România Liberă, octombrie 1976 (Anul 34, nr. 9933-9958)

1976-10-01 / nr. 9933

Pagina a 2-a —1 octombrie 1976 Azi se deschide Decada cărţii româneşti Tradiţionala Decadă a cărţii româneşti, care se deschide astăzi in întreaga ţară, marchează nu numai o sărbătoare a cărţii ci, ceva mai mult decit atit, o manifestare complexă, cu un accen­tuat caracter de lucru, menit să contribuie la ri­dicarea calităţii muncii editoriale, a activităţii culturale în general, la aşezarea acestei munci în cadrul nou, stimulativ prevăzut de Programul de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Congresului educa­ţiei politice şi al culturii socialiste în domeniul muncii ideologice şi cultural-educative. Manifestările culturale diverse, programate de actuala ediţie a „Decadei cărţii româneşti“ tind să acopere întreaga ţară, antrenînd la reuşita dezbaterilor, întîlnirilor, simpozioanelor etc., o masă cit mai mare de cititori şi de activişti in domeniul muncii cu cartea. Vor fi organizate cu acest prilej o suită de ac­ţiuni interesante : expoziţii de cărţi in librării, în săli publice, în biblioteci ; expoziţii tematice; întilniri cu autori în cadrul unor dezbateri cu cititorii, al lansării de noi volume, în cadrul unor vizite în Întreprinderi, instituţii, şcoli, unităţi agricole ; dezbateri cu editorii­­ care vor pre­zenta proiectele editoriale pentru anul viitor ; simpozioane sau mese rotunde cu participarea cititorilor, autorilor, editorilor, librarilor, biblio­tecarilor, etc. ; montaje literar-muzicale ;• procese literare ; recitaluri de poezie patriotică ; specta­cole de teatru scurt. Vor fi organizate in această perioadă consfă­tuiri pe teme ca „Biblioteca — factor activ în procesul educaţiei socialiste a maselor“, „Struc­tura şi calitatea colecţiilor bibliotecii ,— o pro­blemă de politică culturală“, etc. Tot în timpul decadei, în zilele de 7 şi 8 oc­tombrie va avea loc a cincea ediţie a consfătuirii pe ţară a librarilor, care va lua în discuţie sta­diul şi mijloacele actuale de difuzare a cărţii. Paralel, se vor desfăşura „Zile ale cărţii“ în di­verse întreprinderi, instituţii, pe şantiere, în şcoli, iar in diferite oraşe vor fi deschise saloane de carte. (Tîrgu Mureş, Suceava, Deva, Braşov, Fă­găraş, Baia Mare, Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu, Tîrgovişte, Moreni, Sfîntu Gheorghe). Iată şi programul primelor zile în Bucureşti. Astăzi, la orele 13, la librăria „Mihail Sadoveanu" — deschiderea festivă a decadei cărţii româneşti. Incepînd de mîine, la aceeaşi librărie sînt pro­gramate „Zilele editurilor“, în următoarea ordine: Ziua Editurii Politice (sîmbătă 2 octombrie, orele 12) ; Ziua Editurii Academiei (luni 4 octombrie orele 18) ; Ziua Editurii Minerva (marţi 5 oc­tombrie orele 18) ; Ziua Editurii Eminescu (miercuri, 6 octombrie orele 18) ; Ziua Editurii Albatros (joi 7 octombrie orele 12.30) ; Ziua Edi­turii Kriterion (joi 7 octombrie orele 18) ; Ziua Editurii Tehnice (vineri 8 octombrie orele 18) ; Ziua Editurii ştiinţifice şi enciclopedice (sîmbătă 9 octombrie orele 12.30) ; Ziua Editurii Militare (duminică 10 octombrie orele 11). Alexandru Ciucurencu-artist plenar Am celebrat la douăzeci şi şapte septembrie, şapte­zeci şi trei de ani de viaţă ai maes­trului Alexandru Ciucurencu, de peste cinci decenii personalitate marcantă a vieţii spirituale a poporului român, nume de pres­tigiu în cultura lumii contem­porane. Il celebrăm anali­tic, îl celebrăm afectiv ; arta sa face parte relevantă din memoria timpului nostru. Artiş­tilor prin vocaţie, printr-o vo­caţie evidentă şi intangibilă, li se rezervă întotdeauna o canti­tate de măreţie fără emoţii. Sin­gurele emoţii le-a avut, poate Alexandru Ciucurencu, ca pro­fesor, calitate în care trebuia să-şi înveţe elevii să nu-l imite, întrucît este inimitabil , chiar dacă pare atit de accesibil, chiar dacă atit de uşor recunoaştem „nu, Ciucurencu“. Oare, noi nu l-am imitat nici­odată ? N-a repetat niciodată privirea noastră un tablou al său, în sine, într-o plăcută stare de seducţie, fără să mai cerce­teze pină la pinza albă ? Pîn­­zele lui Ciucurencu par a nu fi fost niciodată albe. N-a­ pîlpîit niciodată roşul lui Ciucurencu. Imaterialitatea, lumina inefabilă a picturii sale dizolvă materiali­tatea „manoperei“. L-am fi com­parat cu un Sadoveanu, dacă francezii n-ar fi văzut mai de mult în „acest artist român, do­tat cu cel mai profund sens al armoniilor şi al contrastelor, un fel de Balzac, care. ..