un număr, un cline, care face giumbuşlucuri şi care e prezentat drept vedetă de film , cică ar fi jucat un „Veronica“... Şi toate acestea la un loc se numesc ,,Luna — Parc“ ! Lume, lume, veniţi să vedeţi ce n-aţi mai văzut, săptămîna aceasta la Piteşti, săptămîna viitoare cine ştie unde, cu o autorizaţie dată de cine ştie de cine şi cine ştie de ce... (MARIN IONIŢA). Pasiunea pentru litera tipărită La Centrul de librării al judeţului Sibiu a avut loc zilele trecute o festivitate aparte : sărbătorirea difuzorului voluntar de carte Boris Perecrestov care, de 25 de ani, propagă cu pasiune litera tipărită în ruralul muncitorilor de la întreprinderea de tricotaje „7 Noiembrie“, din municipiul de pe Cibin. Festivitatea a avut loc in prezenţa angajaţilor Centrului de librării şi a celor peste 30 de difuzori de carte din oraş — Reimar Ungar, directorul instituţiei, relevînd în cuvîntul său activitatea deosebită a acestui om care a difuzat pină acum peste 600 000 de volume, ajutind zeci şi zeci de oameni să-şi organizeze şi biblioteci proprii. Şi deşi s-a pensionat anul acesta, Boris Perecrestov nu şi-a încetat activitatea de difuzor al cărţii, el venind, in continuare, zilnic in secţii unde organizează standuri cu vinzare, face recomandări sau chiar scurte prezentări asupra conţinutului unor volume, el însuşi fiind şi un pasionat cititor. (V. LÁZÁR). Meii actori— delfinii După ce toată vara a fost asaltat de zeci de mii de vizitatori, Delfinariul din Constanţa şi-a închis porţile pină la primăvara viitoare. Pentru public — căci înăuntru continuă munca. Gil, Mara, Tomi, Lia şi ceilalţi delfini, care pină mai acum o lună zbenguiau nestingheriţi in apele Mării Negre, se pregătesc să devină... actori. Deocamdată, ei se acomodează cu noul lor domiciliu şi cu dresorii, urmind ca, in curind, să înceapă primele repetiţii. „In prezent, dispunem in total de şapte exemplare reuşite din speciile Delphinus Delphis şi Phocaena captate de curind “ ne informează profesorul Marcel Stanciu, directorul Complexului muzeal de ştiinţele naturii, instituţie care patronează şi Delfinariul. Pregătirea delfinilor este o muncă grea şi migăloasă, dar cu rezultate spectaculoase“. (ION POPOVICI). Rubrică realizată de Pia Rădulescu Pe Valea Cerbului • Faptele aparţin meteorologilor CĂTĂLIN MANOLIU şi DORIN OLTEANU de la staţia Omul din Bucegi • Povesteşte PETRE IONESCU, maistru la şantierul de construcţii Babele — Două săptămini la Omul a nins. Stratul de zăpadă are 35 cm. Prin unele locuri s-a putut schia. Trei turişti s-au încumetat să urce pină la Omul. Unul dintre ei la intrarea din Ceardac alunecă şi cade pină in fundul Văii Cerbului. Avea in picioare un loc de bocanci, ghete de pistă. Poate n-ar fi rău să vă spun şi cum a ajuns tînărul în Valea Cerbului. Unul dintre tovarăşii de drum intinzîndu-i o sticlă cu alcool i-a zis : „Prinde-o dacă vrei să bei“ şi i-a dat drumul în zăpadă. N-a mai apucat să prindă sticla şi a ajuns in vale. Cei doi au bătut apoi la poarta staţiei meteorologice. Meteorologii Cătălin Manoliu şi Dorin Olteanu s-au echipat imediat. Maria Olteanu le-a pregătit repede bidoanele cu ceaiuri calde. Cătălin Manoliu le-a spus celor doi tineri care ii însoţeau pe accidentat să-i aştepte la Capul Ceardacului, ca să ajute la transportul rănitului. Meteorologii au coborît 800 de metri pină la Valea Cerbului, unde l-au găsit pe tinăr încă in viaţă. L-au reanimat in acele condiţii, i-a dat ceai cald şi l-au scos cu ajutorul corzilor pină la Capul Ceardacului. Numai in corzi pe o zăpadă alunecoasă. Acţiunea de salvare a durat de la ora 13 la 18. Spre surprinderea meteorologilor, colegii rănitului dispăruseră. Vintul se înteţea bătind din faţă. Se inserase. Dorin Olteanu a trebuit să se întoarcă la stafie. Cătălin Manoliu l-a învelit atunci pe accidentat cu o folie specială de aluminiu (care păstrează temperatura constantă a corpului), l-a luat in spate şi l-a dus pină la Babele. Aici, cabaniera Maria Bordea i-a îngrijit rănile. Intre timp a fost anunţat „Salvamontit!