România Liberă, mai 1977 (Anul 35, nr. 10114-10139)
1977-05-02 / nr. 10114
Pagina a 2-a — 2 mai 1977 he. La marea sărbătoare a muncii soarele a strălucit deasupra întregii ţări, peste tot au răsunat cîntece muncitoreşti, cintece patriotice. Intîi de Mai — sărbătoarea muncii, a noastră, a tuturor a adunat milioane de oameni, tinerii şi-au adăugat glasurile celor vîrstnici, copiii au rîs şi s-au bucurat alături de părinţii lor. Semn al solidarităţii celor ce muncesc de pretutindeni, zi însemnată cu roşu în calendare de voinţa clasei muncitoare, 1 Mai a fost sărbătorit în întreaga ţară într-o atmosferă plină de veselie şi entuziasm. Şi-au dat concursul mii de artişti amatori din întreprinderi, instituţii, şcoli şi facultăţi, precum şi prestigioase colective de actori profesionişti, ansambluri folclorice,, coregrafice sau simfonice. BUCUREŞTI : Marile complexe culturale în aer liber : Teatrul de vară şi estradă „Mioriţa“ din Herăstrău, Teatrul de vară „23 August“, Teatrul de vară ,,N. Bălcescu“, Parcul Tineretului, Cişmigiul au găzduit întâlniri între artişti profesionişti şi amatori şi un numeros public. Formaţii muzicale, ansambluri artistice, echipe de dansuri ale unor întreprinderi, case de cultură, şcoli şi-au arătat talentul şi îndemînarea. Pe estrada din Parcul Tineretului au evoluat formaţiile artistice de amatori ale Clubului sindicatului I.T.B., brigăzi artistice şi fanfare militare, taraful Liceului de muzică nr. 1, formaţii de muzică şi dansuri de la Tehniclub, brigada artistică a întreprinderii „Ascensorul“. Alături, în Orăşelul copiilor, au fost prezente ansamblul „Cutezătorii“, formaţia de dans modern a pionierilor din sectorul 5, brigada liceului „Dîmboviţa“, taraful Casei pionierilor şi enumerarea poate continua. Alte zeci de formaţii li se vor adăuga în cursul zilei de azi. La Teatrul de vară „23 August“ aproape 3 000 de persoane au urmărit în cursul dimineţii un program prezentat de elevii şcolii militare de muzică şi de actorii Teatrului satiric „C. Tănase“. După-amiază, formaţiile de artişti amatori ale multor întreprinderi din sector şi Ansamblul „Rapsodia Română“ au cules, pînă seara tîrziu, aplauzele spectatorilor. Astăzi după-amiază vor fi prezente pe această scenă formaţiile artistice de amatori ale întreprinderii ,,23 August“, Electroaparataj, Electrobobinaj, T.C.M.E. Impresionant a fost Carnavalul Tineretului, care a debutat in parcul Herăstrău cu spectacolul „Armonii de primăvară“, prezentat de Teatrul Naţional şi care va continua şi astăzi, între orele 17—23 cu spectacolul muzical-coregrafic „Tinereţe, ani de fericire“, organizat de comitetul U.T.C. al sectorului 4 şi de Club T 4, cu concursul formaţiilor artistice din sectorul 4 şi al Ansamblului artistic „Doina“ al Armatei. Casele de cultură din Capitală au cunoscut, de asemenea, o mare afluenţă de public. Astfel, cea a sectorului 2, de pe strada Mihai Eminescu a prezentat un program de filme animate pentru copii, a organizat o seară pentru, tineret. Artiştii amatori din sectorul 2 vor fi, de asemenea, prezenţi astăzi în parcul Herăstrău, unde vor prezenta un bogat şi variat program. Deviza tuturor instituţiiîn cursul zilei de ieri, viaţa spirituală a municipiului Sibiu şi a celorlalte localităţi din judeţ a fost dominată de manifestările inaugurale ale tradiţionalului festival artistic „Cibinium ’77“, aflat la cea de a 10-a ediţie, festival care se va desfăşura pînă pe data de 9 mai inclusiv. La Sibiu, festivităţileau debutat cu deschiderea sezonului Muzeului tehnicii populare , al cărui patrimoniu cuprinde acum 75 de monumente cu 168 de construcţii şi 12 000 de obiecte şi piese de interior. Apoi, în ambianţa pitorească a lor artistice, a tuturor artiştilor amatori a fost în aceste zile, mai mult ca oricînd, aducerea artei în mijlocul maselor