România Liberă, martie 1977 (Anul 35, nr. 10061-10087)

1977-03-11 / nr. 10070

ff România libera“ MOBILIZARE EXEMPLARĂ IN ECONOMIA ŢĂRII Lună record pentru cimentiştii de la Bicaz PIATRA NEAMŢ (coresp. R.I. — C. Azoiţii). La Combinatul de lianţi şi azbociment din Bi­caz se lucrează in aceste zile cu dirzenie şi dăruire pentru a produce cit mai mult ciment şi alte materiale de construcţie, atit de necesare acum şantiere­lor. Hotărî­ţi să contribuie la recuperarea pierderilor cauza­te de cutremur, cimentiştii de aici, care lucrează ore întregi după încheierea schimburilor, au declarat întreaga lună mar­tie, lună record. Inginerul Va­sile Manolache, directorul com­binatului, ne-a informat că ini­ţiativa pornită de aici . „Pro­ductivitate orară maximă, cu cheltuieli minime1­ cunoaşte o puternică revitalizare în toate sectoarele şi secţiile de pro­ducţie. Aprovizionarea ritmică cu materii prime din carieră, supravegherea atentă a agrega­telor şi instalaţiilor, respecta­rea strictă a tehnologiilor­ de fa­bricaţie au făcut ca atit la cup­toarele de clincher cit şi la mo­rile de ciment indicii de pro­ductivitate orară să înregistreze creşteri de peste o jumătate to­nă. Ca urmare, in zilele­ care au trecut de la cutremur, au fost produse suplimentar mai mult de 500 de tone de ciment. Sunt primele realizări din angaja­mentul pe care şi l-a luat co­lectivul de aici de a realiza peste plan pină la sfirşitul lu­nii cel puţin 5 000 de tone de ciment, cantitate din care se pot construi mai mult de 250 de apartamente. Utilaje livrate înainte de termen Muncitorii de la uzinele „U­­nio“ din Satu Mare vor livra înainte de termen importante cantităţi de utilaj tehnologic pentru industriile minieră, chi­mică şi constructoare de maşini şi vor asigura piese de schimb şi echipe de muncitori specia­lişti, unităţilor beneficiare sau furnizoare care au fost avariate. Prin­­organizarea de schimburi prelungite­, reorientarea produ­r­­ţiei unor secţii, până la sfir­­şitul acestei luni „Unio“ va livra înainte de termen utilaje teh­nologice în valoare de peste 3 milioane lei, precum şi o­ im­portantă cantitate de piese de schimb In acelaşi timp, pen­tru reintrarea cit­ mai grabnică in normal, o echipă de munci­tori specialişti de la „Unio“ lu­crează în prezent la întreprin­derea de maşini grele Bucureşti, alte echipe fiind gata să răs­pundă eventualelor solicitări care ar putea veni. (RADU O­PICIU). Timiş. Se lucrează ziua şi noaptea la arături şi însămînţări Acum, cînd fiecare judeţ tre­buie să dea cit mai mult pentru piinea ţării, in Banatul mai pu­ţin afectat de cutremur pregăti­rile pentru noua recoltă se des­făşoară din plin. „Toţi coopera­torii, pină la unul , ne-a spus Petre Feneşi, preşedintele de la Tomnatic , au înţeles că este de datoria fiecăruia să acţione­ze cu mai multă hotărîre, să muncească ziua şi noaptea“. Stadiul executării lucrărilor a­­gricole de sezon vorbeşte de la sine despre hărnicia şi dirzenia oamenilor de aici. In această cooperativă muncile agricole se desfăşoară, intr-adevăr, din plin : se insăminţează culturile din prima epocă, se lucrează la fertilizări, in­sere si răsadniţe, se pregătesc salariile. Unităţile agricole din apropierea Timişoa­rei — asociaţia economică de stat şi cooperatistă, cooperativa agricolă de producţie Ghiroda — au plantat pe cîmp primele hec­tare cu varză. Cu aceeaşi rivnă lucrează şi legumicultorii din Lovrin, Jimbolia, Cărpiniş, Dota, unde in acest an şi forţele destinate cultivării legumelor au sporit considerabil. In celelalte unităţi agricole din judeţ se lu­crează cu toate forţele la execu­tarea fertilizărilor, la discuit şi