România Liberă, mai 1977 (Anul 35, nr. 10114-10139)

1977-05-02 / nr. 10114

Pagina a 2-a — 2 mai 1977 h­e. La marea sărbătoare a mun­cii soarele a strălucit deasupra întregii ţări, peste tot au răsu­nat cîntece muncitoreşti, cin­­tece patriotice. Intîi de Mai — sărbătoarea muncii, a noastră, a tuturor a adunat milioane de oameni, tinerii şi-au adăugat glasurile celor vîrstnici, copiii au rîs şi s-au bucurat alături de părinţii lor. Semn al solidarităţii celor ce muncesc de pretutin­deni, zi însemnată cu roşu în calendare de voinţa clasei mun­citoare, 1 Mai a fost sărbătorit în întreaga ţară într-o atmosferă plină de veselie şi entuziasm. Şi-au dat concursul mii de ar­tişti amatori din întreprinderi, instituţii, şcoli şi facultăţi, pre­cum şi prestigioase colective de actori profesionişti, ansambluri folclorice,, coregrafice sau sim­fonice. BUCUREŞTI : Marile complexe culturale în aer liber : Teatrul de vară şi estradă „Mioriţa“ din He­răstrău, Teatrul de vară „23 August“, Teatrul de vară ,,N. Bălcescu“, Parcul Tineretului, Cişmigiul au găzduit în­tâlniri între artişti profesio­nişti şi amatori şi un numeros public. Formaţii muzicale, an­sambluri artistice, echipe de dansuri ale unor întreprinderi, case de cultură, şcoli şi-au ară­tat talentul şi îndemînarea. Pe estrada din Parcul Tineretului au evoluat formaţiile artistice de amatori ale Clubului sindicatului I.T.B., brigăzi artistice şi fan­fare militare, taraful Liceului de­ ­ muzică nr. 1, formaţii de mu­zică şi dansuri de la Tehni­­club, brigada artistică a între­prinderii „Ascensorul“. Alături, în Orăşelul copiilor, au fost pre­zente ansamblul „Cutezătorii“, formaţia de dans modern a pio­nierilor din sectorul 5, brigada liceului „Dîmboviţa“, taraful Casei pionierilor şi enumerarea poate continua. Alte zeci de for­maţii li se vor adăuga în cursul zilei de azi. La Teatrul de vară „23 August“ aproape 3 000 de persoane au urmărit în cursul dimineţii un program prezentat de elevii şcolii militare de mu­zică şi de actorii Teatrului sa­tiric „C. Tănase“. După-amiază, formaţiile de artişti amatori ale multor întreprinderi din sector şi Ansamblul „Rapsodia Ro­mână“ au cules, pînă seara tîr­­ziu, aplauzele spectatorilor. As­tăzi după-amiază vor fi pre­zente pe această scenă forma­ţiile artistice de amatori ale întreprinderii ,,23 Au­gust“, Electroaparataj, Electrobobinaj, T.C.M.E. Impresionant a fost Carnava­lul Tineretului, care a debutat in parcul Herăstrău cu specta­colul „Armonii de primăvară“, prezentat de Teatrul Naţional şi care va continua şi astăzi, între orele 17—23 cu spectacolul mu­­zical-coregrafic „Tinereţe, ani de fericire“, organizat de comi­tetul U.T.C. al sectorului 4 şi de Club T 4, cu concursul for­maţiilor artistice din sectorul 4 şi al Ansamblului artistic „Doi­na“ al Armatei. Casele de cul­tură din Capitală au cunoscut, de asemenea, o mare afluenţă de public. Astfel, cea a sectorului 2, de pe strada Mihai Eminescu a prezentat un program de filme animate pentru copii, a organizat o seară pentru, tineret. Artiştii amatori din sectorul 2 vor fi, de asemenea, prezenţi astăzi în parcul Herăstrău, unde vor pre­zenta un bogat şi variat pro­gram. Deviza tuturor instituţii­în cursul zilei de ieri, viaţa spirituală a municipiului Sibiu şi a celorlalte localităţi din judeţ a fost dominată de mani­festările inaugurale ale tradi­ţionalului festival artistic „Ci­­binium ’77“, aflat la cea de a 10-a ediţie, festival care se va desfăşura p­înă pe data de 9 mai inclusiv. La Sibiu, festivităţile­­au debutat cu deschiderea sezo­nului Muzeului tehnicii popu­lare , al cărui patrimoniu cu­prinde acum 75 de monumente cu 168 de construcţii şi 12 000 de obiecte şi piese de interior. Apoi, în ambianţa pitorească a lor artistice, a tuturor artiştilor amatori a fost în aceste zile, mai mult ca oricînd, aducerea artei în mijlocul maselor largi, participarea tuturor la inegala­bilul patrimoniu artistic al în­tregului popor. Eiespre acest lucru vorbesc şi nenumăratele manifestări cul­turale­ din