România Liberă, martie 1977 (Anul 35, nr. 10061-10087)
1977-03-11 / nr. 10070
ff România libera“ MOBILIZARE EXEMPLARĂ IN ECONOMIA ŢĂRII Lună record pentru cimentiştii de la Bicaz PIATRA NEAMŢ (coresp. R.I. — C. Azoiţii). La Combinatul de lianţi şi azbociment din Bicaz se lucrează in aceste zile cu dirzenie şi dăruire pentru a produce cit mai mult ciment şi alte materiale de construcţie, atit de necesare acum şantierelor. Hotărîţi să contribuie la recuperarea pierderilor cauzate de cutremur, cimentiştii de aici, care lucrează ore întregi după încheierea schimburilor, au declarat întreaga lună martie, lună record. Inginerul Vasile Manolache, directorul combinatului, ne-a informat că iniţiativa pornită de aici . „Productivitate orară maximă, cu cheltuieli minime1 cunoaşte o puternică revitalizare în toate sectoarele şi secţiile de producţie. Aprovizionarea ritmică cu materii prime din carieră, supravegherea atentă a agregatelor şi instalaţiilor, respectarea strictă a tehnologiilor de fabricaţie au făcut ca atit la cuptoarele de clincher cit şi la morile de ciment indicii de productivitate orară să înregistreze creşteri de peste o jumătate tonă. Ca urmare, in zilele care au trecut de la cutremur, au fost produse suplimentar mai mult de 500 de tone de ciment. Sunt primele realizări din angajamentul pe care şi l-a luat colectivul de aici de a realiza peste plan pină la sfirşitul lunii cel puţin 5 000 de tone de ciment, cantitate din care se pot construi mai mult de 250 de apartamente. Utilaje livrate înainte de termen Muncitorii de la uzinele „Unio“ din Satu Mare vor livra înainte de termen importante cantităţi de utilaj tehnologic pentru industriile minieră, chimică şi constructoare de maşini şi vor asigura piese de schimb şi echipe de muncitori specialişti, unităţilor beneficiare sau furnizoare care au fost avariate. Prinorganizarea de schimburi prelungite, reorientarea produrţiei unor secţii, până la sfirşitul acestei luni „Unio“ va livra înainte de termen utilaje tehnologice în valoare de peste 3 milioane lei, precum şi o importantă cantitate de piese de schimb In acelaşi timp, pentru reintrarea cit mai grabnică in normal, o echipă de muncitori specialişti de la „Unio“ lucrează în prezent la întreprinderea de maşini grele Bucureşti, alte echipe fiind gata să răspundă eventualelor solicitări care ar putea veni. (RADU OPICIU). Timiş. Se lucrează ziua şi noaptea la arături şi însămînţări Acum, cînd fiecare judeţ trebuie să dea cit mai mult pentru piinea ţării, in Banatul mai puţin afectat de cutremur pregătirile pentru noua recoltă se desfăşoară din plin. „Toţi cooperatorii, pină la unul , ne-a spus Petre Feneşi, preşedintele de la Tomnatic , au înţeles că este de datoria fiecăruia să acţioneze cu mai multă hotărîre, să muncească ziua şi noaptea“. Stadiul executării lucrărilor agricole de sezon vorbeşte de la sine despre hărnicia şi dirzenia oamenilor de aici. In această cooperativă muncile agricole se desfăşoară, intr-adevăr, din plin : se insăminţează culturile din prima epocă, se lucrează la fertilizări, insere si răsadniţe, se pregătesc salariile. Unităţile agricole din apropierea Timişoarei — asociaţia economică de stat şi cooperatistă, cooperativa agricolă de producţie Ghiroda — au plantat pe cîmp primele hectare cu varză. Cu aceeaşi rivnă lucrează şi legumicultorii din Lovrin, Jimbolia, Cărpiniş, Dota, unde in acest an şi forţele destinate cultivării legumelor au sporit considerabil. In celelalte unităţi agricole din judeţ se lucrează cu toate forţele la executarea fertilizărilor, la discuit şi