grăpat, pregătindu-se un pat germinativ corespunzător pentru toate culturile ce vor fi însă­mânţate în această primăvară. La cooperativa agricolă de produc­ţie Giroc, concomitent cu însă­­mânţarea culturilor din prima e­­pocă se lucrează la desfundarea şanţurilor, la­ săparea unor rigole pentru scurgerea apei care mai bălteşte pe terenurile joase. Insămînţarea culturilor din prima epocă a fost declanşată şi pe raza consiliului intercoope­­ratist Remetea Mare unde­ fie­care unitate are de însăminţat cite 70—100 hectare. Deşi conform situaţiei de la Direcţia agricolă judeţeană pină in prezent au fost arate peste 150 000 hectare teren, ritmul de lucru trebuie intensificat cu atit mai mult cu cit media zilnică ,la arături este doar de 1 000 hec­tare, iar suprafaţa ce urmează să fie insăminţată in această primăvară se ridică la peste 150 000 hectare (di­­r care aproape 10 000 in prima urgenţă). (ION MEDOIA) În schimburi prelungite La sfîrşitul fiecărui schimb, timp de două ore, la fiecare loc de muncă din Uzina Meta­lurgică din Bacău efectivele de muncitori se dublează. Iniţiati­va a pornit în atelierul 3 B me­­canic-şef, al cărui colectiv s-a angajat să lucreze cite două ore peste program Au fost create astfel condiţii pentru scurtarea cu două zile a duratei de imo­bilizare a şapte strunguri şi cu trei zile a două electrostivui­­toare aflate în reparaţii, pre­luate apoi de strunguri, de tur­nători, iniţiativa a fost genera­lizată în scurtă vreme în toate sectoarele şi secţiile întreprin­derii. După ce-şi termină schimbul, turnătorii de la liniile automate se alătură, timp de două ore, celor de la liniile manuale sau participă la ope­raţiile de miezuire şi curăţire. In secţiile 2 A şi 2 B strungarii înlocuiţi la maşini de tovarăşii din schimbul următor participă în cele două ore la lucrări de lăcătuşerie. Ca urmare a aces­tei iniţiative, în cursul lunii martie întreprinderea va rea­­liza o producţie suplimentară în valoare de peste două mi­lioane lei. (CONST. AZOIŢII). Judeţul Braşov îşi suplimentează angajamentele Oamenii muncii de pe melea­gurile Braşovului au hotărit ca pe ansamblul judeţului lor să realizeze in luna martie, peste angajamentele luate la începu­tul anului, o producţie globală suplimentară in valoare de 37 milioane lei şi de 51 milioane­­ lei la producţia marfă. Efor­turile sunt îndreptate cu­­ priori­tate spre suplimentarea pro­ducţiei construcţiei de maşini, a materialelor de construcţii, m­obil­ă şi bunuri alimentare. De remarcat că ieri a fost montat în avans al 100-lea trac­­­­tor şi al 60-lea autocamion. Mari acţiuni se desfăşoară în indus­tria locală a judeţului angajată să furnizeze peste plan 5 mi­lioane bucăţi cărămizi şi 500 to­ne var, precum şi in industria forestieră mobilizată în realiza­rea unei producţii suplimentare de 1 000 m.c. lemn de con­strucţii. Acţiuni deosebite au fost i­­niţiate şi în industria mobilei,­­ în ale cărei unităţi a început fabricaţia a 150 garnituri desti­nate mobilării apartamentelor pe care constructorii braşoveni le­ construiesc în Bucureşti pen­tru sinistraţi. Dolj: Fertilizări pe suprafeţe cît mai mari „Pământul poate da mai mult !