România Liberă, aprilie 1977 (Anul 35, nr. 10088-10113)

1977-04-19 / nr. 10103

4 I­ I­K­t -91 4». LUCRĂRILE CONGRESULUI CONSILIILOR DE CONDUCERE ALE UNITĂȚILOR AGRICOLE SOCIALISTE, AL ÎNTREGII TARANIMI (Urmare din mo- 1) eclamind cu entuziasm pentru partid, pen­tru secretarul său general, întărind prin votul lor propunerea fă­cută, participanţii aleg, în unanimitate, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu ca pre­şedinte al Congresului. Prin puternice aplauze şi urale, sunt rea­firmate, direct şi cald, sentimentele de dragoste, stimă şi recunoştinţă pe care cooperatorii, întreaga ţărănime, toţi lucră­torii de pe ogoare le nutresc faţă de par­tid şi secretarul său general, pentru spri­jinul permanent acordat dezvoltării şi mo­dernizării agriculturii, pentru grija sta­tornică manifestată faţă de creşterea bu­năstării lor materiale şi spirituale, a sa­tului românesc, pentru rolul atît de im­portant ce le-a fost conferit în viaţa ţării, în opera de făurire a prezentului socia­list şi a viitorului comunist al patriei. In continuare, a fost ales prezidiul Con­gresului, din care fac parte tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, tovarăşul Manea Mănescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tova­răşii Emil Bobu, Cornel Burtică, Gheor­ghe Cioară, Lina Ciobanu, Ion Dincă, E­­mil Drăgănescu, János Fazekas, Ion Ioni­­ţă, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Ogrea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumi­tru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ilie Ver­­deţ, Ştefan Voitec, Ştefan Andrei, Iosif Banc, Ion Coman, Teodor Coman, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Ludovic Fazekas, Mihai Gore, Nicolae Giosan, Ion Iliescu, Ştefan Mocuţa, Vasile Patilineţ, Mihai Te­lesem Ion Ursu, Richard Winter, Constan­tin Dăscălescu, Aurel Duma şi Ion Stă­­nescu, Mihai Mariinescu, viceprim-minis­­tru al guvernului, Angelo Miculescu, vi­ceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare. Din prezidiu fac parte, de asemenea, primii secretari ai comitetelor judeţene de partid, miniştri, preşedinţi ai uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole de producţie şi de consilii intercooperatiste, preşedinţi, şefi de fermă, brigadieri şi alţi membri ai cooperativelor agricole de pro­ducţie, directori, ingineri şefi, muncitori şi alţi lucrători din întreprinderile agrico­le de stat şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, secretari ai comitetelor de partid din unităţile agricole, ţărani din comunele necooperativizate. „Aş dori ca, atît în numele prezidiului Congresului, cit şi al meu personal, — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să vă mulţumesc pentru alegerea noastră în con­ducerea acestui înalt forum al ţărănimii şi să vă asigurăm că vom face totul ca lucră­rile acestui Congres să se desfăşoare în cele mai bune condiţii şi cu rezultate cât mai bune pentru dezvoltarea agriculturii noastre“ (Aplauze puternice). Lucrările sunt conduse, apoi, de tovară­şul Manea Mănescu, membru al Comite­tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului. Congresul aprobă in unanimitate cele­lalte organe de lucru ale Congresului — Secretariatul şi Comisia de redactare a proiectului de rezoluţie. Congresul adoptă, după aceea, in unani­mitate, următoarea ordine de zi : — Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, cu pri­vire la realizarea unei agriculturi in­tensive, moderne, de mare randament şi înaltă productivitate, la creşterea bunăstării întregii ţărănimi. — Măsuri pentru realizarea sarcini­lor ce revin unităţilor agricole de stat şi cooperatiste din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a României in anul 1977 şi pe întregul cincinal, privind creşterea producţiei vegetale şi animale, sporirea eficien­ţei economice a întregii activităţi din agricultură, — înfăptuirea programului de meca­nizare a agriculturii şi măsurile ce trebuie luate în continuare pentru uti­lizarea judicioasă a mijloacelor meca­nice, extinderea şi diversificarea me­canizării lucrărilor agricole in scopul creşterii producţiei vegetale şi animale. — Afirmarea revoluţiei tehnico-şti­­inţifice în agricultură, prin aplicarea rezultatelor cercetării ştiinţifice, intro­ducerea şi generalizarea tehnologiilor avansate, pentru creşterea continuă a producţiei vegetale şi animale. — Organizarea superioară a produc­ţiei şi a muncii, perfecţionarea activi­tăţii consiliilor de conducere ale uni­tăţilor agricole pentru exercitarea atri­buţiilor conferite de lege, întărirea şi adîncirea democraţiei, atragerea lucră­torilor din agricultură la conducerea întregii activităţi. — Valorificarea resurselor existente in localităţile necooperativizate, pentru creşterea producţiei vegetale şi ani­male, sporirea­ contribuţiei gospodării­lor populaţiei la formarea fondului central de produse agroalimentare. Este aprobat, totodată, regulamentul de desfăşurare a lucrărilor Congresului. In conformitate cu regulamentul, vor avea loc dezbateri în plenul Congresului consiliilor de conducere ale unităţilor a­­gricole socialiste, al întregii ţărănimi, pre­cum