România Liberă, aprilie 1977 (Anul 35, nr. 10088-10113)
1977-04-19 / nr. 10103
4 I IKt -91 4». LUCRĂRILE CONGRESULUI CONSILIILOR DE CONDUCERE ALE UNITĂȚILOR AGRICOLE SOCIALISTE, AL ÎNTREGII TARANIMI (Urmare din mo- 1) eclamind cu entuziasm pentru partid, pentru secretarul său general, întărind prin votul lor propunerea făcută, participanţii aleg, în unanimitate, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu ca preşedinte al Congresului. Prin puternice aplauze şi urale, sunt reafirmate, direct şi cald, sentimentele de dragoste, stimă şi recunoştinţă pe care cooperatorii, întreaga ţărănime, toţi lucrătorii de pe ogoare le nutresc faţă de partid şi secretarul său general, pentru sprijinul permanent acordat dezvoltării şi modernizării agriculturii, pentru grija statornică manifestată faţă de creşterea bunăstării lor materiale şi spirituale, a satului românesc, pentru rolul atît de important ce le-a fost conferit în viaţa ţării, în opera de făurire a prezentului socialist şi a viitorului comunist al patriei. In continuare, a fost ales prezidiul Congresului, din care fac parte tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, tovarăşul Manea Mănescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Emil Bobu, Cornel Burtică, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Ion Dincă, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Ion Ioniţă, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Ogrea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Ştefan Andrei, Iosif Banc, Ion Coman, Teodor Coman, Mihai Dalea, Miu Dobrescu, Ludovic Fazekas, Mihai Gore, Nicolae Giosan, Ion Iliescu, Ştefan Mocuţa, Vasile Patilineţ, Mihai Telesem Ion Ursu, Richard Winter, Constantin Dăscălescu, Aurel Duma şi Ion Stănescu, Mihai Mariinescu, viceprim-ministru al guvernului, Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare. Din prezidiu fac parte, de asemenea, primii secretari ai comitetelor judeţene de partid, miniştri, preşedinţi ai uniunilor judeţene ale cooperativelor agricole de producţie şi de consilii intercooperatiste, preşedinţi, şefi de fermă, brigadieri şi alţi membri ai cooperativelor agricole de producţie, directori, ingineri şefi, muncitori şi alţi lucrători din întreprinderile agricole de stat şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, secretari ai comitetelor de partid din unităţile agricole, ţărani din comunele necooperativizate. „Aş dori ca, atît în numele prezidiului Congresului, cit şi al meu personal, — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — să vă mulţumesc pentru alegerea noastră în conducerea acestui înalt forum al ţărănimii şi să vă asigurăm că vom face totul ca lucrările acestui Congres să se desfăşoare în cele mai bune condiţii şi cu rezultate cât mai bune pentru dezvoltarea agriculturii noastre“ (Aplauze puternice). Lucrările sunt conduse, apoi, de tovarăşul Manea Mănescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al guvernului. Congresul aprobă in unanimitate celelalte organe de lucru ale Congresului — Secretariatul şi Comisia de redactare a proiectului de rezoluţie. Congresul adoptă, după aceea, in unanimitate, următoarea ordine de zi : — Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, cu privire la realizarea unei agriculturi intensive, moderne, de mare randament şi înaltă productivitate, la creşterea bunăstării întregii ţărănimi. — Măsuri pentru realizarea sarcinilor ce revin unităţilor agricole de stat şi cooperatiste din planul naţional unic de dezvoltare economico-socială a României in anul 1977 şi pe întregul cincinal, privind creşterea producţiei vegetale şi animale, sporirea eficienţei economice a întregii activităţi din agricultură, — înfăptuirea programului de mecanizare a agriculturii şi măsurile ce trebuie luate în continuare pentru utilizarea judicioasă a mijloacelor mecanice, extinderea şi diversificarea mecanizării lucrărilor agricole in scopul creşterii producţiei vegetale şi animale. — Afirmarea revoluţiei tehnico-ştiinţifice în agricultură, prin aplicarea rezultatelor cercetării ştiinţifice, introducerea şi generalizarea tehnologiilor avansate, pentru creşterea continuă a producţiei vegetale şi animale. — Organizarea superioară a producţiei şi a muncii, perfecţionarea activităţii consiliilor de conducere ale unităţilor agricole pentru exercitarea atribuţiilor conferite de lege, întărirea şi adîncirea democraţiei, atragerea lucrătorilor din agricultură la conducerea întregii activităţi. — Valorificarea resurselor existente in localităţile necooperativizate, pentru creşterea producţiei vegetale şi animale, sporirea contribuţiei gospodăriilor populaţiei la formarea fondului central de produse agroalimentare. Este aprobat, totodată, regulamentul de desfăşurare a lucrărilor Congresului. In conformitate cu regulamentul, vor avea loc dezbateri în plenul Congresului consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi, precum şi în cadrul Congresului Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie ; Conferinţei consiliilor oamenilor muncii din