grăpat, pregătindu-se un pat germinativ corespunzător pentru toate culturile ce vor fi însămânţate în această primăvară. La cooperativa agricolă de producţie Giroc, concomitent cu însămânţarea culturilor din prima epocă se lucrează la desfundarea şanţurilor, la săparea unor rigole pentru scurgerea apei care mai bălteşte pe terenurile joase. Insămînţarea culturilor din prima epocă a fost declanşată şi pe raza consiliului intercooperatist Remetea Mare unde fiecare unitate are de însăminţat cite 70—100 hectare. Deşi conform situaţiei de la Direcţia agricolă judeţeană pină in prezent au fost arate peste 150 000 hectare teren, ritmul de lucru trebuie intensificat cu atit mai mult cu cit media zilnică ,la arături este doar de 1 000 hectare, iar suprafaţa ce urmează să fie insăminţată in această primăvară se ridică la peste 150 000 hectare (dir care aproape 10 000 in prima urgenţă). (ION MEDOIA) În schimburi prelungite La sfîrşitul fiecărui schimb, timp de două ore, la fiecare loc de muncă din Uzina Metalurgică din Bacău efectivele de muncitori se dublează. Iniţiativa a pornit în atelierul 3 B mecanic-şef, al cărui colectiv s-a angajat să lucreze cite două ore peste program Au fost create astfel condiţii pentru scurtarea cu două zile a duratei de imobilizare a şapte strunguri şi cu trei zile a două electrostivuitoare aflate în reparaţii, preluate apoi de strunguri, de turnători, iniţiativa a fost generalizată în scurtă vreme în toate sectoarele şi secţiile întreprinderii. După ce-şi termină schimbul, turnătorii de la liniile automate se alătură, timp de două ore, celor de la liniile manuale sau participă la operaţiile de miezuire şi curăţire. In secţiile 2 A şi 2 B strungarii înlocuiţi la maşini de tovarăşii din schimbul următor participă în cele două ore la lucrări de lăcătuşerie. Ca urmare a acestei iniţiative, în cursul lunii martie întreprinderea va realiza o producţie suplimentară în valoare de peste două milioane lei. (CONST. AZOIŢII). Judeţul Braşov îşi suplimentează angajamentele Oamenii muncii de pe meleagurile Braşovului au hotărit ca pe ansamblul judeţului lor să realizeze in luna martie, peste angajamentele luate la începutul anului, o producţie globală suplimentară in valoare de 37 milioane lei şi de 51 milioane lei la producţia marfă. Eforturile sunt îndreptate cu prioritate spre suplimentarea producţiei construcţiei de maşini, a materialelor de construcţii, mobilă şi bunuri alimentare. De remarcat că ieri a fost montat în avans al 100-lea tractor şi al 60-lea autocamion. Mari acţiuni se desfăşoară în industria locală a judeţului angajată să furnizeze peste plan 5 milioane bucăţi cărămizi şi 500 tone var, precum şi in industria forestieră mobilizată în realizarea unei producţii suplimentare de 1 000 m.c. lemn de construcţii. Acţiuni deosebite au fost iniţiate şi în industria mobilei, în ale cărei unităţi a început fabricaţia a 150 garnituri destinate mobilării apartamentelor pe care constructorii braşoveni le construiesc în Bucureşti pentru sinistraţi. Dolj: Fertilizări pe suprafeţe cît mai mari „Pământul poate da mai mult !