şi în cadrul Congresului Uniunii Na­ţionale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducţie ; Conferinţei consiliilor oamenilor muncii din întreprinderile agricole de stat; Conferinţei consiliilor oamenilor muncii din staţiunile pentru mecanizarea agricul­turii ; Consfătuirii agricultorilor din loca­lităţile necooperativizate. Adresîndu-se Congresului, tovarăşul Manea Mănescu a spus : „Cred că sunt in asentimentul dumnea­voastră, al tuturor participanţilor la acest înalt forum al consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi, ca, intrînd în ordinea de zi, să invit să ia cuvintul pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România“. In aclamaţiile participanţilor, în entu­ziasmul şi însufleţirea generală, ia cuvin­tul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ampla expunere a secretarului general al partidului este urmărită cu deosebită atenţie, cu larg interes şi deplină satis­facţie, ea fiind subliniată, în repetate rîn­­duri, cu vii şi îndelungi aplauze. La încheierea expunerii, in sală răsună, minute în şir, puternice urale şi ovaţii. Participanţii la marele forum işi exprimă, vibrant, simţămintele pe care le trăiesc în aceste momente deosebite, sentimente de adine respect faţă de tradiţiile de luptă ale ţărănimii, ale poporului român, de încredere neţărmurită in politica par­tidului nostru comunist, călăuzitorul în­cercat al întregii naţiuni pe calea progre­sului economic şi social, a unei vieţi li­bere şi fericite, socialiste. Din miile de piepturi se înalţă fierbinte cuvintele atit de scumpe tuturor : „Ceauşescu — P.C.R.“. Sunt momente ce relevă, cu forţa celei mai vii realităţi, dragostea şi înalta preţu­ire pe care toţi oamenii muncii de la sate, români, maghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi, le poartă faţă de partid şi se­cretarul său general, legătura indestruc­tibilă dintre partid şi popor. In această impresionantă manifestare îşi găseşte, de asemenea, o expresie nemijlocită voinţa ţărănimii noastre, a tuturor lucrătorilor de pe ogoare, de a-şi mobiliza energiile şi iniţiativa creatoare pentru îndeplinirea exemplară a importantelor sarcini ce le revin din documentele Congresului al XI-lea al partidului, din Expunerea to­varăşului Nicolae Ceauşescu, în vederea sporirii producţiei agricole, realizării cu succes a obiectivelor actualului cincinal, creşterii aportului agriculturii la progresul mai rapid şi multilateral al ţării, în întrea­ga operă de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. ★ In cursul după-amiezii de luni, în con­formitate cu regulamentul de desfăşurare a lucrărilor Congresului, au început dez­baterile in cadrul celui de-al III-lea Con­gres al Uniunii Naţionale a Cooperative­lor Agricole de Producţie (U.N.C.A.P), Conferinţei Consiliilor oamenilor muncii din întreprinderile agricole de stat (I.A.S.), Conferinţei consiliilor oamenilor muncii din staţiunile pentru mecanizarea agri­culturii (S.M.A.) şi Consfătuirii agriculto­rilor din localităţile necooperativizate. In prezidiul Congresului U.N.C.A.P. au luat loc tovarăşii Ilie Verdeţ, Lina Cio­banu, Ion Ioniţă, Paul Niculescu, Gheor­ghe Rădulescu, Nicolae Giosan, precum şi preşedinţi ai unor cooperative agricole de producţie, şefi de ferme şi brigăzi, ţă­rani cooperatori şi mecanizatori fruntaşi, cadre de conducere ale unor consilii in­tercooperatiste şi asociaţii economice, ale unor uniuni judeţene ale C.A.P. şi din Ministerul Agriculturii şi Industriei Ali­mentare. Au luat parte, de asemenea, membri ai Comitetului Central al P.C.R., ai Consi­liului de Stat şi ai guvernului. Erau pre­zente delegaţiile unor organizaţii agricole cooperatiste şi ţărăneşti de peste hotare. In sală erau prezenţi peste 6 000 dele­gaţi reprezentând în acest larg forum de­mocratic cele peste 3,4 milioane de fami­lii de ţărani cooperatori din ţara noastră. Congresul a adoptat în unanimitate ur­mătoarea ordine de zi : Raportul Consi­liului U.N.C.A.P. asupra activităţii desfă­şurate intre Congresele al II-lea şi al III-lea şi sarcinile ce revin unităţilor cooperatiste agricole şi uniunilor coope­rativelor agricole de producţie în înfăp­tuirea hotărîrilor celui de-al XI-lea Congres al P.C.R. ; Raportul Comisiei de revizie a U.N.C.A.P. ; adoptarea unor modificări la prevederile statutelor orga­nizaţiilor cooperatiste agricole ; alegerea Consiliului si a Comisiei de revizie ale U.N.C.A.P. In continuare a fost aprobată componenţa comisiilor de lucru, regula­mentul de desfăşurare şi secţiunile Con­gresului. La primul punct al ordinei de zi, tova­răşul Constantin Dăscălescu, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele U.N.C.A.P., a prezentat Raportul Consiliului Uniunii Na­ţionale. S-a dat citire, de asemenea, rapoartelor Comisiei de revizie şi Comisiei de vali­dare. La dezbaterile in plen asupra probleme­lor înscrise pe ordinea de zi au luat cuvin­tul tovarăşii Grigore Radu, secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., preşedintele U.J.C.A.P. ; Gheorghe Dinu, preşedintele C.A.P. Smeeni, judeţul Bu­zău ; Estera Boroş, şef de fermă la C.A.P. Tomnatic, judeţul Timiş ; Vasile