largi, participarea tuturor la inegalabilul patrimoniu artistic al întregului popor. Eiespre acest lucru vorbesc şi nenumăratele manifestări culturale din ţară, pe care le-am consemnat, în parte, cu sprijinul corespondenţilor noştri , pădurii Dumbrava Sibiului, a avut loc un spectacol muzicalcoregrafic prezentat de o parte din formaţiile de amatori evidenţiate la faza judeţeană a Festivalului naţional „Cîntarea României“ , fluieraşii din Sadu, echipa de dansuri „Junii Sibiului“, cele din Orlad, Boian, fanfare, orchestre etc. In cursul după-amiezii în sala clubului „Independenţa“, a avut loc un spectacol de gală al formaţiilor artistice de pionieri şi şcolari din întregul judeţ. Ieri seară, la Casa de cultură a sindicatelor, sute de oameni ai muncii români, germani şi maghiari au participat la spectacolul închinat zilei de 1 Mai, desfăşurat sub genericul : „Imn pentru viaţă, imn pentru muncă“, la reuşita căruia au contribuit formaţiile de la Casa de cultură din Mediaş , care au prezentat montajul literar-muzical „Ţara mea, România“ — formaţia de dansuri tematice din Avrig, cu programul „Ieri şi azi“, brigada artistică din Mirşa şi altele. Dintre manifestările ce s-au desfăşurat în judeţ amintim spectacolele „Cîntăm patria, partidul, oamenii muncii şi faptele lor“ din Mediaş, „Vatră de istorie, pămîntul meu de glorii“ de la Cisnădie. „Ţara mea de ieri a început etapa interjudeţeană a Festivalului naţional „Cintarea României“ la care participă judeţele Constanţa, Tulcea şi Ialomiţa. Un public numeros a ţinut să fie prezent la această mare sărbătoare în care se întrec formaţii de conglorii, ţara mea de dor“ de la Agnita, „Partidului şi patriei slavă" de la Ocna Sibiului, precum şi simpozioanele „Lupta poporului român pentru independenţă şi unitate naţională“ din comuna Tîrnova, urmat de un grupaj de filme documentare inspirat din Centenarul Independenţei, precum şi cele din Sadu pe tema : „Prima unire politică a celor trei ţări române, moment deosebit al istoriei poporului nostru“. La manifestări au luat parte mii de oameni ai muncii români, germani şi maghiari din toate municipiile, oraşele şi comunele judeţului Sibiu. (VIRGIL LAZAR) recen de dansuri, de teatru şi brigăzi artistice alcătuite din peste 1 000 de artişti amatori şi creatori de artă talentaţi şi entuziaşti. In aceste zile sunt deschise pe Litoral şi expoziţiile interjudeţene de artă populară In toate judeţele ţării, ziua de ieri, ziua muncii şi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, a fost sărbătorită într-o atmosferă de entuziasm popular SIBIU . Inaugurarea festivalului „Cibinium ’77“ CONSTANŢA : Mii de artişti amatori pe estradele Litoralului a,România liberă"* MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE I MAI Cuvîntul tovarăşului Ion membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al viceprim-ministru a! guvernului Mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Dragi tovarăşe şi tovarăşi, Stimaţi oaspeţi de peste hotare, Sărbătorim astăzi ziua de 1 Mai — ziua primăverii şi a muncii, sărbătoarea scumpă a clasei muncitoare, a întregului nostru popor care construieşte cu succes socialismul pe pămîntul României. Totodată, poporul român sărbătoreşte ziua de 1 Mai împreună cu clasa muncitoare, cu forţele revoluţionare şi progresiste de pretutindeni, ca zi a solidarităţii şi a frăţiei muncitorilor ,din întreaga lume. Anul acesta, sărbătorirea zilei de 1 Mai are loc în condiţiile în care toţi oamenii muncii din patria noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — muncesc cu hotărâre, cu dăruire şi eroism pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor pe anul 1977, a planului cincinal, pentru înlăturarea deplină a urmărilor cutremurului din 4 martie, înfăptuind neabătut hotărîrile Congresului al