România Liberă, februarie 1977 (Anul 35, nr. 10037-10060)
1977-02-01 / nr. 10037
Pagina a 2-a — 7 februarie 1977 din agenda FESTivului NAŢIONAL „ClNTAREA ROMÂNIEI“ Bogată activitate culturală la Flămînzi Localitatea de unde a pornit in 1907 răscoala ţăranilor, Flăminzi, cunoaşte in aceste zile o intensă participare la Festivalul naţional „Cintarea României“. Locuitorii acestei aşezări şi-au propussă cinstească memoria străbunilor lor, care s-au ridicat acum 70 de ani la luptă pentru dreptate. In acest context se cuvine menţionat că membrii cineclubului „Luceafărul“ din Botoşani au terminat recent de filmat la Flămînzi un scurt-metraj intitulat ,,Omagiu la 1907“. Un alt eveniment îl reprezintă piesa de teatru „Balada răscoalei“ semnată de Dumitru Lavric. Luna cărţii la sate va fi marcată in comună printr-o expoziţie de carte, precum şi prin bogate programe artistice la care îşi vor aduce contribuţia ansamblul folcloric.Rapsozii Botoşanilor“, formaţiile Şcolii populare de artă, cenaclul literar „M. Eminescu“ din Botoşani şi formaţiile artistice de amatori de la căminele culturale din Frumuşiţa, N. Bălcescu, Flămînzi. Locuitorii comunei Flămînzi vor mai asista la o şezătoare literară intitulată :,De la strămoşii mei pînă la tine“ organizată de Studioul de radio, din Iaşi, în colaborare cu Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de amatori. (V. CHIURTU). Prima confruntare cu publicul In perioada etapei de masă a Festivalului naţional „Cintarea României“, in judeţul Neamţ s-a înregistrat nu numai o creştere a numărului de participanţi şi o îmbunătăţire substanţială a nivelului interpretativ dar şi o evidentă afirmare a activităţii de creaţie artistică. Pretutindeni, in oraşe şi sate, au luat fiinţă troi cercuri de creaţie artistică şi literară. Pentru mulţi dintre membrii acestor cercuri, expoziţiile deschise în ultima vreme au prilejuit şi prima confruntare cu publicul. La Bălţăteşti, Săbăoani, Boţeşti, Tarcău şi in alte 13 localităţi au fost deschise, în această perioadă, expoziţii colective de pictură, grafică şi metaloplastie. Cele peste 400 de lucrări expuse de artiştii plastici amatori sunt inspirate, în cea mai mare parte, din munca şi faptele oamenilor, din transformările înnoitoare care au avut loc pe aceste meleaguri. In municipiul Roman, cu prilejul deschiderii expoziţiei, a fost constituit un cenaclu municipal de artă plastică din care fac parte artişti amatori, în marea lor majoritate muncitori la întreprinderea de ţevi, întreprinderea mecanică, întreprinderea de materiale de construcţii şi din alte unităţi economice din oraş. Tot in această perioadă, la Podoleni, Tirgu Neamţ şi Roman au fost deschise expoziţii de artă fotografică iar la Fărcaşa, Bălţăteşti, Bicaz Chei, expoziţii de artă populară. (C. AZOIŢII). Concurs de creaţie Comitetul judeţean Braşov de cultură şi educaţie socialistă, Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de masă. Consiliul judeţean al sindicatelor şi Comitetul judeţean U.T.C. au lansat în rindul creatorilor amatori din judeţ un concurs de creaţie literarmuzicală intitulat „Drum de victorii“. Lucrările literar-muzicale, piese de teatru intr-un act, montaje literar-artistice, poezii patriotice şi revoluţionare, programe pentru brigăzile artistice, piese corale, cîntece de muzică uşoară şi idei pentru dansuri cu temă ce vor fi apreciate şi premiate în cadrul acestui concurs vor îmbogăţi repertoriul formaţiilor artistice care participă la fazele superioare ale Festivalului naţional „Cintarea României". (DUMITRU BUJDOIU). Rapsozii comunei In cadrul fazei de masă a Festivalului naţional „Cintarea României“, in judeţul Botoşani, s-a organizat şi se desfăşoară un gen de spectacol literar realizat cu versuri ale unor cunoscuţi poeţi populari din această parte a ţării. Astfel de spectacole au avut loc in comunele Vorniceni, Avrămeni, Vlăsineşti, Copălău, versurile aparţinind unor rapsozi din chiar localităţile respective. De pildă, in cadrul spectacolului, literar din comuna Vorniceni, locuitorii au ascultat creaţia consăteanului lor Alexandru Nichifor. Cei din Avrămeni, poeziile Măriei Pahon. La Vlăsineşti s-au citit versurile lui Dumitru Sologan, iar la Copălău spectatorii au aplaudat creaţia poetică a lui Vasile Bălan. (V. C.) Fluieraşi şi frunzărite Pe lingă căminul cultural din Stăneşti (judeţul Gorj) a fost constituit cu mulţi ani in urmă un ansamblu artistic de fluieraşi, alcătuit în exclusivitate din bărbaţi. Singura excepţie o constituie... dirijorul — o entuziastă învăţătoare care a organizat şi care conduce formaţia respectivă. In ultima vreme ansamblul s-a