Hulpoi, preşedintele Consiliului intercooperatist, director al S.M.A. Movileni, judeţul Iaşi ; Ştefan Hiizoiu, preşedintele C.A.P. Valea Stanciului, judeţul Dolj ; Ioan Lupu, se­cretar al Comitetului judeţean Bihor al P.C.R., preşedintele U.J.C.A.P. ; * Tudora Doroşin, vicepreşedinte al C.A.P. Cos­­meşti, judeţul Galaţi ; Alexandru Dincă, preşedintele C.A.P. Văleni, judeţul Olt ; Nicolae Mihalache, preşedintele Consiliu­lui intercooperatist, director al S.M.A. Beliu, judeţul Arad ; Gabriela Tomescu, şef de fermă la C.A.P. Cornăţelu, judeţul Dîmboviţa ; Ion Popescu, secretar al Co­mitetului judeţean Constanţa al P.C.R., preşedintele U.J.C.A.P. ; Marin Slăvescu, directorul Asociaţiei intercooperatiste de creşterea vacilor pentru lapte Mărgineni, judeţul Bacău ; Nicolae Mitruţ, preşedin­tele C.A.P. Şuteşti, judeţul Vilcea ; Emi­lian Mihăilescu, director general al Direc­ţiei generale pentru agricultură şi indus­trie alimentară a judeţului Teleorman ; Maria Suhov, inginer şef la C.A.P. Galda de Jos, judeţul Alba ; Nicolae Lobonţiu, secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele U.J.C.A.P. ; Ion Davi­­doiu, preşedintele C.A.P. Tîmboieşti, jude­ţul Vrancea ; Radu Mihalcea, vicepre­şedinte al C.A.P. Dăeni, judeţul Tulcea ; Dumitru Trofin, preşedintele C.A.P. Rău­­ceşti, judeţul Neamţ ; Ţvetco Milanovici, preşedintele C.A.P. Belobreşca, judeţul Caraş-Severin ; Constantin Boştină, pre­şedintele Consiliului Naţional al Organi­zaţiei Pionierilor ; Angela Bivolu, pre­şedintele C.A.P. Moi, judeţul Gorj ; Ale­xandru Dimeny, preşedintele C.A.P. Sîn­­martin, judeţul Harghita ; Gheorghe Cris­­tea, preşedintele C.A.P. Costeşti, judeţul Vaslui ; Schneider Arnold, contabil şef la C.A.P. Şieu Odorhei, judeţul Bistriţa-Nă­­săud ; Leontin Chiş, preşedintele C.A.P. Chieşd, judeţul Sălaj. La lucrările Conferinţei Consiliilor oa­menilor muncii din întreprinderile agri­cole de stat au luat parte, în prezidiu, tovarăşii Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ion Iliescu, Ştefan Mocuţa, Mihai Telescu, Ion Ursu, Richard Winter, Ion Stănescu, precum şi primi-secretari ai unor comi­tete judeţene de partid, reprezentanţi ai Departamentului Agriculturii de Stat, ai unor organizaţii obşteşti, directori de trusturi judeţene şi directori de I.A.S., se­cretari de organizaţii de partid din I.A.S., muncitori şi mecanizatori fruntaşi, ingi­neri, tehnicieni, şefi de complexe, şefi de ferme, specialişti. La lucrări participă peste 1700 de ca­dre de conducere din fermele, Întreprin­derile şi trusturile judeţene ale I.A.S., lu­crători şi mecanizatori din aceste unităţi, precum şi reprezentanţi ai unor ministe­re şi organe economice centrale, cercetă­tori din institute şi staţiuni experimenta­le, activişti de partid şi de stat. Delegaţii au ales organele de lucru, au adoptat ordinea de zi şi regulamentul de desfăşurare a lucrărilor şi au stabilit secţiunile Conferinţei. In continuare, şeful Departamentului Agriculturii de Stat, tovarăşul Marin Capisizu, a prezentat Raportul privind activitatea întreprinderilor agricole de stat în anul 1976 şi măsurile ce trebuie luate pentru realizarea şi depăşirea planului în 1977 şi pe întregul cincinal. S-a dat, apoi, citire proiectului de Ho­­tărîre al Conferinţei. La dezbaterile pe marginea celor două documente au luat cuvintul tovarăşii Gheorghe Ciolănescu, directorul Trustului judeţean I.A.S. Ialomiţa, Vasile Buzan, directorul I.A.S. Mihai Viteazu, judeţul Cluj, Emeric Szabó, Erou al Muncii So­cialiste, directorul I.A.S. Valea lui Mihai, judeţul Bihor, Antoaneta Cîrlioru, şef de fermă la I.A.S. Baldovineşti, judeţul Brăila, Ion Bordeianu, secretarul organi­zaţiei de bază P.C.R. al I.A.S. Rahmanu, judeţul Tulcea, Mihai Mihailov, directo­rul Întreprinderii avicole de stat Con­stanţa, Richard Winter, prim-secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., Pe­tre Marinescu, contabil şef la Trustul ju­deţean I.A.S. Timiş, Constantin Biţă, di­rectorul I.A.S. Brasta, judeţul Dolj, Va­­silică Henţeş, mulgător la I.A.S. Iernut, judeţul Mureş, Valerian Negoiţă, directo­rul Trustului judeţean I.A.S. Bacău. Ono­­riu lacomi, directorul I.S.C.I.P. (între­prinderea de stat pentru creşterea şi ingrăşarea porcilor) Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., Ion Ţîrlea, directorul I.A.S. Pecica, ju­deţul Arad, Vasile Hriţcu, şef de fermă la I.A.S. Iaşi, Gheorghe Mărginean, Erou al Muncii Socialiste, directorul I.A.S. Jid­­vei, judeţul Alba, Gheorghe David, direc­torul I.A.S. Urleasca, judeţul Brăila, Ion Oancă, şef de fermă la I.A.S. Topraisar, judeţul Constanţa. La lucrările Conferinţei Consiliilor oa­menilor muncii din staţiunile pentru me­canizarea agriculturii, în prezidiu au luat loc tovarăşii Ion Dincă, Janos Fazekas, Gheorghe Oprea, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Miu Dobrescu, Ludovic Fazekas, precum şi primi secretari ai unor comi­tete judeţene de partid, activişti de par­tid şi de stat, conducători de trusturi şi unităţi S.M.A., ingineri şi mecanizatori. In sală sunt prezenţi peste 2 500 de lu­crători din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, directori, ingineri şi tehnici­eni, contabili şefi şi economişti, şefi de atelier şi de secţii, maiştri şi muncitori, membri ai consiliilor oamenilor muncii. După adoptarea ordinii de zi şi stabili­rea organelor de lucru ale conferinţei, tovarăşul Gheorghe Manciu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii şi Indus­triei Alimentare, a prezentat Raportul privind activitatea staţiunilor pentru me­canizarea agriculturii. S-a dat apoi citire proiectului de Hotărîre a Conferinţei. Pe marginea documentelor prezentate au luat cuvintul Gheorghe Musteţea, di­rectorul Trustului S.M.A.