“. Aceasta este deviza sub care acţionează, in aceste zile, lucrătorii ogoarelor de pe me­leagurile doljene. Culturile de toamnă, semănate pe circa 92 000 hectare, s-au dezvoltat frumos datorită atit modului cum s-a lucrat în toam­nă, , cît şi condiţiilor meteorologice prielnice. Specialiştii au apre­ciat, insă, că recolta poate fi şi mai mare dacă, intr-un timp scurt, se va executa fertiliza­rea. Folosind îngrăşămintele chimice cu azot existente in stoc şi cele ce se livrează in această perioadă, mecanizatorii, organizind exemplar activitatea, au reuşit să termine fertilizarea pe întreaga suprafaţă prevă­zută. La Mîrşani, ca şi in alte locuri din sudul judeţului, se acţio­nează energic pentru ca fostele dune să dea recolte cît mai, mari. Acum, aici, se lucrează din plin la fertilizarea acestor terenuri care au fost nivelate, lucrare care face parte din cele pregătitoare pentru cultivarea soiei, plantă ce se pretează bine la astfel de terenuri lipsite de structură. De remarcat că fer­tilizarea se face potrivit reco­mandărilor Staţiunii centrale de cercetări pentru valorificarea solurilor nisipioase din Bechet. Paralel, mecanizatorii şi co­operatorii se preocupă şi de executarea altor lucrări agrico­le. Prin buna organizare a mun­cii, s-a reuşit ca la arături să se atingă o viteză zilnică de 5 500—5 800 hectare (lucrările beneficiază de participarea u­­nor importante forţe mecanice care totalizează mai bine de 3 300 tractoare), ceea ce a con­dus la efectuarea, intr-un ter­men scurt, a arăturilor pe 75 000 de hectare. Lucrul în schimburi prelungite, organizarea schim­burilor de noapte, constituie iniţiative ale mecanizatorilor din judeţ menite să contribuie la urgentarea muncilor prin mai buna folosire a timpului. La ni­velul unor consilii intercoope­­ratiste ca acelea de la Catane, Filiaşi, Pleniţa, Circea, Şimnic, Amărăşti şi altele, viteza zil­nică a fost substanțial depăşi­tă prin conlucrarea cooperato­rilor și mecanizatorilor. Constructorii sătmăreni şi maramureşeni vor realiza 350 de apartamente peste sarcinile de plan în zonele lovite de cutremur Constructorii din judeţul Satu Mare au făcut toate pregătirile pentru a realiza, aşa cum s-au anagajat, 150 de apartamente in municipiul Bucureşti. O acţiune similară şi în judeţul Maramu­reş. Constructorii Trustului ju­deţean pentru construcţii-monta­­je s-au angajat să realizeze pină la sfîrşitul anului, acolo unde le vor fi repartizate, un număr de 200 de apartamente. De remar­cat că ambele colective de con­structori şi-au organiz­at in aşa fel activitatea incit să poată în­deplini in condiţii cît mai bune şi propriile sarcini de plan din judeţele în care lucrează. (RA­DU PICIU). Cu forţe mai puţine, graficul lucrărilor la zi Deşi Trustul de construcţii industriale şi agrozootehnice Bucureşti a participat cu o în­semnată parte din capacitatea sa umană şi tehnică în diferite puncte lovite de cutremur­­are Capitalei, la obiectivele de la „Republica“, „Electroaparataj“. „Ţesătoria“ Baloteşti şi I.P.R.S. Băneasa, lucrătorii rămaşi pe şantiere, muncind în schimburi de câte 12 ore, au izbutit să fie cu graficul lucrărilor la zi. Exis­tă astfel certitudinea ca planul de investiţii va fi realizat inte­gral. De asemenea, şi angaja­mentul constructorilor de a de­vansa termenul de punere in funcţiune a unor capacităţi de producţie. (V. DINU). ­ Se şterg urmele dezastrului Oraşul îşi vindecă rănile. Stră­zile şi bulevardele sunt debloca­te de mormanele de moloz. Un grup de aproximativ 300 de ti­nere şi tineri de la „Electro­aparataj“, întreprinderea de ma­se plastice, Filatura de lină piepanată şi „Metaloglobus“, în­dată ce­ au ieşit din schimb s-au îndreptat in zona complexului Bucur-Obor. Acţionează cu e­­nergie. Molozul din apartamente este transportat în faţa blocu­rilor, scările sunt eliberate de tencuiala desprinsă de pe pe­reţi, trotuarele sunt spălate cu apă. Oamenii îşi vin în ajutor, solidari în faţa greutăţii. Peste o sută de mii de cetă­ţeni ai Capitalei au lucrat ieri, după orele de muncă, în cartie­rele lovite de sinistru. Zi de zi, numărul lor creşte. Din acea dramatică