dublat, ajungind la aproape 100 persoane, pentru că fluieraşilor li s-au adăugat „frunzăriţele“ — formaţie de fete şi femei din sat care cintă din frunză. Ele interpretează melodii populare gorjeneşti de la munte, pe scena Festivalului naţional „Cintarea României“.ION BECHERUL Cenaclu al tineretului Sub egida Comitetului judeţean Timiş al U.T.C., la Timişoara a luat fiinţă un cenaclu literar-muzical care-şi desfăşoară activitatea pe lingă Casa tineretului. Spectacolul său de debut, înscris în rîndul manifestărilor festivalului „Cintarea României“, a fost urmărit cu viu interes de un mare număr de tineri. La reuşita sa au participat formaţii de amatori şi profesioniste din oraş, poeţii Damian Ureche, Duşan Petrovici, Vasile Versavia, Ion Cădăreanu, un cvartet al filarmonicii „Banatul“, un grup de actori de la Teatrul Naţional timişorean, formaţii de muzică etc. ( MEDOIA) Concurs pionieresc de afişe Paralel cu alte acţiunii pregătite pentru Festivalul naţional „Cintarea României“, Consiliul judeţean Hunedoara al organizaţiei pionierilor a organizat un concurs de afişe intitulat „Din stejar, stejar răsare“. Participanţii la acest concurs se întrec în realizarea unor afişe care au ca temă semnificaţia deosebită a evenimentelor pe care le sărbătorim în prima jumătate a acestui an, respectiv aniversarea a şapte decenii de la marea răscoală a ţăranilor şi centenarul independenţei. ( COJOCARU). Educativ ,si recreativ in teatru de revistă Cu implicaţiile sale estetice şi etice, teatrul de revistă românesc însoţeşte de peste un veac oamenii, ideile, societatea noastră in procesul transformării lor, luînd atitudine faţă de aspectele multiple şi variate ale realităţii. intr-o formă de spectacol complex. Din fuziunea într-o unitate artistică originală a cîtorva momente de cuplet, dialog, muzică, dans şi ansamblu s-a ivit, treptat, un raport inedit între conţinut şi expresie, definitoriu pentru profilul genului, al stilului ce-i este caracteristic. Recenta aniversare a două decenii de la înfiinţarea teatrului de revistă „Fantasio“ din Constanţa readuce firesc în actualitate viabilitatea şi rosturile estetico-sociale ale genului, aflat mereu în simpatia publicului. Amestecul fericit de tradiţionalism şi de contemporaneitate îi conferă o notă alertă, inedită, autohtonă, în care diferitele elemente colaborează cu succes la o formă nouă de spectacol. La simpozionul organizat de colectivul constănţean cu ocazia festivităţilor aniversare s-a stăruit asupra fizionomiei de Sine stătătoare a teatrului de revistă românesc. El nu seamănă , nici cu music-halul englezesc, nici cu cabaretul cehoslovac sau german, nici cu diversele „noctambule“ pariziene, chiar dacă are din toate cite ceva. Avind o indiscutabilă valoare educativă in cadrul artei teatrale, revista românească se afirmă ca o realitate artistică viguroasă, maleabilă la solicitările realităţii în continuă mişcare. Vigoarea şi maleabilitatea aceasta ii vin de George Sbârcea la complexitatea ei ca spectacol, de la prestigiul talentelor ce-o slujesc cu generozitate. Ca toate celelalte forme de artă, s-a născut şi ea din continua dezvoltare a vieţii, alimentată de aspectele ei multiple. Festivitatea de la Constanţa, cu spectacolele retrospective ale teatrului „Fantasio“ (Săracu Gică la a 700-a reprezentaţie, Super-Fantasio, Fantasio XX etc.), a demonstrat, printr-o masivă participare de public, de cit interes se bucură la noi genul, ce rol însemnat îndeplineşte el ca mijloc de educaţie şi recreare pe calea artei, cu cită mobilitate şi cit de captivant se adresează sensibilităţii în neîntreruptă modificare şi creştere a spectatorilor. Iată un gen teatral care stă pe picioare proprii, îşi făureşte singur expresia, nu apelează la autori străini pentru a rămîne mereu viu şi atractiv, îşi forjează firesc şi autonom stilul ce i se potriveşte, garantindu-i un public însufleţit, recunoscător, numeros. Probabil şi fiindcă a aflat modul de a trata, în metafore muzicale şi coregrafice, marile idei-motor ale prezentului, reacţiile cetăţeanului în contact cu societatea, cu autoritatea, cu neajunsuri ce sunt şfichiuite cu umor. Tînărul colectiv constănţean a obţinut succese mari in activitatea sa intensă, fie în oraşul de reşedinţă, fie in turneele prin ţară şi de peste hotare, datorită efortului necurmat de a nu face concesii calităţii textelor şi montărilor, de a avea mereu un colectiv sudat, o orchestră excelentă, interpreţi cu o largă gamă de expresie (de la comicul de rară spontaneitate Jean Constantin, la cântăreaţa Ileana Moţica sau trioul Do-Re-Mi), colaboratori la text, muzică, coregrafie şi decor