XI-lea, Programul partidului, indicaţiile cuprinse in recentele expuneri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, la şedinţa comună a forurilor conducătoare de partid şi de stat şi la Congresul ţărănimii, continuăm cu succes opera istorică de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de înaintare a României spre comunism. Sărbătorirea zilei de 1 Mai în preajma aniversării unui veac de la cucerirea Independenţei de stat a României şi a 56 de ani de la Crearea partidului poartă amprenta omagiului pe care întreaga noastră naţiune îl aduce eroilor neamului nostru, celor care, prin jertfe de sînge, au înscris pagini glorioase în bogata cronică a luptelor duse de poporul român pentru eliberarea naţională şi socială, pentru independenţă, pentru o viaţă demnă, suverană. (Aplauze puternice, îndelungi). Angajaţi ferm în întrecerea socialistă, oamenii muncii din industrie, agricultură, din celelalte domenii de activitate, muncesc cu abnegaţie pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan. După cum se ştie, anul 1976 — primul an al actualului cincinal —, în care planul producţiei industriale a fost realizat în proporţie de 101,9 la sută, cu o creştere de 11,5 la sută faţă de 1975, a fost încheiat cu succes ; în agricultură s-a obţinut o recoltă de aproape 20 milioane tone cereale. Ca urmare a dezvoltării industriei, agriculturii, celorlalte ramuri ale economiei, au crescut venitul naţional, bunăstarea oamenilor muncii. Cu toate dificultăţile întâmpinate ca urmare a cutremurului, in primele trei luni ale acestui an planul producţiei industriale a fost îndeplinit în proporţie de 103,1 la sută, iar al productivităţii muncii de 101,5 la sută. Se desfăşoară în bune condiţiuni lucrările agricole, oamenii muncii de la sate dînd astfel viaţă chemării lansate de recentul lor for democratic. Se depun eforturi susţinute in construcţii, transporturi, în domeniul cercetării şi ştiinţei, în toate sectoarele de activitate. Se îndeplineşte cu succes programul de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al poporului — ţelul suprem al politicii partidului nostru. Pentru eforturile rodnice, pline de dăruire, închinate propăşirii patriei noastre socialiste, permiteţi-mi ca, în numele şi din însărcinarea conducerii partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să adresez clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, cele mai calde felicitări şi urări de noi realizări în măreaţa operă de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul României. (Aplauze puternice). Marile succese obţinute pe calea făuririi vieţii noastre noi se datoresc conducerii de către Partidul Comunist Român, care îşi îndeplineşte cu cinste rolul istoric de conducător al întregului popor, unind eforturile clasei noastre muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, ale tuturor oamenilor muncii, în grandioasa operă de înaintare a României pe calea civilizaţiei şi progresului, întreaga activitate de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, de refacere şi construcţie, de dezvoltare continuă a patriei, forţa şi dinamismul economiei noastre socialiste, trăinicia de granit a noii orînduiri, succesele pe care ţara noastră le-a obţinut in toate domeniile sunt indisolubil legate de munca titanică desfăşurată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România. (Aplauze puternice, îndelungi, se scandează „Ceauşescu — P.CR.