“ din Sinaia şi rănitul a fost transportat la spital. Rubrica „Fapte povestite de cititori* aşteaptă colaborarea dvs. despre fapte exemplare de muncă şi de viaţă, întimplări deosebite. Aşteptăm pe adresa : „România liberă“, Piaţa Scînteii nr. 1, pentru rubrica „Fapte povestite de cititori“, (sau tel. 17 46 60). Rubrică realizată de PETRE MIHAI BÂCANU ErrvH?*wmra„România liberă•• Răspunzînd invitaţiei controlului obştesc... ...am participat, timp de două zile, la verificarea activităţii magazinelor „Delta Dunării“ (strada Beldiman 2) şi „Mistreţul“ (Piaţa Kogălniceanu) , magazine de prezentare ale Departamentului industriei alimentare. Sesizările cetăţeneşti de la care s-a pornit spre cele două adrese aduceau la cunoştinţa Comisiei municipale de control obştesc a Frontului Unităţii Socialiste o serie de aspecte incompatibile cu statutul de unităţi model pe care-l au aceste magazine. ETICA SI COMERŢUL !»in deficit la două magazine de prezentare „Nu-mi amintescsă ne fi făcut cineva, vreodată, un control atit de serios !“ , a exclamat, la un moment dat, responsabilul Ilie Roata, de la „Delta Dunării...“ Aşa cum sesizaseră mai mulţi cetăţeni, echipa s-a convins că o serie de mărfuri intră in depozite, dar nu apar in rafturi, după cum nu i-a scăpat atenţiei tacita schimbare de profil operată in ultima vreme. Din magazin care trebuia să vîndă, preponderent, produse alimentare şi să testeze cu o serie de noutăţi preferinţa consumatorului, „Delta Dunării“ a devenit astăzi — in proporţie de peste 80 la spita — un loc unde găseşti la discreţie băuturi alcoolice. Ciudat cum forul tutelar acceptă ca sub firma unui astfel de magazin de prezentare să fie expuse şi vîndute — în spaţiul modest ce le-a mai fost destinat — conserve care n-ar fi avut ce căuta acolo. Doctorul Ion Dumitru, din partea Centrului sanitaro-antiepidemic al Capitalei, invitat de controlul obştesc la faţa locului, a decis scoaterea din consum a unui lot de conserve pină se vor pronunţa analizele de laborator... Cum rămîne, pe de altă parte, cu datoria esenţială a acestui magazin de a promova noul ?! Cum se poate ca, acum, spre sfirşit de septembrie, să nu găseşti măcar un produs din ceea ce fabricile de conserve au prelucrat anul acesta ? Gestionarul Vasile Toma ne-a arătat, ce-i drept, câteva lădiţe cu produse recente — dulceţuri de prune verzi şi căpşuni —, dar a precizat imediat că sunt reţinute pentru restaurante, ca să se prepare cocteiluri... Activiştii obşteşti remarcă, justificat, cu zel se depune, în schimb, pentru aprovizionarea cu băuturi , întreaga terasă a magazinului acoperită cu navete de sticle, încolonate pentru a intra la vînzare, rafturile fiind pline cu licori de tot soiul... „Băuturile aduc cîştiguri mari cu eforturi mici, dar acesta nu poate fi scopul unui magazinetalon“ — trăgea o primă concluzie tovarăşul Lucian Blaj, şeful echipei şi membru al Comisiei municipale de control obştesc. Dorim să vizităm o magazie improvizată, insă gestionarul de la mezeluri — Ion Ţurlui — susţine că n-ar fi nimic de văzut acolo, decit nişte ambalaje, nişte cutii de carton... Gestionarul clipeşte neliniştit, cind echipa intră, totuşi, in magazie şi deschide un dulap în care dosise 76 de kilograme de salam de Sibiu... Constatări in această