dintre cei mai buni (Nicuşor Constantinescu, H. Mălineanu, Cornel Patrichi, Doina Levinţa), o concepţie fermă despre gen şi posibilităţile sale, originalitate şi cursivitate în îmbinarea elementelor educative şi recreative. Intr-o activitate de două decenii, teatrul de revistă din Constanţa a dovedit o perseverentă hărţuială a moravurilor şi sechelelor trecutului, sublinierea de bun gust a evenimentelor şi victoriilor muncii, restituirea unei imagini sugestive a vieţii noastre de azi, fiind preocupat neîncetat de zămislirea unui limbaj propriu revistei şi făcind din spectacolele sale un act de creaţie. A acţionat astfel întemeiat pe simţul îndatoririlor sale educative şi artistice, fără a pierde din vedere aspectul de divertisment, de spectaculos, de recreativ, cu sprijinul muzicii şi al coregrafiei, al textului de satiră, al decorului şi regiei. Colectivul „Fantasio“ are dreptul, la două decenii de la înfiinţare, de a se uita Înainte şi de a se vedea, prin tot ce săvîrşeşte şi prin tot ce urmăreşte, contemporan cu cei din viitor, aşa cum este contemporan cu cei ce-i aplaudă azi în număr mare spectacolele lii. UNA PE ZI de MATTY - Ei bine, de cind am aflat din cronica aceea că sunt de-a dreptul genial, am scăpat brusc de falsele mele complexe de superioritate ! Donaţii de colecţii zoologice Muzeul de zoologie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj- Napoca s-a îmbogăţit cu noi colecţii, donate de cadrele didactice ale catedrei respective de la Facultatea de biologie-geografie. Astfel, în componenţa muzeului se numără acum şi colecţia de batracieni şi reptile donată de conf. dr. Bogdan Stugren, cea de miriapode donată de prof. univ. Zachia Matic şi colecţia de neuroptere donată de şeful de lucrări Béla Kiss. De asemenea, la zestrea muzeului se mai adaugă o bogată colecţie donată de familia regretatului profesor Victor Popa şi o colecţie de insecte înrudite cu viermii de mătase, dăruită de muzeograful principal dr. Lucia Duşa. (V. LAZAR). Escrocherie cu chitanţă După ce se interesa in prealabil de numele şi situaţia materială a amatorilor de radiocasetofoane, Aurel Lucian Grigorescu din Piatra Neamţ, ii acosta şi intra în subiect : — Vă pot face rost de un radiocasetofon lux, marcă străină reputată. Un adevărat chilipir ! — Dar de unde ? — ii întreba intrigat cite unul. Energeticienii din Doiceşti • Fapta aparţine lui ION MOC, maistru, ION S. RADU, CONSTANTIN RAUTA, muncitori specialişti, GHEORGHE UŢA, SPIRIDON MILEA, sudori, GHEORGHE SOARE, lăcătuş de la Uzina electrică din Doiceşti . Povesteşte ing. CONSTANTIN UNGUREANU. — Un cazan de la Uzina electrică din Doiceşti s-a aflat zilele trecute in reparaţie. Cind a fost repus in funcţiune, din cauza unui viciu ascuns, o ţeava fierbător de la focarul cazanului a făcut explozie. Dimensiunile avariei impuneau scoaterea cazanului din funcţiune cel puțin o săptămină. Acest lucru ar fi însemnat că uzina din Doiceşti n-ar fi realizat o producţie de energie electrică de circa 3 milioane de kWh. — Cu ce echivalează această energie ? — Cu o cantitate suficientă pentru a asigura iluminatul public in municipiul Tirgovişte pe o perioadă de doi ani sau realizarea a 4 600 tone de oţel electric. Energeticienii din Doiceşti n-au fost de acord însă cu oprirea cazanului. Duminică dimineaţa, când s-a dat alarma, maistrul Ion Moc, alături de Ion S. Radu, Constantin Răuţă, Gheorghe Uţă, Spiridon Milea şi Gheorghe Soare, au venit la uzină şi au început imediat acţiunea de înlăturare a avariei. După ce au testat cazanul pentru depistarea defecţiunii, au lucrat continuu de la ora 5 la ora 23, cind au pus cazanul in funcţiune. Vă rog să reţineţi un amănunt : echipa lui Ion Moc a lucrat in condiţii deosebit de grele. In cazan temperatura era mare, motiv pentru care oamenii au fost nevoiţi să se echipeze cu costume din azbest, să lucreze in prezenţa unui ventilator pus in funcţiune sub jet de apă, pentru ca temperatura ridicată să nu le provoace arsuri. Rubrică realizată de PETRE MIHAI BACANU Fifuila Silfiim Mircea Dinescu. Elanul iniţial al poeziei lui Mircea Dinescu, pe care nostalgia rurală nu făcea decât să-l întreţină, şi-a schimbat accentul. Tandreţea, amintindu-ne pe Labiş sau pe Esenin, pentru universul patriarhal al copilăriei şi pentru impulsurile necenzurate ale adolescenţei s-a convertit intr-o ironie dură, sarcastică, dar fără tragism, aproape voioasă, la adresa nu atît a civilizaţiei moderne, cum s-ar părea, ■ cit a propriului destin într-o lume la sare, poate spre surpriza sa, poetul s-a adaptat, sau care, mai bine zis, îl antrenează fără voie. Conştiinţa eternei rînduieli a