“). Naţiunea română omagiază cu înaltă preţuire şi recunoştinţă activitatea sa neobosită în fruntea partidului şi statului, excepţionala sa capacitate organizatorică, spiritul de abnegaţie şi patriotismul său revoluţionar puse în slujba înaintării cu paşi siguri a societăţii româneşti pe calea progresului şi civilizaţiei. (Aplauze puternice), în constanta Întregului popor român, pilda sa de dăruire şi eroism dăinuie ca o flacără vie a cutezanţei şi tenacităţii revoluţionare, ne călăuzeşte în activitatea pe care o desfăşurăm neîntrerupt, cu şi mai multă hotărîre, pentru construirea noii societăţi. (Aplauze îndelungi). Stimaţi tovarăşi, Bilanţul rodnic al realizărilor cu care poporul român, sub conducerea partidului, întîmpină sărbătoarea internaţională a celor ce muncesc reprezintă o bază trainică pentru continuarea şi amplificarea eforturilor în vederea sporirii producţiei, a accelerării, dezvoltării pe toate planurile. Numai astfel vom asigura creşterea în continuare a nivelului de trai al poporului, ridicarea României în rîndul naţiunilor dezvoltate, ne vom îndeplini înaltele îndatoriri patriotice ce ne incumbă pentru progresul şi prosperitatea generaţiilor prezente şi viitoare. In acest spirit, folosim prilejul acestei zile sărbătoreşti spre a adresa tuturor colectivelor de muncă din industrie, agricultură, construcţii, din domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naţionalitate, chemarea de a-şi mobiliza toate forţele, întreaga energie şi capacitate creatoare, de a nu precupeţi nici un efort în vederea realizării exemplare a sarcinilor de plan pe acest an şi pe întregul cincinal, a tuturor obiectivelor stabilite de Congresul al XI-lea, în toate unităţile economice să se întreprindă măsuri hotărite pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, creşterea intr-un ritm înalt a productivităţii muncii, sporirea indicelui de utilizare a maşinilor şi utilajelor, promovarea progresului tehnic în toate ramurile economiei naţionale, ridicarea calităţii produselor, reducerea substanţială a consumurilor de materiale şi a costurilor de producţie. In fiecare unitate agricolă, în toate satele, trebuie să se acţioneze cu fermitate pentru asigurarea creşterii continue a producţiilor vegetale şi animale, sporirea contribuţiei acestui important sector al economiei naţionale la realizarea hotărîrilor istorice ale Congresului al XI-lea al partidului. (Vii aplauze). Să facem totul pentru înfăptuirea exemplară a măsurilor privind activitatea de investiţii, în scopul recuperării oricăror rămîneri în urmă, realizarea la timp şi chiar mai devreme a tuturor obiectivelor productive şi a construcţiilor de locuinţe, îndeplinirea consecventă a prevederilor de îmbunătăţire continuă a condiţiilor de viaţă materiale şi spirituale ale oamenilor muncii. Stimaţi tovarăşi, întreaga politică a partidului şi statului nostru se afirmă prin obiectivele şi realizările sale ca o politică a libertăţii, demnităţii şi bunăstării propriului popor şi a tuturor popoarelor lumii. (Aplauze puternice). în activitatea internaţională a României socialiste se aplică cu consecvenţă orientările principiale statuate de Congresul al XI-lea, înscrise în Programul partidului, concluziile şi indicaţiile cuprinse în magistrala analiză a evoluţiei vieţii internaţionale făcutăde tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă comună a forurilor conducătoare de partid şi de stat. în spiritul acestor orientări, ţara noastră dezvoltă relaţiile de colaborare cu toate ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare, cu ţările nealiniate, cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, participă activ la diviziunea internaţională a muncii, la schimbul mondial de valori. România depune eforturi statornice pentru înfăptuirea securităţii şi colaborării pe continentul european, lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice şi, politice internaţionale, bazate pe deplina egalitate şi echitate, înfăptuirea dezarmării generale şi, în primul rind, a celei nucleare, pentru soluţionarea in conformitate cu interesele popoarelor a marilor probleme ale contemporaneităţii. P.C.R.: Comuniştii, toţi oamenii