România Liberă, februarie 1977 (Anul 35, nr. 10037-10060)

1977-02-01 / nr. 10037

Pagina a 2-a — 7 februarie 1977 din agenda FESTivului NAŢIONAL „ClNTAREA ROMÂNIEI“ Bogată activitate­ ­ culturală la Flămînzi Localitatea de unde a pornit in 1907 răscoala ţăranilor, Flă­­minzi, cunoaşte in aceste zile o intensă participare la Festi­valul naţional „Cintarea Româ­niei“. Locuitorii acestei aşezări şi-au propus­­să cinstească me­moria străbunilor lor, care s-au ridicat acum 70 de ani la luptă pentru dreptate. In acest con­text se cuvine menţionat că membrii cineclubului „Luceafă­rul“ din Botoşani au terminat recent de filmat la Flămînzi un scurt-metraj intitulat ,,Omagiu la 1907“. Un alt eveniment îl reprezintă piesa de teatru „Ba­lada răscoalei“ semnată de Du­mitru Lavric. Luna cărţii la sate va fi marcată in comună printr-o expoziţie de carte, pre­cum şi prin bogate programe artistice la care îşi vor aduce contribuţia ansamblul folcloric­­.Rapsozii Botoşanilor“, forma­ţiile Şcolii populare de artă, ce­naclul literar „M. Eminescu“ din Botoşani şi formaţiile artis­tice de amatori de la căminele culturale din Frumuşiţa, N. Băl­­cescu, Flămînzi. Locuitorii co­munei Flămînzi vor mai asista la o şezătoare literară intitulată :,De la strămoşii mei pînă la tine“ organizată de Studioul de radio, din Iaşi, în colaborare cu Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de amatori. (V. CHIURTU). Prima confruntare cu publicul In perioada etapei de masă a Festivalului naţional „Cintarea României“, in judeţul Neamţ s-a înregistrat nu numai o creş­tere a numărului de participanţi şi o îmbunătăţire substanţială a nivelului interpretativ dar şi o evidentă afirmare a activităţii de creaţie artistică. Pretutindeni, in oraşe şi sate, au luat fiinţă troi cercuri de creaţie artistică şi literară. Pentru mulţi dintre membrii acestor cercuri, expo­ziţiile deschise în ultima vreme au prilejuit şi prima confrun­tare cu publicul. La Bălţăteşti, Săbăoani, Boţeşti,­ Tarcău şi in alte 13 localităţi au fost deschi­se, în această perioadă, expozi­ţii colective de pictură, grafică şi metaloplastie. Cele peste 400 de lucrări expuse de artiştii plastici amatori sunt inspirate, în cea mai mare parte, din munca şi faptele oamenilor, din transformările înnoitoare care au avut loc pe aceste meleaguri. In municipiul Roman, cu prile­jul deschiderii expoziţiei, a fost constituit un cenaclu municipal de artă plastică din care fac parte artişti amatori, în marea lor majoritate muncitori la în­treprinderea de ţevi, întreprin­derea mecanică, întreprinderea de materiale de construcţii şi din alte unităţi economice din oraş. Tot in această perioadă, la Podoleni, Tirgu Neamţ şi Ro­man au fost deschise expoziţii de artă fotografică iar la Făr­­caşa, Bălţăteşti, Bicaz Chei, expoziţii de artă populară. (C. AZOIŢII). Concurs de creaţie Comitetul judeţean Braşov de cultură şi educaţie socialistă, Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă. Consiliul judeţean al sindicatelor şi Comitetul jude­ţean U.T.C. au lansat în rindul creatorilor amatori din judeţ un concurs de creaţie literar­­muzicală intitulat „Drum de victorii“. Lucrările literar-mu­­zicale, piese de teatru intr-un act, montaje literar-artistice, poezii patriotice şi revoluţio­nare, programe pentru brigăzile artistice, piese corale, cîntece de muzică uşoară şi idei pentru dansuri cu temă ce vor fi apre­ciate şi premiate în cadrul aces­tui concurs vor îmbogăţi reper­toriul formaţiilor artistice care participă la fazele superioare ale Festivalului naţional „Cin­tarea României". (DUMITRU BUJDOIU). Rapsozii comunei In cadrul fazei de masă a Fes­tivalului naţional „Cintarea României“, in judeţul Botoşani, s-a organizat şi se desfăşoară un gen de spectacol literar realizat cu versuri ale unor cunoscuţi poeţi populari din această parte a ţării. Astfel de spectacole au avut loc in comunele Vorniceni, Avrămeni, Vlăsineşti, Copălău, versurile aparţinind unor rap­sozi din chiar localităţile res­pective. De pildă, in cadrul spectacolului, literar din comuna Vorniceni, locuitorii au ascultat creaţia consăteanului lor Ale­xandru Nichifor. Cei din Avră­meni, poeziile Măriei Pahon. La Vlăsineşti s-au citit versurile lui Dumitru Sologan, iar la Copă­lău spectatorii au aplaudat crea­ţia poetică a lui Vasile Bălan. (V. C.) Fluieraşi şi frunzărite Pe lingă căminul cultural din Stăneşti (judeţul Gorj) a fost constituit cu mulţi ani in urmă un ansamblu artistic de fluie­raşi, alcătuit în exclusivitate din bărbaţi. Singura excepţie o con­stituie... dirijorul — o entuziastă învăţătoare care a organizat­ şi care conduce formaţia respec­tivă. In ultima vreme ansamblul s-a dublat, ajungind la aproape 100 persoane, pentru că fluiera­­şilor li s-au adăugat „frunzări­ţele“ — formaţie de fete şi fe­mei din sat care cintă din frun­ză. Ele interpretează melodii populare gorjeneşti de la mun­te, pe scena Festivalului naţio­nal „Cintarea României“.