ţară, pe care le-am consemnat, în parte, cu spriji­nul corespondenţilor noştri , pădurii Dumbrava Sibiului, a avut loc un spectacol muzical­­coregrafic prezentat de o parte din formaţiile de amatori evi­denţiate la faza judeţeană a Festivalului naţional „Cîntarea României“ , fluieraşii din Sadu, echipa de dansuri „Junii Sibiu­lui“, cele din Orlad, Boian, fan­fare, orchestre etc. In cursul după-amiezii în sala clubului „Independenţa“, a avut loc un spectacol de gală al formaţiilor artistice de pionieri şi şcolari din întregul judeţ. Ieri seară, la Casa de cultură a sindicatelor, sute de oameni ai muncii ro­mâni, germani şi maghiari au participat la spectacolul închi­nat zilei de 1 Mai, desfăşurat sub genericul : „Imn pentru viaţă, imn pentru muncă“, la reuşita căruia au contribuit for­maţiile de la Casa de cultură din Mediaş , care au prezentat montajul literar-muzical „Ţara mea, România“ — formaţia de dansuri tematice din Avrig, cu programul „Ieri şi azi“, bri­gada artistică din Mirşa şi al­tele. Dintre manifestările ce s-au desfăşurat în judeţ amin­tim spectacolele „Cîntăm patria, partidul, oamenii muncii şi fap­tele lor“ din Mediaş, „Vatră de istorie, pămîntul meu de glorii“ de la Cisnădie. „Ţara mea de ieri a început etapa interju­deţeană a Festivalului naţional „Cintarea României“ la care participă judeţele Constanţa, Tulcea şi Ialomiţa. Un public numeros a ţinut să fie prezent la această mare sărbătoare în care se întrec formaţii de con­glorii, ţara mea de dor“ de la Agnita, „Partidului şi patriei slavă" de la Ocna Sibiului, pre­cum şi simpozioanele „Lupta poporului român pentru inde­pendenţă şi unitate naţională“ din comuna Tîrnova, urmat de un grupaj de filme documen­tare inspirat din Centenarul Independenţei, precum şi cele din Sadu pe tema : „Prima unire politică a celor trei ţări române, moment deosebit al is­toriei poporului nostru“. La manifestări au luat parte mii de oameni ai muncii români, ger­mani şi maghiari din toate mu­nicipiile, oraşele şi comunele judeţului Sibiu. (VIRGIL LA­ZAR) recen de dansuri, de teatru şi brigăzi artistice alcătuite din peste 1 000 de artişti amatori şi creatori de artă talentaţi şi en­tuziaşti. In aceste zile sunt des­chise pe Litoral şi expoziţiile interjudeţene de artă populară In toate judeţele ţării, ziua de ieri, ziua muncii şi a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, a fost sărbătorită într-o atmosferă de entuziasm popular SIBIU . Inaugurarea festivalului „Cibinium ’77“ CONSTANŢA : Mii de artişti amatori pe estradele Litoralului a,România liberă"* MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE I MAI Cuvîntul tovarăşului Ion membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al viceprim-ministru a! guvernului Mult stimate tovarăşe Nicolae­­ Ceauşescu, Dragi tovarăşe şi tovarăşi, Stimaţi oaspeţi de peste hotare, Sărbătorim astăzi ziua de 1 Mai — ziua primăverii şi a muncii, sărbătoarea scumpă a clasei muncitoare, a întregului nostru popor care construieşte cu succes socialismul pe pămîn­­tul României. Totodată, poporul român săr­bătoreşte ziua de 1 Mai împre­ună cu clasa muncitoare, cu for­ţele revoluţionare şi progresiste de pretutindeni, ca zi a solidari­tăţii şi a frăţiei muncitorilor ,din întreaga lume. Anul acesta, sărbătorirea zilei de 1 Mai are loc în condiţiile în care­­ toţi oamenii muncii din patria noastră — români, ma­ghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi — muncesc cu hotă­râre, cu dăruire şi eroism pentru îndeplinirea exemplară a sar­cinilor pe anul 1977, a planului cincinal, pentru înlăturarea de­plină a urmărilor cutremurului din 4 martie, înfăptuind neabătut hotărîrile Congresului al XI-lea, Progra­mul partidului, indicaţiile cu­prinse in recentele expuneri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, la şedinţa comună a forurilor con­ducătoare de partid şi de stat şi la Congresul ţărănimii, continu­ăm cu succes opera istorică de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, de îna­intare a României spre