vieţii şi morţii indiferent de cadrul de existenţă, natural ori citadin, al insului contribuie din plin la această acomodare fals-jovială cu noua condiţie, Mircea Dinescu fiind, in fapt, căutător al unui punct de echilibru sau loc poetic ideal in lume. Păstrindu-şi mîndria pentru sorgintea ţărănească, văzută ca un gir al existenţei depline, scapără, pe tonul unei conjururi Îndoite de ea însăşi, chemări la ,.Proprietarul regenerarea fiinţei : „Hei seceraţi genunchii iernii să nască numai vineţi fulgi / un dans de gropi se-ncinge-n ceruri de parcă m-ar chema la nuntă, forţaţi un trandafir să are, tăiaţi-i unghiile lungi / şi-mbălsămaţi privighetoarea, căci vai, privighetoarea cintă“. Temperamentul vital al lui Mircea Dinescu găseşte în el însuşi sursele de încredere în valorile dragostei, ale unei fraternităţi cu semenii, în menirea poetului de a perpetua toate mărturiile firii. Nu se poate contesta senzaţia de mişcare liberă, de salt gimnastic de la un element la altul, pe care o întreţine talentul asociativ al poetului, aptitudinea sa de a căsători imagini ce aparţin unor domenii diferite : „Naivii cred, vai mie, că cel ce-a traversat in fugă rîul zilei poate-i trimis de stele / nebănuind mătasea din timpuri de necat , ce-i sprijină sub apă picioarele-i prea grele“. Dezinvoltura nu este, desigur, decit o premisă posibilă a poeziei, un dat ce se cere controlat, mai ales cind ţin de poduri” de să se alimenteze din sine. Altminteri, ameninţă să se transforme în simplă tehnică de produs metafore. Mircea Dinescu i-a simţit probabil limitele şi riscul, căci în ultima parte a volumului trece la un vers liber, cu frîngeri sintactice sau, dimpotrivă, cu revărsări de respiraţie unică, emanînd din pieptul unui alt eu, cind agresiv şi grotesc, cind pletoric în proteste generice, ca şi cum ar avea in vedere sfărîmarea cu orice preţ a portretului său „idilic“. Cel puţin deocamdată nu putem însă socoti această tentativă a unui poet de real talent decit o veleitate soldată cu rezultate îndoielnice. Mult mai rare sunt, în această parte a volumului, gesturile autentic poetice, încărcate de substanţa explozivă a unui umor virulent, sancţionînd suprema impostură : trăirea inautentică. Poate că formula încercată va rămîne „un pod“, o fază de tranziţie in evoluţia unui poet cu perspective deosebite. Mihail Petroveanu Ana Blandiana: scriu, tu scrii,el, ea scrie" Intr-una din tabletele acestei interesante şi incitarite cărţi, Ana Blandiana se întreabă întrucît poate fi explicat misterul unei creaţii poetice prin lectura vieţii autorului, prin lectura a tot ceea ce scrie ,uri poet, prin acea „frumoasă literatură a autorilor de articole“ cum spunea cineva şi răspunsul diferă ş— fatal — de :la caz la caz. In cazul de faţă, cartea pe care ne-o oferă Ana Blandiana este ea însăşi o cheie pentru înţelegerea poeziei sale, mai exact a conştiinţei poetice a autoarei şi ea explică de ce, de pildă, ritmul producţiei lirice a poetei s-a modificat in ultimii ani, de ce, de pildă, intervenţiile sale publicistice încearcă să surprindă întotdeauna „cazul“, procesul artei sau artistului de-a lungul eternei sale înfăţişări publice. O frază ca „ne mărturisim tuturor sau numai nouă înşine, a trecut demult timpul oferirii naive unui singur confesor“ avertizează nu numai asupra pudorii însemnărilor cuprinse în această carte ci şi asupra unei cenzuri morale pe care societatea modernă a impus-o scrisului, constrîns să renunţe la jurnalul intim sau la scrisori în favoarea unor confesiuni literare destinate — implacabil — ca şi poezia, tuturor. Cartea are trei secţiuni. Prima este constituită din însemnări pe marginea propriului proces de creaţie, adeseori îmbrăcind forma aforismului, însemnări care, deşi nu au deloc aerul unui jurnal, „trădează“, cite ceva din îndoielile autoarei, trădează mai ales „suspiciunea atentă“ care transformă scrierea unei poezii sau lectura unei poezii intr-o temerară aventură spirituală, intr-un „suspense“ din care nu se ştie cine va ieşi învingător : cuvintele sau poezia ? talentul sau poezia ? poetul sau poezia ? Acest prim capitol pe care din comoditate l-am putea intitula jurnal de creaţie conţine, in acelaşi timp un „program“ poetic dificil. El pune atîtea condiţii, şi, cu atîta exigenţă incit poeta însăşi pare inhibată de responsabilitatea şi de riscul pe care şi le asumă — uneori cu uşurinţă, alteori cu gravitate — cei care formează generaţiile de poeţi ale unui popor. A doua parte a cărţii intitulată „tu scrii“ e întrucitva mai polemică, implicit polemică — nu pentru că autoarea şi-ar fi propus vreo dispută literară (de altfel, nu-mi