ştie să vadă lumea cu ochi noi“, care „o dezbracă de tot ceea ce este de prisos, astfel că goliciunea cheamă la meditaţie“. Un critic grec aşează „impre­sia de operă totdeauna fără sfîr­­şit a lui Alexandru Ciucurencu" în terenul luptei continue dintre abstract şi concret, enunţind astfel o premisă de încadrare a marelui pictor român în prima linie a universalităţii. Lupta dintre abstract şi concret atinge la Ciucurencu, poate pe plan mondial, un foarte pacific punct al său : concretul şi abstractul se suportă reciproc, se armoni­zează şi se luminează de viaţă. Conţinutul şi forma se stimulea­ză solidar ; conţinutul nu trau­matizează forma, forma nu vio­lentează conţinutul. Avem tendinţa să reţinem pentru rigoarea lor compoziţio­nală, pentru coincidenţa dintre fond şi formă, operele sale de inspiraţie nemijlocit istorică şi cităm cu predilecţie celebra sa lucrare „Ana Ipătescu“. Maxi­mum de stilizare atins de artist in acest tablou le justifică op­ţiunea. Un temerar n-a fost însă niciodată redus la direcţia sa. In plan foarte general, trebuie, de altfel, afirmat că stilul, că au­tenticitatea interioară a „stilului Ciucurencu“ izvorăşte din capa­citatea dezinvoltă a artistului de a se situa, de a se plasa la limita gnoseologică a conţinutului cu forma, a materialului cu trans­cendentul, a finitului cu infini­tul. Remarcabile au fost întot­deauna la Ciucurencu esenţiali­­zarea conţinutului şi spontanei­tatea prezentării, lui. Un aer de imediat, cu profunde semnificaţii filosofice, întîlnim de fiecare dată la suprafaţa actului final de creaţie , un realism intrinsec, un realism care admite deopo­trivă­ realul şi irealul, naturalul şi convenţionalul, starea crista­lină şi starea amorfă, luciditatea veghei şi transluciditatea reve­riei, logica faptelor şi incandes­cenţa efectelor. Plastica lui Ciucurencu frea­mătă de viaţă, trăieşte. Princi­piul de creaţie al artistului este un principiu universal; arta des­tinată tuturor oamenilor trăieş­te. Ciucurencu este unul dintre marii noştri creatori care au ri­dicat pictura la nivelul artei populare. Culorile lui Ciucuren­cu sunt culori „populare“, teh­nica sa este o tehnică de pro­venienţă tradiţională, o expe­­rienţă istorică, un cromatism originar, bazat pe forţa de ex­presivitate a contrastelor, pe plenitudinea culorilor primare. Este izbitor faptul că Alexandru Ciucurencu s-a impus prin pa­rafraze curajoase la valori uni­versale apreciate ca piscuri — Autoportretul din 1937 este o replică rezistentă la da Vinci, de exemplu — pentru ca apoi, cu o tenacitate sublimă să exploreze adîncul fiinţei şi conştiinţei sale, expopulat de idoli, pină la sa­voarea, pină la bucuria de a fi, de a descoperi în sine un artist popular unic. Ceea ce identificăm instanta­neu în faţa unui tablou de Ciu­­curencu este o pictură populară un registru cult, o pictură pe care n-o poate, intimida nici fau­­vismul, nici cubismul, nici ex­presionismul ; o pictură in con­ştiinţă de cauză, înclinăm­ să credem că arta populară trebuia apărată astfel, că trebuia „culti­vată“, pină la demonstraţia că, fiind artă, nu poate fi destinată decit tuturor oamenilor, că mai departe de spectrul solar a fost şi va fi tot spectrul solar. Pictu­rile lui Ciucurencu sunt spectre adevărate, prin ele pot fi pri­vite, fără teamă, fără anxietate , umanitatea, adevărul, libertatea, idealurile. Celebrăm în Alexan­dru Ciucurencu un om, un pro­fesor şi un pictor excepţional. Pentru meritele sale i s-au atribuit, pe lingă o serie de dis­tincţii şi înaltele titluri de artist al poporului şi membru cores­pondent al Academiei.­­ Contribuţia sa la patrimoniul artistic al ţării şi al umanităţii este de netăgăduit. Experienţa sa de artist angajat în existenţa socială a unui secol marcat de dureroase convulsii şi prefaceri istorice fără precedent s-a trans­mis şi se transmite generaţiilor următoare de artişti, ca un exemplu de conduită artistică şi civică. Sunt atributele care au făcut din Alexandru Ciucurencu un artist al poporului, căruia îi dorim să poată sluji mai departe cu viaţa şi opera sa cauza nobilă a spiritualităţii române. Ion Stoica Se împlinesc două decenii de cind l-am ascultat prima oară pe Sviatoslav Richter, intr-un re­cital dat la sala „Ceaikovski“, din Moscova. De atunci, i-am urmărit cu pasiune evoluţia, de-a lungul repetatelor sale vizite în ţara noastră iar în ultimii ani — şi la Tours, unde, după cum se ştie, vară de vară se organizea­ză festivaluri centrate în jurul acestei personalităţi, definitorii pentru ce a adus veacul nostru mai valoros în istoria artei in­terpretative. Ei bine, publicul românesc se poate socoti prive­­legiat pentru că poate niciodată Richter nu ne-a apărut într-o asemenea formă, ca