-Ol­t, Constantin Tudorică, maistru, secretar de partid la S.M.A.­Castelu — Constanţa, Arpad Bege, şef de secţie la S.M.A. Lazarea — Har­ghita, Ilie Grozăvescu, preşedinte la Con­siliul intercooperatist Cujmir-Mehedinţi, Viorel Radu, şef de secţie la S.M.A. Sebeş — Alba, Mihai Dumitru, tehnician la S.M.A. Vereşti — Suceava, Marin Albu, director al S.M.A. Cărpiniş — Timiş, Ion Nenciu, tehnician la S.M.A. Tuluceşti — Galaţi, Nicolae Carabăţ, mecanizator la S.M.A. Romanu — Brăila, Petre Leca, di­rector al Trustului S.M.A. Argeş, Delia Mărculescu, inginer, secretar U.T.C. la SMA Tărtăşeşti — Ilfov, Dragoş Tom­a, di­rectorul I.C.M.A., Martin Fulop, muncitor la S.M.A. Gherla — Cluj, Alexandru Roşu, adjunct al ministrului industriei construc­ţiilor de maşini, Carol Fiscler, şef de secţie la S.M.A. Otomani — Bihor, Visa­­rion Diaconu, mecanizator la S.M.A. Dra­­gomireşti — Dîmboviţa, Dumitru Săraru, mecanizator la S.M.A. Şimnic — Dolj, Ni­colae Chiriac, şef de secţie la S.M.A. Bu­­cecea — Botoşani, Karoly Kodra, muncitor lar S.M.A. Sfîntu Gheorghe — Covasna, Nicolae Chiper, mecanizator la S.M.A. Adjud — Vrancea, Iosif Deszi, muncitor la S.M.A. Chişineu-Criş — Arad, Vasile Stanciu,­­muncitor la S.M.A. Holboca — Iaşi, Constantin Vatan, directorul Trustu­lui S.M.A. — Teleorman şi Stan Mereuţă, directorul Trustului S.M.A. — Bacău. La lucrările Consfătuirii agricultorilor din localităţile necooperativizate au luat parte, in prezidiu, tovarăşii Emil Bobu, Petre Lupu, Iosif Uglar, Iosif Banc, Va­sile Patilineţ, precum şi primi-secretari ai unor comitete judeţene de partid, ţă­rani, crescători de animale, agricultori, specialişti, secretari ai unor comitete co­munale de partid în localităţi necoopera­tivizate. La lucrările consfătuirii participă ţărani din localităţile necooperativizate — ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi —, cadre tehnice, specialişti în domeniul agriculturii, reprezentanţi ai unor ministere şi instituţii centrale. D După adoptarea ordinei de zi şi alege­rea organelor de lucru, ale consfătuirii, tovarăşul Angelo Miculescu, viceprim-mi­­nistru al guvernului, ministrul agricul­turii şi industriei alimentare a prezentat raportul privind activitatea desfăşurată de consiliile populare şi organele agricole pentru îndrumarea şi sprijinirea gospo­dăriilor populaţiei din localităţile necoo­perativizate şi măsurile ce trebuie luate în vederea valorificării resurselor exis­tente de creştere a producţiei vegetale şi animale, sporirea contribuţiei acestui sec­tor la formarea fondului de stat. In continuare, s-a dat citire proiectului de hotărîre a consfătuirii agricultorilor din localităţile necooperativizate. Pe marginea raportului şi a proiectului de hotărîre au luat cuvintul : George Tel­­cean, primarul comunei Zagra, judeţul Bistriţa-Năsăud, Ion Popa, preşedintele Asociaţiei zootehnice din comuna Valea Doftanei, judeţul Prahova, Stan Troneci, ţăran din comuna­ Voineşti, Dîmboviţa, Berta Bodor, ţărancă din comuna Lunca de Jos, judeţul Harghita, Gheorghe Miloş, primarul comunei Rucăr, judeţul Argeş, Gheorghe Vinereanu, preşedintele Asocia­ţiei pomicole din comuna Vaideeni, ju­deţul Vilcea, Dragoş Măgureanu, ţăran din comuna Pojorîta, judeţul Suceava, Maria Liegel, ţărancă din comuna Slatina- Timiş, judeţul Caraş-Severin, Ion Bolea, primarul comunei Meteş, judeţul Alba, Virginia Fortofoi, ţărancă din comuna Novaci, judeţul Gorj, Nicolae Gheor­­ghescu, ţăran din comuna Ponoarele, ju­deţul Mehedinţi, Smaranda Cruceanu, ţă­rancă din comuna Jitea, judeţul Vrancea, Valer Bara, ţăran din comuna Mărgău, judeţul Cluj, Alexandru Crăiuţ, primarul comunei Vatra Moldoviţei, judeţul Sucea­va, Ion Haşegan, primarul comunei Ti­lişca, judeţul Sibiu, Emilian Urs, ţăran din comuna Igneşti, judeţul Arad, Gizella Pall, ţărancă, comuna Breţcu, judeţul Co­vasna, Nicolae Dimulescu, primarul comu­nei Mînăstirea Caşin, judeţul Bacău, Gheorghe Avram, secretar al Comitetului comunal de partid Vălişoara, judeţul Hu­nedoara, Maria Gliga, ţărancă din comuna Ibăneşti, judeţul Mureş, Vasile Tonţ, ţă­ran din comuna Vîrciorog, judeţul Bihor, Paraschiva Jivulescu, ţărancă din comu­na Ohaba, judeţul Timiş, Vasile Nacu, ţăran din comuna Stulpicani, judeţul Su­ceava, Adrian Mocan, ţăran din comuna Ciucea, judeţul Cluj, ★ In cursul zilei de marţi vor fi reluate in plen lucrările Congresului consiliilor de conducere ale unităţilor agricole so­cialiste, al întregii tărănimi. (Agerpres) Orizonturi vaste în faţa agriculturii româneşti Prima zi a lucrărilor primului Congres al consiliilor de