­­ION BECHERUL Cenaclu al tineretului Sub egida Comitetului jude­ţean Timiş al U.T.C., la Timi­şoara a luat fiinţă un cenaclu literar-muzical care-şi desfă­şoară activitatea pe lingă Casa tineretului. Spectacolul său de debut, înscris în rîndul mani­festărilor festivalului „Cintarea României“, a fost urmărit cu viu interes de un mare număr de tineri. La reuşita sa au participat formaţii de amatori şi profesio­niste din oraş, poeţii Damian Ureche, Duşan Petrovici, Vasile Versavia, Ion Cădăreanu, un cvartet al filarmonicii „Banatul“, un grup de actori de la Teatrul Naţional timişorean, formaţii de muzică etc. (­ MEDOIA) Concurs pionieresc de afişe Paralel cu alte acţiunii pregă­tite pentru Festivalul naţional „Cintarea României“, Consiliul judeţean Hunedoara al organi­zaţiei pionierilor a organizat un concurs de afişe intitulat „Din stejar, stejar răsare“. Partici­panţii la acest concurs se întrec în realizarea unor afişe care au­ ca temă semnificaţia deosebită a evenimentelor pe care le săr­bătorim în prima jumătate a acestui an, respectiv aniversarea a şapte decenii de la marea răs­coală a ţăranilor şi centenarul independenţei. (­ COJOCARU). Educativ ,si recreativ in teatru­ de revistă Cu implicaţiile sale estetice şi etice, teatrul de revistă româ­nesc însoţeşte de peste un veac oamenii, ideile, societatea noas­tră in procesul transformării lor, luînd atitudine faţă de aspec­tele multiple şi variate ale rea­lităţii. intr-o formă de spectacol complex. Din fuziunea într-o unitate artistică originală a cîtor­­va momente de cuplet, dialog, muzică, dans şi ansamblu s-a ivit, treptat, un raport inedit între conţinut şi expresie, defi­nitoriu pentru profilul genului, al stilului ce-i este caracteristic. Recenta aniversare a două de­cenii de la înfiinţarea teatrului de revistă „Fantasio“ din Con­stanţa readuce firesc în actua­litate viabilitatea şi rosturile estetico-sociale ale genului, aflat mereu în simpatia publi­cului. Amestecul fericit de tra­diţionalism şi de contempora­neitate îi conferă o notă alertă, inedită, autohtonă, în care di­feritele elemente colaborează cu succes la o formă nouă de spec­tacol. La simpozionul organizat de colectivul constănţean cu ocazia festivităţilor aniversare s-a stă­ruit asupra fizionomiei de Sine stătătoare a teatrului de revistă românesc. El nu seamănă , nici cu music-halul englezesc, nici cu cabaretul cehoslovac sau ger­man, nici cu diversele „noc­tambule“ pariziene, chiar dacă are din toate cite ceva. Avind o indiscutabilă valoare educativă in cadrul artei teatrale, revista românească se afirmă ca o rea­litate artistică viguroasă, malea­bilă la solicitările realităţii în continuă mişcare. Vigoarea şi maleabilitatea aceasta ii vin de George Sbârcea la complexitatea ei ca spectacol, de la prestigiul talentelor ce-o slujesc cu generozitate. Ca toate celelalte forme de artă, s-a năs­cut şi ea din continua dezvol­tare a vieţii, alimentată de as­pectele ei multiple. Festivitatea de la Constanţa, cu spectacolele retrospective ale teatrului „Fantasio“ (Săracu Gică la a 700-a reprezentaţie, Super-Fantasio, Fantasio XX etc.), a demonstrat, printr-o ma­sivă participare de public, de cit interes se bucură la noi ge­nul, ce rol însemnat îndepli­neşte el ca mijloc de educaţie şi recreare pe calea artei, cu cită mobilitate şi cit de capti­vant se adresează sensibilităţii în neîntreruptă modificare şi creştere a spectatorilor. Iată un gen teatral care stă pe picioare proprii, îşi făureşte singur ex­presia, nu apelează la autori străini pentru a rămîne mereu viu şi atractiv, îşi forjează firesc şi autonom stilul ce i se potri­veşte, garantindu-i un public însufleţit, recunoscător, nume­ros. Probabil şi fiindcă a aflat modul de a trata, în metafore muzicale şi coregrafice, marile idei-motor ale prezentului, reac­ţiile cetăţeanului în contact cu societatea, cu autoritatea, cu neajunsuri ce sunt şfichiuite cu umor. Tînărul colectiv constănţean a obţinut­ succese mari in activi­tatea sa intensă, fie în oraşul de reşedinţă, fie in turneele prin ţară şi de peste hotare, datorită efortului necurmat de a nu face concesii calităţii textelor şi montărilor, de a avea mereu un colectiv sudat, o orchestră exce­lentă, interpreţi cu o largă gamă de expresie (de la comicul de rară spontaneitate Jean Con­stantin, la cântăreaţa Ileana Mo­­ţica sau trioul Do-Re-Mi), cola­boratori la text, muzică, core­grafie şi