muncii din ţara noastră dau cea mai înaltă apreciere rolului esenţial şi contribuţiei hotărîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, la elaborarea şi transpunerea în viaţă a politicii noastre externe. (Aplauze puternice, urale , se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“) Rodnicele întilniri şi contacte ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu conducători din ţările socialiste, din ţări în curs de dezvoltare, din alte ţări ale lumii, activitatea sa neobosită pentru afirmarea şi consolidarea destinderii, cooperării şi securităţii în Europa şi în lume au adus o contribuţie de cea mai mare însemnătate la promovarea relaţiilor de prietenie cu celelalte popoare, au conferit o valoare deosebită politicii externe a partidului şi statului nostru, ridicînd pe culmi necunoscute prestigiul şi autoritatea internaţională a României socialiste. (Vii aplauze). Cu prilejul zilei de 1 Mai, partidul nostru comunist, clasa muncitoare şi poporul român constructor al socialismului îşi exprimă solidaritatea militantă cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu clasa muncitoare şi popoarele ţărilor socialiste, ţărilor în curs de dezvoltare, ale tuturor ţărilor lumii, cu toate forţele progresiste, democratice şi antiimperialiste de pretutindeni. (Aplauze puternice) Partidul şi statul nostru vor face totul, şi de acum înainte, pentru a adinei şi întări colaborarea internaţională, unitatea şi solidaritatea forţelor păcii, libertăţii şi progresului. (Aplauze îndelungi). Dragi tovarăşi, Convingerea nestrămutată în forţa şi capacitatea partidului, a poporului nostru, în izvorul nesecat ele progres ce rezidă în noua orînduire pe care o făurim, stă la temelia încrederii noastre ferme că prin muncă tenace, bine organizată şi entuziastă vom asigura traducerea in viaţă cu succes a planului cincinal de dezvoltare economică-socială, creşterea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al maselor, înflorirea României socialiste. (Vii aplauze) Trăiască 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni ! (Aplauze puternice, urale). Trăiască Partidul Comunist Român — forţa politică conducătoare a poporului nostru pe calea socialismului şi comunismului, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ! (Aplauze puternice, urale , se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“). Trăiască poporul român, constructor eroic şi victorios al socialismului, trăiască şi înflorească scumpa noastră patrie. Republica Socialistă România! (Aplauze puternice). Trăiască solidaritatea partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor ţărilor socialiste, a tuturor forţelor revoluţionare, progresiste, democratice şi antiimperialiste ! (Aplauze puternice). Trăiască pacea şi colaborarea între toate popoarele ! (Aplauze puternice, prelungite, urale ; se scandează „Ceauşescu — F.C.R.“) (Urmare din mo 1 dră — Republica Socialistă România. Se scandează cu înflăcărare „Ceauşescu — P.C.R.“. Ovaţiile şi uralele prelungite, ambianţa vibrantă în care ia sfîrşit adunarea exprimă în mod grăitor unitatea de nezdruncinat a poporului în jurul partidului şi secretarului său general, deplina concordanţă între năzuinţele naţiunii şi politica partidului, voinţa fermă a tuturor cetăţenilor ţării, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi, de a-şi consacra forţele înfăptuirii hotărîrilor Congresului al XI-lea al P.C.R., a Programului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, de a-şi aduce o contribuţie tot mai de preţ la realizarea idealurilor de libertate şi progres ale tuturor popoarelor, la victoria socialismului și păcii în lume. In continuare, s-a desfăşurat spectacolul festiv dedicat zilei de 1 Mai. «y >*■«* $0» * V*>V* j Spectacolul festiv dedicat zilei încununînd în chip fericit