in cele două memorabile după amiezi de mu­zică pe care ni le-a dăruit marţi şi miercuri la Ateneu. Acum, la Bucureşti, s-a Înfăp­tuit sinteza supremă intre cele două aspecte fundamentale ale personalităţii lui Richter — în­volburatul, furtunosul şi poetul meditaţiilor sonore infinite. Ceea ce poate n-am crezut po­sibil, s-a înfăptuit. L-am regă­sit, adică, din nou pe Sviatoslav Richter La acea incandescenţă u­nică a trăirilor deşteptate de pianul său şi, in acelaşi timp, pe maestrul arhitecturilor sonore perfecte, pe artistul clasic în toată puterea cuvîntului, supu­­nîndu-și eul legilor măsurii cum­pănite, armoniei cosmice. Cioc­nirile titanice se petrec totdea­una în perspectiva largă a în­tregului operei tălmăcite, drama instrumentală — pentru că, la Richter, totdeauna sint antrena­te in joc vîrtejuri fundamentale ale vieţii, ale conştiinţei noastre — are o direcţionare precisă, a­­rătind spre rezolvarea ei. Din toate aceste motive, Svia­toslav Richter ne apare astăzi ca interpretul beethovenian prin excelenţă. Arta lui este înrudită cu aceea a compozitorului tăl­măcit , este puternică, bărbă­tească privind în faţă asprimea şi dominînd-o, compensînd veş­nic laturile dure ale existenţei prin generozitatea izvorului liric, prin dăruirea continuă a prea­plinului inimii celor din jur. Din recitalul de sonate de Beethoven, Început cu haydnia­­na, dar şi vizionara. Sonata in la minor, op. 2 nr. 1 şi încheiat, la cealaltă extremă a ciclului, cu Sonata în do minor, op. 111, vom rămîne poate îndeosebi cu amintirea, parcă sculptată in marmoră seculară, a Son­atei in la bemol major, op. 26. Intona­rea temei variaţiunilor şi mo­delarea ţesăturii iscată in jurul ei era ca o întruchipare a ideii de perfecţiune — dar o desăvâr­şire vie, in acţiune, nu una în­cremenită în auto-contemplare. După pîlpîirea Scherzo-ului, a­­cel celebru Marcia funebre sulla morte d’un Erie, în care Richter sloboade pe pian glasu­rile tunătoare şi evocatoare ale orchestrei : din clape se inalţă zvonuri de goarne solemne, adu­ceri aminte glorioase, tristeţi nobile. Iar finalul, după întrebă­rile lui tulburătoare, se stinge parcă un neant, reliefîhd ideea muzicii fără de Început şi fără de sfirşit,­ atit de apropiată lui Richter. Dar n-ar fi drept să uităm nici dipticul acela cutre­murător al ultimei sonate, în­­crîncenarea opusă meditaţiei, blocurile sonore ameninţătoare dizolvate în cîntul suav al Ani­­ettei şi al variaţiunilor ei filo­zofice. Al doilea recital, mai variat ca program, începe tot cu Beethoven şi continuă cu micul Carnaval, Carnavalul din Viena de Schumann, cu forfota sărbă­torească a Începutului, cu du­ioşia de cintec interiorizat a Românţei, cu pitorescul aluzii­lor lui programatice. Iar din Chopin, răminem cu nostalgia Studiului în do diez minor si cu pîlpîirea fantastică a Scherzo­­ului un mi minor , toate, scălda­te, la sfirșit, în aroma parfumu­­rilor debussiste. Alfred Hoffman Recitalurile Richter UNA PE ZI de MATTY Elevii şi plantele medicinale In mai fiecare şcoală sătească s-au strins şi umil acesta can­tităţi importante de plante me­dicinale, mulţumită bunelor în­demnuri ale dascălilor şi hărni­ciei elevilor. In citeva şcoli din judeţul Dolj, elevii au pus la înde­mina industriei de medica­mente şi unităţilor farmaceutice cantităţi de ordinul miilor de kilograme de plante medici­nale. Mult apreciatul muşeţel a stat bineînţeles, în centrul aten­ţiei : copii din Rojişte au strins, uscat şi predat aproape 1 200 kg, cei din Poiana Mare aproape o tonă, iar cei din Hunia cu citeva zeci de kilograme peste tonă. (ION BECHERU). De sezon Căruţa cu coviltir a oprit — poate din intîmplare, poate in­tenţionat — chiar in faţa maga­zinului Cooperativei de consum din comuna Căzăneşti (judeţul Ialomiţa). Unul cite unul se string şi clienţii. Fiecare cum­pără cu­ var are nevoie, unul 5 kg, altul 10 kg. Faptul poate că nu ne reţinea atenţia, dacă prin­tre cumpărători nu se afla în­săşi... gestionara magazinului amintit ! Era bucuroasă că a re­zolvat astfel problema, deoarece la ea in magazin această marfă lipseşte de multă vreme. Pină şi magazinul „Mobila", care de regulă vinde aici şi var, oferă acum solicitanţilor doar bine­voitorul... „Nu avem“. A avut, e drept, astă primăvară. A primit 36 tone, dar s-au vindut. De atunci, tot aşteaptă ca IJECOOP ■Ialomiţa să-şi onoreze obligaţiile şi să-i livreze marfa. Cit mai aşteaptă nu se ştie, dar varul lipseşte tocmai acum, cind orice gospodar face o serie de repa­raţii la casă. Şi mai este o în­trebare : de unde avea var căru­ţaşul amintit. (V. DINU). Ca să intre