ordine de idei aveau să mai urmeze : 36 de kilograme de şuncă de Praga, 38 de kilograme de caşcaval de Dobrogea, bucăţi întregi de muşchi ţigănesc, cutii cu ciorbă de burtă cu smintina şi multe altele. Şeful de unitate nu neagă adevărul unor vânzări preferenţiale. Nimic nu se face pe gratis, bineînţeles : responsabilul e căutat de o persoană cu un pachet de la magazinul „Victoria“ ,de la „Mistreţul“, din Piaţa.Kogălniceanu, a sosit, în chip de „mică atenţie“, o navetă cu carne de porci„Dacă vă prind că mai vindeţi măcar un kilogram de carne pe uşa din spate, vă dau pe toţi afară !... De miine, vă voi lua cheile şi voi cere schimbarea numărului de telefon !“ — spune directorul Gheorghe Petrescu, răspunzător de activitatea magazinelor D.I.A. Gel direct vizat era Mihail Predescu, şeful magazinului „Mistreţul“, care primea ploaia reproşurilor cu capul in pămînt. Cu puţină vreme înainte, M. Predescu declarase echipei de control obştesc că aproape o sută de kilograme de carne primiseră destinaţii preferenţiale şi din dispoziţia conducerii Întreprinderii. Şeful echipei, tovarăşul Blaj, ii aminteşte tov. director Petrescu cum Ion Ţurlui de la „Delta Dunării“ a fost găsit cu marfă dosită şi acum patru ani, primind atunci pentru faptele sale doar o sancţiune simbolică. Să trecem peste acest amănunt şi să revenim la situaţia prezentă pe care a consemnat-o controlul obştesc la „Mistreţul“ , mărfurile nu numai că se vindeau unor cunoştinţa pe uşa din spate, dar se vindeau şi pe datorie ! In urmă cu două zile, Nicolae Simion, responsabilul magazinului vecin — „Mioriţa“ — se aprovizionase cu carne în valoare de 3 376 lei şi pe deasupra, încă nu o plătise . A. Snaier, şeful biroului comercial din cadrul întreprinderii D.I.A., era înscris „în cont“ cu suma de 193 lei... Logica elementară spune că asemenea abuzuri devin posibile acolo unde nu te temi de control... Cum să te temi de control cind însuşi şeful biroului comercial face ce face ? Cind şeful de unitate Predescu scoate din vinzare 4 kilograme de salari de Sibiu uitînd să le plătească?! Cind directorul comercial Anton, de la „Antrefrig“, dă dispoziţii şoferului de pe izotermă să lase o pungă cu 5 kilograme de pulpă la „Mistreţul“ că „vine Gologan s-o ridice“... ? ! In aceste condiţii, cutezanţa gestionarei Maria Popa care lua bani din vinzare şi pleca după cumpărături personale în oraş, întregeşte un tablou general , faptul că Elena Cojocaru încasa 24 de lei dar marca la casă 2,40 lei se încadrează iarăşi, în aceeaşi suită de incorectitudini... Fiind vorba de o serie de abateri cu conţinut penal, controlul obştesc a solicitat şi concursul Miliţiei Economice, maiorul Grigore Manea urmând să aprofundeze şi să completeze prezenta anchetă. Directorul Gheorghe Petrescu s-a angajat ca astfel de stări de lucruri să fie definitiv curmate, invitînd controlul obştesc să participe la şedinţele de analiză ce vor fi organizate cu întreg personalul de la „Delta Dunării“ şi „Mistreţul“. Comisia municipală de control obştesc opiniază că o asemenea analiză este necesară şi pentru a se stabili partea de răspundere ce revine celor care — în cadrul Întreprinderii D.I.A. — indrumează şi controlează respectivele magazine. Cornelia Simionescu Nota redacţiei : Echipele de control obştesc, din mediul urban şi rural, care doresc să ne invite la acţiunile lor, sunt rugate să se adreseze redacţiei, comunicînd în scris — cu zece zile mai înainte — data şi conţinutul acţiunii. Adresa : ziarul „România liberă“, Piaţa Scînteii 1, rubrica „Răspunzînd invitaţiei controlului obştesc“. ®&EWSE Locuiesc in zona Şerban Vodă — Bibescu Vodă, iar acum aproximativ două luni