“. Aceasta este deviza sub care acţionează, in aceste zile, lucrătorii ogoarelor de pe meleagurile doljene. Culturile de toamnă, semănate pe circa 92 000 hectare, s-au dezvoltat frumos datorită atit modului cum s-a lucrat în toamnă, , cît şi condiţiilor meteorologice prielnice. Specialiştii au apreciat, insă, că recolta poate fi şi mai mare dacă, intr-un timp scurt, se va executa fertilizarea. Folosind îngrăşămintele chimice cu azot existente in stoc şi cele ce se livrează in această perioadă, mecanizatorii, organizind exemplar activitatea, au reuşit să termine fertilizarea pe întreaga suprafaţă prevăzută. La Mîrşani, ca şi in alte locuri din sudul judeţului, se acţionează energic pentru ca fostele dune să dea recolte cît mai, mari. Acum, aici, se lucrează din plin la fertilizarea acestor terenuri care au fost nivelate, lucrare care face parte din cele pregătitoare pentru cultivarea soiei, plantă ce se pretează bine la astfel de terenuri lipsite de structură. De remarcat că fertilizarea se face potrivit recomandărilor Staţiunii centrale de cercetări pentru valorificarea solurilor nisipioase din Bechet. Paralel, mecanizatorii şi cooperatorii se preocupă şi de executarea altor lucrări agricole. Prin buna organizare a muncii, s-a reuşit ca la arături să se atingă o viteză zilnică de 5 500—5 800 hectare (lucrările beneficiază de participarea unor importante forţe mecanice care totalizează mai bine de 3 300 tractoare), ceea ce a condus la efectuarea, intr-un termen scurt, a arăturilor pe 75 000 de hectare. Lucrul în schimburi prelungite, organizarea schimburilor de noapte, constituie iniţiative ale mecanizatorilor din judeţ menite să contribuie la urgentarea muncilor prin mai buna folosire a timpului. La nivelul unor consilii intercooperatiste ca acelea de la Catane, Filiaşi, Pleniţa, Circea, Şimnic, Amărăşti şi altele, viteza zilnică a fost substanțial depăşită prin conlucrarea cooperatorilor și mecanizatorilor. Constructorii sătmăreni şi maramureşeni vor realiza 350 de apartamente peste sarcinile de plan în zonele lovite de cutremur Constructorii din judeţul Satu Mare au făcut toate pregătirile pentru a realiza, aşa cum s-au anagajat, 150 de apartamente in municipiul Bucureşti. O acţiune similară şi în judeţul Maramureş. Constructorii Trustului judeţean pentru construcţii-montaje s-au angajat să realizeze pină la sfîrşitul anului, acolo unde le vor fi repartizate, un număr de 200 de apartamente. De remarcat că ambele colective de constructori şi-au organizat in aşa fel activitatea incit să poată îndeplini in condiţii cît mai bune şi propriile sarcini de plan din judeţele în care lucrează. (RADU PICIU). Cu forţe mai puţine, graficul lucrărilor la zi Deşi Trustul de construcţii industriale şi agrozootehnice Bucureşti a participat cu o însemnată parte din capacitatea sa umană şi tehnică în diferite puncte lovite de cutremurare Capitalei, la obiectivele de la „Republica“, „Electroaparataj“. „Ţesătoria“ Baloteşti şi I.P.R.S. Băneasa, lucrătorii rămaşi pe şantiere, muncind în schimburi de câte 12 ore, au izbutit să fie cu graficul lucrărilor la zi. Există astfel certitudinea ca planul de investiţii va fi realizat integral. De asemenea, şi angajamentul constructorilor de a devansa termenul de punere in funcţiune a unor capacităţi de producţie. (V. DINU). Se şterg urmele dezastrului Oraşul îşi vindecă rănile. Străzile şi bulevardele sunt deblocate de mormanele de moloz. Un grup de aproximativ 300 de tinere şi tineri de la „Electroaparataj“, întreprinderea de mase plastice, Filatura de lină piepanată şi „Metaloglobus“, îndată ce au ieşit din schimb s-au îndreptat in zona complexului Bucur-Obor. Acţionează cu energie. Molozul din apartamente este transportat în faţa blocurilor, scările sunt eliberate de tencuiala desprinsă de pe pereţi, trotuarele sunt spălate cu apă. Oamenii îşi vin în ajutor, solidari în faţa greutăţii. Peste o sută de mii de cetăţeni ai Capitalei au lucrat ieri, după orele de muncă, în cartierele lovite de sinistru. Zi de zi, numărul lor creşte. Din acea dramatică