vibranta adunare populară, bogatul spectacol festiv consacrat Zilei de 1 Mai ilustrează modul în care bucureştenii, întreg poporul român, înţeleg să sărbătorească atît prin remarcabile fapte de muncă, cit şi prin artă patriotică angajată Ziua internaţională a celor ce muncesc. . ...Imensa scenă, decorată sărbătoreşte, este iluminată feeric. Deodată, din sute de piepturi, răsună frumosul imn, aproape centenar, „Marş de 1 Mai“, de Ciprian Porumbescu. Melodia şi versurile acestui imn veşnic tinăr, care a mobilizat de-a lungul timpului generaţii întregi de muncitori oprimaţi, şi-au îmbogăţit încărcătura istorică în anii luminoşi ai socialismului cu noi şi preţioase semnificaţii. Exprimînd ideile nobile şi puternicul suflu revoluţionar ale întregului spectacol, se fac auzite versurile : E 1 Mai ! Azi tora, grădină roditoare, In flori de faptă-mbracă al muncii viu alai. Întreaga naţiune, în strai de sărbătoare, Rosteşte cu minărie, cu drag şi înflăcărare, Un imn fierbinte-al muncii, al zilei de-ntîi Mai ! şi Cu-ntreg tezaurul gîndirii şi puterii Cu tot ce sunt, cu tot ce pot fi eu, Mă dărui ţie, Românie, vatră a primăverii. Ţie, Partid, soare al meu !... Conceput ca un mozaic ilustrativ al timpului de legendă pe care îl traversează patria, momentul următor aduce în scenă, prin intermediul versului, principalele linii ale politicii externe promovate de România socialistă. Sunt versuri de expresivă vigoare, care circumscriu cu deosebită măiestrie artistică prestigiul de care se bucură țara noastră pe toate meridianele lumii : Deschidere spre lume !... Deschidere spre vreme !... Deschidere spre oameni !... Spre ţări, popoare, state !... In steaua prinsă-n fruntea înaltei noastre steme Stă scris temeinic : Pace şi Solidaritate ! într-o atmosferă de caldă vibraţie, care pune stăpînire pe întreaga asistenţă, acest moment poetic se încheie cu un frumos omagiu închinat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, omul înţelept care acţionează fără preget pentru ca marea familie a umanităţii să trăiască în pace şi înţelegere . Sol demn al României, al omeniei noastre, Al ţării preşedinte, — conştiinţă şi rigoare — Fără odihnă poartă din zări in zări albastre Cuvînt deschis de pace și de colaborare Este din nou rîndul corurilor să iradieze atmosfera cu vigoarea și elanul unui cîntec de masă. Acest cîntec, purtînd ca titlu o sublimă alăturare de cuvinte — „Slăvim Republica, slăvim Partidul !“ — ne evocă în memorie cei dintîi ani ai construcţiei, ani în care, sub conducerea partidului, poporul român a pus temeliile durabile ale noii înfăţişări a patriei. După un medalion de vechi cîntece revoluţionare ale muncitorimii române, in scenă irump grupuri de dansatori, în costume de epocă, purtînd însemne ale breslelor, care realizează o policromă compoziţie alegorică : Hora muncitorilor. Sunt evocate astfel, în acordurile unei armonioase melodii de la sfîrşitul secolului trecut, serbările de Armindeni ale muncitorimii române — vechi,şi activ bastion al luntei proletariatului mondial. Mişcarea coregrafică degajă optimismul robust şi vitalitatea fiilor clasei muncitoare, îndîrjirea lor de a milita neabătut pentru o viaţă mai bună şi mai demnă, pentru triumful cauzei nobile a idealurilor socialismului. De la rememorarea celor dintîi serbări de 1 Mai, se face treptat trecerea către un alt 1 Mai, cel din anul 1939. Este un moment în care verbul poetic capătă cadenţa unor paşi hotărîţi, un moment care evocă înălţarea pe cerul conştiinţei progresiste a patriei, a unui tinăr revoluţionar, care avea să devină un strălucitor om politic şi încercat conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu . Întregul şir de fapte prin care comuniştii De-aici din România,in vremile restriştii, Se-impotriviră fiarei de sînge însetată, Cu zvastice