întreprinderile agricole de stat; Conferinţei consiliilor oamenilor muncii din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii ; Consfătuirii agricultorilor din localităţile necooperativizate. Adresîndu-se Congresului, tovarăşul Manea Mănescu a spus : „Cred că sunt in asentimentul dumneavoastră, al tuturor participanţilor la acest înalt forum al consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii ţărănimi, ca, intrînd în ordinea de zi, să invit să ia cuvintul pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România“. In aclamaţiile participanţilor, în entuziasmul şi însufleţirea generală, ia cuvintul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Ampla expunere a secretarului general al partidului este urmărită cu deosebită atenţie, cu larg interes şi deplină satisfacţie, ea fiind subliniată, în repetate rînduri, cu vii şi îndelungi aplauze. La încheierea expunerii, in sală răsună, minute în şir, puternice urale şi ovaţii. Participanţii la marele forum işi exprimă, vibrant, simţămintele pe care le trăiesc în aceste momente deosebite, sentimente de adine respect faţă de tradiţiile de luptă ale ţărănimii, ale poporului român, de încredere neţărmurită in politica partidului nostru comunist, călăuzitorul încercat al întregii naţiuni pe calea progresului economic şi social, a unei vieţi libere şi fericite, socialiste. Din miile de piepturi se înalţă fierbinte cuvintele atit de scumpe tuturor : „Ceauşescu — P.C.R.“. Sunt momente ce relevă, cu forţa celei mai vii realităţi, dragostea şi înalta preţuire pe care toţi oamenii muncii de la sate, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, le poartă faţă de partid şi secretarul său general, legătura indestructibilă dintre partid şi popor. In această impresionantă manifestare îşi găseşte, de asemenea, o expresie nemijlocită voinţa ţărănimii noastre, a tuturor lucrătorilor de pe ogoare, de a-şi mobiliza energiile şi iniţiativa creatoare pentru îndeplinirea exemplară a importantelor sarcini ce le revin din documentele Congresului al XI-lea al partidului, din Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în vederea sporirii producţiei agricole, realizării cu succes a obiectivelor actualului cincinal, creşterii aportului agriculturii la progresul mai rapid şi multilateral al ţării, în întreaga operă de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. ★ In cursul după-amiezii de luni, în conformitate cu regulamentul de desfăşurare a lucrărilor Congresului, au început dezbaterile in cadrul celui de-al III-lea Congres al Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie (U.N.C.A.P), Conferinţei Consiliilor oamenilor muncii din întreprinderile agricole de stat (I.A.S.), Conferinţei consiliilor oamenilor muncii din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii (S.M.A.) şi Consfătuirii agricultorilor din localităţile necooperativizate. In prezidiul Congresului U.N.C.A.P. au luat loc tovarăşii Ilie Verdeţ, Lina Ciobanu, Ion Ioniţă, Paul Niculescu, Gheorghe Rădulescu, Nicolae Giosan, precum şi preşedinţi ai unor cooperative agricole de producţie, şefi de ferme şi brigăzi, ţărani cooperatori şi mecanizatori fruntaşi, cadre de conducere ale unor consilii intercooperatiste şi asociaţii economice, ale unor uniuni judeţene ale C.A.P. şi din Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Au luat parte, de asemenea, membri ai Comitetului Central al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. Erau prezente delegaţiile unor organizaţii agricole cooperatiste şi ţărăneşti de peste hotare. In sală erau prezenţi peste 6 000 delegaţi reprezentând în acest larg forum democratic cele peste 3,4 milioane de familii de ţărani cooperatori din ţara noastră. Congresul a adoptat în unanimitate următoarea ordine de zi : Raportul Consiliului U.N.C.A.P. asupra activităţii desfăşurate intre Congresele al II-lea şi al III-lea şi sarcinile ce revin unităţilor cooperatiste agricole şi uniunilor cooperativelor agricole de producţie în înfăptuirea hotărîrilor celui de-al XI-lea Congres al P.C.R. ; Raportul Comisiei de revizie a U.N.C.A.P. ; adoptarea unor modificări la prevederile statutelor organizaţiilor cooperatiste agricole ; alegerea Consiliului si a Comisiei de revizie ale U.N.C.A.P. In continuare a fost aprobată componenţa comisiilor de lucru, regulamentul de desfăşurare şi secţiunile Congresului. La primul punct al ordinei de zi, tovarăşul Constantin Dăscălescu, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele U.N.C.A.P., a prezentat Raportul Consiliului Uniunii Naţionale. S-a dat citire, de asemenea, rapoartelor Comisiei de revizie şi Comisiei de validare. La dezbaterile in plen asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi au luat cuvintul tovarăşii Grigore Radu, secretar al Comitetului judeţean Ialomiţa al P.C.R., preşedintele U.J.C.A.P. ; Gheorghe Dinu, preşedintele C.A.P. Smeeni, judeţul Buzău ; Estera Boroş, şef de fermă la C.A.P. Tomnatic, judeţul Timiş ; Vasile Hulpoi, preşedintele Consiliului intercooperatist, director al S.M.A. Movileni, judeţul