amintesc vreo intervenţie de acest fel in întreaga „carieră literară“ a autoarei) ci pentru că aici observaţiile sunt mai acide, mai febrile, deşi se menţin întotdeauna într-o zonă politicoasă şi puţin resemnată. Cineva observa „răceala“ Anei Blandiana in capitolul destinat analizării poeziei începătorilor remarcînd lipsa de entuziasm in descoperirea noilor talente. Adevărul e că, în această carte, poeta nu pare a-şi fi propus acest aspect. Fiind o carte care vorbeşte despre „obstacolele“ poeziei, despre dificultăţile şi condiţia poeziei, acest entuziasm (subînţeles tot timpul, obligatoriu aproape, căci el determină aceste însemnări) nu intră deocamdată în discuţie. Revenind la acest capitol trebuie să remarcăm citeva lucruri. Intîi, această foarte dreaptă şi neceremonioasă punere în discuţie a poeziei începătorilor ; „inflaţia“ de versuri corecte şi de bună credinţă cărora nu le poţi reproşa decit ingeniozitatea de a prinde temele, ritmul şi aerul poetic la modă şi care ameninţă să dilate la nesfirşit indulgenţa revistelor şi editurilor. Fireşte că nu este vorba de un „pericol“ pentru că, aşa cum spune povestea, va exista întotdeauna un semn care va arăta cititorului care este poezia adevărată dintre oricîte „sute de catarge“. O tabletă ca „Eventualele greşeli de ortografie“ este deplin îndreptăţită şi exclude orice maliţie. Adevărul e că oricîtă dreptate îl dăm lui Camil Petrescu atunci cind susţine că un scriitor poate scrie oricum, fără a respecta nici o regulă gramaticală — o greşeală ortografică ne trezeşte suspiciunea şi aruncă , o umbră de îndoială asupra seriozităţii autorului. Un capitol extrem de interesant al lecturilor oferite este al treilea . El, ea scrie in care Ana Blandiana „redescoperă“, face cu alte cuvinte pelerinaje literare la opera unor poeţi insuficient cunoscuţi sau uitaţi ca D. Iacobescu, Ştefan Petică, Magda Isancis, relevînd semnul sub care trebuie făcută astăzi lectura lor, pentru a-i recunoaşte şi a le înţelege originalitatea. Dar chiar atunci cînd scrie despre personalităţi privilegiate ale culturii noastre precum Eminescu, Arghezi, Sadoveanu, Blaga, Călinescu, Ibrăileanu, autoarea reuşeşte să schimbe accentele binecunoscute şi evitînd ţinuta „obligatorie“ de gală verbală, aduce omagiul exact, simplu şi recunoscător al unui cititor inteligent şi sensibil, fără prejudecăţi şi cu o mare receptivitate, care ştie să conducă lectura în direcţii noi, imprevizibile, inepuizabile, propunînd astfel citeva „modele“ literare de excepţie şi elogiind prin aceasta marea, adevărata artă a poporului nostru. Tia Şerbănescu — Am relaţii. Cei de la magazinul hotelului ,,Ceahlău“ imi sint mai mult decit prieteni. — Preţul ? — După marfă şi... obraz ! Intr-adevăr, ambele erau atît de variabile, incit de la unii lua 18 000 lei, iar de la alţii lua doar 2 500 lei! Şi pentru că, după ce încasa banii le oferea doar... promisiuni, celor care se arătau mai neîncrezători le dădea şi cite o chitanţă! De pildă, lui M.G., V.P., A.D., de la care primise aproape 10 000 lei, le-a dat şi cite o chitanţă in regulă — dar cu ea au rămas aceştia ! Pentru că, in vreme ce credulii il aşteptau să le aducă radiocasetofoanele aşteptate, escrocul se făcea nevăzut. Pînă la urmă a fost prins şi, judecat, de instanţă, a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare. (G. AZOIŢII) Un gest delicat Mulţi dintre pasagerii care sunt oaspeţi ai hotelului „Sarmis" din Deva sunt plăcut impresionaţi de gestul gazdelor, pe cit de delicat pe atît de neaşteptat. Atunci cînd înregistrează datele din buletinele de identitate, personalul de la recepţie urmăreşte dacă există şi pasageri a căror zi de naştere cade in perioada respectivă. Şi, dacă există o asemenea aniversare, administraţia hotelului trimite în camera pasagerului o felicitare însoţită de citeva fire de flori. Este o surpriză plăcută pentru oaspete care se simte astfel sărbătorit chiar departe de casă. Formulă pe care o recomandăm cu căldură şi celorlalte unităţi hoteliere din ţară. (I. COJOCARU) Dispută sterilă Cititorul nostru Aurel Biru din Craiova (cartierul Lăpuşului bloc A 19, scara 2, etaj 3, apart. 