am auzit la o emisiune radio că in această zonă se va redeschide un vechi vad comercial. M-a bucurat acest lucru, dar bucuria mi-a fost de scurtă durată, pentru că au fost desfiinţate absolut toate prăvăliile ce ne erau nouă strict necesare, şi anume: pline, lapte,tutungerie, sifonărie , din două centre de pline n-a rămas nici unul, la fel şi cele două tutungerii existente. Să zicem că ne lipsim de toate acestea, marmindu-ne cu răbdare şi aşteptind să fie redeschise ; din păcate, insă, lucrurile merg ca melcul sau deloc (pe Bibescu Vodă, localurile sunt închise şi nici urmă de lucrători). Se spune că, printre altele, mai mult sau mai puţin utile nouă, cetăţenilor, s-ar deschide aci unele magazine cu obiecte de artă populară, un restaurant (la 200 m mai este unul). Consider că asemenea magazine, în acest cartier, nu folosesc prea mult. Magazinul „Delicatese“ din Calea Şerban Vodă este singurul la care s-a lucrat în mod serios şi sper să se redeschidă in curind. Ceea ce mă îngrijorează este că şi-a mai redus din profil şi anume se vor vinde numai mezeluri, lactate şi carne preambalată. Oare articolele de băcănie care se vindeau tot aici înainte vor fi desfăcute intr-un local învecinat ? ! Am fost nedumeriţi şi de ce a fost desfiinţată sifonăria din str. Bibescu Vodă, fiind foarte bine amplasată, cu tot utilajul montat şi avind în vedere că in preajmă nu mai există alta. In concluzie, doleanţa noastră este ca in acest centru comercial să se deschidă magazine cu un specific util nouă, cu mărfuri de primă necesitate, cum ar fi centre de pline, lapte, sifoane, tutungerie, băcănie, legume şi fructe, textile, galanterie şi un artizanat, restaurant, magazin de cravate sau alte mărfuri care nu ne sunt necesare cotidian şi pe care le putem cumpăra in marile magazine din apropiere : „Unirea“, „Cocorul“ şi altele. ILEANA BALANESCU Str. Şerban Vodă nr. 12 Bucureşti Fiind tehnician de meserie, nu-mi pot explica cum se face că, din cele trei uşi ale vehiculelor de transport în comun, avind toate acelaşi mecanism de inchidere-deschidere, aceea de la mijloc — mai puţin utilizată — se strică prima ! Să fie oare vorba de incompetenţa mecanicilor angajaţi cu întreţinere,a, din cadrul I.T.B.-ului ? In acest caz, ,nur mai funcţiona nici una din cele trei" uşi." Or, nu se întimplă aşa. Nur funcţionează numai uşa manipulată, de taxatori. De ce nu se lasă pe seama şoferilor deschiderea respectivei uşi ? Acest fapt l-aş lega şi de un alt aspect privind modul de călătorie şi anume acela de a se crea puncte fixe în oraş pentru procurarea de tichete de călătorie, urmind ca în vehicule acestea să fie doar perforate. Prin acest procedeu s-ar elibera taxatorii de pe vehicule, putindu-se întări, in acelaşi timp, corpul de control al I.T.B.-ului (care, in paranteză fie spus, nu se prea face simţit), contribuind astfel în mod substanţial la buna desfăşurare a programului de parcurs al vehiculelor. COSTEL NICOLESCU str. Arieşului nr. 14 Bucureşti Anul acesta am petrecut două săptămini la Casa de odihnă a pensionarilor din sectorul 3 Bucureşti, construită în oraşul Breaza — Prahova, local frumos, prevăzut cu tot confortul. Această localitate, care beneficiază de un climat şi altitudine subalpină, este, in special vara şi toamna, foarte solicitată de cei care au nevoie de odihnă reală. Totuşi, nu se acordă importanţa cuvenită acestei localităţi şi cererilor tot mai numeroase, dovadă că locurile din vile nu pot satisface solicitările. Un complex hotelier ar fi necesar şi şi-ar dovedi utilitatea prin atragerea a cu mai mulţi vizitatori şi, in special, a celor dornici de o vacanţă liniştită. De asemenea, cred că