noapte de vineri, pina acum au participat la aceste acţiuni peste o jumătate de milion de bucureşteni. In dreptul fostului bloc de pe strada Brezoianu, după ce au fost ridicate ruinele, pămîntul este nivelat şi acum se pun pietre pentru a marca trotuarul. Peste un ceas vor veni asfaltatorii. Trecătorii vor putea păşi peste această cicatrice lăsată de cutremur. Pe strada Pictor Luchian s-au întors locatarii la casele lor. Repară uşile, plombează zidurile, înlocuiesc geamurile sparte. A înverzit o salcie şi la ferestre au reapărut glastrele cu flori. Intilnim oameni cu găleţi pline de ciment. Au luat fiinţă în oraş 17 centre de desfacere a materialelor de construcţie, iar celelalte 29 de unităţi specializate ale I.C.L. Tehnometal, existente în toate punctele Capitalei, de pe şoseaua Mihai Bravu, calea Griviţei, calea 13 Septembrie, calea Moşilor, şoseaua Pantelimon etc., sunt bine aprovizionate. Din situaţiile desfacerilor pe ziua precedentă am reţinut că, prin aceste unităţi, s-au livrat populaţiei peste 4 200 tone ciment, 1 200 tone de var, 1 000 tone de ipsos, 200 mc de cherestea, 450 000 bucăţi de ţiglă şi cantităţi importante de cărămizi, plăci de azbociment, carton asfaltat, uşi, ferestre, geamuri. In acelaşi timp, în depozite sosesc de la diverşi furnizori din ţară noi materiale. Aflăm, de asemenea, că unităţile Centralei de construcţii-montaj s-au angajat să livreze suplimentar 1 500 mc panouri mari, 3 000 mc prefabricate de beton armat, 2 milioane de cărămizi şi blocuri ceramice, 10 000 mp de uşi şi ferestre, 150 000 cahle de teracotă, 30 000 mp de dale mozaicate şi numeroase alte materiale necesare oampenilor pentru a-şi reface locuinţele. Am mai aflat, trecînd pe la întreprinderea „Progresul“, că muncitorii au hotărit să producă suplimentar, până la sfirşitul anului, prefabricatele necesare pentru realizarea a 200 de apartamente. Asemenea lor, cei de la CJ.L.Pipera sunt hotăriţi să producă în plus 5 000 de uși pentru apartamente, iar cei de la I.P.L. Mobila, mobilier pentru complexele comerciale în valoare de peste 13 milioane lei. Analiza atentă, competentă, a stabilit posibilitatea reparării unui număr important de blocuri avariate. La 12 imobile mari aflate în această situaţie (bd. Magheru 43, bd. Coşbuc 13, str. Izvor 2, calea Victoriei 1 şi calea Moşilor 8, etc.) au şi început lucrările, sub supravegherea unor specialişti de înaltă calificare. De-a lungul străzilor, echipe de intervenţii de la I.C.A.R. refac conductele zdrobite. Ieri, oraşul a avut la dispoziţie 1 milion de lac de apă potabilă. Tot mai aproape de cota normală. Au fost 75 ruperi la arterele principale. Pină acum s-au remediat 56 de defecţiuni, iar cele 200 de echipe de intervenţie lucrează în continuare, zi şi noapte. Sîntem asiguraţi că, pină simbătă, ultimele perforaţii vor fi remediate şi apa va fi în cantităţi absolut normale pentru tot oraşul. La dispeceratul de gaze şi termoficare, veşti dintre cele mai bune. Ultimul tronson, cel din zona Lujerului — Valea Lungă, afectat de un bloc prăbuşit, a fost repus în funcţiune noaptea trecută prin efortul deosebit al lucrătorilor întreprinderii de construcţii edilitare şi drumuri. Datorită abnegaţiei celor 70 de echipe de intervenţii, sunt astăzi asigurate încălzirea şi apa caldă pentru 240 000 de apartamente, pentru toate şcolile, grădiniţele, spitalele şi instituţiile termoficate. De ieri, se livrează căldură şi apă caldă şi în unităţile industriale, altor 45 000 de apartamente prin cele 59 de centrale de termoficare de cartier. Circulaţia Capitalei reintră şi ea în