15) ne sesizează problema... condensului, fenomen care se manifestă intens pe unul din pereţii apartamentului său, construit prin O.C.L.P.P. Craiova, şi in care s-a mutat doar de un an de zile. Sesizările pe care le-a adresat pină acum unităţii de la care a cumpărat apartamentul — vreo patru la număr — au rămas fără nici o urmare practică. Citim din scrisoarea cititorului nostru : „Vă rog să mă credeţi că toate încercările mele de rezolvare a problemei au fost zadarnice, pentru că O.C.L.P.P. Craiova dă vina pe constructor iar acesta pe proiectant“. Ar mai rămîne ca și proiectantul să dea vina pe... cumpărătorul apartamentului, pentru ca cercul vicios să fie închis ! Deocamdată nu e închis ci doar vicios și se impune ca disputa sterilă să se 8Si * în sala de festivităţi a Consiliului judeţean al sindicatelor din Timişoara a fost deschisă o expoziţie de artă plastică, în care expun artişti amatori din municipiul Timişoara, oraşul Deta, comuna Făget şi din alte localităţi. * Cenaclul literar ,,TudorVianu", de pe lingă Casa de cultură a sectorului 1, ţine astăzi, la ora 19 o şedinţă de lucru, în cadrul căreia vor fi prezentate noi lucrări de proză şi poezie. * La Brăneşti, în Judeţul Gorj, a fost deschisă o expoziţie de artă populară a creatorilor din zona de sud a judeţului. Alte manifestări gorjene : La Fabrica de confecţii din Tîrgu Jiu s-a deschis expoziţia de artă plastică a cenaclului ,,Interferenţe", din cadrul Casei de cultură din Tîrgu Cărbuneşti, dedicată centenarului independenţei ; în cadrul Căminului cultural din Ulnie s-a constituit formaţia ,,Recitatorii vîrstelor", iar la Tîrgu Jiu a luat fiinţă cenaclul literar al medicilor, care-şi propune nu numai stimularea creaţiei literare, ci şi o intensă activitate de propagare a culturii. încheie şi să se ia in sfirşit nişte măsuri ferme şi utile ! (I. BECHERU). Unde-i logica? Constantin Magheru are, pe drept cuvint, motive să se întrebe : unde-i logica ? Iată pe scurt şi de ce-şi pune această întrebare : Fiind pensionar, el mai dă o mină de ajutor în gospodăria fiului său care locuieşte la blocul 44 din cartierul Ploieşti-Vest. Printre altele, vede şi de nepoţel. Dar iată că, intr-o zi, copilul s-a simţit rău şi bunicul a coborit repede la parterul blocului 44, unde funcţionează două dispensare medicale : unul pentru adulţi, iar altul pentru copii. — Unde locuiţi ? — a fost întrebat la dispensarul de copii. — Aici, la blocul 44. — Ne pare rău, dar nu vă putem consulta nepoţelul. Mergeţi dumneavoastră la dispensarul unde are copilul fişa. — Unde ? — Nu ştiu, interesaţi-vă dvs. Intr-un tirziu a aflat că trebuie să meargă la un alt dispensar, aflat la cca. un kilometru depărtare de blocul unde locuieşte nepoţelul său. Cum n-a avut ce face, a trebuit să se conformeze acestui sistem de organizare a reţelei sanitare din municipiul Ploieşti. Dar in mintea lui stăruie întrebarea : unde-i logica ? (D. TECUŢA). Rubrică realizată de Pia Rădulescu „Románia libera" OVIVII Locuiesc pe malul lacului Călduruşani, lac ce are două ramificaţii, una spre ferma Vidsia şi alta spre comuna Moara Vlăsiei. Suprafaţa lacului şi a celor două ramificaţii se ridică la citeva sute de ha. Exploatarea acestui lac nu se face insă raţional. In urmă cu ciţiva ani, a fost populat cu puiet de crap, care s-a dezvoltat destul de bine, dar, in anul 1975, in urma unor ploi mari, apele lacului au crescut şi, odată cu apa, a plecat majoritatea peştelui, şi mare şi mic, şi aceasta pentru că lacul nu are asigurat un stăvilar care să oprească plecarea peştelui cind vin apele mari. In primăvara anului 1976 au murit foarte mulţi peşti din cauza unor întreprinderi care au deversat in lac ape reziduale. Filiala de vinătoare şi pescuit a judeţului Ilfov are paznici destui, are bărci şi putea să ia unele măsuri pentru curăţirea lacului de peştii morţi, dar s-a mişcat cu mare intirziere, lacul poluîndu-se astfel şi mai tare. Lacul Căldăruşani ar putea produce sute de tone de peşte dar, datorită lipsei de grijă, in prezent producţia acestui lac este ca şi inexistentă. Lacul se acoperă an de an de plauri, nimeni nu intervine pentru a opri dezvoltarea acestora şi dacă nu se iau măsuri, peste 10—15 ani va fi acoperit in majoritate de plauri. Scriu aceste rinduri pentru a determina forurile judeţene să nu lase în părăsire un lac aşa de frumos şi care poate deveni şi mai frumos şi folositor dacă va fi îngrijit cum trebuie. VLAD RUDIE comuna Grădiştea judeţul Ilfov Nimeni nu poate să conteste eforturile întreprinderii de transport Bucureşti pentru o desfăşurare normală a transportului în comun. S-au creat multe trasee noi, parcul de autobuze a fost sporit, s-au pus in circulaţie tramvaie mai confortabile, silenţioase etc. Există însă unele scăpări care mi se par inexplicabile. Artere foarte importante, intens circulate, care duc spre puncte nodale ale Capitalei — centru, Gara de Nord, Băneasa etc. — sunt lăsate la discreţia unor mijloace de transport care nu pot face faţă cerinţelor cetăţenilor. Să luăm, de pildă, distanţa bariera Vergului — calea Victoriei. Pe acest traseu, baza circulaţiei o