condu­cere ale unităţilor agricole so­cialiste, al întregii noastre tără­nimi, se va întipări in mintea şi in conştiinţa participanţilor, a tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, înainte de toate, prin ampla Expunere prezenta­tă de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Caracterul excepţio­nal al acestui document, înalta lui valoare teoretică şi practică, constă nu numai in considera­rea, dintr-o perspectivă atit de generoasă şi de adevărată, a ro­lului profund progresist pe care ţărănimea noastră l-a jucat în istoria patriei, in conservarea şi sporirea comorilor limbii, ale culturii naţionale, ci şi în ana­liza pătrunzătoare pe care a fă­cut-o problemelor cu care­ sun­tem confruntaţi în amplul pro­ces in care ne-am angajat de dezvoltare şi modernizare a a­­griculturii noastre socialiste. Fluidul emoţional care a răzbă­tut din rostirea gindurilor îna­ripate ce îmbrăţişează trecutul de luptă şi de jertfe al poporu­lui, prezentul lui înnobilat de au­reola împlinirilor, acest patos ardent ce poartă pecetea perso­nalităţii tovarăşului Nicolae Ceauşescu a produs o adincă reverberaţie in conştiinţa miilor de reprezentanţi ai gliei şi ai satului adunaţi în forum. „Vin dintr-un loc unde, ca pretutindeni se păstrează extrem de vie memoria străbunilor care au luptat sub steagul lui Ştefan cel Mare la Podul Înalt şi la Războieni, şi unde este venerată din neam in neam amintirea celor ce s-au ridicat să lupte pentru dreptate şi libertate la 1907 — ne-a spus Vasile Leuş­­tean, preşedintele cooperativei agricole din comuna Ştefan cel Mare, judeţul Neamţ. Faptul că partidul nostru, prin cel mai autorizat exponent al său, care este tovarăşul Nicolae Ceauşescu, el însuşi pornit dintre plugari şi format la şcoala aspră a muncii, dă o asemenea preţuire celor care au indurat tot amarul sute­lor de ani, acest fapt ne arată, odată in plus, că comuniştii sunt purtătorii tradiţiilor celor mai de preţ ale poporului, ale năzuinţelor şi aspiraţiilor lui, cele mai înalte. A ne pătrunde însă de înţelesul luptelor duse de înaintaşi înseamnă a ne le­ga să le continuăm opera. Umăr lingă umăr, voinţă lingă voinţă, putem dovedi ce forţă uriaşă reprezentăm. Am avut în 1976 cea mai mare recoltă de cereale din istoria României. Putem fa­­­ce astfel — stă în puterea noas­tră — ca şi 1977 să devină un an record“. „Ca specialist — ne-a declarat inginerul Aristotel Blendea, director al I.A.S. Gra­­baţ, judeţul Timiş — am aflat în expunerea prezentată de to­varăşul Nicolae Ceauşescu atîtea motive de reflecţie. Aşa cum a subliniat preşedintele ţării, oda­tă cu congresele al X-lea şi al XI-lea ale partidului, a interve­nit o orientare nouă faţă de agricultură. In fundamentarea ei meritul principal ii revine secretarului general al partidu­lui, personal, care a subliniat în atîtea rinduri că este necesar să se sporească investiţiile alocate acestei ramuri. Aşa se explică faptul că in actualul cincinal, fondurile destinate agriculturii se cifrează la 120 miliarde lei și sunt de 1,6 ori mai mari decit în perioada 1970—1975. A fost astfel, posibil să crească dota­rea tehnico-materială și să a­­jungem la o încărcare de numai 77 de hectare arabile pe fiecare tractor. A fost posibil să se am­plifice chimizarea, să se extindă suprafeţele irigate, întreprinde­rea pe care o conduc de peste 12 ani a beneficiat şi beneficia­ză din plin de mijloacele sporite puse la dispoziţie de stat. Aso­ciind tehnologiilor agricole tot mai mult ştiinţa avansată, am izbutit să dăm în 1976 o produc­ţie de griu de peste 6 000 kg la hectar, de pe o suprafaţă de 1 200 de hectare. Şi am fost in măsură să binemerităm titlul de Erou al Muncii Socialiste, pre­miile acordate. Pentru anul a­­cesta, obiectivul pe care l-am propus este să ajungem la o producţie medie de 1 7 000 de kg. pe hectar. Avem, in general vor­bind, mari posibilităţi să ne de­păşim, să sporim productivitatea şi rentabilitatea muncii noastre“. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu configurează toate e­­lementele ce trebuie să jaloneze dezvoltarea pe termen lung a acestei ramuri, integrarea ei de­plină în structura unei economii avansate. S-a procedat, in anii din urmă, la o inventariere ge­nerală a rezervelor, s-au alcă­tuit programe complete privind: ocrotirea fondului funciar, fo­losirea apelor, dezvoltarea zoo­tehniei, im­păduririle. Pornind de la aceste date, actualul con­gres îşi propune să determine, în viitor, o sporire generală a eficienţei producţiei agricole. „Deosebit de îmbucurător este că în soluţionarea tuturor pro­blemelor pe care le ridică fău­rirea unei agriculturi de mare şi constant randament — ne spunea inginerul Iosif Molnár, de la cooperativa agricolă din Sinzieni, judeţul Covasna — se apelează la înţelepciunea şi la experienţa obştei. Hotăririle adoptate, de a se instituţionalize Congresul, ca formă de parti­cipare a oamenilor muncii din agricultură la conducerea econo­miei, de a se crea Consiliul Na­ţional al Agriculturii, este eloc­ventă pentru eforturile depuse de partid in direcţia perfecţionării democratismului nostru socialist. Aparţinind naţionalităţii conlo­cuitoare