comu­nism. Sărbătorirea zilei de 1 Mai în preajma aniversării unui veac de la cucerirea Independenţei de stat a României şi a 56 de ani de la Crearea partidului poartă amprenta omagiului pe care în­treaga noastră naţiune îl aduce eroilor neamului nostru, celor care, prin jertfe de sînge, au în­scris pagini glorioase în bogata cronică a luptelor duse de po­porul român pentru eliberarea naţională şi socială, pentru in­dependenţă, pentru o viaţă demnă, suverană. (Aplauze pu­ternice, îndelungi). Angajaţi ferm în întrecerea socialistă, oamenii muncii din industrie, agricultură, din cele­lalte domenii de activitate, muncesc cu abnegaţie pentru îndeplinirea şi depăşirea sarci­nilor de plan. După cum se ştie, anul 1976 — primul an­ al actua­lului cincinal —, în care planul producţiei industriale a fost realizat în proporţie de 101,9 la sută, cu o creştere de 11,5 la sută faţă de 1975, a fost încheiat cu succes ; în agricultură s-a obţi­nut o recoltă de aproape 20 mi­lioane tone cereale. Ca urmare a dezvoltării industriei, agricultu­rii, celorlalte ramuri ale econo­miei, au crescut venitul naţional, bunăstarea­­ oamenilor muncii. Cu toate dificultăţile întâmpi­nate ca urmare a cutremurului, in primele trei luni ale acestui an planul producţiei industriale a fost îndeplinit în proporţie de 103,1 la sută, iar al productivi­tăţii muncii de 101,5 la sută. Se desfăşoară în bune condiţiuni lucrările agricole, oamenii mun­cii de la sate dînd astfel viaţă chemării lansate de recentul lor for democratic. Se depun efor­turi susţinute in construcţii, transporturi, în domeniul cerce­tării şi ştiinţei, în toate sectoa­rele de activitate. Se îndeplineş­te cu succes programul de ridi­care a nivelului de trai material şi spiritual al poporului — ţelul suprem al politicii partidului nostru. Pentru eforturile rodnice, pline de dăruire, închinate propăşirii patriei noastre socialiste, permi­­teţi-mi ca, în numele şi din în­sărcinarea conducerii partidu­lui, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să adresez clasei muncitoare, ţără­nimii, intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, cele mai cal­de felicitări şi urări de noi rea­lizări în măreaţa operă de edi­ficare a societăţii socialiste mul­tilateral dezvoltate pe pămîntul României. (Aplauze puternice). Marile succese obţinute pe ca­lea făuririi vieţii noastre noi se datoresc conducerii de către Partidul Comunist Român, care îşi îndeplineşte cu cinste rolul istoric de conducător al întregu­lui popor, unind eforturile clasei noastre muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, ale tuturor oa­menilor muncii, în grandioasa operă de înaintare a României pe calea civilizaţiei şi progresu­lui, întreaga activitate de făurire a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, de re­facere şi construcţie, de dezvol­tare continuă a patriei, forţa şi dinamismul economiei noastre socialiste, trăinicia de granit a noii orînduiri, succesele pe care ţara noastră le-a obţinut in toa­te domeniile sunt indisolubil le­gate de munca titanică des­făşurată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele Repu­blicii Socialiste România. (A­­plauze puternice, îndelungi, se scandează „Ceauşescu — P.CR.“). Naţiunea română omagiază cu înaltă preţuire şi recunoştinţă activitatea sa neobosită în frun­tea partidului şi statului, excep­ţionala sa capacitate organizato­rică, spiritul de abnegaţie şi pa­triotismul său revoluţionar puse în slujba înaintării cu paşi si­guri a societăţii româneşti pe calea progresului şi civilizaţiei. (Aplauze puternice), în constan­ta Întregului popor român, pilda sa de dăruire şi eroism dăinuie ca o flacără vie a cutezanţei şi tenacităţii revoluţionare, ne că­lăuzeşte în activitatea pe care o desfăşurăm neîntrerupt, cu şi mai multă hotărîre, pentru con­struirea noii societăţi. (Aplauze îndelungi). Stimaţi tovarăşi, Bilanţul rodnic al realizărilor cu care poporul român, sub con­ducerea partidului, întîmpină sărbătoarea internaţională a ce­lor ce muncesc reprezintă o bază