noapte de vineri, pi­na acum au participat la aceste acţiuni peste o jumătate de mi­lion de bucureşteni. In dreptul fostului bloc de pe strada Brezoianu, după ce au fost ridicate ruinele, pămîntul este nivelat şi acum se pun pie­tre pentru a marca trotuarul. Peste un ceas vor veni asfalta­­torii. Trecătorii vor putea păşi peste această cicatrice lăsată de cutremur. Pe strada Pictor Lu­­chian s-au întors locatarii la ca­sele lor. Repară uşile, plombea­ză zidurile, înlocuiesc geamurile sparte. A înverzit o salcie şi la ferestre au reapărut glastrele cu flori. Intilnim oameni cu găleţi pline de ciment. Au luat fiinţă în oraş 17 centre de desfacere a materialelor de construcţie, iar celelalte 29 de unităţi specializa­te ale I.C.L. Tehnometal, exis­tente în toate punctele Capitalei, de pe şoseaua Mihai Bravu, ca­lea Griviţei, calea 13 Septembrie, calea Moşilor, şoseaua Panteli­mon etc., sunt bine aproviziona­te. Din situaţiile desfacerilor pe ziua precedentă am reţinut că, prin aceste unităţi, s-au livrat populaţiei peste 4 200 tone ci­ment, 1 200 tone de var, 1 000 tone de ipsos,­­ 200 mc de che­restea, 450 000 bucăţi de ţiglă şi cantităţi importante de cărămizi, plăci de azbociment, carton as­faltat, uşi, ferestre, geamuri. In acelaşi timp, în depozite sosesc de la diverşi furnizori din ţară noi materiale. Aflăm, de aseme­nea, că unităţile Centralei de construcţii-montaj s-au angajat să livreze suplimentar 1 500 mc panouri mari, 3 000 mc prefabri­cate de beton armat, 2 milioane de cărămizi şi blocuri ceramice, 10 000 mp de uşi şi ferestre, 150 000 cahle de teracotă, 30 000 mp de dale mozaicate şi nume­roase alte materiale necesare oa­­mpenilor pentru a-şi reface locu­inţele. Am mai aflat, trecînd pe la în­treprinderea „Progresul“, că muncitorii au hotărit să producă suplimentar, până la sfirşitul a­­nulu­i, prefabricatele necesare pentru realizarea a 200 de apar­tamente. Asemenea lor, cei de la CJ.L.­Pipera sunt hotăriţi să producă în plus 5 000 de uși pen­tru apartamente, iar cei de la I.P.L. Mobila, mobilier pentru complexele comerciale în valoa­re de peste 13 milioane lei. Ana­liza atentă, competentă, a sta­bilit posibilitatea reparării unui număr important de blocuri ava­riate. La 12 imobile mari aflate în această situaţie (bd. Magheru 43, bd. Coşbuc 13, str. Izvor 2, calea Victoriei 1 şi calea Moşilor 8, etc.) au şi început lucrările, sub supravegherea unor specia­lişti de înaltă calificare. De-a lungul străzilor, echipe de intervenţii de la I.C.A.R. re­fac conductele zdrobite. Ieri, o­­raşul a avut la dispoziţie 1 mi­lion de lac de apă potabilă. Tot mai aproape de cota normală. Au fost 75 ruperi la arterele princi­pale. Pină acum s-au remediat 56 de defecţiuni, iar cele 200 de echipe de intervenţie lucrează în continuare, zi şi noapte. Sîntem asiguraţi că, pină simbătă, ulti­mele perforaţii vor fi remediate şi apa va fi în cantităţi absolut normale pentru tot oraşul. La dispeceratul de gaze şi ter­­moficare,­ veşti dintre cele mai bune. Ultimul tronson, cel din zona Lujerului — Valea Lungă, afectat de un bloc prăbuşit, a fost repus în funcţiune noaptea trecută prin efortul deosebit al lucrătorilor întreprinderii de construcţii edilitare şi drumuri. Datorită abnegaţiei celor 70 de echipe de intervenţii, sunt astăzi asigurate încălzirea şi apa caldă pentru 240 000 de apartamente, pentru toate şcolile, grădiniţele, spitalele şi instituţiile termofi­­cate. De ieri, se livrează căldură şi apă caldă şi în unităţile in­dustriale, altor 45 000 de aparta­mente prin cele 59 de centrale de termoficare de cartier. Circulaţia Capitalei reintră şi ea în normal. La 5 