Iaşi ; Ştefan Hiizoiu, preşedintele C.A.P. Valea Stanciului, judeţul Dolj ; Ioan Lupu, secretar al Comitetului judeţean Bihor al P.C.R., preşedintele U.J.C.A.P. ; * Tudora Doroşin, vicepreşedinte al C.A.P. Cosmeşti, judeţul Galaţi ; Alexandru Dincă, preşedintele C.A.P. Văleni, judeţul Olt ; Nicolae Mihalache, preşedintele Consiliului intercooperatist, director al S.M.A. Beliu, judeţul Arad ; Gabriela Tomescu, şef de fermă la C.A.P. Cornăţelu, judeţul Dîmboviţa ; Ion Popescu, secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., preşedintele U.J.C.A.P. ; Marin Slăvescu, directorul Asociaţiei intercooperatiste de creşterea vacilor pentru lapte Mărgineni, judeţul Bacău ; Nicolae Mitruţ, preşedintele C.A.P. Şuteşti, judeţul Vilcea ; Emilian Mihăilescu, director general al Direcţiei generale pentru agricultură şi industrie alimentară a judeţului Teleorman ; Maria Suhov, inginer şef la C.A.P. Galda de Jos, judeţul Alba ; Nicolae Lobonţiu, secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele U.J.C.A.P. ; Ion Davidoiu, preşedintele C.A.P. Tîmboieşti, judeţul Vrancea ; Radu Mihalcea, vicepreşedinte al C.A.P. Dăeni, judeţul Tulcea ; Dumitru Trofin, preşedintele C.A.P. Răuceşti, judeţul Neamţ ; Ţvetco Milanovici, preşedintele C.A.P. Belobreşca, judeţul Caraş-Severin ; Constantin Boştină, preşedintele Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor ; Angela Bivolu, preşedintele C.A.P. Moi, judeţul Gorj ; Alexandru Dimeny, preşedintele C.A.P. Sînmartin, judeţul Harghita ; Gheorghe Cristea, preşedintele C.A.P. Costeşti, judeţul Vaslui ; Schneider Arnold, contabil şef la C.A.P. Şieu Odorhei, judeţul Bistriţa-Năsăud ; Leontin Chiş, preşedintele C.A.P. Chieşd, judeţul Sălaj. La lucrările Conferinţei Consiliilor oamenilor muncii din întreprinderile agricole de stat au luat parte, în prezidiu, tovarăşii Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ion Iliescu, Ştefan Mocuţa, Mihai Telescu, Ion Ursu, Richard Winter, Ion Stănescu, precum şi primi-secretari ai unor comitete judeţene de partid, reprezentanţi ai Departamentului Agriculturii de Stat, ai unor organizaţii obşteşti, directori de trusturi judeţene şi directori de I.A.S., secretari de organizaţii de partid din I.A.S., muncitori şi mecanizatori fruntaşi, ingineri, tehnicieni, şefi de complexe, şefi de ferme, specialişti. La lucrări participă peste 1700 de cadre de conducere din fermele, Întreprinderile şi trusturile judeţene ale I.A.S., lucrători şi mecanizatori din aceste unităţi, precum şi reprezentanţi ai unor ministere şi organe economice centrale, cercetători din institute şi staţiuni experimentale, activişti de partid şi de stat. Delegaţii au ales organele de lucru, au adoptat ordinea de zi şi regulamentul de desfăşurare a lucrărilor şi au stabilit secţiunile Conferinţei. In continuare, şeful Departamentului Agriculturii de Stat, tovarăşul Marin Capisizu, a prezentat Raportul privind activitatea întreprinderilor agricole de stat în anul 1976 şi măsurile ce trebuie luate pentru realizarea şi depăşirea planului în 1977 şi pe întregul cincinal. S-a dat, apoi, citire proiectului de Hotărîre al Conferinţei. La dezbaterile pe marginea celor două documente au luat cuvintul tovarăşii Gheorghe Ciolănescu, directorul Trustului judeţean I.A.S. Ialomiţa, Vasile Buzan, directorul I.A.S. Mihai Viteazu, judeţul Cluj, Emeric Szabó, Erou al Muncii Socialiste, directorul I.A.S. Valea lui Mihai, judeţul Bihor, Antoaneta Cîrlioru, şef de fermă la I.A.S. Baldovineşti, judeţul Brăila, Ion Bordeianu, secretarul organizaţiei de bază P.C.R. al I.A.S. Rahmanu, judeţul Tulcea, Mihai Mihailov, directorul Întreprinderii avicole de stat Constanţa, Richard Winter, prim-secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.C.R., Petre Marinescu, contabil şef la Trustul judeţean I.A.S. Timiş, Constantin Biţă, directorul I.A.S. Brasta, judeţul Dolj, Vasilică Henţeş, mulgător la I.A.S. Iernut, judeţul Mureş, Valerian Negoiţă, directorul Trustului judeţean I.A.S. Bacău. Onoriu lacomi, directorul I.S.C.I.P. (întreprinderea de stat pentru creşterea şi ingrăşarea porcilor) Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului judeţean Vrancea al P.C.R., Ion Ţîrlea, directorul I.A.S. Pecica, judeţul Arad, Vasile Hriţcu, şef de fermă la I.A.S. Iaşi, Gheorghe Mărginean, Erou al Muncii Socialiste, directorul I.A.S. Jidvei, judeţul Alba, Gheorghe David, directorul I.A.S. Urleasca, judeţul Brăila, Ion Oancă, şef de fermă la I.A.S. Topraisar, judeţul Constanţa. La lucrările Conferinţei Consiliilor oamenilor muncii din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, în prezidiu au luat loc tovarăşii Ion Dincă, Janos Fazekas, Gheorghe Oprea, Leonte Răutu, Virgil Trofin, Miu Dobrescu, Ludovic Fazekas, precum şi primi secretari ai unor comitete judeţene de partid, activişti de partid şi de stat, conducători de trusturi şi unităţi S.M.A., ingineri şi mecanizatori. In sală sunt prezenţi peste 2 500 de lucrători din staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, directori, ingineri şi tehnicieni, contabili şefi şi economişti, şefi de atelier şi de secţii, maiştri şi muncitori, membri ai consiliilor oamenilor muncii. După adoptarea ordinii de zi şi stabilirea organelor de lucru ale conferinţei, tovarăşul Gheorghe Manciu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, a prezentat Raportul privind activitatea staţiunilor pentru mecanizarea agriculturii. S-a dat apoi citire proiectului de Hotărîre a Conferinţei. Pe marginea documentelor prezentate au luat cuvintul Gheorghe Musteţea, directorul Trustului S.M.A.