maghiare, preţuiesc şi mai mult cadrul democratic in care trăim şi muncim şi care oferă tuturor fiilor patriei cer­titudinea deplinei egalităţi in drepturi“. La congres iau parte şi repre­zentanţi ai ţărănimii din zonele de deal şi de munte necoope­rativizate. „Atenţia de care ne bucurăm, măsurile cu caracter social care s-au luat în spriji­nul nostru, constituie un puter­nic imbold pentru a ne spori propria contribuţie la dezvolta­rea agriculturii, la buna aprovi­zionare a populaţiei“, ne-a spus Aritina Moroi, reprezentantă a comunei Dragoslavele din jude­ţul Argeş. Prin vibrantul omagiu pe care l-a adus ţărănimii, uriaşei ei contribuţii la accelerarea deve­nirii patriei, prin orizonturile strălucite pe care le deschide dezvoltării şi modernizării agri­culturii, actual congres al ţără­nimii se impune ca un moment de mare însemnătate in viaţa social-politică a ţării, in edifi­carea societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate, în trecerea la comunism pe pămîntul Româ­niei. Ion Pavelescu „România liberă" Lucrările colocviului naţional studenţesc de literatură şi publicistică Luni, au început la Iaşi lucră­rile Colocviului naţional studen­ţesc de literatură şi publicisti­că, manifestare programată în cadrul etapei republicane a fes­tivalului naţional „Cîntarea Ro­mâniei“. Această secţiune dis­tinctă de creaţie literară, înscri­să în festival, reuneşte circa 120 de tineri din centrele universi­tare Bucureşti, Braşov, Constan­ţa, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Reşiţa, Sibiu şi Timişoara, precum şi reprezentanţi ai celor 14 reviste studenţeşti. Timp de trei zile, la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din localitate au loc manifestări diverse : dezbateri pe probleme actuale de litera­tură şi publicistică, spectacole de teatru, recitaluri de poezie şi muzică, acţiuni ale cenaclu­rilor literare studenţeşti, întîl­­niri cu scriitori, editori şi zia­rişti. Colocviul se va încheia cu un recital al laureaţilor şi un spectacol de gală al formaţiilor artistice ale studenţilor ieşeni. Etapa finală studenţească a festivalului va programa, în con­tinuare, la Timişoara, întrecerea formaţiilor corale şi instrumen­tale de amatori, precum şi ale conservatoarelor şi facultăţilor de muzică, iar la Tg. Mureş, secţiunea de teatru şi montaje literare. CALENDAR 19 aprilie 1977 Soarele răsare la ora 5,26 și apune la ora 19,03 • In 1919 a apărut la București revista literară „Sburătorul" sub con­ducerea lui Eugen Lovinescu. I TEATRE 1 COCOSATUL DE LA NOTRE DAME (ESMERALDA) : Opera Română (16 48 20), ora 19; OTHELLO: Tea­trul ,,Madach" din Budapesta (spec­tacol extraordinar), ora 19,30 la sala mica a Teatrului Naţional „I. L. Ca­­ragiale" (14 7171); TINERI CĂSĂTO­RIŢI CAUTA CAMERA : Teatrul „Lu­cia Sturdza Bulandra" - sala Stu­dio (12 44 16), ora 19,30; VIATA E CA UN VAGON ? : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; HOTEL „ZODIA GEMENILOR" : Teatrul Giulești (18 04 85), ora 19,30; SFIRLA NĂZ­DRĂVANUL : Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55), ora 10; LASA SUPA­­RAREA-N HOL : Teatrul „C. Tănase" - sala Victoria (50 58 65), ora 19; BUNICA SE MARITA : Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; ILEA­NA SINZIANA : Teatrul Țăndărică (15 23 77), ora 10 la Casa de cul­tura „Petőfi Sándor" (Intrarea Zalo­­mit nr. 6) ; PE ACEST PAMÎNT : An­samblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 19,30; CICLUL DE INITIERE MUZI­CALA - O ISTORIE SINTETICA A MUZICII EUROPENE : Sala mică a Palatului, ora 17. TELEVIZIUNE 9 : Teleşcoala ; 10 : Antologia fil­mului pentru copil şi tineret ; 11,10 : Melodii de succes ; 11,25 : File de istorie ; 11,45 : Telex ; 16 : Telex ; 16,05 : Teleşcoala ; 16,35 : Curs de limbă engleză ; 17,05 : Lecţii TV pen­tru lucrătorii din agricultură ; 17,35 : Vîrstele peliculei ; 18,15 : întrebări şi răspunsuri ; 18,45 : Telecronică pentru pionieri ; 19,05 : Centenarul indepen­denţei ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Cîntarea României ; 20,30 : Premieră TV : Intr-o singura seară de Iosif Naghiu ; Regia şi adaptarea TV : Sanda Manu ; Inter­pretează : Petre Gheorghiu, Octavian Cotescu, Dan Nuţu, Irina Petrescu, Ica Matache, Ovidiu Schumacher, Gheor­ghe Andreescu, Gabriela Cojocaru ; 22 : Orizont tehnico-ştiinţific ; 22:30 : Telejurnal. Programul 2 20 : Toate pînzele sus ! ; 20,55 : Ti­neretul Capitalei ; 21,15: Telex; 21,20: Muzica uşoară şi arii din operete ; 21,45 : Agenda culturală bucureşteană; 22,05 : Viaţa economică a Capitalei. CINEMATOGRAFE PE ARIPILE VINTULUI (Patria (11 86 25), orele 9,30 - 14 - 18,30; ANII ÎNĂLȚIMILOR: Scala (11 03 72), orele 9,15 - 11,45 - 14,30 - 17,15 - 20; Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,30 - 14,15 -17 - 19,45; HOLLYWOOD, HOLLYWOOD : Lu­ceafărul (15 87 67), orele 8,30 - 10,45 - 13 - 15,45 - 18,15 - 20,30; Fes­tival (15 63 84), orele 8,30 - 10,45 - 13 - 15,30 - 18 - 20,30; Favorit (3106 15), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; PODUL FETELOR: Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18,15 - 20,15; TATAL RISIPITOR: Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18 - 20; CONVERSAŢIA: Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; MIREASA LUI ZANDU : Casa fil­mului (13 92 72), orele 16 - 18 - 20 la sala de festivităţi a Clubului spor­tiv Dinamo (Şos. Ştefan cel Mare nr. 9) ; PARADA SURPRIZELOR : Timpuri Noi (15 6110), orele 9 - 11,15 13,30 - 15,45 - 18 - 20; PARAVANUL: Viitorul (11 48 03), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 18 - 20; CĂLUȚUL COCOSAT : Doina (16 35 38), orele 9,30 - 11,15 - 13 - 17,30; FRAZA NETERMINATA : Doina, ore­le 14,15 - 19,30; SFIRSITUL LEGENDEI : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,15 -15,30 - 17,45 - 20;­ Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 20,15; Flamura (85 77 12),­ orele 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20; NU MAI FAC : Flamura, ora 9; MISTERUL LUI HERODOT : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20; Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20; Flacăra (20 33 40), orele 9,30 -11,30 - 13,30 - 16 - 18 - 20; TANASE SCATIU: Mioriţa (14 27 14), orele 9-12 — 16 — 19 (în cadrul sâptămînii „Primăvara culturală bu­­cureşteană") ; CUIBUL SALAMANDRELOR : Co­troceni (49 48 48), orele 9-11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Giu­leşti (17 55 46), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20; PRIN CENUŞA IMPERIULUI : Mun­ca (21 50 97), orele 9,30 - 11,15 -13,15 - 15,15 - 17,15 - 19,45 (în ca­drul săptămînii „Primăvara culturala bucureşteană"); RICHARD AL III-LEA : Griviţa (17 08 58), orele 9 - 12 - 16 - 19; LUMEA CIRCULUI: Buzeşti (50 43 58), orele 9 - 12 - 16 - 19,15; ÎNGERASII NEGRI : Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,13 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15; RASCOALA : Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 17,45 - 20 (în cadrul saptamînii „Primăvara culturală bu­­curesteană") ; PUNE ȘI CIOCOLATA : Arta (21 31 86), orele 10 - 12 - 14 - 16 18 - 20; COPIL DE SUFLET: Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; ACCIDENT! Bucegi (17 05 47), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20; TREI ZILE ŞI TREI NOPŢI : Dru­mul Sării (31­28 13), orele 15,30 -18 — 20,15 (în cadrul săptămînii „Primăvara culturala bucureșteană"); PARAVANUL: Drumul Sării (3128 13), orele 15,30 - 18 - 20,15; Viitorul (11 48 02), orele 9-11-13 15,30 - 18 - 20; B.D. LA MUNTE ȘI LA MARE­­ Lira (317171), orele 9 - 11,13 -13,30 - 15,30 - 18 - 20,15; AFRICA EXPRESS­­ Ferentari (80 49 85), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30; ȘATRA * Pacea (60 30 85), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20; Popu­lar (35 15 17), orele 15,45 - 18 -20,15; PENTRU UN PUMN DE CEAPA 1 Cosmos (27 54 95), orele 9 - 11,15 -- 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Cinemateca - Sala Union (13 49 04)­­ N-A DANSAT DECÎT O VARA, ora 9,45; COLEGA MEA VRĂJITOAREA, ora 11,45 ; PALMA, orele 14 - 16,13* VIRIDIANA, orele 18.30 - 20.30. Programul 1 Pagina a L-a-19 aprilie 1977 Excelenţei Sale Dr. SIAKA STEVENS Preşedintele Republicii Sierra Leone FREETOWN Cu prilejul celei de-a VI-a aniversări a proclamării Republicii Sierra Leone, am deosebita plăcere de a vă adresa, in numele po­porului român, precum şi al meu personal, călduroase felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace şi prosperitate poporului leonez prieten. Folosesc această ocazie pentru a reafirma încrederea că relaţiile de prietenie şi colaborare statornicite între ţările noastre vor cu­noaşte o dezvoltare continuă, în spiritul acordurilor şi înţelegerilor convenite în timpul vizitei dumneavoastră în Republica Socialistă România, spre binele popoarelor noastre, al cauzei păcii şi secu­rităţii internaţionale, al edificării unei noi ordini economice şi poli­tice în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România * * ★ Institutul Român pentru Re­laţiile Culturale cu Străinătatea a organizat, luni după-amiază, in Capitală, o manifestare cul­turală dedicată aniversării Zilei naţionale a Republicii Sierra Leone. Cu această ocazie, ziaristul Io­sif Socaciu a împărtăşit impre­sii de călătorie din Sierra Leone. ★ Angajat pe făgaşul dezvoltării de sine stătătoare, ca urmare a actului istoric al proclamării in­dependenţei, poporul din Sierra Leone a depus mari eforturi în vederea învingerii subdezvoltării şi Înscrierii ţării pe coordonate­le progresului economic şi so­cial. Construirea unui mare nu­măr de unităţi productive in­dustriale, modernizarea agricul­turii şi dezvoltarea sistemului educaţional sunt înfăptuiri de seamă şi ele ilustrează în mod pregnant eforturile poporului din „ţara fierului şi a diaman­telor“­— cum a fost supranu­mită Sierra Leone —, dorinţa sa de progres şi bunăstare, de a-şi consolida independenţa econo­mică. Sierra Leone dispune de în­semnate bogăţii în subsolul său: minereuri de fier, aur crom, plumb, bauxită, titan, rutiliu etc. Dar marea avuţie naţională o constituie diamantele. Econo­mia ţării se bazează pe indus­tria minieră, relativ dezvoltată, care asigură 50 la sută din va­loarea exporturilor, şi pe agri­cultură, sector în care lucrează majoritatea populaţiei