toată lumea!... Afacerea este anunţată prin afişe şi alte forme de publici­tate. Dar cite cinci lei pentru fiecare cocioabă, (pe roate sau fără roate), primeşti un bilet soios care se vede că a trecut prin multe miini (şi care este reţinut la intrare pentru a fi re­pus in circulaţie) şi intri. Primul număr : o fetiţă cu zîmbetul îngheţat pe buze stă rezemată de un panou, in timp ce un ins legat la ochi aruncă o duzină de cuţite, conturindu-i silueta. In altă baracă, nişte mu­laje vor, chipurile, să demon­streze evoluţia vieţii pe pămînt — dar mizează pe diferite cu­riozităţi, cum ar fi un purceluş cu două cozi. In rest, menaje­rie , animale bătrine, intr-o stare de subnutriţie şi de necu­răţenie. Mai există un număr, un cline, care face giumbuş­lucuri şi care e prezentat drept vedetă de film , cică ar fi jucat un „Veronica“... Şi toate acestea la un loc se numesc ,,Luna — Parc“ ! Lume, lume, veniţi să vedeţi ce n-aţi mai văzut, săptămîna aceasta la Piteşti, săptămîna viitoare cine ştie unde, cu o autorizaţie dată de cine ştie de cine şi cine ştie de ce... (MARIN IONIŢA). Pasiunea pentru litera tipărită La Centrul de librării al ju­deţului Sibiu a avut loc zilele trecute o festivitate aparte : sărbătorirea difuzorului volun­tar de carte Boris Perecrestov care, de 25 de ani, propagă cu pasiune litera tipărită în ruralul muncitorilor de la întreprinde­rea de tricotaje „7 Noiembrie“, din municipiul de pe Cibin. Festivitatea a avut loc in pre­zenţa angajaţilor Centrului de librării şi a celor peste 30 de difuzori de carte din oraş — Reimar Ungar, directorul insti­tuţiei, relevînd­ în cuvîntul său activitatea deosebită a acestui om care a difuzat pină acum peste 600 000 de volume, ajutind zeci şi zeci de oameni să-şi or­ganizeze şi biblioteci proprii. Şi deşi s-a pensionat anul acesta, Boris Perecrestov nu şi-a înce­tat activitatea de difuzor al căr­ţii, el venind, in continuare, zil­nic in secţii unde organizează standuri cu vinzare, face reco­mandări sau chiar scurte pre­zentări asupra conţinutului unor volume, el însuşi fiind şi un pa­sionat cititor. (V. LÁZÁR). Meii actori— delfinii După ce toată vara a fost asaltat de zeci de mii de vizita­tori, Delfinariul din Constanţa şi-a închis porţile pină la pri­măvara viitoare. Pentru public — căci înăuntru continuă munca. Gil, Mara, Tomi, Lia şi ceilalţi delfini, care pină mai acum o lună zbenguiau nestingheriţi in apele Mării Negre, se pregătesc să devină... actori. Deocamdată, ei se acomodează cu noul lor domiciliu şi cu dresorii, urmind ca, in curind, să înceapă pri­mele repetiţii. „In prezent, dis­punem in total de şapte exem­plare reuşite din speciile Delphi­­nus Delphis şi Phocaena captate de curind “ ne informează pro­fesorul Marcel Stanciu, directo­rul Complexului muzeal de ştiinţele naturii, instituţie care patronează şi Delfinariul. Pre­gătirea delfinilor este o muncă grea şi migăloasă, dar cu rezul­tate spectaculoase“. (ION PO­­POVICI). Rubrică realizată de Pia Rădulescu Pe Valea Cerbului • Faptele aparţin meteorologilor CĂTĂLIN MANOLIU şi DORIN OLTEANU de la staţia Omul din Bucegi • Povesteşte PETRE IONESCU, maistru la şantierul de construcţii Babele — Două săptămini la Omul a nins. Stratul de zăpadă are 35 cm. Prin unele locuri s-a putut schia. Trei turişti s-au încume­tat să urce pină la Omul. Unul dintre ei la intrarea d­in Ceardac alunecă şi cade pină in fundul Văii Cerbului. Avea in picioare un loc de bocanci, ghete de pistă. Poate n-ar fi rău să vă spun şi cum a ajuns tînărul în Valea Cerbului. Unul dintre tovarăşii de drum intinzîndu-i o sticlă cu alcool i-a zis : „Prinde-o dacă vrei să bei“ şi i-a dat drumul în zăpadă. N-a mai apucat să prin­dă sticla şi a ajuns in vale. Cei doi au bătut apoi la poarta sta­ţiei meteorologice. Meteorologii Cătălin Manoliu şi Dorin Olteanu s-au echipat imediat. Maria Ol­teanu le-a pregătit repede bidoa­nele cu ceaiuri calde. Cătălin Manoliu le-a spus celor doi ti­neri care ii însoţeau pe acciden­tat să-i aştepte la Capul Cearda­cului, ca să ajute la transportul rănitului. Meteorologii au cobo­­rît 800 de metri pină la Valea Cerbului, unde l-au găsit pe ti­­năr încă in viaţă.­ L-au reanimat in acele condiţii, i-a dat ceai cald şi l-au scos cu ajutorul cor­zilor pină la Capul Ceardacului. Numai in corzi pe o zăpadă alu­necoasă. Acţiunea de salvare a durat de la ora 13 la 18. Spre surprinderea meteorologilor, co­legii rănitului dispăruseră. Vin­­tul se înteţea bătind din faţă. Se inserase. Dorin Olteanu a tre­buit să se întoarcă la stafie. Că­tălin Manoliu l-a învelit atunci pe accidentat cu o folie specială de aluminiu (care păstrează tem­peratura constantă a corpului), l-a luat in spate şi l-a dus pină la Babele. Aici, cabaniera Maria­ Bordea i-a îngrijit rănile. Intre timp a fost anunţat „Salvamon­tit!