decor dintre cei mai buni (Nicuşor Constantinescu, H. Mălineanu, Cornel Patrichi, Doina Levinţa), o concepţie fer­mă despre gen şi posibilităţile sale, originalitate şi cursivitate în îmbinarea elementelor educa­tive şi recreative. Intr-o activitate de două de­cenii, teatrul de revistă din Constanţa a dovedit o perseve­rentă hărţuială a moravurilor şi sechelelor trecutului, sublinierea de bun gust a evenimentelor şi victoriilor muncii, restituirea unei imagini sugestive a vieţii noastre de azi, fiind preocupat neîncetat de zămislirea unui limbaj propriu revistei şi făcind din spectacolele sale un act de creaţie. A acţionat astfel înte­meiat pe simţul îndatoririlor sale educative şi artistice, fără a pierde din vedere aspectul de divertisment, de spectaculos, de recreativ, cu sprijinul muzicii şi al coregrafiei, al textului de sa­tiră, al decorului şi regiei. Colectivul „Fantasio“ are dreptul, la două decenii de la înfiinţare, de a se uita Înainte şi de a se vedea, prin tot ce să­­vîrşeşte şi prin tot ce urmă­reşte, contemporan cu cei din viitor, aşa cum este contempo­ran cu cei ce-i aplaudă azi în număr mare spectacolele­ li­i. UNA PE ZI de MATTY - Ei bine, de cind am aflat din cronica aceea că sunt de-a dreptul genial, am scăpat brusc de falsele mele complexe de superioritate ! Donaţii de colecţii zoologice Muzeul de zoologie al Univer­sităţii Babeş-Bolyai din Cluj- Napoca s-a îmbogăţit cu noi co­lecţii, donate de cadrele didacti­ce ale catedrei respective de la Facultatea de biologie-geografie. Astfel, în componenţa muzeului se numără acum şi colecţia de batracieni şi reptile donată de conf. dr. Bogdan Stugren, cea de miriapode donată de prof. univ. Zachia Matic şi colecţia de neuroptere donată de şeful de lucrări Béla Kiss. De aseme­nea, la zestrea muzeului se mai adaugă o bogată colecţie donată de familia regretatului­ profesor Victor Popa şi o colecţie de in­secte înrudite cu viermii de mă­tase, dăruită de muzeograful principal dr. Lucia Duşa. (V. LAZAR). Escrocherie cu chitanţă După ce se interesa in prea­labil de numele şi situaţia ma­terială a amatorilor de radio­­casetofoane, Aurel Lucian Gri­­gorescu din Piatra Neamţ, ii a­­costa şi intra în subiect : — Vă pot face rost de un ra­­diocasetofon lux, marcă străină reputată. Un adevărat chilipir ! — Dar de unde ? — ii întreba intrigat cite unul. Energeticienii din Doiceşti • Fapta aparţine lui ION MOC, maistru, ION S. RADU, CONSTANTIN RAUTA, muncitori specialişti, GHEORGHE UŢA, SPIRIDON MILEA, sudori, GHEORGHE SOARE, lăcătuş de la Uzina electrică din Doiceşti . Povesteşte ing. CONSTANTIN UNGUREANU. — Un cazan de la Uzina elec­trică din Doiceşti s-a aflat zi­lele trecute in reparaţie. Cind a fost repus in funcţiune, din cauza unui viciu ascuns, o ţeava fierbător de la focarul cazanului a făcut explozie. Dimensiunile avariei impuneau scoaterea ca­zanului din funcţiune cel puțin o săptămină. Acest lucru ar fi însemnat că uzina din Doiceşti n-ar fi realizat o producţie de energie electrică de circa 3 mi­lioane de kWh. — Cu ce­ echivalează această energie ? — Cu o cantitate suficientă pentru a asigura iluminatul pu­blic in municipiul Tirgovişte pe o perioadă de doi ani sau rea­lizarea a 4 600 tone de oţel e­­lectric. Energeticienii din Doi­ceşti n-au fost de acord însă cu oprirea cazanului. Duminică di­mineaţa, când s-a dat alarma, maistrul Ion Moc, alături de Ion S. Radu, Constantin Răuţă, Gheorghe Uţă, Spiridon Milea şi Gheorghe Soare, au venit la uzină şi au început imediat ac­ţiunea de înlăturare a avariei. După ce au testat cazanul pen­tru depistarea defecţiunii, au lucrat continuu de la ora 5 la ora 23, cind au pus cazanul in funcţiune. Vă rog să reţineţi un amănunt : echipa lui Ion Moc a lucrat in condiţii deosebit de grele. In cazan temperatura era mare, motiv pentru care oame­nii au fost nevoiţi să se echi­peze cu costume din azbest, să lucreze in prezenţa unui venti­lator pus in funcţiune sub jet de apă, pentru ca temperatura ridicată să nu le provoace arsuri. Rubrică realizată de PETRE MIHAI BACANU Fifuila Silfii­m Mircea Dinescu. Elanul iniţial al poeziei lui Mircea Dinescu, pe care nostal­gia rurală nu făcea decât să-l întreţină, şi-a schimbat accen­tul. Tandreţea, amintindu-ne pe Labiş sau pe Esenin, pen­tru universul­­ patriarhal­­ al copilăriei şi pentru impulsu­­rile necenzurate ale adoles­cenţei s-a convertit intr-o ironie dură, sarcastică, dar fără tragism, aproape voioasă, la adre­sa nu atît a civilizaţiei moderne, cum s-ar părea, ■ cit a propriului destin într-o lume la sare, poate spre surpriza sa, poetul s-a adaptat, sau care, mai­ bine zis, îl antrenează fără voie. Con­ştiinţa eternei rînduieli