dimineaţa au intrat pe trasee 1 410 autobuze, 488 de tramvaie, 253 de troleibuze, 1 259 de taximetre şi 288 de taxi­­furgonete. Pe străzile degajate de obstacolele produse de seism traficul devine tot mai fluent. Se face însă apel la populaţie, la conducătorii de autovehicule să circule cu prudenţă şi cu vi­teză redusă pentru a nu stînjeni circulaţia autocamioanelor care lucrează la evacuarea molozului. In faţa blocurilor unde s-au întors locatarii, au apărut nave­tele cu sticle cu lapte iar o ma­şină pe care scrie „Radio-Pro­­gres“ ne vesteşte că au sosit şi depanatorii să repare televizoa­rele şi aparatele de radio. „Nu­fărul“ şi-a deschis şi el porţile. La Liceul economic nr. 1 de pe bd. Dacia, la Şcoala generală 169 din Drumul Taberei sau la Liceul „Alex. Sahia“ din Pante­limon, după terminarea orelor, elevii cară molozul. Lupta nu încetează nici o clipă. Oraşul îşi şterge lacrimile. Cu demnitate şi dirzenie. Dumitru Tabacu I. Butnaru In zona complexului Bucur-Obor, ca în întreaga Capitală, degajarea şi refacerea străzilor, repararea locuinţelor avariate, înlocuirea mobilelor şi altor obiecte de folosinţă casnică distruse se desfăşoară intens, cetăţenii participind masiv, cu stoicism la normalizarea vieţii. Strălucitoare, frumoase, ca inainte, redevin casele, magazinele, sub miinile grijulii, gospodăreşti... După orele de curs elevii şi cadrele didactice devin colegi de muncă, refăcind chipul luminos, ordonat al şcolilor lor, ca in imaginea aceasta de la liceul de pe Şos. Pantelimon AU DIN NOU O CASĂ Au trecut mai puţin de patru­zeci şi opt de oire de cînd Co­mitetul Politic Executiv al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, pre­zidat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu a aprobat măsurile de ajutorare a celor rămaşi fără adăpost şi bunuri, în urma cu­tremurului din seara zilei de 4 martie. Ieri la orele 17,40 dintr-un microbuz oprit în faţa blocului nr. 6 din strada Ziduri Moşi, coborau ciţiva oameni. Sunt pri­mii locatari ai celui mai nou bloc din Capitală. Dacă n-am şti cele petrecute cu şase zile în urmă, dacă n-am vedea chi­purile marcate încă de aminti­ri dramatice, totul ar semăna cu un fapt obişnuit din viaţa atîtor bucureşteni. Dar momentul este, de data aceasta, prin sine însuşi excepţional : Marcel Dănescu (Poenaru Bordea nr. 18), Mircea Constantin (Popa Rusu nr. 11), Traian Popescu (blocul „Casa­ta“), Ana Fălinaş (Tudor Ar­­ghezi nr. 1)... Sunt oameni care au locuit în blocurile năruite şi nu şi-au putut salva decit viaţa. Acum, în blocul din strada Zi­duri Moşi îi aşteaptă o casă. Miroase a var şi a vopsea proas­pătă. Rondurile din faţa blocu­lui sunt greblate, s-au plantat arbuşti. Apartamentele sunt mo­bilate, curate, calde. De miercuri dimineaţa aici au lucrat fără în­trerupere : comisia de femei a sectorului II, eleve de la Grupul şcolar Galvani-Tei, personalul Consiliului popular, membre ale comisiilor de Cruce Roşie, găr­zile patriotice de la întreprin­derile ,,Electronica“ şi „Mase plastice", muncitori de la ICM-5. Două sute cincizeci de oameni de la Depozitul de mobilă Mi­­litari­­ au lucrat la sortarea, în­cărcarea şi transportul mobilei în apartamente. La apartamen­tul 10, etajul II. ii revedem pe soţii Dănescu. Emilia Dănescu, asistentă medicală, a fost acci­dentată în timpul cutremurului. Are pîhorul drept bandajat. S-a aşezat şi priveşte cu emoţie in­teriorul apartamentului : şifo­nierul, lustra, televizorul, apa­ratul de radio, perdele. ...