exemplul C.A.R.P. a sectorului 3 din Capitală ar putea fi urmat şi de cele din alte sectoare. Ar fi necesar ca şi Consiliul popular al oraşului Breaza să se preocupe mai mult de satisfacerea cererilor vizitatorilor prin deschiderea unui restaurant şi a unei cofetării. In prezent, singura cofetărie aduce sporadic produse din Cimpina, pe care le vinde la sume fixate de vinzătoare, căci nu există preţuri afişate. NNC. RĂDULESCU str. Liviu Rebreanu nr. 17 Bucureşti Cele citeva călătorii făcute vara aceasta cu trenul, mi-au dat ocazia să constat din nou o regretabilă lacună pe care o semnalez in speranţa remedierii. E vorba de lipsa hărţilor, care înainte figurau pe culoarul fiecărui vagon, înfăţişind reţeaua căilor ferate. Folosul acestor hărţi este indiscutabil pentru orice călător, care poate să urmărească astfel traseul, să cunoască succesiunea staţiilor, să calcileze distanţele, să combine diferite itinerarii. Pe Ungă aceste indicaţii practice, hărţile puneau sub ochii călătorului român şi mai ales celui străin imaginea ţării, hotarele, cursurile de apă, localităţile, după importanţa lor etc., ceea ce era foarte instructiv. Reintroducerea lor cred că intră in obligaţiile elementare ale C.F.R. Prof. N. N. CREŢU B-dul Republicii nr. 51 Bucureşti PROGRAMUL 1 10 ! Teleşcoala. Resursele naturale ale Terrei; Mecanisme pentru transformarea mişcării de rotaţie ; Coroziunea metalelor şi aliajelor ; Structura cristalină a materiei In căsuţa cu pitici ; 11 : Sa trăim şi să muncim in chip comunist ; 11,25 : Plaiuri mioritice ; 12,10 : Snagovul ; 12,30 : Biruitau gîndul ; 12,55 : întrebări şi răspunsuri ; 13,25 : Telex ; 16 s Teleşcoala. Dialoguri pe teme de învâţâmînt ; Tehnologie didactică modernă ; 16,30 : Curs de limbă engleză ; 17 i Emisiune In limba germană ; 18,55 i Republica Populară Chineză — Rîul de argint ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 i Telejurnal ; 20 i Omul de Ungărie ; 20,30 : Seară da balet ! Anotimpurile de Antonio Vivaldi ; Solişti : Alexa Mezincescu, Mihaela Crâciunescu, Marta Hertzeg, Eugenia Cotovelea, Paraschiv Piereanu, Nicolae Deneş, Mihai Ciortea, Gheorghe Iancu. Coregrafia : Alexa Mezincescu ; 21,15 : In dezbatere publică Programul de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste în domeniul muncii ideologice, politice şi cultural-educative ; 21.35 : Ecran TV ‘76 22,10 - 24 de ore. PROGRAMUL II 17 : Telex ; 17,05 î Caratele aurului verde ; 17,35 ; Șah mat In... 15 minute j 17,50 ! Muzică populară ; 18,15 i Drumuri pe cinci continente j 18,55 ! Ce vrăji a mai făcut nevastă mea j 19,20 i 1001 de seri ; 19,30 s Telejurnal j 20 s Seară de operă ! Rigoletto de Giuseppe Verdi ; In rolurile principale : Ludmila Bojko, Anatoli Solovianenko (U.R.S.S.), Vasile Martinoiu, Viorel Ban, Veronica Gîrbu ; Conducerea muzicală : Constantin Petrovici; Regia : Jean Rînzescu ; 21,30 ; Telex : 21.35 | Tribuna TV 22.05 | Din filmoteca TV. CINEMATOGRAFE DACA TACE CINTARETUL Patria (11 80 25), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. ULTIMELE ZILE ALE VERII : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,13 - 20,30 ; Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Palatul Sporturilor *1 Cui- Surii (23 40 40), ora 18. ORIENT EXPRES: Sala Palatului, ora 19.30 ; Festival (15 63 84), orele 8,43 — 11.30 - 14,15 - 17,15 - 20 ; Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,45 - 14,30 -17,15 - 20,15. KATINA: Capitol (16 29 17), orele 9,30 - 11,45 - 14 - 16 - 18,15 - 20,30 ; ȚARA ÎNDEPĂRTATA : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,13 - 13,30 - 16 — 18,15 — 20,30 ; București (15 61 54), orele 8,45 - 11 - 13,15 - 16 