a vieţii şi morţii indiferent de cadrul de existenţă, natural ori citadin, al insului contribuie din plin la această acomodare fals-jovială cu noua condiţie, Mircea Di­nescu fiind, in fapt, căutător al unui punct de­ echilibru sau loc poetic ideal in lume. Păs­­trindu-şi mîndria pentru sor­gintea ţărănească, văzută ca un gir al existenţei depline, scapă­ră, pe tonul unei conjururi Îndoite de ea însăşi, chemări la ,.Proprietarul regenerarea fiinţei : „Hei sece­raţi genunchii iernii să nască numai vineţi fulgi / un dans de gropi se-ncinge-n ceruri de par­că m-ar chema la nuntă, for­ţaţi un trandafir să are, tăiaţi-i unghiile lungi / şi-mbălsămaţi privighetoarea, căci vai, privi­ghetoarea cintă“. Temperamen­tul vital al lui Mircea Dinescu găseşte în el însuşi sursele de încredere în valorile dragostei, ale unei fraternităţi cu semenii, în menirea poetului de a per­petua toate mărturiile firii. Nu se poate contesta senzaţia de mişcare liberă, de salt gimnas­tic de la un element la altul, pe care o întreţine talentul asocia­tiv al poetului, aptitudinea sa de a căsători imagini ce apar­ţin unor domenii diferite : „Nai­vii cred, vai mie, că cel ce-a traversat in fugă rîul zilei poa­­te-i trimis de stele / nebănuind mătasea din timpuri de­ necat , ce-i sprijină sub apă picioare­­le-i prea grele“. Dezinvoltura nu este, desigur, decit o premisă posibilă a poeziei, un dat ce se cere controlat, mai ales cind ţin­ de poduri” de să se alimenteze din sine. Altminteri, ameninţă să se trans­forme în simplă tehnică de pro­dus metafore. Mircea Dinescu i-a simţit probabil limitele şi riscul, căci în ultima parte a volumului trece la un vers li­ber, cu frîngeri sintactice sau, dimpotrivă, cu revărsări de res­piraţie unică, emanînd din piep­tul unui alt eu, cind agresiv­ şi grotesc, cind pletoric în proteste generice, ca şi cum ar avea in vedere sfărîmarea cu orice preţ a portretului său „idilic“. Cel pu­ţin deocamdată nu putem însă socoti această tentativă a unui poet de real talent decit o ve­leitate soldată cu rezultate în­doielnice. Mult mai rare sunt, în această parte a volumu­lui, gesturile autentic poetice, încărcate de substanţa explozivă a unui umor virulent, sancţionînd suprema impostură : trăirea inautentică. Poate că formula încercată va rămîne „un pod“, o fază de tranziţie in evoluţia unui poet cu perspective deo­sebite. Mihail Petroveanu Ana Blandiana: scriu, tu scrii,el, ea scrie" Intr-una din tabletele acestei interesante şi incitarite cărţi, Ana Blandiana se întreabă în­­trucît poate fi explicat misterul unei creaţii poetice prin lectura vieţii autorului, prin lectura a tot ceea ce scrie ,uri poet, prin acea „frumoasă literatură a autorilor de articole“ cum spu­nea cineva şi răspunsul diferă ş— fatal — de :la caz la caz. In cazul de faţă, cartea pe care ne-o oferă Ana Blandiana este ea însăşi o cheie pentru înţele­gerea poeziei sale, mai exact a conştiinţei poetice a autoarei şi ea explică de ce, de pildă, rit­mul producţiei lirice a poetei s-a modificat in ultimii ani, de ce, de pildă, intervenţiile sale publicistice încearcă să surprindă întotdeauna „cazul“, procesul artei sau artistului de-a lungul eternei sale înfăţişări publice. O frază ca „ne mărturisim tu­turor sau numai nouă înşine, a trecut demult timpul oferi­rii naive unui singur confesor“ avertizează nu numai asupra pudorii însemnărilor cuprinse în această carte ci şi asupra unei cenzuri morale pe care so­cietatea modernă a impus-o scrisului, constrîns să renunţe la jurnalul intim sau la scrisori în favoarea unor confesiuni li­terare destinate — implacabil — ca şi poezia, tuturor. Cartea are trei secţiuni. Pri­ma este constituită din însem­­nări pe marginea propriului proces de creaţie, adeseori îm­­brăcind forma aforismului, în­semnări care, deşi nu au deloc aerul unui jurnal, „trădează“, cite ceva din îndoielile autoarei, trădează mai ales „suspiciunea atentă“ care transformă scrie­rea unei poezii sau lectura unei poezii intr-o temerară aventură spirituală, intr-un „suspense“ din care nu se ştie cine va ieşi învingător : cuvintele sau poe­zia ? talentul sau poezia ? poe­tul sau poezia ? Acest prim ca­pitol pe care din comoditate l-am putea intitula jurnal de creaţie conţine, in acelaşi timp un „program“ poetic dificil. El pune atîtea condiţii, şi, cu atîta exigenţă incit poeta însăşi pare inhibată de responsabilitatea şi de riscul pe care şi le asumă — uneori cu uşurinţă, alteori cu gravitate — cei care formează generaţiile de poeţi ale unui popor. A doua parte a cărţii intitula­tă „tu scrii“ e întrucitva mai po­lemică, implicit polemică — nu pentru că autoarea şi-ar fi pro­pus vreo dispută literară (de altfel, nu-mi