constituie tramvaiele. Există, intr-adevăr, trei tramvaie — 24, 26, 27 —, dar frecvenţa lor : blocare din motive de întrerupere de curent, giruiri de circulaţie şi altele, ca şi viteza lor de melc, ii pune pe călători la grea încercare. Se poate invoca argumentul că, pe distanţa respectivă, mai circulă autobuzele 107, 119 şi 203 R. Da, circulă, dar cum ? Autobuzul 107, apariţie fantomatică, întoarce cu două staţii înainte de Obor, 203 R circulă numai la anumite ore de dimineaţă şi după amiază şi are doar patru staţii, fiind destinat cîtorva întreprinderi anume, ceea ce nu-i rău, iar 119 vine din jumătate in jumătate de oră. Cind rămân in pană tramvaiele, omul n-are practic cu ce să se ajute. Şi un taxi, pentru a nu pierde trenul, se prinde greu pe această direcţie. Cred că personalul de specialitate al I.T.B. ar trebui să găsească o soluţie. E necesar să se ţină seama că traseul respectiv constituie drumul multor angajaţi spre şi de la locul de muncă. Şi pentru că tot apelez la solicitudinea I.T.B. aş propune să se reintroducă autobuzul 119 pe bd. Muncii, problemă care s-a mai ridicat la această rubrică şi la care nu s-a dat răspuns. I. PAVELESCU Bd. Muncii nr. 203 Bucureşti In ziua de 18 ianuarie 1977 m-am deplasat în interesul serviciului la Mediaş. La întoarcere in Braşov am călătorit cu trenul rapid 26. Pentru aceasta m-am dus la gară la Mediaş cu circa 30 minute înainte de sosirea trenului pentru a avea timp suficient pentru procurarea biletului. Ajuns in gară am constatat cu mirare că vînzarea biletelor n-a început, intrucit nu sosise diagrama. Diagrama a venit abia cu 15 minute înainte de sosirea trenului. Norocul nostru a fost că nu erau prea multe persoane la ghişeu. Luind bilet, şi urcindu-mă in tren, o altă surpriză mă aştepta. Locul meu (vagon 4 loc 82) era ocupat de alt călător avind şi el bilet în regulă. Nu trebuie să mă compătimiţi că am călătorit in picioare de la Mediaş la Braşov. Compartimentul vecin (cel cu numerele 7178) era gol, aşa că m-am aşezat şi aşa am călătorit fără să fiu deranjat, singur in compartiment. Nici măcar controlorul de bilete nu m-a deranjat (căci nu l-am văzut cum arată la faţă). In încheiere, pun o întrebare forurilor competente : cind se va rezolva problema locurilor in trenurile care au regim de rezervare pentru a se evita aspectul arătat mai sus ? Ing. I. CIOBANCU bd. Victoriei nr. 4 Braşov Rubrica „OPINII" stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru, pe care-i invităm să ne trimită, în continuare, idei şi propuneri menite să determine îmbunătăţiri în orice domeniu al vieţii obşteşti, economice, sociale sau culturale. Aşteptăm, aşadar, ca şi pină acum, scrisorile dv„ pe adresa ziarului nostru, specificînd „Pentru rubrica OPINU“. CALENDAR 1 februarie 1977 Soarele răsare la ora 7,36 şi apune la ora 17,24 . în 1847 s-a inaugurat Teatrul de la Copou din laşi, prezentînd, printre alteie, lucrarea ‘ dramatica ,,Bătălia moldovenilor cu cavalerii teoutoni la Marienburg", de Gheorghe Asachi. • In 1848 s-a născut pictorul Sava Henţia. • In 1868 s-a născut pictorul Ştefan Luchian. © în 1885 a apărut ziarul socialist ,,Drepturile omului". Ø în 1912 a apărut la Iaşi revista ,,însemnări literare" sub direcţia lui Mihail Sadoveanu şi George Topîrceanu. • In 1933 a început, sub conduducerea P.C.R. greva muncitorilor petrolişti de pe Valea Prahovei. • în 1949 a încetat din viață scriitorul N. D. Cocea. TEATRE ANDREA CHENIER : Opera Română (16 48 20), ora 19; VIAŢA UNEI FEMEI : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (14 71 71), ora 19,30 la sala mare; SILVIA : Teatrul de Operetă (13 98 48), ora 19,30; HEDDA GABLER : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" — sala din bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 19 şi TINERI CĂSĂTORITI CAUTA CAMERA, ora 19.30 la sala Studio (12 44 16); ZĂPĂCITUL : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30; LADY X: Teatrul „C. I. Nottara" (15 93 02), ora 19.30 si CARAMBOL, ora 19 la sala Studio; OAMENII CAVERNELOR : Teatrul Mic 114 70 81), ora 19,30; REGELE IOAN : Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 19,30; SFIRLA NĂZDRĂVANUL : Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55), ora 17; DESCHIS PENTRU RENOVARE : Teatrul „C. Tănase" - sala Savoy (15 56 78), ora 19,30 şi E NEMAIPOMENIT, ora 19,30 la sala Victoria (50 58 65), UN BAIAT ISTET ŞI UN REGE NATAFLET : Teatrul Ţăndărică — sala Academia (14 73 51), ora 17; CUNUNA DE FRUMUSEȚI : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 19,30; CENACLUL PRIETENILOR MUZICII - CICLUL INITIERE MUZICALA la sala mică a Palatului, ora 