-Olt, Constantin Tudorică, maistru, secretar de partid la S.M.A.Castelu — Constanţa, Arpad Bege, şef de secţie la S.M.A. Lazarea — Harghita, Ilie Grozăvescu, preşedinte la Consiliul intercooperatist Cujmir-Mehedinţi, Viorel Radu, şef de secţie la S.M.A. Sebeş — Alba, Mihai Dumitru, tehnician la S.M.A. Vereşti — Suceava, Marin Albu, director al S.M.A. Cărpiniş — Timiş, Ion Nenciu, tehnician la S.M.A. Tuluceşti — Galaţi, Nicolae Carabăţ, mecanizator la S.M.A. Romanu — Brăila, Petre Leca, director al Trustului S.M.A. Argeş, Delia Mărculescu, inginer, secretar U.T.C. la SMA Tărtăşeşti — Ilfov, Dragoş Toma, directorul I.C.M.A., Martin Fulop, muncitor la S.M.A. Gherla — Cluj, Alexandru Roşu, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Carol Fiscler, şef de secţie la S.M.A. Otomani — Bihor, Visarion Diaconu, mecanizator la S.M.A. Dragomireşti — Dîmboviţa, Dumitru Săraru, mecanizator la S.M.A. Şimnic — Dolj, Nicolae Chiriac, şef de secţie la S.M.A. Bucecea — Botoşani, Karoly Kodra, muncitor lar S.M.A. Sfîntu Gheorghe — Covasna, Nicolae Chiper, mecanizator la S.M.A. Adjud — Vrancea, Iosif Deszi, muncitor la S.M.A. Chişineu-Criş — Arad, Vasile Stanciu,muncitor la S.M.A. Holboca — Iaşi, Constantin Vatan, directorul Trustului S.M.A. — Teleorman şi Stan Mereuţă, directorul Trustului S.M.A. — Bacău. La lucrările Consfătuirii agricultorilor din localităţile necooperativizate au luat parte, in prezidiu, tovarăşii Emil Bobu, Petre Lupu, Iosif Uglar, Iosif Banc, Vasile Patilineţ, precum şi primi-secretari ai unor comitete judeţene de partid, ţărani, crescători de animale, agricultori, specialişti, secretari ai unor comitete comunale de partid în localităţi necooperativizate. La lucrările consfătuirii participă ţărani din localităţile necooperativizate — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi —, cadre tehnice, specialişti în domeniul agriculturii, reprezentanţi ai unor ministere şi instituţii centrale. D După adoptarea ordinei de zi şi alegerea organelor de lucru, ale consfătuirii, tovarăşul Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare a prezentat raportul privind activitatea desfăşurată de consiliile populare şi organele agricole pentru îndrumarea şi sprijinirea gospodăriilor populaţiei din localităţile necooperativizate şi măsurile ce trebuie luate în vederea valorificării resurselor existente de creştere a producţiei vegetale şi animale, sporirea contribuţiei acestui sector la formarea fondului de stat. In continuare, s-a dat citire proiectului de hotărîre a consfătuirii agricultorilor din localităţile necooperativizate. Pe marginea raportului şi a proiectului de hotărîre au luat cuvintul : George Telcean, primarul comunei Zagra, judeţul Bistriţa-Năsăud, Ion Popa, preşedintele Asociaţiei zootehnice din comuna Valea Doftanei, judeţul Prahova, Stan Troneci, ţăran din comuna Voineşti, Dîmboviţa, Berta Bodor, ţărancă din comuna Lunca de Jos, judeţul Harghita, Gheorghe Miloş, primarul comunei Rucăr, judeţul Argeş, Gheorghe Vinereanu, preşedintele Asociaţiei pomicole din comuna Vaideeni, judeţul Vilcea, Dragoş Măgureanu, ţăran din comuna Pojorîta, judeţul Suceava, Maria Liegel, ţărancă din comuna Slatina- Timiş, judeţul Caraş-Severin, Ion Bolea, primarul comunei Meteş, judeţul Alba, Virginia Fortofoi, ţărancă din comuna Novaci, judeţul Gorj, Nicolae Gheorghescu, ţăran din comuna Ponoarele, judeţul Mehedinţi, Smaranda Cruceanu, ţărancă din comuna Jitea, judeţul Vrancea, Valer Bara, ţăran din comuna Mărgău, judeţul Cluj, Alexandru Crăiuţ, primarul comunei Vatra Moldoviţei, judeţul Suceava, Ion Haşegan, primarul comunei Tilişca, judeţul Sibiu, Emilian Urs, ţăran din comuna Igneşti, judeţul Arad, Gizella Pall, ţărancă, comuna Breţcu, judeţul Covasna, Nicolae Dimulescu, primarul comunei Mînăstirea Caşin, judeţul Bacău, Gheorghe Avram, secretar al Comitetului comunal de partid Vălişoara, judeţul Hunedoara, Maria Gliga, ţărancă din comuna Ibăneşti, judeţul Mureş, Vasile Tonţ, ţăran din comuna Vîrciorog, judeţul Bihor, Paraschiva Jivulescu, ţărancă din comuna Ohaba, judeţul Timiş, Vasile Nacu, ţăran din comuna Stulpicani, judeţul Suceava, Adrian Mocan, ţăran din comuna Ciucea, judeţul Cluj, ★ In cursul zilei de marţi vor fi reluate in plen lucrările Congresului consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii tărănimi. (Agerpres) Orizonturi vaste în faţa agriculturii româneşti Prima zi a lucrărilor primului Congres al consiliilor de conducere ale unităţilor agricole socialiste, al întregii noastre tărănimi, se va întipări