Şi se opreşte asupra celor trei garoa­fe proaspete din vază . — Pentru noi ? Nu-mi vine să cred că am din nou un cămin. Au trecut doar cîteva zile. — Cum vă simțiți acum după intimplările dramatice din noap­tea de vineri ? — Acum mă simt bine. Am trecut printr-un șoc foarte pu­ternic. Privind în jur încep să sper că mă voi reface repede. Nu știu ce aş putea spune. Sunt copleşită. Conducerea partidu­lui nostru a dovedit multă ome­nie şi generozitate. Cînd mă gindesc la pagubele pe care le-a suferit ţara, nobleţea unei ase­menea măsuri mi se pare cu atit mai demnă de recunoştinţa noastră. Aş vrea să ştie tovară­şul Ceauşescu gindul meu , nu voi uita niciodată ce a făcut pentru noi. Ii mulţumesc din suflet. „Sintem­ oameni în vîrstă. Am rămas fără nimic. Ne gîndeam că nu vom mai putea să ne re­facem un cămin. Hotărirea partidului nostru ne-a readus speranţa in suflet. Pentru noi este extrem de important ce vă spun acum : Tovarăşului Ceauşescu îi datorăm recîştiga­­rea nu numai a bunăstării pier­dute ci mai ales reciştigarea demnităţii pe care cataclismul ne-o răpise“... Traian Popescu priveşte încă o dată repartiţia şi cheia noului apartament. In camera alăturată îşi aş­teaptă rindul Ana Fălinaş. Ve­chea adresă blocul „Casata“., „In noaptea cutremurului nu eram acasă. Nici fetiţa. Ea locuieşte la internat. Vine acasă doar sîmbăta. Sîmbăta asta­ nu ştiam unde o voi primi. Cînd am aflat hotărirea luată de partid am prins. Nu mă gîndeam să ara aşa de repede o altă casă. Nu­mai mobila costă 16 000 lei. Ce om minunat este tovarăşul Ceauşescu !“ După şase zile de la cutremur oamenii care îşi pierduseră ca­sele, şi lucrurile şi speranţa au case şi lucruri... Şi cred în viaţă, în adîncul umanism al fie­cărei acţiuni a Partidului Co­munist Român ! Ioana Pătrașcu Anton Uncu ­ Acesta e răspunsul constructorilor Relatăm astăzi de la punctele de lucru ale constructorilor din Capitală, angajaţi cu toate for­ţele, ziua şi noaptea, pentru a­­­ducerea la îndeplinire întocmai a hotărârilor şi măsurilor stabili­te de conducerea de partid şi de stat privind ajutorarea­­ popu­laţiei sinistrate, repararea imo­bilelor care au avut de suferit de pe urma cutremurului şi des­făşurarea in bune cor­diţiuni a activităţii productive. ...Bulevarul Magheru nr. 43. Blocul la parterul căruia funcţi­ona unitatea „Turist“ a deveilit şantier. Proiectanţii au stabilit la faţa locului soluţii de spriji­nire a edificiului, pe baza că­rora s-a trecut la acţiune. „Noaptea asta terminăm mon­tarea elementelor de susţinere la parter, ne spune şeful de lot, ing. Victor Iaşciurginschi. Vom cobori şi la subsol, un subsol cu două niveluri. Au fost montate instalaţii de iluminat ca munca să nu contenească odată cu lă­sarea întunericului“. Unde veţi merge să lucraţi după termina­rea consolidărilor ce se vor re­aliza aici ? „Mă întorc pe şan­tierul blocurilor de locuinţe din zona bd. Doamna Ghica­­■ şo­seaua Colentina, unde e nevoie de constructori pentru termina­rea cit mai grabnică cu putinţă a unor noi apartamente in care să se mute familiile rămase fără locuinţă“. Ne îndreptăm spre această zo­nă a oraşului. Sunt aici mai mul­te blocuri aflate într-o fază .­Fiecare cărămidă recuperată este aşezată cu grijă. Din ele se vor reînălţa pereţii căminelor noastre. Indiferent de profesie, fiecare devine acum zidar, con­structor, ca aceşti bucureşteni de pe Calea Moşilor, ca atîţia alţii asemenea lor... vansată de construcţie, la altele se montează elementele prefa­bricate, se toarnă betonul la eta­je. „Incepind de ieri, staţiile de betoane lucrează la capacitatea maximă“, ne spune directorul Grupului de şantiere II, ing. Constantin Popa, care lucrează in zonă. Consemnăm, pe șo­seaua Colentina, la blocul nr. 7, o clădire cu 14 niveluri, angaja­mentul inginerului şef al