active. Mobilizarea resurselor natu­rale şi intensificarea eforturilor proprii au constituit componen­te de bază ale strategiei econo­mice preconizate de autorităţile de la Freetown. Preluarea con­trolului asupra extracţiei de dia­mante s-a înscris ca un act de suveranitate naţională. Creşterea ponderii industriei în ansamblul economiei — obiectiv urmărit cu prioritate — a fost posibilă prin La manifestare au luat par­te membri ai conducerii I.R.R.C.S., al Ligii Române de Prietenie cu Popoarele din Asia şi Africa, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Ex­terne, Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, oameni de artă şi cultură, un numeros public. ★ ★ construirea a numeroase fabrici şi întreprinderi. Acţiunile inteprinse în vederea integrării în circuitul productiv a unor întinse suprafeţe de te­renuri nelucrate, fertilizării solurilor şi extinderii mecani­zării au contribuit din plin la diversificarea agriculturii, la creşterea producţiei în acest do­meniu de activitate. Sierra Leo­ne este ţara care are cel mai ridicat procent de terenuri cul­tivate de pe caprinsul Africii. Relaţiile de prietenie şi cola­borare statornicite între Româ­nia şi Sierra Leone, relaţii ba­zate pe principiile fundamentale ale dreptului internaţional, în­registrează un curs pozitiv. Mo­ment de mare însemnătate în cronica raporturilor bilaterale, întîlnirile şi convorbirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Siaka Stevens care au avut loc cu prilejul vi­zitei pe care şeful statului Sierra Leone a făcut-o în ţara noas­tră, in urmă cu trei ani, au pus bazele unei conlucrări fructuoa­se pe multiple planuri. Docu­mentele semnate la Bucureşti în timpul vizitei — Declaraţia solemnă comună. Acordul de co­laborare în domeniul forestier. Acordul de cooperare în dome­niul cercetării geologice, mi­nier, inclusiv zăcăminte de ar­­gilă, şi al explorării şi exploa­tării petroliere — au deschis ample perspective colaborării dintre ţările noastre, în benefi­ciul reciproc­ al cauzei păcii şi înţelegerii International", D. F. Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Arabe Siriene Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Arabe Siriene, am­basadorul acestei ţări la Bucu­reşti, Walid Al-Moualem, a o­­ferit, luni seara, o recepţie. Au participat tovarăşii Emil Drăgănescu, membru al Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernului, Ion Stănescu, secre­tar al C.C. al P.C.R., viceprim­­ministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, alţi membri ai guver­nului, reprezentanţi ai condu­cerii unor ministere şi instituţii centrale, oameni de cultură şi artă, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai unor mi­siuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) m @ B­B & & B­2 & B­­1 In cadrul Festivalului naţio­nal „Cîntarea României“, luni s-a deschis cea de-a V-a ediţie a tradiţionalei manifestări „Pri­măvara­ culturală bucureşteană“. Ziua inaugurală a avut ca ge­neric „Bucureştiul şi indepen­denţa“. Ea a început cu o se­siune in care cercetători ştiin­ţifici şi muzeografi din Capi­tală au prezentat comunicări tratînd diverse aspecte referi­toare la centenarul Independen­ţei de stat a României. Mani­festări inaugurale constînd din expuneri şi spectacole literar­­muzical-coregrafice au avut loc în toate sectoarele Capitalei şi în comunele suburbane. Sala Dalles a găzduit un simpozion dedicat Independenţei, urmat de un spectacol literar-muzical realizat cu concursul ansamblu­lui „Doina" al Ministerului A­­parării Naţionale. ★ Luni a sosit, in Capitală, co­lectivul Teatrului Madach din Budapesta, care întreprinde un turneu în ţara noastră in ca­drul planului de colaborare cul­turală cu R. P. Ungară. Ar­tiştii oaspeţi vor prezenta cite două spectacole la Bucureşti şi Cluj-Napoca, avînd în reper­toriu piesele „Othello“ de Sha­kespeare şi „Isabela, regina Spaniei“ de Illés Endre. In aceeaşi zi, a venit in Ca­pitală formaţia vocal-instrumen­­tală „Kalinka“ din U.R.S.S., care va da spectacole in mai multe oraşe ale ţării. Concertele de la Bucureşti şi Ploieşti vor fi susţinute in beneficiul sinistra­ţilor cutremurului din 4 martie. IN ATENŢIA AUTOMOBILIŞTILOR Datorită lucrărilor de sporire a capacităţii drumului naţional nr. 5, între km. 8—19, in perioa­da 18—30 aprilie a.c. traficul rutier se deviază pe traseul D.N. 6 (Bucureşti — Alexandria, pină în comuna Mihăileşti) şi, in continuare, pe D.J. 412 A (Mihăileşti — Adunaţii Copă­­ceni). Traseul pe care se deviază circulaţia vehiculelor este asfal­tat şi semnalizat corespunzător. ­ PROGNOZA METEOROLOGICA CE SE PREVEDE PENTRU ASTAZI Meteorologul de serviciu, Tamara Limbăşeanu, ne comunică: Caracteristica vremii­­ în general frumoasă, dar rece noaptea şi dimi­neaţa. Precipitaţii : Locale în Maramureş, nordul Transilvaniei şi al Moldovei. Temperatura : Maximele, între 8 şi 18 grade, local mai ridicate în sud, iar minimele, de la­­2 la 5 grade. Pe alocuri se va produce bruma. Bucureşti : Vreme frumoasă, dar rece noaptea şi dimineaţa. Cer mai mult senin. Temperatura maximă, între 16 şi 18 grade, iar minima de la 0 la 2 grade. Bruma slabă.

Next