17; CICLUL „TINERI ÎN FAJA CAPODOPERELOR“ - RECITAL DE PIAN AIFYANDHLI PREDA la ' •ora 19,30. •TELEVIZIUNE 10 ( Teleşcoala ) 11 : Film artistic, încrederea. In distribuţie : Kosta Ţ°nev, Maria Dragomanskaia, Javor Miluşev, Ani Joneva. Regia Borislav Saraiiev ; 12,25 : Vatra Dornei. Reportaj de scriitor ; 12,40 : Telex ; 16 : Teleşcoala ; 16,30 : Curs de limbă engleză ; 17 : Telex ; 17,05 : Din ţările socialiste ; 17,20 : Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură ; 18 : Cupa mondială la schi alpin: pobele feminin© de coborîre şi slalom special ; 18,50 : întrebări şi răspunsuri ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : La ordinea zilei în economie ; 20,10 : Mai aveţi o întrebare ? 20,50 : Seară de teatru : Ultima cursă de Horia Lovinescu. In distribuţie : Ştefan Iordache, Emil Hossu, Melania Cîrje, Marga Barbu, Dorin Varga, Ion Ponea . Regia artistică George Rafael. Regia TV Letiţia Popa; 22,45 Un cîntec de demult; 23,00 : Telejurnal. Programul 2 20 : Viaţa economică a Capitalei ; 20,20 : De la Bach la Enescu ; 21,20 : Telex ; 21,25 : Tineretul Capitalei ; 21,55 : Kojak. Programul 1 CINEMATOGRAFE SATRA: Patria (11 86 25), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 10,15 - 20,30; SolitARUl DE LA FURJUL HuMBu Juî : Scala (11 03 72), orele 8,45 11 - 13,30 - 16 - 18,30 - 21; Favorit (3106 15), orele 9,15 — 11,30 — 13,45 - 16 - 18,13 - 20,30; parada CHAPLIN : Capitol (16 29 17), orele 8,45 - 11 - 13,15 - 15,43 - 18,13 - 20,45; Feroviar (00 31 40), orele 9 - 11,15 — 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30; Palatul Sporturilor și Culturii (23 40 40), ora 18,30; AFRICA EXPRESS : Luceafărul (13 80), orele 8,30 - 10,30 - 12,30 - 14,30 - 16,45 - 19 - 21; București (15 61 54), orele 8,45 - 10,45 - 12,45 - 14,45 -17-19 - 21; Modern (23 /101), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Sala Palatului, orele 17,45 - 20,15; PIANUL IN AER : Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30; LEOENDA ȘERIFULUI DIN TENNESSEE : Festival (15 63 84), orele 9,15 — 11,30 - 13,45 - 10 - 18,15 - 20,30; Excelsior (65 49 45), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 10 - 18,15 - 20,30; Melodia (12 66 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 11 - 18,15 - 20,30; O FEREASTRA SPRE CER : Casa filmului (13 92 72), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20; ULTIMA JERTFA: Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,15; MOARA CU NOROC : Lumina (16 23 35), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; SECERA VtNTUL SĂLBATIC : Eforie (13 04 83), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30; MIHAI VITEAZUL : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 12,30 - 16 - 16,30; PINOCCHIO: Doina (16 35 38), orele 9,30 - 11,30 - 18; NEMURITORII : Doina, orele 13,30 15,45 - 20; FURTUNA PE USCAT : Bucegi (1705 47), orele 15,30 - 17,45 - 20; PENTRU UN PUMN DE... CEAPA : Grivita (1708 58), orele 9 - 11,15 -13,30 - 13,40 - 18 - 20,15; Flamura (85 77 12), orele 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; PISICILE ARISTOCRATE : Flamura, ora 9; A DISPĂRUT O FATA : Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15; ADEVARATUL CURAJ : Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 7 0, 15; Au,ia (3d o, oo), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 13 - 20,15; Tomis (21 41/46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; ROŞCOVANUL : Lira (31 71 71), orele 13,30 - 18 — 23,15; COMISARUL PIEDONE LA HONGKONG : Liuzeşti (53 43 58), orele 9 -11,15 - 13,30 - 16 - 18,13 - 20,15; EXPEDIŢIA DISPĂRUTA : Drumul Sării (31 26 13), orele 16 — 19,15; ÎNTOARCEREA „PANTEREI ROZ" : Giureşti (1/ 55 46), orele 15,30 — 17,45* 20; CALAFIEJUL FARA CAP : Unirea (65 20 45), orele 15,30 - 17,45 - 20; EXPRESUL BULGARILOR DE ZĂPADĂ : Cotroceni (49 48 48), orele 10 — 12 — 14 — 10 — 12 — 20; MISIUNE PE IANTZI : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 - 13,30 -10,45 - 18 - 23,15; TUFA DE VENEȚIA : Floreasca (33 29 71), orele 15,33 - 18 - 76, 15; Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11,15 - 13,36 - 11,40 - 18 - 20,15; ULZANA CAPETENIA OPAŞILOR : Ferentari, (80 49 85), orele 15,30 - 18 - 20,15; TĂNASE SCATIU : Pacea (60 30 85), orele 15,30 - 19; POVESTEA DRAGOSTEI : Viitorul (11 48 03), orele 16 - 18 - 20; Aria (21 31 86), orele 15,30 — 17,45 - 23; RESPIRAŢIE LIBERA : Cringaşi (49 21 15), ora 17; OPERAŢIUNEA „MONSTRUL" : Moşilor (12 52 93), orele 16 - 18 — 20; Cinemateca, - sala Union (13 49 04) : CONTESA COSEL, ora 9,45; VECHI ŞI NOU, ora 14; ORCHESTRA AMBULANTA, orele 16,15 - 18,30; PAŞI SPRE LUNA, ora 20,30.