“ din Sinaia şi rănitul a fost transportat la­­ spital. Rubrica „Fapte povestite de cititori­* aşteaptă colaborarea dvs. despre fapte exemplare de muncă şi de viaţă, întimplări deosebite. Aşteptăm pe adresa : „România liberă“, Piaţa Scînteii nr. 1, pentru rubrica „Fapte povestite de cititori“, (sau tel. 17 46 60). Rubrică realizată de PETRE MIHAI BÂCANU ErrvH?*wmra„România liberă•• Răspunzînd invitaţiei controlului obştesc... ...am participat, timp de două zile, la verificarea activităţii magazinelor „Delta Dunării“ (strada Beldiman 2) şi „Mistreţul“ (Piaţa Kogălniceanu) , magazine de prezentare ale Departamentului industriei alimentare. Sesizările cetăţeneşti de la care s-a pornit spre cele două adrese a­duceau la cunoştinţa Comisiei municipale de control obştesc a Frontului Unităţii Socialiste o serie de aspecte incompatibile cu statutul de unităţi model pe care-l au aceste magazine. ETICA SI COMERŢUL !»­in deficit la două magazine de prezentare „Nu-mi amintesc­­să ne fi fă­cut cineva, vreodată, un control atit de serios !“ , a exclamat, la un moment dat, responsabilul Ilie Roata, de la „Delta Dună­rii...“ Aşa cum sesizaseră mai mulţi cetăţeni, echipa s-a con­vins că o serie de mărfuri intră in depozite, dar nu apar in rafturi, după cum nu i-a scăpat atenţiei tacita schim­bare de profil operată in ultima vreme. Din magazin care trebuia să vîndă, preponderent, produse alimentare şi să testeze cu o serie de noutăţi preferinţa consumatorului, „Delta Dună­rii“ a devenit astăzi — in pro­porţie de peste 80 la spita — un loc unde găseşti la discreţie băuturi alcoolice. Ciudat cum fo­rul tutelar acceptă ca sub firma unui astfel de magazin de pre­zentare să fie expuse şi vîndute — în spaţiul modest ce le-a mai fost destinat — conserve care n-ar fi avut ce căuta acolo. Doc­torul Ion Dumitru, din partea Centrului sanitaro-antiepidemic al Capitalei, invitat de controlul obştesc la faţa locului, a decis scoaterea din consum a unui lot de conserve pină se vor pro­nunţa analizele de laborator... Cum rămîne, pe de altă parte, cu datoria esenţială a acestui magazin de a promova noul ?! Cum se poate ca, acum, spre sfirşit de septembrie, să nu gă­seşti măcar un produs din ceea ce fabricile de conserve au pre­lucrat anul acesta ? Gestionarul Vasile Toma ne-a arătat, ce-i drept, câteva lădiţe cu produse recente — dulceţuri de prune verzi şi căpşuni —, dar a preci­zat imediat că sunt reţinute pentru restaurante, ca să se prepare cocteiluri... Activiştii obşteşti remarcă, jus­tificat, cu­ zel se depune, în schimb, pentru aprovizionarea cu băuturi , întreaga terasă a ma­gazinului acoperită cu navete de sticle, încolonate pentru a intra la vînzare, rafturile fiind pline cu licori de tot soiul... „Băuturile aduc cîştiguri mari cu eforturi mici, dar acesta nu poate fi scopul unui magazin­etalon“ — trăgea o primă con­cluzie tovarăşul Lucian Blaj, şeful echipei şi membru al Co­misiei municipale de control obştesc. Dorim să vizităm o magazie improvizată, insă gestionarul de la mezeluri — Ion Ţurlui — sus­ţine că n-ar fi nimic de văzut acolo, decit nişte ambalaje, niş­te cutii de carton... Gestionarul clipeşte neliniştit, cind echipa intră, totuşi, in magazie şi des­chide un dulap în care do­sise 76 de kilograme de salam de Sibiu... Constatări in această ordine de idei aveau să mai urmeze : 36 de kilograme de şuncă de Praga, 38 de kilogra­me de caşcaval de Dobrogea, bucăţi întregi de muşchi ţigă­nesc, cutii cu ciorbă de burtă cu smintina şi multe altele. Şeful de unitate nu neagă adevărul unor vânzări preferenţiale. Nimic nu se face pe gratis, bineînţe­les : responsabilul e căutat de o persoană cu un pachet de la ma­gazinul „Victoria“ ,­­de la „Mi­streţul“, din Piaţa.Kogălniceanu, a sosit, în chip de „mică aten­ţie“, o navetă cu carne de porci­„Dacă vă prind că mai vin­­deţi măcar un kilogram de carne pe uşa din spate, vă dau pe toţi afară !...­ De miine, vă voi lua cheile şi voi cere schimbarea numărului de telefon !