amintesc vreo in­tervenţie de acest fel in întrea­ga „carieră literară“ a autoarei) ci pentru că aici observaţiile sunt mai acide, mai febrile, deşi se menţin întotdeauna într-o zonă politicoasă şi puţin resem­nată. Cineva observa „răceala“ Anei Blandiana in capitolul destinat analizării poeziei înce­pătorilor remarcînd lipsa de en­tuziasm in descoperirea noilor talente. Adevărul e că, în aceas­tă carte, poeta nu pare a-şi fi propus acest aspect. Fiind o carte care vorbeşte despre „ob­stacolele“ poeziei, despre dificul­tăţile şi condiţia poeziei, acest entuziasm (subînţeles tot timpul, obligatoriu aproape, căci el de­termină aceste însemnări) nu intră deocamdată în discuţie. Revenind la acest capitol tre­buie să remarcăm citeva lu­cruri. Intîi, această foarte dreap­tă şi neceremonioasă punere în discuţie a poeziei începătorilor ; „inflaţia“ de versuri corecte şi de bună credinţă cărora nu le poţi reproşa decit ingeniozitatea de a prinde temele, ritmul şi aerul poetic la modă şi care ameninţă să dilate la nesfirşit indulgenţa revistelor şi editurilor. Fireşte că nu este vorba de un „peri­col“ pentru că, aşa cum spune povestea, va exista întotdeauna un semn care va arăta cititoru­lui care este poezia adevărată dintre oricîte „sute de catarge“. O tabletă ca „Eventualele greşeli de ortografie“ este de­plin îndreptăţită şi exclude orice maliţie. Adevărul e că oricîtă dreptate îl dăm lui Camil Petrescu atunci cind susţine că un scriitor poate scrie oricum, fără a res­pecta nici o regulă gramaticală — o greşeală ortografică ne tre­zeşte suspiciunea şi aruncă , o umbră de îndoială asupra serio­zităţii autorului. Un capitol extrem de intere­sant al lecturilor oferite este al treilea . El, ea scrie in care Ana Blandiana „redescoperă“, face cu alte cuvinte pelerinaje lite­rare la opera unor poeţi insufi­cient cunoscuţi sau uitaţi ca D. Iacobescu, Ştefan Petică, Magda Isancis, relevînd semnul sub care trebuie făcută astăzi lec­tura lor, pentru a-i recunoaşte şi a le înţelege originalitatea. Dar chiar atunci cînd scrie des­pre personalităţi privilegiate ale culturii noastre precum Emi­nescu, Arghezi, Sadoveanu, Blaga, Călinescu, Ibrăileanu, autoarea reuşeşte să schimbe accentele binecunoscute şi evi­­tînd ţinuta „obligatorie“ de gală verbală, aduce omagiul exact, simplu şi recunoscător al unui cititor inteligent şi sensibil­, fără prejudecăţi şi cu o mare recep­tivitate, care ştie să conducă lectura în direcţii noi, imprevi­zibile, inepuizabile, propunînd astfel citeva „modele“ literare de excepţie şi elogiind prin aceasta marea, adevărata artă a poporului nostru. Tia Şerbănescu — Am relaţii. Cei de la maga­zinul hotelului ,,Ceahlău“ imi sint mai mult decit prieteni. — Preţul ? — După marfă şi... obraz ! Intr-adevăr, ambele erau atît de variabile, incit de la unii­ lua 18 000 lei, iar de la alţii lua doar 2 500 lei! Şi pentru că, după ce încasa banii le oferea doar... promisiuni, celor care se arătau mai neîncrezători le dădea şi cite o chitanţă! De pildă, lui M.G., V.P., A.D., de la care pri­mise aproape 10 000 lei, le-a dat şi cite o chitanţă in regulă — dar cu ea au rămas aceştia ! Pentru că, in vreme ce credulii il aşteptau să le aducă radioca­­setofoanele aşteptate, escrocul se făcea nevăzut. Pînă la urmă a fost prins şi, judecat, de instan­ţă, a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare. (G. AZOIŢII) Un gest delicat Mulţi dintre pasagerii care sunt oaspeţi ai hotelului „Sar­­mis" din Deva sunt plăcut im­presionaţi de gestul gazdelor, pe cit de delicat pe atît de neaş­teptat. Atunci cînd înregistrea­ză datele din buletinele de i­­dentitate, personalul de la re­cepţie urmăreşte dacă există şi pasageri a căror zi de naştere cade in perioada respectivă. Şi, dacă există o asemenea ani­versare, administraţia hotelului trimite în camera pasagerului o felicitare însoţită de citeva fi­re de flori. Este o surpriză plă­cută pentru oaspete care se simte astfel sărbătorit chiar de­parte de casă. Formulă pe care o recomandăm cu căldură şi ce­lorlalte unităţi hoteliere din ţară. (I. COJOCARU) Dispută sterilă Cititorul nostru Aurel Biru din Craiova (cartierul Lăpuşu­­lui bloc A 19, scara 2, etaj 3, apart. 