18,75 - 20,30 ; Favorit (31 06 15), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 -20,30. LUPTĂTORUL DIN NEW ORLEANS: Casa filmului (13 92 72), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20 ; Mioriţa (14 27 14) orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. UN LOC SUB SOARE : Central (14 12 24), orele 9,15 _ 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15, - 20.30. ARIPI PUTERNICE : Lumina (16 23 35), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. APASII: Victoria (16 28 79), orele 9,15 _ 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 -20.30. MIHAI VITEAZUL : Timpuri Noi (15 61 10) orele 9 - 12,30 - 16 -19.30. PINOCCHIO: Doina (16 15 38), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 — 15,30. CU MIINILE CURATE : Doina, orele 17,30 - 20. OSINDA : Modern (23 71 01), orele 9.30 - 12,15 - 15 - 17,30 - 20,15; Melodlo (12 06 88), orele 9— 11,15 — 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Feroviar (50 51 40), orele 9,30 - 12 - 14,30 - 17 - 19,30 ; Torni, (21 49 46), orele 9-11,30-14,45 - 17,15 - 20,15. DIAMANTE PE RO|l : Buieştl (50 43 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 _ 18,15 - 2Q, 15. PINTEA : Arta (213186), orei* 15.30 — 17,45 — 20 ; Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 18 - 20,15 ,' Lira (31 71 71), orele 15,30 _ 18 - 20,15. AEROPORT '75: Excelsior (65 49 45). orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Gloria (47 46 75), orele 9 -11.15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20.30 | CEI 13 DE LA BARLETTA : Aurora (35 04 66), orele 9 _ 11,15 _ 13,30 -15.45 - 18 - 20,15 ; Flamura (85 77 12), orele 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20.15. FINIST,SOIM VITEAZ : Flamura, ora 9. NEBUNA DE LEGAT : Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. COMISARUL PIEDONE LA HONGKONG : Cotroceni (49 48 48), orele 10 - 12,30 - 15 - 17,30 - 20 ; Flacăra (21 35 40), orele 10 - 16 - 18 - 20. FILIERA 1 : Bucegi (17 05 47), orele 15,30 - 17,45 - 20. ROMANTA PENTRU O COROANA : Dacia (50 35,94), orele 9 — 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. MICUL INDIAN : Floreasca (33 29 71), orele 13,30 - 15,30 - 18 - 20. PISICILE ARISTOCRATE : Giuleşti (17 55 46), orele 10 - 15,30. CIND VINE SEPTEMBRIE : Giuleşti, orele 17,45 - 20. MELODIILE CARTIERULUI : Drumul Sării (31 28 13), orele 15.30 - 18 -20.15. CĂLĂREŢUL CU EŞARFA ALBA : Ferentari (80 49 85), orele 15.30 - 18 - 20.15-EU ŞI DRAGELE MELE MATUŞI Crîngaşi (49 21 15), ora 17. TEXAS, DINCOLO DE RIU : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20. TOM ŞI JERRY : Pacea (60 30 85), orele 14 - 16. OPERAŢIUNEA „MONSTRUL" : Pacea, orele 18 - 20.15. ULZANA - CĂPETENIA APAŞILOR : Moşilor (12 52 93), orele 15.30 - 18 - 20. ZILE FIERBINŢI : Popular (35 15 17), orele 16 - 18 - 20. CĂLĂREŢUL FARA CAP : Progresul (23 94 10), orele 15.30 - 17.45 - 20 B.D. INTRA IN ACTIUNE : Rahova (23 91 00), orele 16 - 18 - 20. AVENTURLE CELOR TREI MUZICANTI: Unirea (65 20 45) orele 16 - 18 - 20. SUFLETE CONDAMNATE : Viitorul (11 48 03), orele 16 - 18 - 20. MISIUNE PRIMEJDIOASA : Vitán (21 39 82), orele 16 - 19. CALENDAR 1 octombrie 1976 Soarele răsare la ora 6,14 şi apune la ora 17,56 © In 1843 a apărut periodicul ,,învăţătorul satului* editat de Petrache Poenaru. © In 1881 s-a născut criticul literar Eugen Lovinescu.© In 1899 a încetat din viaţă prozatorul şi publicistul Anton Bacalbaşa. © In 1955 a intrat în funcțiune Fabrica de antibiotice de la Iași. REVISTA CU PAIAȚE : Teatrul ,,C. Tănase" — sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 ; BUCU : Teatrul Ţăndărică — sala Academia (14 73 51), ora 17.