pe flamuri, de ură-nveninată, De-aici, în ’39, iu mai, să ţinem minte Spre zarea Europei aprinsă de furtună A răsunat un tinăr glas comunist fierbinte, Chemind la unitate, fascismul să apună. Din cuprinzătoarea constelaţie de cîntece revoluţionare se desprinde cel intitulat „Avem o ţară cum strămoşii şi-au visat“ care transfigurează artistic semnificaţia marelui moment aniversar al acestui an : împlinirea a 100 de ani de la cucerirea independenţei noastre de stat, eveniment de o importanţă excepţională pentru evoluţia României moderne. In versuri de aleasă simţire sunt evocate apoi momentele grele pe care le-a trăit recent tara, modul în care întregul nostru popor, in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a acţionat cu dîrzenie, eroism şi omenie pentru a înlătura cit mai grabnic urmările seismului . Noi l-am văzut în zile şi nopţi fără hodină Cum cerceta pămîntul şi nu vroia să creadă Că-s oameni morţi acolo, căzuţi in plină stradă, Şi-avea privirea plină de cea mai grea lumină Iţi mulţumim. Om teafăr şi bun al vremii noastre Iţi mulţumim, şi du-ne destinul mai departe, Că ai pe conştiinţă atitea vieţi salvate Că ai ştiut, din lacrimi , trecind, să stai in faţă. Că te-a născut o mamă de-o sfîntă bunătate Că ne înveţi ce-nseamnă un Om şi o viaţă. Şi poate niciodată in viaţa României Noi n-am rostit, cu-atita mîndrie meritată, Că noi sintem Partidul şi Ţara Omeniei, Oricită grozăvie a vrut să ne abată. Trăiască Omul nostru care-a crezut in oameni, Şi care crede-n oameni, şi are-n juru-i oameni Trăiască salvatorul de ţară şi de oameni Trăiască tot ce-l leagă pe primul om de oameni ! Iată cuvinte care emoţionează: asistenţa, ilustrînd invincibilitatea poporului nostru, puterea lui de a depăşi cu fruntea sus, orice greutate, hotărîrea fiilor lui de a face totul pentru reconstrucţie, pentru îndeplinirea neabătută a programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Formaţii de dansuri umplu din nou scena, conferind acestui spectacol de ţinută dimensiuni inedite , in aceste clipe sh desfăşoară momentul coregrafic „Construim“, inspirat din munca avîntată, plină de dăruire şi responsabilitate civică prin care oamenii muncii înscriu în cartea de aur a neamului realizări de proporţii istorice. Grupurile de dansatori îmbrăcaţi în salopete aduc în sală, prin reprezentări figurative, forfota şantierelor, pasiunea şi elanul cu care clasa muncitoare, în strînsă alianţă cu ţărănimea şi intelectualitatea, transpune în viaţă hotărîrile Congresului al XI-lea al partidului de edificare a României viitoare. Prin rîndurile acestor grupuri pătrund treptat, aducînd prospeţimea, harul şi graţia tezaurului nostru folcloric, dansatori în frumoase costume populare. Grăitoare osmoză a muncii şi artei, întruchipată de altfel, şi în desfăşurarea nestăvilită a Festivalului naţional „Cîntarea României“ această întrepătrundere serveşte drept cadru vizual pen de 1 Mai tru interpretarea de către coruri a cîntecului „Imn ţării mele“. Nu s-au stins bine acordurile acestei melodii şi asistăm la dezlănţuirea unui veritabil şuvoi de dansuri populare cuprinse în tabloul folcloric „înfrăţirea“. Tumultuoasa revărsare a dansurilor, reprezentînd specificul marilor zone folclorice ale ţării, prezintă in mod simbolic unitatea de monolit a tuturor fiilor patriei : români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. După un recital de muzică populară românească, din care s-au desprins trilurile fără egal ale unui nai fermecat, pe scenă se desfăşoară o imensă alegorie coregrafică în care s-au prins toate grupurile de dansatori, ca un simbol al înfrăţirii dintre toţi oamenii muncii, dintre toţi cetăţenii ţării. Şi pentru că versul, prin însăşi natura lui, face ca pînă şi sentimentele cele mai adinei să capete „veştmintele vorbirii“, din