“ — spune directorul Gheorghe Petrescu, răspunzător de activitatea ma­gazinelor D.I.A. Gel direct vizat era Mihail Predescu, şeful ma­gazinului „Mistreţul“, care pri­mea ploaia reproşurilor cu capul in pămînt. Cu puţină vreme îna­inte, M. Predescu declarase echipei de control obştesc că aproape o sută de kilograme de carne primiseră destinaţii pre­ferenţiale şi din dispoziţia con­ducerii Întreprinderii. Şeful echipei, tovarăşul Blaj, ii aminteşte tov. director Petrescu cum Ion Ţurlui de la „Del­ta Dunării“ a fost găsit cu marfă dosită şi acum patru ani, primind atunci pentru faptele sale doar o sancţiune simbolică. Să trecem peste acest amănunt şi să revenim la situaţia prezen­tă pe care a consemnat-o con­trolul obştesc la „Mistreţul“ , mărfurile nu numai că se vin­deau unor cunoştinţa pe uşa din spate, dar se vindeau şi pe da­torie ! In urmă cu două zile, Nicolae Simion, responsabilul magazinului vecin — „Mioriţa“ — se aprovizionase cu carne în valoare de 3 376 lei şi pe dea­supra, încă nu o plătise . A. Snaier, şeful biroului comercial din cadrul întreprinderii D.I.A., era înscris „în cont“ cu suma de 193 lei... Logica elementară spune că asemenea abuzuri devin posibile acolo unde nu te temi de control... Cum să te temi de control cind însuşi şeful biroului comercial face ce face ? Cind şeful de unitate Pre­descu scoate din vinzare 4 ki­lograme de salari de Sibiu ui­­tînd să­ le plătească?! Cind di­rectorul­ comercial Anton, de la „Antrefrig“, dă dispoziţii şofe­rului de pe izotermă să lase o pungă cu 5 kilograme de pulpă la „Mistreţul“ că „vine Gologan s-o ridice“... ? ! In aceste condi­ţii, cutezanţa gestionarei Maria Popa care lua bani din vinzare şi pleca după cumpărături per­sonale în oraş, întregeşte un ta­blou general , faptul că Elena Cojocaru încasa 24 de lei dar marca la casă 2,40 lei se înca­drează iarăşi, în aceeaşi suită de incorectitudini... Fiind vorba de o serie de abateri cu conţinut penal, controlul obştesc a solici­tat şi concursul Miliţiei Econo­mice, maiorul Grigore Manea urmând să aprofundeze şi să completeze prezenta anchetă. Directorul Gheorghe Petrescu s-a angajat ca astfel de stări de lucruri să fie definitiv curmate, invitînd controlul obştesc să participe la şedinţele de analiză ce vor fi organizate cu întreg personalul de la „Delta Dunării“ şi „Mistreţul“. Comisia munici­pală de control obştesc opiniază că o asemenea analiză este ne­cesară şi pentru a se stabili partea de răspundere ce revine celor care — în cadrul Între­prinderii D.I.A. — indrumează şi controlează respectivele ma­gazine. Cornelia Simionescu Nota redacţiei : Echipele de control obştesc, din mediul ur­ban şi rural, care doresc să ne invite la acţiunile lor, sunt ru­gate să se adreseze redacţiei, comunicînd în scris — cu zece zile mai înainte — data şi con­ţinutul acţiunii. Adresa : ziarul „România liberă“, Piaţa Scînteii 1, rubrica „Răspunzînd invitaţiei controlului obştesc“. ®&EW­SE Locuiesc in zona Şerban Vodă — Bibescu Vodă, iar acum aproximativ două luni am auzit la o emisiune ra­dio că in această zonă se va redeschide un vechi vad co­mercial. M-a bucurat acest lucru, dar bucuria mi-a fost de scurtă durată, pentru că au fost desfiinţate absolut toate prăvăliile ce ne erau nouă strict necesare, şi anu­me: pline, lapte,tutungerie, si­­fonărie , din două centre de pline n-a rămas nici unul, la fel şi cele două tutungerii existente. Să zicem că ne lipsim de toate acestea, m­ar­­mindu-ne cu răbdare şi aş­­teptind să fie redeschise ; din păcate, insă, lucrurile merg ca melcul sau deloc (pe Bibescu Vodă, localurile sunt închise şi nici urmă de lu­crători). Se spune că, prin­tre altele, mai mult sau mai puţin utile nouă, cetăţenilor, s-ar deschide aci unele ma­gazine cu obiecte de artă populară, un restaurant (la 200 m mai este unul). Con­sider că asemenea magazine, în acest cartier, nu folosesc prea mult. Magazinul „Deli­catese“ din Calea Şerban Vodă este singurul la care s-a lucrat în mod serios şi sper să se redeschidă in cu­rind. Ceea ce mă îngrijo­rează este că şi-a mai redus din profil şi anume se vor vinde numai mezeluri, lac­tate şi carne preambalată. Oare articolele de băcănie care se vindeau tot aici îna­inte vor fi desfăcute intr-un local învecinat ? ! Am fost nedumeriţi şi de ce a fost desfiinţată sifonăria din str. Bibescu Vodă, fiind foarte bine amplasată, cu tot utila­jul montat şi avind în ve­dere că in preajmă nu mai există alta. In concluzie, do­leanţa noastră este ca in a­­cest centru comercial să se deschidă magazine cu un spe­cific util nouă, cu mărfuri de primă necesitate, cum ar fi centre de pline, lapte, si­­foane, tutungerie, băcănie, legume şi fructe, textile, ga­lanterie şi un artizanat, res­taurant, magazin de cravate sau alte mărfuri care nu ne sunt necesare cotidian şi pe care le putem cumpăra in marile magazine din apro­piere : „Unirea“, „Cocorul“ şi altele. ILEANA BALANESCU Str. Şerban Vodă nr. 12 Bucureşti Fiind tehnician de meserie, nu-mi pot explica cum se face că, din cele trei uşi ale vehiculelor de transport în comun, avind toate acelaşi mecanism de inchidere-des­­chidere, aceea de la mijloc — mai puţin utilizată — se strică prima ! Să fie oare vorba de incompetenţa me­canicilor angajaţi cu între­ţinere,a, din cadrul I.T.B.