in mintea şi in conştiinţa participanţilor, a tuturor oamenilor muncii din ţara noastră, înainte de toate, prin ampla Expunere prezentată de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. Caracterul excepţional al acestui document, înalta lui valoare teoretică şi practică, constă nu numai in considerarea, dintr-o perspectivă atit de generoasă şi de adevărată, a rolului profund progresist pe care ţărănimea noastră l-a jucat în istoria patriei, in conservarea şi sporirea comorilor limbii, ale culturii naţionale, ci şi în analiza pătrunzătoare pe care a făcut-o problemelor cu care suntem confruntaţi în amplul proces in care ne-am angajat de dezvoltare şi modernizare a agriculturii noastre socialiste. Fluidul emoţional care a răzbătut din rostirea gindurilor înaripate ce îmbrăţişează trecutul de luptă şi de jertfe al poporului, prezentul lui înnobilat de aureola împlinirilor, acest patos ardent ce poartă pecetea personalităţii tovarăşului Nicolae Ceauşescu a produs o adincă reverberaţie in conştiinţa miilor de reprezentanţi ai gliei şi ai satului adunaţi în forum. „Vin dintr-un loc unde, ca pretutindeni se păstrează extrem de vie memoria străbunilor care au luptat sub steagul lui Ştefan cel Mare la Podul Înalt şi la Războieni, şi unde este venerată din neam in neam amintirea celor ce s-au ridicat să lupte pentru dreptate şi libertate la 1907 — ne-a spus Vasile Leuştean, preşedintele cooperativei agricole din comuna Ştefan cel Mare, judeţul Neamţ. Faptul că partidul nostru, prin cel mai autorizat exponent al său, care este tovarăşul Nicolae Ceauşescu, el însuşi pornit dintre plugari şi format la şcoala aspră a muncii, dă o asemenea preţuire celor care au indurat tot amarul sutelor de ani, acest fapt ne arată, odată in plus, că comuniştii sunt purtătorii tradiţiilor celor mai de preţ ale poporului, ale năzuinţelor şi aspiraţiilor lui, cele mai înalte. A ne pătrunde însă de înţelesul luptelor duse de înaintaşi înseamnă a ne lega să le continuăm opera. Umăr lingă umăr, voinţă lingă voinţă, putem dovedi ce forţă uriaşă reprezentăm. Am avut în 1976 cea mai mare recoltă de cereale din istoria României. Putem face astfel — stă în puterea noastră — ca şi 1977 să devină un an record“. „Ca specialist — ne-a declarat inginerul Aristotel Blendea, director al I.A.S. Grabaţ, judeţul Timiş — am aflat în expunerea prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu atîtea motive de reflecţie. Aşa cum a subliniat preşedintele ţării, odată cu congresele al X-lea şi al XI-lea ale partidului, a intervenit o orientare nouă faţă de agricultură. In fundamentarea ei meritul principal ii revine secretarului general al partidului, personal, care a subliniat în atîtea rinduri că este necesar să se sporească investiţiile alocate acestei ramuri. Aşa se explică faptul că in actualul cincinal, fondurile destinate agriculturii se cifrează la 120 miliarde lei și sunt de 1,6 ori mai mari decit în perioada 1970—1975. A fost astfel, posibil să crească dotarea tehnico-materială și să ajungem la o încărcare de numai 77 de hectare arabile pe fiecare tractor. A fost posibil să se amplifice chimizarea, să se extindă suprafeţele irigate, întreprinderea pe care o conduc de peste 12 ani a beneficiat şi beneficiază din plin de mijloacele sporite puse la dispoziţie de stat. Asociind tehnologiilor agricole tot mai mult ştiinţa avansată, am izbutit să dăm în 1976 o producţie de griu de peste 6 000 kg la hectar, de pe o suprafaţă de 1 200 de hectare. Şi am fost in măsură să binemerităm titlul de Erou al Muncii Socialiste, premiile acordate. Pentru anul acesta, obiectivul pe care l-am propus este să ajungem la o producţie medie de 1 7 000 de kg. pe hectar. Avem, in general vorbind, mari posibilităţi să ne depăşim, să sporim productivitatea şi rentabilitatea muncii noastre“. Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu configurează toate elementele ce trebuie să jaloneze dezvoltarea pe termen lung a acestei ramuri, integrarea ei deplină în structura unei economii avansate. S-a procedat, in anii din urmă, la o inventariere generală a rezervelor, s-au alcătuit programe complete privind: ocrotirea fondului funciar, folosirea apelor, dezvoltarea zootehniei, impăduririle. Pornind de la aceste date, actualul congres îşi propune să determine, în viitor, o sporire generală a eficienţei producţiei agricole. „Deosebit de îmbucurător este că în soluţionarea tuturor problemelor pe care le ridică făurirea unei agriculturi de mare şi constant randament — ne spunea inginerul Iosif Molnár, de la cooperativa agricolă din Sinzieni, judeţul Covasna — se apelează la înţelepciunea şi la experienţa obştei. Hotăririle adoptate, de a se instituţionalize Congresul, ca formă de participare a oamenilor muncii din agricultură la conducerea economiei, de a se crea Consiliul Naţional al Agriculturii, este elocventă pentru eforturile depuse de partid in direcţia perfecţionării democratismului nostru socialist. Aparţinind naţionalităţii conlocuitoare maghiare, preţuiesc şi mai mult cadrul democratic in care