şantie­rului II al Grupului menţionat, ca în această lună să fie date în folosin­ţă cele 55 de apartamen­te din imobil, în avans cu patru săptămîni. Ne oprim pe bd. Doamna Ghi­ca, in faţa construcţiei care va fi blocul nr. 1, cu 10 etaje, cu 5 scări şi peste 200 de aparta­mente. Şi aici constructorii s-au angajat, după cum ne spune in­ginerul şef de lot Traian Rădu­­lescu, să termine lucrările mai devreme, cu circa o lună în ceea ce priveşte realizarea structurii. „...Alo, alo, centrala ? Trans­mitem de pe şantierul din stra­da Mihăileanu nr. 27. Am în­cheiat lucrările, de refacere. Centrala. Recepţie. Aşa e bine, aşteptăm cu­ mai multe aseme­nea veşti bune...“ Ne aflăm la staţia de radio-telefon a Cen­tralei de construcţii-montaj din municipiul Bucureşti, centrală unde s-a constituit un adevărat stat-major al lucrărilor de re­facere şi construcţie din Capi­tală. Ieri relatam că s-a asigu­rat darea în folosinţă în ultime­le două zile a peste 1100 de a­­partamente şi că s-au început lucrări la clădirile cu avarii mai importante, în primul rind la blocurile mari. Ce măsuri au fost luate in continuare ? Aflăm de la directorul tehnic al Cen­tralei, ing. Gheorghe Dan : „A fost stabilit un program de ur­gentare a dării în folosinţă a blocurilor la care se poate trece imediat sau in cel mai scurt timp la finisaje interioare, scop in care se devansează şi darea in folosinţă a centralelor ter­mice. Este vorba de 3 600 apar­tamente care vor primi locatari in lunile martie şi aprilie. S-a stabilit ca şefii de proiecte, îm­preună cu constructorii, să ve­rifice absolut toate construcţiile în curs de realizare pentru a vedea dacă sunt sau nu fisuri la structura de rezistenţă, provo­cate de cutremur şi să acţione­ze în consecinţă. Nici o tencuire nu se va face fără aceste veri­ficări. In ce priveşte clădirile avariate, s-a trecut la acţiunea de sprijinire la un număr de 45 de obiective pe bd. Magheru, Gh. Gheorghiu-Dej, 1 Mai, Ar­mata Poporului, calea Moşilor, str. C.A. Rosetti, Brezoianu, Popa Tatu ş.a. Peste tot se lu­crează după soluţii elaborate de proiectanţi chiar la faţa locului. Se munceşte ziua şi noaptea. Urmează să se treacă neîntîr­­ziat la abordarea şi a altor clă­diri şi la consolidarea celor la care s-au montat elemente de sprijin“. Cornelia Preda Pagina a 5-a 11 martie 1977 Contul omeniei şi solidarităţii Incepind de ieri, 10 martie, la Casa de Economii şi Con­­semnaţiuni s-a deschis Con­tul 1977 Ajutoare sinistraţi cutremur. Cetăţenii care do­resc să vină în sprijinul si­nistraţilor cu ajutoare băneşti pot să depună sumele respec­tive la toate agenţiile, filiale­le şi sucursalele Casei de E­­conomii şi Consemnaţiuni din întreaga ţară. La depunere, cetăţenilor li se eliberează o chitanţă.­­ Constituirea unui fond de aju­torare a sinistraţilor a fost pri­mită cu însufleţire unanimă la ÎNTREPRINDEREA „INDE­PENDENŢA“ DIN SIBIU. Ieri seară, directorul general al în­treprinderii, inginer Miron Ne­­grilă, a venit în mijlocul colecti­vului de muncă, care lucra în schimbul II şi la secţia unelte pneumatice împărtăşind munci­torilor împreună cu maistrul Ioan Stănuleţ vestea despre deschiderea contului, înconjurîn­­du-i pe director şi pe maistru, o serie de muncitori ca Gheor­ghe Palade, tată a doi copii, Maiser Alfred, Füllep Bela, Ioan Măsariu, Hie Mihu, Ioan Ghidău şi Gheorghe Diaconu au hotărit şi şi-au exprimat dorinţa urm­a­­tă apoi de întregul colectiv de a contribui la fondul de ajutora­re. O discuţie similară a avut loc şi la secţia strungărie grea. Au luat cuvintul în adunarea­­fulger organizată in grupul din schimbul doi Ilie Curea, Petrică Niţă, Octavian