normal. La 5 dimineaţa au intrat pe trasee 1 410 autobuze, 488 de tramvaie, 253 de troleibuze, 1 259 de taximetre şi 288 de taxifurgonete. Pe străzile degajate de obstacolele produse de seism traficul devine tot mai fluent. Se face însă apel la populaţie, la conducătorii de autovehicule să circule cu prudenţă şi cu viteză redusă pentru a nu stînjeni circulaţia autocamioanelor care lucrează la evacuarea molozului. In faţa blocurilor unde s-au întors locatarii, au apărut navetele cu sticle cu lapte iar o maşină pe care scrie „Radio-Progres“ ne vesteşte că au sosit şi depanatorii să repare televizoarele şi aparatele de radio. „Nufărul“ şi-a deschis şi el porţile. La Liceul economic nr. 1 de pe bd. Dacia, la Şcoala generală 169 din Drumul Taberei sau la Liceul „Alex. Sahia“ din Pantelimon, după terminarea orelor, elevii cară molozul. Lupta nu încetează nici o clipă. Oraşul îşi şterge lacrimile. Cu demnitate şi dirzenie. Dumitru Tabacu I. Butnaru In zona complexului Bucur-Obor, ca în întreaga Capitală, degajarea şi refacerea străzilor, repararea locuinţelor avariate, înlocuirea mobilelor şi altor obiecte de folosinţă casnică distruse se desfăşoară intens, cetăţenii participind masiv, cu stoicism la normalizarea vieţii. Strălucitoare, frumoase, ca inainte, redevin casele, magazinele, sub miinile grijulii, gospodăreşti... După orele de curs elevii şi cadrele didactice devin colegi de muncă, refăcind chipul luminos, ordonat al şcolilor lor, ca in imaginea aceasta de la liceul de pe Şos. Pantelimon AU DIN NOU O CASĂ Au trecut mai puţin de patruzeci şi opt de oire de cînd Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prezidat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu a aprobat măsurile de ajutorare a celor rămaşi fără adăpost şi bunuri, în urma cutremurului din seara zilei de 4 martie. Ieri la orele 17,40 dintr-un microbuz oprit în faţa blocului nr. 6 din strada Ziduri Moşi, coborau ciţiva oameni. Sunt primii locatari ai celui mai nou bloc din Capitală. Dacă n-am şti cele petrecute cu şase zile în urmă, dacă n-am vedea chipurile marcate încă de amintiri dramatice, totul ar semăna cu un fapt obişnuit din viaţa atîtor bucureşteni. Dar momentul este, de data aceasta, prin sine însuşi excepţional : Marcel Dănescu (Poenaru Bordea nr. 18), Mircea Constantin (Popa Rusu nr. 11), Traian Popescu (blocul „Casata“), Ana Fălinaş (Tudor Arghezi nr. 1)... Sunt oameni care au locuit în blocurile năruite şi nu şi-au putut salva decit viaţa. Acum, în blocul din strada Ziduri Moşi îi aşteaptă o casă. Miroase a var şi a vopsea proaspătă. Rondurile din faţa blocului sunt greblate, s-au plantat arbuşti. Apartamentele sunt mobilate, curate, calde. De miercuri dimineaţa aici au lucrat fără întrerupere : comisia de femei a sectorului II, eleve de la Grupul şcolar Galvani-Tei, personalul Consiliului popular, membre ale comisiilor de Cruce Roşie, gărzile patriotice de la întreprinderile ,,Electronica“ şi „Mase plastice", muncitori de la ICM-5. Două sute cincizeci de oameni de la Depozitul de mobilă Militari au lucrat la sortarea, încărcarea şi transportul mobilei în apartamente. La apartamentul 10, etajul II. ii revedem pe soţii Dănescu. Emilia Dănescu, asistentă medicală, a fost accidentată în timpul cutremurului. Are pîhorul drept bandajat. S-a aşezat şi priveşte cu emoţie interiorul apartamentului : şifonierul, lustra, televizorul, aparatul de radio, perdele. ...