trăim şi muncim şi care oferă tuturor fiilor patriei certitudinea deplinei egalităţi in drepturi“. La congres iau parte şi reprezentanţi ai ţărănimii din zonele de deal şi de munte necooperativizate. „Atenţia de care ne bucurăm, măsurile cu caracter social care s-au luat în sprijinul nostru, constituie un puternic imbold pentru a ne spori propria contribuţie la dezvoltarea agriculturii, la buna aprovizionare a populaţiei“, ne-a spus Aritina Moroi, reprezentantă a comunei Dragoslavele din judeţul Argeş. Prin vibrantul omagiu pe care l-a adus ţărănimii, uriaşei ei contribuţii la accelerarea devenirii patriei, prin orizonturile strălucite pe care le deschide dezvoltării şi modernizării agriculturii, actual congres al ţărănimii se impune ca un moment de mare însemnătate in viaţa social-politică a ţării, in edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, în trecerea la comunism pe pămîntul României. Ion Pavelescu „România liberă" Lucrările colocviului naţional studenţesc de literatură şi publicistică Luni, au început la Iaşi lucrările Colocviului naţional studenţesc de literatură şi publicistică, manifestare programată în cadrul etapei republicane a festivalului naţional „Cîntarea României“. Această secţiune distinctă de creaţie literară, înscrisă în festival, reuneşte circa 120 de tineri din centrele universitare Bucureşti, Braşov, Constanţa, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Reşiţa, Sibiu şi Timişoara, precum şi reprezentanţi ai celor 14 reviste studenţeşti. Timp de trei zile, la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor din localitate au loc manifestări diverse : dezbateri pe probleme actuale de literatură şi publicistică, spectacole de teatru, recitaluri de poezie şi muzică, acţiuni ale cenaclurilor literare studenţeşti, întîlniri cu scriitori, editori şi ziarişti. Colocviul se va încheia cu un recital al laureaţilor şi un spectacol de gală al formaţiilor artistice ale studenţilor ieşeni. Etapa finală studenţească a festivalului va programa, în continuare, la Timişoara, întrecerea formaţiilor corale şi instrumentale de amatori, precum şi ale conservatoarelor şi facultăţilor de muzică, iar la Tg. Mureş, secţiunea de teatru şi montaje literare. CALENDAR 19 aprilie 1977 Soarele răsare la ora 5,26 și apune la ora 19,03 • In 1919 a apărut la București revista literară „Sburătorul" sub conducerea lui Eugen Lovinescu. I TEATRE 1 COCOSATUL DE LA NOTRE DAME (ESMERALDA) : Opera Română (16 48 20), ora 19; OTHELLO: Teatrul ,,Madach" din Budapesta (spectacol extraordinar), ora 19,30 la sala mica a Teatrului Naţional „I. L. Caragiale" (14 7171); TINERI CĂSĂTORIŢI CAUTA CAMERA : Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" - sala Studio (12 44 16), ora 19,30; VIATA E CA UN VAGON ? : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; HOTEL „ZODIA GEMENILOR" : Teatrul Giulești (18 04 85), ora 19,30; SFIRLA NĂZDRĂVANUL : Teatrul „Ion Creangă" (50 26 55), ora 10; LASA SUPARAREA-N HOL : Teatrul „C. Tănase" - sala Victoria (50 58 65), ora 19; BUNICA SE MARITA : Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19,30; ILEANA SINZIANA : Teatrul Țăndărică (15 23 77), ora 10 la Casa de cultura „Petőfi Sándor" (Intrarea Zalomit nr. 6) ; PE ACEST PAMÎNT : Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 19,30; CICLUL DE INITIERE MUZICALA - O ISTORIE SINTETICA A MUZICII EUROPENE : Sala mică a Palatului, ora 17. TELEVIZIUNE 9 : Teleşcoala ; 10 : Antologia filmului pentru copil şi tineret ; 11,10 : Melodii de succes ; 11,25 : File de istorie ; 11,45 : Telex ; 16 : Telex ; 16,05 : Teleşcoala ; 16,35 : Curs de limbă engleză ; 17,05 : Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură ; 17,35 : Vîrstele peliculei ; 18,15 : întrebări şi răspunsuri ; 18,45 : Telecronică pentru pionieri ; 19,05 : Centenarul independenţei ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 20 : Cîntarea României ; 20,30 : Premieră TV : Intr-o singura seară de Iosif Naghiu ; Regia şi adaptarea TV : Sanda Manu ; Interpretează : Petre Gheorghiu, Octavian Cotescu, Dan Nuţu, Irina Petrescu, Ica Matache, Ovidiu Schumacher, Gheorghe Andreescu, Gabriela Cojocaru ; 22 : Orizont tehnico-ştiinţific ; 22:30 : Telejurnal. Programul 2 20 : Toate pînzele sus ! ; 20,55 : Tineretul Capitalei ; 21,15: Telex; 21,20: Muzica uşoară şi arii din operete ; 21,45 : Agenda culturală bucureşteană; 22,05 : Viaţa economică a Capitalei. CINEMATOGRAFE PE ARIPILE VINTULUI (Patria (11 86 25), orele 9,30 - 14 - 18,30; ANII ÎNĂLȚIMILOR: Scala (11 03 72), orele 9,15 - 11,45 - 14,30 - 17,15 - 20; Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,30 - 14,15 -17 - 19,45; HOLLYWOOD, HOLLYWOOD : Luceafărul (15 87 67), orele 8,30 - 10,45 - 13 - 15,45 - 18,15 - 20,30; Festival (15 63 84), orele 8,30 - 10,45 - 13 - 15,30 - 18 - 20,30; Favorit (3106 15), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; PODUL FETELOR: Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18,15 - 20,15; TATAL RISIPITOR: Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 -18 - 