piepturile actorilor se înalţă o tulburătoare ■ profesiune de credinţă . Ne angajăm prin muncă să facem viitorul. Aşa cum e in slova măreţului Congres, Aşa cum tuturora ne este înţeleşi Aşa cum îl doreşte fierbinte-ntreg poporul 3 Români, maghiari, germani, toţi’ laolaltă Fii de nădejde-ai patriei socialiste, Vom cuteza sub flamura înaltă Spre piscul împlinirii comuniste î Pe scenă flutură steaguri şi eşarfe multicolore. Glasurile artiştilor şi ale întregii asistenţe se întîlnesc dintr-un final de apoteoză, în matca unui imens fluviu sonor, intonînd imnul de luptă al muncitorilor de pretutindeni : Internaţionala. Mulţimea ovaţionează din nou minute în şir pentru partid, pentru secretarul său general. Se scandează ..Ceauşescu—P.C.R.“. Privirile miilor de participanţi se îndreaptă cu dragoste şi mîndrie patriotică spre tribuna centrală, de unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat răspund aclamaţiilor. Aceeaşi atmosferă vibrantă o regăsim la ieşirea din sala Palatului sporturilor şi culturii. Aici, secretarul general al partidului este salutat din nou cu multă căldură, cu uraje şi ovaţii nesfirşite de mii de bucureşteni. Mulţimea scandează neîntrerupt, cu înflăcărare, „Ceauşescu—P.C.R.“. A devenit o nobilă tradiţie ca la marile evenimente să asistăm la asemenea însufleţite şi spontane manifestaţii, la asemenea momente bogate în sensuri şi semnificaţii, dominate de sentimentul de neţărmurită dragoste faţă de partid şi secretarul său general. (Sala polivalentă a hotelului „Parc“ din Mamaia), de artă plastică (la Galeriile de artă din Constanţa) şi de fotografii artistice (la clubul „Portul“). (I. POPOVICI) La Hoteni, mii de oameni ai muncii din satele şi oraşele judeţului au participat la tradiţionala sărbătoare folclorică „Tînjaua“. Obiceiul, un omagiu adus în fiecare primăvară muncii cîmpului, desemnează pe cel mai harnic gospodar al satului maramureşean care în mod simbolic iese primul la arat urmat La toate căminele culturale din comunele argeşene au avut loc ieri spectacole festive dedicate zilei de 1 Mai, precum şi celor două mari aniversări: Centenarul Independenţei şi răscoala ţăranilor de la 1907. La Negraşi a avut loc tradiţionala sărbătoare a , narciselor, la care au participat artişti amatori din colaşul a fremătat ieri de spectacolele şi manifestările cultural-artistice organizate în cluburile, teatrele de vară şi estradele amenajate în locurile tradiţionale de agrement şi sărbătoare, Piaţa Tineretuluia fost literalmente inundată de veselia şi talentul celor mai mici artişti amatori : pionierii, în piaţa Palatului Culturii, pionierii au oferit ieșenilor, prin parada portului popular, un spectacol viecu cîntec şi joc de întregul sat. Sărbătoarea, ale cărei rădăcini se pierd în timp, este expresia optimismului şi a încrederii oamenilor în dărnicia pămîntului şi în puterea lor de muncă. Continuată cu o mare petrecere cîmpenească, „Tînjaua" de la Hoteni, devenită o sărbătoare a întregului Maramureş, a durat pînă seara tîrziu. (RADU PICIU), numele vecine din sudul judeţului Argeş, iar la Piteşti, Cîmpulung şi Curtea de Argeş elevi şi studenţi au prezentat şi vor continua astăzi să prezinte în cinstea Zilei tineretului spectacole şi montaje literar-muzicale pe teme ca : „Florile tinereţii“, „Românie vatră de eroi“. (D. BUJDOIU) dir. Alte trei evenimente culturale de mare ţinută artistică au atras atenţia publicului ieşean. Este vorba de cele trei expoziţii interjudeţene de artă, care reunesc lucrările artiştilor amatori din 5 judeţe ale Moldovei: Botoşani, Vaslui, Bacău, Suceava şi Iaşi şi care sunt găzduite de sălile „Victoria“, Palatul Culturii şi, respectiv, Casa de cultură a sindicatelor. (VIOREL CHIURUU) MARAMUREŞ : Tînjaua de la Hoteni ARGEŞ : Sărbătoarea narciselor IAŞI : Parada portului popular