Şi se opreşte asupra celor trei garoafe proaspete din vază . — Pentru noi ? Nu-mi vine să cred că am din nou un cămin. Au trecut doar cîteva zile. — Cum vă simțiți acum după intimplările dramatice din noaptea de vineri ? — Acum mă simt bine. Am trecut printr-un șoc foarte puternic. Privind în jur încep să sper că mă voi reface repede. Nu știu ce aş putea spune. Sunt copleşită. Conducerea partidului nostru a dovedit multă omenie şi generozitate. Cînd mă gindesc la pagubele pe care le-a suferit ţara, nobleţea unei asemenea măsuri mi se pare cu atit mai demnă de recunoştinţa noastră. Aş vrea să ştie tovarăşul Ceauşescu gindul meu , nu voi uita niciodată ce a făcut pentru noi. Ii mulţumesc din suflet. „Sintem oameni în vîrstă. Am rămas fără nimic. Ne gîndeam că nu vom mai putea să ne refacem un cămin. Hotărirea partidului nostru ne-a readus speranţa in suflet. Pentru noi este extrem de important ce vă spun acum : Tovarăşului Ceauşescu îi datorăm recîştigarea nu numai a bunăstării pierdute ci mai ales reciştigarea demnităţii pe care cataclismul ne-o răpise“... Traian Popescu priveşte încă o dată repartiţia şi cheia noului apartament. In camera alăturată îşi aşteaptă rindul Ana Fălinaş. Vechea adresă blocul „Casata“., „In noaptea cutremurului nu eram acasă. Nici fetiţa. Ea locuieşte la internat. Vine acasă doar sîmbăta. Sîmbăta asta nu ştiam unde o voi primi. Cînd am aflat hotărirea luată de partid am prins. Nu mă gîndeam să ara aşa de repede o altă casă. Numai mobila costă 16 000 lei. Ce om minunat este tovarăşul Ceauşescu !“ După şase zile de la cutremur oamenii care îşi pierduseră casele, şi lucrurile şi speranţa au case şi lucruri... Şi cred în viaţă, în adîncul umanism al fiecărei acţiuni a Partidului Comunist Român ! Ioana Pătrașcu Anton Uncu Acesta e răspunsul constructorilor Relatăm astăzi de la punctele de lucru ale constructorilor din Capitală, angajaţi cu toate forţele, ziua şi noaptea, pentru aducerea la îndeplinire întocmai a hotărârilor şi măsurilor stabilite de conducerea de partid şi de stat privind ajutorarea populaţiei sinistrate, repararea imobilelor care au avut de suferit de pe urma cutremurului şi desfăşurarea in bune cordiţiuni a activităţii productive. ...Bulevarul Magheru nr. 43. Blocul la parterul căruia funcţiona unitatea „Turist“ a deveilit şantier. Proiectanţii au stabilit la faţa locului soluţii de sprijinire a edificiului, pe baza cărora s-a trecut la acţiune. „Noaptea asta terminăm montarea elementelor de susţinere la parter, ne spune şeful de lot, ing. Victor Iaşciurginschi. Vom cobori şi la subsol, un subsol cu două niveluri. Au fost montate instalaţii de iluminat ca munca să nu contenească odată cu lăsarea întunericului“. Unde veţi merge să lucraţi după terminarea consolidărilor ce se vor realiza aici ? „Mă întorc pe şantierul blocurilor de locuinţe din zona bd. Doamna Ghica■ şoseaua Colentina, unde e nevoie de constructori pentru terminarea cit mai grabnică cu putinţă a unor noi apartamente in care să se mute familiile rămase fără locuinţă“. Ne îndreptăm spre această zonă a oraşului. Sunt aici mai multe blocuri aflate într-o fază .Fiecare cărămidă recuperată este aşezată cu grijă. Din ele se vor reînălţa pereţii căminelor noastre. Indiferent de profesie, fiecare devine acum zidar, constructor, ca aceşti bucureşteni de pe Calea Moşilor, ca atîţia alţii asemenea lor... vansată de construcţie, la altele se montează elementele prefabricate, se toarnă betonul la etaje. „Incepind de ieri, staţiile de betoane lucrează la capacitatea maximă“, ne spune directorul Grupului de şantiere II, ing. Constantin Popa, care lucrează in zonă. Consemnăm, pe șoseaua Colentina, la blocul nr. 7, o clădire cu 14 niveluri, angajamentul inginerului şef