20; CONVERSAŢIA: Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; MIREASA LUI ZANDU : Casa filmului (13 92 72), orele 16 - 18 - 20 la sala de festivităţi a Clubului sportiv Dinamo (Şos. Ştefan cel Mare nr. 9) ; PARADA SURPRIZELOR : Timpuri Noi (15 6110), orele 9 - 11,15 13,30 - 15,45 - 18 - 20; PARAVANUL: Viitorul (11 48 03), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 18 - 20; CĂLUȚUL COCOSAT : Doina (16 35 38), orele 9,30 - 11,15 - 13 - 17,30; FRAZA NETERMINATA : Doina, orele 14,15 - 19,30; SFIRSITUL LEGENDEI : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,15 -15,30 - 17,45 - 20; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 20,15; Flamura (85 77 12), orele 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20; NU MAI FAC : Flamura, ora 9; MISTERUL LUI HERODOT : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20; Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20; Flacăra (20 33 40), orele 9,30 -11,30 - 13,30 - 16 - 18 - 20; TANASE SCATIU: Mioriţa (14 27 14), orele 9-12 — 16 — 19 (în cadrul sâptămînii „Primăvara culturală bucureşteană") ; CUIBUL SALAMANDRELOR : Cotroceni (49 48 48), orele 9-11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Giuleşti (17 55 46), orele 9 - 11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20; PRIN CENUŞA IMPERIULUI : Munca (21 50 97), orele 9,30 - 11,15 -13,15 - 15,15 - 17,15 - 19,45 (în cadrul săptămînii „Primăvara culturala bucureşteană"); RICHARD AL III-LEA : Griviţa (17 08 58), orele 9 - 12 - 16 - 19; LUMEA CIRCULUI: Buzeşti (50 43 58), orele 9 - 12 - 16 - 19,15; ÎNGERASII NEGRI : Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,13 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15; RASCOALA : Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 17,45 - 20 (în cadrul saptamînii „Primăvara culturală bucuresteană") ; PUNE ȘI CIOCOLATA : Arta (21 31 86), orele 10 - 12 - 14 - 16 18 - 20; COPIL DE SUFLET: Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30; ACCIDENT! Bucegi (17 05 47), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17,45 - 20; TREI ZILE ŞI TREI NOPŢI : Drumul Sării (3128 13), orele 15,30 -18 — 20,15 (în cadrul săptămînii „Primăvara culturala bucureșteană"); PARAVANUL: Drumul Sării (3128 13), orele 15,30 - 18 - 20,15; Viitorul (11 48 02), orele 9-11-13 15,30 - 18 - 20; B.D. LA MUNTE ȘI LA MARE Lira (317171), orele 9 - 11,13 -13,30 - 15,30 - 18 - 20,15; AFRICA EXPRESS Ferentari (80 49 85), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 15,30 - 17,30 - 19,30; ȘATRA * Pacea (60 30 85), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20; Popular (35 15 17), orele 15,45 - 18 -20,15; PENTRU UN PUMN DE CEAPA 1 Cosmos (27 54 95), orele 9 - 11,15 -- 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; Cinemateca - Sala Union (13 49 04) N-A DANSAT DECÎT O VARA, ora 9,45; COLEGA MEA VRĂJITOAREA, ora 11,45 ; PALMA, orele 14 - 16,13* VIRIDIANA, orele 18.30 - 20.30. Programul 1 Pagina a L-a-19 aprilie 1977 Excelenţei Sale Dr. SIAKA STEVENS Preşedintele Republicii Sierra Leone FREETOWN Cu prilejul celei de-a VI-a aniversări a proclamării Republicii Sierra Leone, am deosebita plăcere de a vă adresa, in numele poporului român, precum şi al meu personal, călduroase felicitări şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, de pace şi prosperitate poporului leonez prieten. Folosesc această ocazie pentru a reafirma încrederea că relaţiile de prietenie şi colaborare statornicite între ţările noastre vor cunoaşte o dezvoltare continuă, în spiritul acordurilor şi înţelegerilor convenite în timpul vizitei dumneavoastră în Republica Socialistă România, spre binele popoarelor noastre, al cauzei păcii şi securităţii internaţionale, al edificării unei noi ordini economice şi politice în lume. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România * * ★ Institutul Român pentru Relaţiile Culturale cu Străinătatea a organizat, luni după-amiază, in Capitală, o manifestare culturală dedicată aniversării Zilei naţionale a Republicii Sierra Leone. Cu această ocazie, ziaristul Iosif Socaciu a împărtăşit impresii de călătorie din Sierra Leone. ★ Angajat pe făgaşul dezvoltării de sine stătătoare, ca urmare a actului istoric al proclamării independenţei, poporul din Sierra Leone a depus mari eforturi în vederea învingerii subdezvoltării şi Înscrierii ţării pe coordonatele progresului economic şi social. Construirea unui mare număr de unităţi productive industriale, modernizarea agriculturii şi dezvoltarea sistemului educaţional sunt înfăptuiri de seamă şi ele ilustrează în mod pregnant eforturile poporului din „ţara fierului şi a diamantelor“— cum a fost supranumită Sierra Leone —, dorinţa sa de progres şi bunăstare, de a-şi consolida independenţa economică. Sierra Leone dispune de însemnate bogăţii în subsolul său: minereuri de fier, aur crom, plumb, bauxită, titan, rutiliu etc. Dar marea avuţie naţională o constituie diamantele. Economia ţării se bazează pe industria minieră, relativ dezvoltată, care asigură 50 la sută din valoarea exporturilor, şi pe