15) ne sesizează proble­ma... condensului, fenomen care se manifestă intens pe unul din pereţii apartamentului său, con­struit prin O.C.L.P.P. Craiova, şi in care s-a mutat doar de un an de zile. Sesizările pe care le-a adresat pină acum unităţii de la care a cumpărat aparta­mentul — vreo patru la număr — au rămas fără nici o urmare practică. Citim din scrisoarea ci­titorului nostru : „Vă rog să mă credeţi că toate încercările mele de rezolvare a problemei au fost zadarnice, pentru că O.C.L.P.P. Craiova dă vina pe constructor iar acesta pe proiectant“. Ar mai rămîne ca și proiectantul să dea vina pe... cumpărătorul aparta­mentului, pentru ca cercul vicios să fie închis ! Deocamdată nu e închis ci doar vicios și se im­pune ca disputa sterilă să se 8Si * în sala de festivităţi a Consiliului judeţean al sindicatelor din Timişoara a fost deschisă o expoziţie de artă plastică, în care expun artişti amatori din municipiul Timişoara, oraşul Deta, comuna Făget şi din alte localităţi. * Cenaclul literar ,,Tudor­­Vianu", de pe lingă Casa de cultură a secto­rului 1, ţine astăzi, la ora 19 o şedin­ţă de lucru, în cadrul căreia vor fi prezentate noi­­ lucrări de proză şi poezie. * La Brăneşti, în Judeţul Gorj, a fost deschisă o expoziţie de artă popu­lară a creatorilor din zona de sud a judeţului. Alte manifestări gorjene : La Fabrica de confecţii din Tîrgu Jiu s-a deschis expoziţia de artă plastică a cenaclului ,,Interferenţe", din cadrul Casei de cultură din Tîrgu Cărbuneşti, dedicată centenarului independenţei ; în cadrul Căminului cultural din Ul­nie s-a constituit formaţia ,,Recitatorii vîrstelor", iar la Tîrgu Jiu a luat fiinţă cenaclul literar al medicilor, care-şi propune nu numai stimularea creaţiei literare, ci şi o intensă activitate de propagare a culturii. încheie şi să se ia in sfirşit nişte măsuri ferme şi utile ! (I. BECHERU). Unde-i logica? Constantin Magheru are, pe drept cuvint, motive să se în­trebe : unde-i logica ? Iată pe scurt şi de ce-şi pune această întrebare : Fiind pensionar, el mai dă o mină de ajutor în gos­podăria fiului său care locuieşte la blocul 44 din cartierul Plo­­ieşti-Vest. Printre altele, vede şi de nepoţel. Dar iată că, intr-o zi, copilul s-a simţit rău şi bu­nicul a coborit repede la parte­rul blocului 44, unde funcţio­nează două dispensare medica­le : unul pentru adulţi, iar al­tul pentru copii. —­ Unde locuiţi ? — a fost în­trebat la dispensarul de copii. — Aici, la blocul 44. — Ne pare rău, dar nu vă pu­tem consulta nepoţelul. Mer­geţi dumneavoastră la dispensa­rul unde are copilul fişa. — Unde ? — Nu ştiu, interesaţi-vă dvs. Intr-un tirziu a aflat că tre­buie să meargă la un alt dis­pensar, aflat la cca. un kilome­tru depărtare de blocul unde lo­cuieşte nepoţelul său. Cum n-a avut ce face, a trebuit să se conformeze acestui sistem de or­ganizare a reţelei sanitare din municipiul Ploieşti. Dar in min­tea lui stăruie întrebarea : un­de-i logica ? (D. TECUŢA). Rubrică realizată de Pia Rădulescu „Románia libera" O­VIVII Locuiesc pe malul lacu­lui Călduruşani, lac ce are două ramificaţii, una spre ferma Vidsia şi alta spre co­muna Moara Vlăsiei. Supra­faţa lacului şi a celor două ramificaţii se ridică la ci­teva sute de ha. Exploatarea acestui lac nu se face insă raţional. In urmă cu ciţiva ani, a fost populat cu puiet de crap, care s-a dezvoltat destul de bine, dar, in anul 1975, in urma unor ploi mari, apele lacului au crescut şi, odată cu apa, a plecat ma­joritatea peştelui, şi mare şi mic, şi aceasta pentru că lacul nu are asigurat un stă­­vilar care să oprească ple­carea peştelui cind vin apele mari. In primăvara anului 1976 au murit foarte mulţi peşti din cauza unor între­prinderi care au deversat in lac ape reziduale. Filiala de vinătoare şi pescuit a jude­ţului Ilfov are paznici des­tui, are bărci şi putea să ia unele măsuri pentru curăţi­rea lacului de peştii morţi, dar s-a mişcat cu mare in­­tirziere, lacul poluîndu-se astfel şi mai tare. Lacul Căl­­dăruşani ar putea produce sute de tone de peşte dar, datorită lipsei de grijă, in prezent producţia acestui lac este ca şi inexistentă. Lacul se acoperă an de an de pla­uri, nimeni nu intervine pen­tru a opri dezvoltarea aces­tora şi dacă nu se iau mă­suri, peste 10—15 ani va fi acoperit in majoritate de plauri. Scriu aceste rinduri pentru a determina forurile judeţene să nu lase în pără­sire un lac aşa de frumos şi care poate deveni şi mai frumos şi folositor dacă va fi îngrijit cum trebuie. VLAD RUDIE comuna Grădiştea judeţul Ilfov­ ­­ Nimeni nu poate să con­teste eforturile întreprinderii de transport Bucureşti pen­tru o desfăşurare normală a transportului în comun. S-au creat multe trasee noi, par­cul de autobuze a fost spo­rit, s-au pus in circulaţie tramvaie mai confortabile, silenţioase etc. Există însă unele scăpări care mi se par inexplicabile. Artere foarte importante, intens circulate, care duc spre puncte nodale ale Capitalei — centru, Gara de Nord, Băneasa etc. — sunt lăsate la discreţia unor mij­loace de transport care nu pot face faţă cerinţelor cetă­ţenilor. Să luăm, de pildă, distanţa bariera Vergului — calea Victoriei. Pe acest tra­seu, baza