al şantierului II al Grupului menţionat, ca în această lună să fie date în folosinţă cele 55 de apartamente din imobil, în avans cu patru săptămîni. Ne oprim pe bd. Doamna Ghica, in faţa construcţiei care va fi blocul nr. 1, cu 10 etaje, cu 5 scări şi peste 200 de apartamente. Şi aici constructorii s-au angajat, după cum ne spune inginerul şef de lot Traian Rădulescu, să termine lucrările mai devreme, cu circa o lună în ceea ce priveşte realizarea structurii. „...Alo, alo, centrala ? Transmitem de pe şantierul din strada Mihăileanu nr. 27. Am încheiat lucrările, de refacere. Centrala. Recepţie. Aşa e bine, aşteptăm cu mai multe asemenea veşti bune...“ Ne aflăm la staţia de radio-telefon a Centralei de construcţii-montaj din municipiul Bucureşti, centrală unde s-a constituit un adevărat stat-major al lucrărilor de refacere şi construcţie din Capitală. Ieri relatam că s-a asigurat darea în folosinţă în ultimele două zile a peste 1100 de apartamente şi că s-au început lucrări la clădirile cu avarii mai importante, în primul rind la blocurile mari. Ce măsuri au fost luate in continuare ? Aflăm de la directorul tehnic al Centralei, ing. Gheorghe Dan : „A fost stabilit un program de urgentare a dării în folosinţă a blocurilor la care se poate trece imediat sau in cel mai scurt timp la finisaje interioare, scop in care se devansează şi darea in folosinţă a centralelor termice. Este vorba de 3 600 apartamente care vor primi locatari in lunile martie şi aprilie. S-a stabilit ca şefii de proiecte, împreună cu constructorii, să verifice absolut toate construcţiile în curs de realizare pentru a vedea dacă sunt sau nu fisuri la structura de rezistenţă, provocate de cutremur şi să acţioneze în consecinţă. Nici o tencuire nu se va face fără aceste verificări. In ce priveşte clădirile avariate, s-a trecut la acţiunea de sprijinire la un număr de 45 de obiective pe bd. Magheru, Gh. Gheorghiu-Dej, 1 Mai, Armata Poporului, calea Moşilor, str. C.A. Rosetti, Brezoianu, Popa Tatu ş.a. Peste tot se lucrează după soluţii elaborate de proiectanţi chiar la faţa locului. Se munceşte ziua şi noaptea. Urmează să se treacă neîntîrziat la abordarea şi a altor clădiri şi la consolidarea celor la care s-au montat elemente de sprijin“. Cornelia Preda Pagina a 5-a 11 martie 1977 Contul omeniei şi solidarităţii Incepind de ieri, 10 martie, la Casa de Economii şi Consemnaţiuni s-a deschis Contul 1977 Ajutoare sinistraţi cutremur. Cetăţenii care doresc să vină în sprijinul sinistraţilor cu ajutoare băneşti pot să depună sumele respective la toate agenţiile, filialele şi sucursalele Casei de Economii şi Consemnaţiuni din întreaga ţară. La depunere, cetăţenilor li se eliberează o chitanţă. Constituirea unui fond de ajutorare a sinistraţilor a fost primită cu însufleţire unanimă la ÎNTREPRINDEREA „INDEPENDENŢA“ DIN SIBIU. Ieri seară, directorul general al întreprinderii, inginer Miron Negrilă, a venit în mijlocul colectivului de muncă, care lucra în schimbul II şi la secţia unelte pneumatice împărtăşind muncitorilor împreună cu maistrul Ioan Stănuleţ vestea despre deschiderea contului, înconjurîndu-i pe director şi pe maistru, o serie de muncitori ca Gheorghe Palade, tată a doi copii, Maiser Alfred, Füllep Bela, Ioan Măsariu, Hie Mihu, Ioan Ghidău şi Gheorghe Diaconu au hotărit şi şi-au exprimat dorinţa urmată apoi de întregul colectiv de a contribui la fondul de ajutorare. O discuţie similară a avut loc şi la secţia strungărie grea. Au luat cuvintul în adunareafulger organizată in grupul din schimbul doi Ilie Curea, Petrică Niţă, Octavian