-u­­lui ? In acest caz, ,n­ur mai funcţiona nici una din cele trei" uşi." Or, nu se întimplă aşa. Nur funcţionează numai uşa manipulată, de taxatori. De ce nu se lasă pe seama şoferilor deschiderea respectivei uşi ? Acest fapt l-aş lega şi de un alt aspect privind modul de călătorie şi anume acela de a se crea puncte fixe în oraş pentru procurarea de tichete de că­lătorie, urmind ca în vehi­cule acestea să fie doar perfo­rate. Prin acest procedeu s-ar elibera taxatorii de pe vehi­cule, putindu-se întări, in a­­celaşi timp, corpul de control al I.T.B.-ului (care, in pa­ranteză fie spus, nu se prea face­ simţit), contribuind ast­fel în mod substanţial la buna desfăşurare a progra­mului de parcurs al vehicu­lelor. COSTEL NICOLESCU str. Arieşului nr. 14 Bucureşti Anul acesta am petrecut două săptămini la Casa de odihnă a pensionarilor din sectorul 3 Bucureşti, con­struită în oraşul Breaza — Prahova, local frumos, pre­văzut cu tot confortul. A­­ceastă localitate, care bene­ficiază de un climat şi alti­tudine subalpină, este, in special vara şi toamna, foarte solicitată de cei care au ne­voie de odihnă reală. Totuşi, nu se acordă importanţa cu­venită acestei localităţi şi cererilor tot mai numeroase, dovadă că locurile din vile nu pot satisface solicitările. Un complex hotelier ar fi necesar şi şi-ar dovedi utili­tatea prin­­ atragerea a cu­ mai mulţi vizitatori şi, in special, a celor dornici de o vacanţă liniştită. De ase­menea, cred că exemplul C.A.R.P. a sectorului 3 din Capitală ar putea fi urmat şi de cele din alte sectoare. Ar fi necesar ca şi Consiliul popular al oraşului Breaza să se preocupe mai mult de satisfacerea cererilor vizita­torilor prin deschiderea unui restaurant şi a unei cofetării. In prezent, singura cofetărie aduce sporadic produse din Cimpina, pe care le vinde la sume fixate de vinzătoare, căci nu există preţuri afişate. NNC. RĂDULESCU str. Liviu Rebreanu nr. 17 Bucureşti Cele citeva călătorii făcute vara aceasta cu trenul, mi-au dat ocazia să constat din nou o regretabilă lacună pe care o semnalez in speranţa re­medierii. E vorba de lipsa hărţilor, care înainte figurau pe culoarul fiecărui vagon, înfăţişind reţeaua căilor fe­rate. Folosul acestor hărţi este indiscutabil pentru orice călător, care poate să urmă­rească astfel traseul, să cu­noască succesiunea staţiilor, să calcileze distanţele, să combine diferite itinerarii. Pe Ungă aceste indicaţii practice, hărţile puneau sub ochii călătorului român şi mai ales celui străin imagi­nea ţării, hotarele, cursurile de apă, localităţile, după importanţa lor etc., ceea ce era foarte instructiv. Rein­troducerea lor cred că intră in obligaţiile elementare ale C.F.R. Prof. N. N. CREŢU B-dul Republicii nr. 51 Bucureşti PROGRAMUL 1 10 ! Teleşcoala. Resursele naturale ale Terrei; Mecanisme pentru transfor­marea mişcării de rotaţie ; Coroziu­nea metalelor şi aliajelor ; Structura cristalină a materiei­­ In căsuţa cu pitici ; 11 : Sa trăim şi să muncim in chip comunist ; 11,25 : Plaiuri miori­tice ; 12,10 : Snagovul ; 12,30 : Biruit­­au gîndul ; 12,55 : întrebări şi răspun­suri ; 13,25 : Telex ; 16 s Teleşcoala. Dialoguri pe teme de învâţâ­­mînt ; Tehnologie didactică mo­dernă ; 16,30 : Curs de lim­bă engleză ; 17 i Emisiune In limba germană ; 18,55 i Republica Populară Chineză — Rîul de argint ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 i Telejurnal ; 20 i Omul de Ungă­­rie ; 20,30 : Seară da balet ! Anotimpurile de Antonio Vi­valdi ; Solişti : Alexa Mezincescu, Mihaela Crâciunescu, Marta Hertzeg, Eugenia Cotovelea, Paraschiv Pierea­­nu, Nicolae Deneş, Mihai Ciortea, Gheorghe Iancu. Coregrafia : Ale­xa Mezincescu ; 21,15 : In dezbatere publică Programul de măsuri pentru aplicarea hotărîrilor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Congresu­lui educaţiei politice şi al culturii socialiste în domeniul muncii ideolo­gice, politice şi cultural-educative ; 21.35 : Ecran TV ‘76­­ 22,10 - 24 de ore. PROGRAMUL II 17 : Telex ; 17,05 î Caratele aurului verde ; 17,35 ; Șah mat In... 15 minu­te j 17,50 ! Muzică populară ; 18,15 i Drumuri pe cinci continente j 18,55 ! Ce vrăji a mai făcut nevastă mea j 19,20 i 1001 de seri ; 19,30 s Telejur­nal j 20 s Seară de operă ! Rigoletto de Giuseppe Verdi ; In rolurile prin­cipale : Ludmila Bojko, Anatoli Solo­­vianenko (U.R.S.S.), Vasile Martinoiu, Viorel Ban, Veronica Gîrbu ; Condu­cerea muzicală : Constantin Petrovici; Regia : Jean Rînzescu ; 21,30 ; Telex : 21.35 | Tribuna TV­­ 22.05 | Din filmo­teca TV. CINEMATOGRAFE DACA TACE CINTARETUL­­ Patria (11 80 25), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. ULTIMELE ZILE ALE VERII : Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,13 - 20,30 ; Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Palatul Sporturilor *1 Cui- Surii (23 40 40), ora 18. ORIENT EXPRES: Sala Palatului, ora 19.30 ; Festival (15 63 84), orele 8,43 — 11.30 - 14,15 - 17,15 - 20 ; Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,45 - 14,30 -17,15 - 20,15. KATINA: Capitol (16 29 17), orele 9,30 - 11,45 - 14 - 16 - 18,15 - 20,30 ; ȚARA ÎNDEPĂRTATA : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,13 - 13,30 - 16 — 18,15 — 20,30 ; București (15 61 54), orele 8,45 - 11 - 13,15 - 16 18,75 - 20,30 ; Favorit (31 06 15), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 -20,30. LUPTĂTORUL DIN NEW ORLEANS: Casa filmului (13 92 72), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20 ; Mioriţa (14 27 14) orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. UN LOC SUB SOARE : Central (14 12 24), orele 9,15 _ 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15, - 20.30. ARIPI PUTERNICE : Lumina (16 23 35), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. APASII: Victoria (16 28 79), orele 9,15 _ 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 -20.30. MIHAI VITEAZUL : Timpuri Noi (15 61 10) orele 9 - 12,30 - 16 -19.30. PINOCCHIO: Doina (16 15 38), ore­le 9,30 - 11,30 - 13,30 — 15,30. CU MIINILE CURATE : Doina, orele 17,30 - 20. OSINDA : Modern (23 71 01), orele 9.30 - 12,15 - 15 - 17,30 - 20,15; Melodlo (12 06 88), orele 9— 11,15 — 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Feroviar (50 51 40), orele 9,30 - 12 - 14,30 - 17 - 19,30 ; Torni, (21 49 46), orele 9-11,30-14,45 - 17,15 - 20,15. DIAMANTE PE RO|l : Buieştl (50 43 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 _ 18,15 - 2Q, 15. PINTEA : Arta (213186), orei* 15.30 — 17,45 — 20 ; Cosmos (35 19 15), orele 15,30 - 18 - 20,15 ,' Lira (31 71 71), orele 15,30 _ 18 - 20,15. AEROPORT '75: Excelsior (65 49 45). orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Gloria (47 46 75), orele 9 -11.15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20.30 | CEI 13 DE LA BARLETTA : Aurora (35 04 66), orele 9 _ 11,15 _ 13,30 -15.45 - 18 - 20,15 ; Flamura (85 77 12), orele 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20.15. FINIST,SOIM VITEAZ : Flamura, ora 9. NEBUNA DE LEGAT : Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. COMISARUL PIEDONE LA HONG­KONG : Cotroceni (49 48 48), orele 10 - 12,30 - 15 - 17,30 - 20 ; Flacăra (21 35 40), orele 10 - 16 - 18 - 20. FILIERA 1­ : Bucegi (17 05 47), orele 15,30 - 17,45 - 20. ROMANTA PENTRU O COROANA : Dacia (50 35,94), orele 9 — 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. MICUL INDIAN : Floreasca (33 29 71), orele 13,30 - 15,30 - 18 - 20. PISICILE ARISTOCRATE : Giuleşti (17 55 46), orele 10 - 15,30. CIND VINE SEPTEMBRIE : Giuleşti, orele 17,45 - 20. MELODIILE CARTIERULUI : Drumul Sării (31 28 13), orele 15.30 - 18 -20.15. CĂLĂREŢUL CU EŞARFA ALBA : Fe­rentari (80 49 85), orele 15.30 - 18 - 20.15-EU ŞI DRAGELE MELE MATUŞI­­ Crîngaşi (49 21 15), ora 17. TEXAS, DINCOLO DE RIU : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20. TOM ŞI JERRY : Pacea (60 30 85), orele 14 - 16. OPERAŢIUNEA „MONSTRUL" : Pa­cea, orele 18 - 20.15. ULZANA - CĂPETENIA APAŞILOR : Moşilor (12 52 93), orele 15.30 - 18 - 20. ZILE FIERBINŢI : Popular (35 15 17), orele 16 - 18 - 20. CĂLĂREŢUL FARA CAP : Progresul (23 94 10), orele 15.30 - 17.45 - 20 B.D. INTRA IN ACTIUNE : Rahova (23 91 00), orele 16 - 18 - 20. AVENTURLE CELOR TREI MUZICANTI: Unirea (65 20 45) orele 16 - 18 - 20. SUFLETE CONDAMNATE : Viitorul (11 48 03), orele 16 - 18 - 20. MISIUNE PRIMEJDIOASA : Vitán (21 39 82), orele 16 - 19. CALENDAR 1 octombrie 1976 Soarele răsare la ora 6,14 şi apune la ora 17,56 © In 1843 a apărut periodicul ,,în­văţătorul satului* editat de Petrache Poenaru. © In 1881 s-a născut criticul literar Eugen Lovinescu.­­© In 1899 a încetat din viaţă pro­zatorul şi publicistul Anton Bacalbaşa. © In 1955 a intrat în funcțiune Fa­brica de antibiotice de la Iași. REVISTA CU PAIAȚE : Teatrul ,,C. Tănase" — sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 ; BU­CU : Teatrul Ţăndărică — sala Acade­mia (14 73 51), ora 17.

Next