circulaţiei o constituie tramvaiele. Există, intr-adevăr, trei tramvaie — 24, 26, 27 —, dar frecvenţa lor : blocare din motive de întrerupere de curent, giru­­iri de circulaţie şi altele, ca şi viteza lor de melc, ii pune pe călători la grea încercare. Se poate invoca argumentul că, pe distanţa respectivă, mai circulă autobuzele 107, 119 şi 203 R. Da, circulă, dar cum ? Autobuzul 107, apari­ţie fantomatică, întoarce cu două staţii înainte de Obor, 203 R circulă numai la anu­mite ore de dimineaţă şi după amiază şi are doar pa­tru staţii, fiind destinat cîtor­­va întreprinderi anume, ceea ce nu-i­­ rău, iar 119 vine din jumătate in jumătate de oră. Cind rămân in pană tramva­iele, omul n-are practic cu ce să se ajute. Şi un taxi, pentru a nu pierde trenul, se prinde greu pe această direc­ţie. Cred că personalul de specialitate al I.T.B. ar tre­bui să găsească o soluţie. E necesar să se ţină seama că traseul respectiv constituie drumul multor angajaţi spre şi de la locul de muncă. Şi pentru că tot apelez la soli­citudinea I.T.B. aş propune să se reintroducă autobuzul 119 pe bd. Muncii, problemă care s-a mai ridicat la aceas­tă rubrică şi la care nu s-a dat răspuns. I. PAVELESCU Bd. Muncii nr. 203 Bucureşti In ziua de 18 ianuarie 1977 m-am deplasat în interesul serviciului la Mediaş. La în­toarcere in Braşov am călă­torit cu trenul rapid 26. Pen­­­­tru aceasta m-am dus la gară la Mediaş cu circa 30 mi­nute înainte de sosirea tre­nului pentru a avea timp su­ficient pentru procurarea bi­letului. Ajuns in gară am constatat cu mirare că vînza­­rea biletelor n-a început, in­­trucit nu sosise diagrama. Diagrama a venit abia cu 15 minute înainte de sosirea tre­nului. Norocul nostru a fost că nu erau prea multe per­soane la ghişeu. Luind bilet, şi urcindu-mă in tren, o altă surpriză mă aştepta. Locul meu (vagon 4 loc 82) era o­­cupat de alt călător avind şi el bilet în regulă. Nu trebuie să mă compătimiţi că am că­lătorit in picioare de la Me­diaş la Braşov. Comparti­mentul vecin (cel cu nume­rele 7178) era gol, aşa că m-am aşezat şi aşa am că­lătorit fără să fiu deranjat, singur in compartiment. Nici măcar controlorul de bilete nu m-a deranjat (căci nu l-am văzut cum­ arată la fa­ţă). In încheiere, pun o în­trebare forurilor competente : cind se va rezolva problema locurilor in trenurile care au regim de rezervare pentru a se evita aspectul arătat mai sus ? Ing. I. CIOBANCU bd. Victoriei nr. 4 Braşov Rubrica „OPINII" stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru, pe care-i invităm să ne trimită, în continuare, idei şi propuneri menite să determine îmbunătăţiri în orice domeniu al vieţii ob­şteşti, economice, sociale sau culturale. Aşteptăm, aşadar, ca şi pină acum, scrisorile dv„ pe adresa ziarului nostru, spe­­cificînd „Pentru rubrica OPI­­NU“. CALENDAR 1 februarie 1977 Soarele răsare la ora 7,36 şi apune la ora 17,24 . în 1847 s-a inaugurat Teatrul de la Copou din laşi, prezentînd, prin­tre alteie, lucrarea ‘ dramatica ,,Bătă­lia moldovenilor cu cavalerii teoutoni la Marienburg", de Gheorghe Asachi. • In 1848 s-a născut pictorul Sava Henţia. • In 1868 s-a născut pictorul Şte­fan Luchian. © în 1885 a apărut ziarul socialist ,,Drepturile omului". Ø în 1912 a apărut la Iaşi revista ,,însemnări literare" sub direcţia lui Mihail Sadoveanu şi George Topîr­­ceanu. • In 1933 a început, sub condu­­ducerea P.C.R. greva muncitorilor petrolişti de pe Valea Prahovei. • în 1949 a încetat din viață scri­itorul N. D. Cocea. TEATRE ANDREA CHENIER : Opera Româ­nă (16 48 20), ora 19; VIAŢA UNEI FEMEI : Teatrul Naţional „I. L. Ca­­ragiale" (14 71 71), ora 19,30 la sala mare; SILVIA : Teatrul de Operetă (13 98 48), ora 19,30; HEDDA GA­BLER : Teatrul „Lucia Sturdza Bulan­­dra" — sala din bd. Schitu Măgu­­reanu (14 60 60), ora 19 şi TINERI CĂSĂTORITI CAUTA CAMERA, ora 19.30 la sala Studio (12 44 16); ZĂ­PĂCITUL : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30; LADY X: Tea­trul „C. I. Nottara" (15 93 02), ora 19.30 si CARAMBOL, ora 19 la sala Studio; OAMENII CAVERNELOR : Tea­trul Mic 114 70 81), ora 19,30; REGELE IOAN : Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 19,30; SFIRLA NĂZDRĂVANUL : Tea­trul „Ion Creangă" (50 26 55), ora 17; DESCHIS PENTRU RENOVARE : Tea­trul „C. Tănase" - sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 şi E NEMAIPO­MENIT, ora 19,30 la sala Victoria (50 58 65), UN BAIAT ISTET ŞI UN REGE NATAFLET : Teatrul Ţăn­dărică — sala Academia (14 73 51), ora 17; CUNUNA DE FRUMUSEȚI : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 19,30; CENACLUL PRIETENILOR MUZICII - CICLUL INITIERE MUZI­CALA la sala mică a Palatului, ora 17; CICLUL „TINERI ÎN FAJA CA­PODOPERELOR“ - RECITAL DE PIAN AIFYANDHLI PREDA la ' •­­ora 19,30. •TELEVIZIUNE 10 ( Teleşcoala ) 11 : Film artistic, încrederea. In distribuţie : Kosta Ţ°­­nev, Maria Dragomanskaia, Javor Mi­­luşev, Ani Joneva. Regia Borislav Sa­­raiiev ; 12,25 : Vatra Dornei. Reportaj de scriitor ; 12,40 : Telex ; 16 : Tele­şcoala ; 16,30 : Curs de limbă engle­ză ; 17 : Telex ; 17,05 : Din ţările so­cialiste ; 17,20 : Lecţii TV pentru lu­crătorii din agricultură ; 18 : Cupa mondială la schi alpin: pobele femi­nin© de coborîre şi slalom special ; 18,50 : întrebări şi răspunsuri ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : La ordinea zilei în economie ; 20,10 : Mai aveţi o întrebare ? 