Calboreanu, Nicolae Ramotea, Ioan Drăghiţă, Mihai Theiss şi împreună au hotărît să depună la contul destinat ajutorării sinistraţilor sumele ce le vor realiza in toate orele suplimentare din luna martie. Trebuie să spunem că această contribuţie directă se adaugă eforturilor întregului colectiv care s-a angajat să realizeze suplimentar numai în luna martie utilaje, agregate şi unelte în valoare de peste 6 milioane lei. La ÎNTREPRINDEREA DE MAŞINI CASNICE „23 AUGUST“ DIN SATU MARE întregul colectiv al secţiei de acoperiri galvanice, condus de maistrul Eugen Kiss a hotărât să ofere toată retribuţia cuvenită pen- tru duminicile în care vor lucra fondului pentru ajutorarea populaţiei sinistrate. Acestei iniţiative i-au subscris şi numeroşi alţi oameni ai muncii — români şi maghiari — din această uzină sătmăreană, între care maistrul Virgil Feraru de la turnătorie, turnătorii Francisc Apai şi Ioan Korodi, emailatorul Gheorghe Hail, maistrul Vasile Raţiu, lăcătuş sculer şi alţii. Ieri, după amiază la una din filialele C.E.C. din Sibiu s-a prezentat cetăţeanul Alexandru Unigureanu care a întrebat dacă nu există vreun cont în sprijinul sinistraţilor. S-a răspuns că un asemnea cont a fost deschis in întreaga ţară cu cîteva minute înainte de sosirea lui. Bucuros, cetăţeanul A. Ungureanu a făcut prima depunere din Sibiu. Constantin Chinganu, secretarul organizaţiei de partid al secţiei prelucrări mecanice de la UZINELE „TIMPURI NOI“, ne comunică , la propunerea lui, mulţi dintre cei 702 membri ai secţiei în care lucrează au hotărit să vină în sprijinul celor 5 tovarăşi de muncă ale căror locuinţe au fost grav avariate în timpul cutremurului. Drept care, de două zile încoace, constituiţi în echipe, muncitorii secţiei muncesc in timpul liber cot la cot, cu locatarii locuinţelor respective la repararea acoperişurilor, a zidurilor, a mobilierului deteriorat. In cadrul unei adunări, locuitorii din COMUNA FUNDU MOLDOVEI, judeţul Suceava, s-au oferit să trimită cetăţenilor din localităţile sinistrate o cantitate de 10 000 litri lapte iar cei din COMUNA CIPRIAN PORUMBESCU s-au angajat să pună la dispoziţia cetăţenilor din zonele sinistrate 2 000 kg carne. Alo, redacţia! Apel telefonic, ieri, la redacţie : „Mă numesc Viorica Tănase şi sunt asistentă medicală la sanatoriul balnear din Mangalia. înainte de a veni la Bucureşti — imediat după cutremur — m-am sfătuit cu soţul, care e ofiţer, să vă facem următoarea rugăminte : ajutaţi-ne să putem înfia un copil rămas orfan in urma cutremurului ! Avem o locuinţă confortabilă în Mangalia, stăm într-un bloc nou, avem de toate. Dar n-avem copii. Am suferit mult din pricina asta. Cutremurul ne-a hotărit : vrem să fim părinţii unui copil rămas fără părinţi !“ La cîteva minute după această convorbire, Elena Dumitriu, medic la spitalul T.B.C. din Iași, ne adresa, telefonic, aceeași rugăminte. Identitatea salvatorilor în însemnarea „Două chipuri de oameni“, publicată de ziarul nostru în ziua de 8 martie, notam dorinţa bucureşteanului Constantin Şovă, mecanic de avion, supravieţuitor din blocul aflat la intersecţia străzii Lizeanu cu şoseaua Ştefan cel Mare, de a afla numele salvatorilor săi. Iată-le, potrivit informaţiei primite, ieri, de la Comandamentul pompierilor : căpitanul Ionel Muraru, din Comandamentul pompierilor şi soldatul Ştefan Matei, din compania de pompieri — Plevnei — Bucureşti. Cu acelaşi prilej, mai aflăm că la salvarea mecanicului a mai contribuit un al treilea : plutonierul Ion Căpățînă, tot din compania de pompieri .— Plevnei care a lucrat la manevrarea autoscării.