Calboreanu, Ni­colae Ramotea, Ioan Drăghiţă, Mihai Theiss şi împreună au ho­­tărît să depună la contul desti­nat ajutorării sinistraţilor sume­le ce le vor realiza in toate o­­rele suplimentare din luna mar­tie. Trebuie să spunem că aceas­tă contribuţie directă se adaugă eforturilor întregului colectiv care s-a angajat să realizeze su­plimentar numai în luna martie utilaje, agregate şi unelte în va­loare de peste 6 milioane lei. La ÎNTREPRINDEREA DE MAŞINI CASNICE „23 AU­GUST“ DIN SATU MARE între­gul colectiv al secţiei de acope­riri galvanice, condus de mais­trul Eugen Kiss a hotărât să ofe­re toată retribuţia cuvenită pen-­­ tru duminicile în care vor lucra fondului pentru ajutorarea popu­laţiei sinistrate. Acestei iniţiati­ve i-au subscris şi numeroşi alţi oameni ai muncii — români şi maghiari — din această uzină sătmăreană, între care maistrul Virgil Feraru de la turnătorie, turnătorii Francisc Apai şi Ioan Korodi, emailatorul Gheorghe Hail, maistrul Vasile Raţiu, lăcă­tuş sculer şi alţii. Ieri, după amiază la una din filialele C.E.C. din Sibiu s-a prezentat cetăţeanul Alexandru Unigureanu care a întrebat dacă nu există vreun cont în spriji­nul sinistraţilor. S-a răspuns că un asemnea cont a fost des­chis in întreaga ţară cu cîte­va minute înainte de sosirea lui. Bucuros, cetăţeanul A. Un­­gureanu a făcut prima depunere din Sibiu. Constantin Chinganu, secreta­rul organizaţiei de partid al secţiei prelucrări mecanice de la UZINELE „TIMPURI NOI“, ne comunică , la propunerea lui, mulţi dintre cei 702 membri ai secţiei în care lucrează au ho­tărit să vină în sprijinul celor 5 tovarăşi de muncă ale căror lo­cuinţe au fost grav avariate în timpul cutremurului. Drept care, de două­ zile încoace, constituiţi în echipe, muncitorii secţiei muncesc in timpul liber cot la cot, cu locatarii locuinţelor res­pective la repararea acoperişu­rilor, a zidurilor, a mobilierului deteriorat. In cadrul unei adunări, locui­torii din COMUNA FUNDU MOLDOVEI, judeţul Suceava, s-au oferit să trimită cetăţeni­lor din localităţile sinistrate o cantitate de 10 000 litri lapte iar cei din COMUNA CIPRIAN PO­­RUMBESCU s-au angajat să pună la dispoziţia cetăţenilor din zonele sinistrate 2 000 kg carne. Alo, redacţia! Apel telefonic, ieri, la redac­ţie : „Mă numesc Viorica Tă­­nase şi sunt asistentă medicală la sanatoriul balnear din Man­galia. înainte de a veni la Bucu­reşti — imediat după cutremur — m-am sfătuit cu soţul, care e ofiţer, să vă facem următoarea rugăminte : ajutaţi-ne să putem înfia un copil rămas orfan in urma cutremurului ! Avem o locuinţă confortabilă în Manga­lia, stăm într-un bloc nou, avem de toate. Dar n-avem copii. Am suferit mult din pricina asta. Cutremurul ne-a hotărit : vrem să fim părinţii unui copil rămas fără părinţi !“ La cîteva minute după această convorbire, Elena Dumitriu, me­dic la spitalul T.B.C. din Iași, ne adresa, telefonic, aceeași ru­găminte. Identitatea salvatorilor în însemnarea „Două chipuri de oameni“, publicată de ziarul nostru în ziua de 8 martie, no­tam dorinţa bucureşteanului Constantin Şovă, mecanic de avion, supravieţuitor din blocul aflat la intersecţia străzii Lizea­­nu cu şoseaua Ştefan cel Mare, de a afla numele salvatorilor săi. Iată-le, potrivit informaţiei primite, ieri, de la Comanda­mentul pompierilor : căpitanul Ionel Muraru, din Comandamen­tul pompierilor şi soldatul Şte­fan Matei, din compania de pompieri — Plevnei — Bucureşti. Cu acelaşi prilej, mai aflăm că la salvarea mecanicului a mai contribuit un al treilea : pluto­nierul Ion Căpățînă, tot din compania de pompieri .— Plevnei care a lucrat la manevrarea au­­toscării.

Next