20,50 : Seară de teatru : Ultima cursă de Horia Lo­­vinescu. In distribuţie : Ştefan Iorda­­che, Emil Hossu, Melania Cîrje, Marga Barbu, Dorin Varga, Ion Ponea . Regia artistică George Rafael. Regia TV Le­­tiţia Popa; 22,45 Un cîntec de de­mult; 23,00 : Telejurnal. Programul 2 20 : Viaţa economică a Capitalei ; 20,20 : De la Bach la Enescu ; 21,20 : Telex ; 21,25 : Tineretul Capitalei ; 21,55 : Kojak. Programul 1 CINEMATOGRAFE SATRA: Patria (11 86 25), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 10,15 - 20,30; SolitARUl DE LA FURJUL HuM­Bu Ju­­î : Scala (11 03 72), orele 8,45 11 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21; Fa­vorit (3106 15), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 - 16 - 18,13 - 20,30; parada CHAPLIN : Capitol (16 29 17), orele 8,45 - 11 - 13,15 - 15,43 - 18,13 - 20,45; Feroviar (00 31 40), orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30; Palatul Sporturilor și Culturii (23 40 40), ora 18,30; AFRICA EXPRESS : Luceafărul (13 8­­0­), orele 8,30 - 10,30 - 12,30 - 14,30 - 16,45 - 19 - 21; București (15 61 54), orele 8,45 - 10,45 - 12,45 - 14,45 -­17-19 - 21; Modern (23 /101), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Sala Palatului, orele 17,45 - 20,15; PIANUL IN AER : Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30; LEOENDA ȘERIFULUI DIN TENNES­SEE : Festival (15 63 84), orele 9,15 — 11,30 - 13,45 - 10 - 18,15 - 20,30; Excelsior (65 49 45), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 10 - 18,15 - 20,30; Melodia (12 66 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 11 - 18,15 - 20,30; O FEREASTRA SPRE CER : Casa filmului (13 92 72), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20; ULTIMA JERTFA: Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,15; MOARA CU NOROC : Lumina­­ (16 23 35), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; SECERA VtNTUL SĂLBATIC : Eforie (13 04 83), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30; MIHAI VITEAZUL : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 12,30 - 16 - 16,30; PINOCCHIO: Doina (16 35 38), o­­rele 9,30 - 11,30 - 18; NEMURITORII : Doina, orele 13,30 15,45 - 20; FURTUNA PE USCAT : Bucegi (17­05 47), orele 15,30 - 17,45 - 20; PENTRU UN PUMN DE... CEAPA : Grivita (1708 58), orele 9 - 11,15 -13,30 - 13,40 - 18 - 20,15; Flamura (85 77 12), orele 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; PISICILE ARISTOCRATE : Flamura, ora 9; A DISPĂRUT O FATA : Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15; ADEVARATUL CURAJ : Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 7­ 0, 15; Au,­ia (3d o­, oo), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 13 - 20,15; Tomis (21 41/46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; ROŞCOVANUL : Lira (31 71 71), orele 13,30 - 18 — 23,15; COMISARUL PIEDONE LA HONG­KONG : Liuzeşti (53 43 58), orele 9 -11,15 - 13,30 - 16 - 18,13 - 20,15; EXPEDIŢIA DISPĂRUTA : Drumul Sării (31 26 13), orele 16 — 19,15; ÎNTOARCEREA „PANTEREI ROZ" : Giureşti (1/ 55 46), orele 15,30 — 17,45­­* 20; CALAFIEJUL FARA CAP : Unirea (65 20 45), orele 15,30 - 17,45 - 20; EXPRESUL BULGARILOR DE ZĂPA­DĂ : Cotroceni (49 48 48), orele 10 — 12 — 14 — 10 — 12 — 2­0; MISIUNE PE IANTZI : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 -10,45 - 18 - 23,15; TUFA DE VENEȚIA : Floreasca (33 29 71), orele 15,33 - 18 - 76, 15; Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11,15 - 13,36 - 11,40 - 18 - 20,15; ULZANA CAPETENIA OPAŞILOR : Ferentari, (80 49 85), orele 15,30 - 18 - 20,15; TĂNASE SCATIU : Pacea (60 30 85), orele 15,30 - 19; POVESTEA DRAGOSTEI : Viitorul (11 48 03), orele 16 - 18 - 20; Aria (21 31 86), orele 15,30 — 17,45 - 23; RESPIRAŢIE LIBERA : Cringaşi (49 21 15), ora 17; OPERAŢIUNEA „MONSTRUL" : Mo­şilor (12 52 93), orele 16 - 18 — 20; Cinemateca, - sala Union (13 49 04) : CONTESA COSEL, ora 9,45; VECHI ŞI NOU, ora 14; ORCHESTRA AM­BULANTA, orele 16,15 - 18,30; PAŞI SPRE LUNA, ora 20,30.

Next