agricultură, sector în care lucrează majoritatea populaţiei active. Mobilizarea resurselor naturale şi intensificarea eforturilor proprii au constituit componente de bază ale strategiei economice preconizate de autorităţile de la Freetown. Preluarea controlului asupra extracţiei de diamante s-a înscris ca un act de suveranitate naţională. Creşterea ponderii industriei în ansamblul economiei — obiectiv urmărit cu prioritate — a fost posibilă prin La manifestare au luat parte membri ai conducerii I.R.R.C.S., al Ligii Române de Prietenie cu Popoarele din Asia şi Africa, reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, oameni de artă şi cultură, un numeros public. ★ ★ construirea a numeroase fabrici şi întreprinderi. Acţiunile inteprinse în vederea integrării în circuitul productiv a unor întinse suprafeţe de terenuri nelucrate, fertilizării solurilor şi extinderii mecanizării au contribuit din plin la diversificarea agriculturii, la creşterea producţiei în acest domeniu de activitate. Sierra Leone este ţara care are cel mai ridicat procent de terenuri cultivate de pe caprinsul Africii. Relaţiile de prietenie şi colaborare statornicite între România şi Sierra Leone, relaţii bazate pe principiile fundamentale ale dreptului internaţional, înregistrează un curs pozitiv. Moment de mare însemnătate în cronica raporturilor bilaterale, întîlnirile şi convorbirile dintre preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Siaka Stevens care au avut loc cu prilejul vizitei pe care şeful statului Sierra Leone a făcut-o în ţara noastră, in urmă cu trei ani, au pus bazele unei conlucrări fructuoase pe multiple planuri. Documentele semnate la Bucureşti în timpul vizitei — Declaraţia solemnă comună. Acordul de colaborare în domeniul forestier. Acordul de cooperare în domeniul cercetării geologice, minier, inclusiv zăcăminte de argilă, şi al explorării şi exploatării petroliere — au deschis ample perspective colaborării dintre ţările noastre, în beneficiul reciproc al cauzei păcii şi înţelegerii International", D. F. Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Arabe Siriene Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Arabe Siriene, ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Walid Al-Moualem, a oferit, luni seara, o recepţie. Au participat tovarăşii Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernului, Ion Stănescu, secretar al C.C. al P.C.R., viceprimministru al guvernului, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, alţi membri ai guvernului, reprezentanţi ai conducerii unor ministere şi instituţii centrale, oameni de cultură şi artă, ziarişti. Erau prezenţi şefi ai unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. (Agerpres) m @ BB & & B2 & B1 In cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“, luni s-a deschis cea de-a V-a ediţie a tradiţionalei manifestări „Primăvara culturală bucureşteană“. Ziua inaugurală a avut ca generic „Bucureştiul şi independenţa“. Ea a început cu o sesiune in care cercetători ştiinţifici şi muzeografi din Capitală au prezentat comunicări tratînd diverse aspecte referitoare la centenarul Independenţei de stat a României. Manifestări inaugurale constînd din expuneri şi spectacole literarmuzical-coregrafice au avut loc în toate sectoarele Capitalei şi în comunele suburbane. Sala Dalles a găzduit un simpozion dedicat Independenţei, urmat de un spectacol literar-muzical realizat cu concursul ansamblului „Doina" al Ministerului Aparării Naţionale. ★ Luni a sosit, in Capitală, colectivul Teatrului Madach din Budapesta, care întreprinde un turneu în ţara noastră in cadrul planului de colaborare culturală cu R. P. Ungară. Artiştii oaspeţi vor prezenta cite două spectacole la Bucureşti şi Cluj-Napoca, avînd în repertoriu piesele „Othello“ de Shakespeare şi „Isabela, regina Spaniei“ de Illés Endre. In aceeaşi zi, a venit in Capitală formaţia vocal-instrumentală „Kalinka“ din U.R.S.S., care va da spectacole in mai multe oraşe ale ţării. Concertele de la Bucureşti şi Ploieşti vor fi susţinute in beneficiul sinistraţilor cutremurului din 4 martie. IN ATENŢIA AUTOMOBILIŞTILOR Datorită lucrărilor de sporire a capacităţii drumului naţional nr. 5, între km. 8—19, in perioada 18—30 aprilie a.c. traficul rutier se deviază pe traseul D.N. 6 (Bucureşti — Alexandria, pină în comuna Mihăileşti) şi, in continuare, pe D.J. 412 A (Mihăileşti — Adunaţii Copăceni). Traseul pe care se deviază circulaţia vehiculelor este asfaltat şi semnalizat corespunzător. PROGNOZA METEOROLOGICA CE SE PREVEDE PENTRU ASTAZI Meteorologul de serviciu, Tamara Limbăşeanu, ne comunică: Caracteristica vremii în general frumoasă, dar rece noaptea şi dimineaţa. Precipitaţii : Locale în Maramureş, nordul Transilvaniei şi al Moldovei. Temperatura : Maximele, între 8 şi 18 grade, local mai ridicate în sud, iar minimele, de la2 la 5 grade. Pe alocuri se va produce bruma. Bucureşti : Vreme frumoasă, dar rece noaptea şi dimineaţa. Cer mai mult senin. Temperatura maximă, între 16 şi 18 grade, iar minima de la 0 la 2 grade. Bruma slabă.