trainică pentru continuarea şi amplificarea eforturilor în vederea sporirii producţiei, a accelerării, dezvoltării pe toate planurile. Numai astfel vom a­­sigura creşterea în continuare a nivelului de trai al poporului, ridicarea României în rîndul na­ţiunilor dezvoltate, ne vom în­deplini înaltele îndatoriri patri­otice ce ne incumbă pentru pro­gresul şi prosperitatea genera­ţiilor prezente şi viitoare. In acest spirit, folosim prile­jul acestei zile sărbătoreşti spre a adresa tuturor colectivelor de muncă din industrie, agricultură, construcţii, din domeniul învăţă­­mîntului, ştiinţei şi culturii, tu­turor oamenilor muncii din pa­tria noastră, fără deosebire de naţionalitate, chemarea de a-şi mobiliza toate forţele, întreaga energie şi capacitate creatoare, de a nu precupeţi nici un efort în vederea realizării exemplare a sarcinilor de plan pe acest an şi pe întregul cincinal, a tuturor obiectivelor stabilite de Con­gresul al XI-lea, în toate unită­ţile economice să se întreprindă măsuri hotărite pentru îndepli­nirea exemplară a sarcinilor de plan, creşterea intr-un ritm­ înalt a productivităţii muncii, sporirea indicelui de utilizare a maşinilor şi utilajelor, promo­varea progresului tehnic în toa­te ramurile economiei naţionale, ridicarea calităţii produselor, re­ducerea substanţială a consumu­rilor de materiale şi a costurilor de producţie. In fiecare unitate agricolă, în toate satele, trebuie să se acţioneze cu fermitate pentru asigurarea creşterii con­tinue a producţiilor vegetale şi animale, sporirea contribuţiei a­­cestui important sector al eco­nomiei naţionale la realizarea hotărîrilor istorice ale Congre­sului al XI-lea al partidului. (Vii aplauze). Să facem totul pentru înfăptuirea exemplară a măsurilor privind activitatea de investiţii, în scopul recuperării oricăror rămîneri în urmă, rea­lizarea la timp şi chiar mai de­vreme a tuturor obiectivelor productive şi a construcţiilor de locuinţe, îndeplinirea consec­ventă a prevederilor de îmbu­nătăţire continuă a condiţiilor de viaţă materiale şi spirituale ale oamenilor muncii. Stimaţi tovarăşi, întreaga politică a partidului şi statului nostru se afirmă prin obiectivele şi realizările sale ca o politică a libertăţii, demnităţii şi bunăstării propriului popor şi a tuturor popoarelor lumii. (Aplauze puternice). în activi­tatea internaţională a României socialiste se aplică cu consec­venţă orientările principiale statuate de Congr­esul al XI-lea, înscrise în Programul partidului, concluziile şi indicaţiile cuprin­se în magistrala analiză a evo­luţiei vieţii internaţionale făcută­­de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta şedinţă comună a fo­rurilor conducătoare de partid şi de stat. în spiritul acestor orientări, ţara noastră dezvoltă relaţiile de colaborare cu toate ţările so­cialiste, cu ţările în curs de dez­voltare, cu ţările nealiniate, cu toate statele lumii, fără deose­bire de orînduire socială, parti­cipă activ la diviziunea interna­ţională a muncii, la schimbul mondial de valori. România de­pune eforturi statornice pentru înfăptuirea securităţii şi cola­borării pe continentul european, lichidarea subdezvoltării şi in­staurarea unei noi ordini econo­mice şi, politice internaţionale, bazate pe deplina egalitate şi echitate, înfăptuirea dezarmării generale şi, în primul rind, a celei nucleare, pentru soluţiona­rea in conformitate cu interese­le popoarelor a marilor proble­me ale contemporaneităţii. P.C.R.: Comuniştii, toţi oamenii mun­cii din ţara noastră dau cea mai înaltă apreciere rolului esenţial şi contribuţiei hotărîtoare a to­varăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, la ela­borarea şi transpunerea în viaţă a politicii noastre externe. (A­­plauze puternice, urale , se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“) Rodnicele întilniri şi contacte ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu conducători din ţările socia­liste, din ţări în curs de dezvol­tare, din alte ţări ale lumii, ac­tivitatea sa neobosită pentru a­­firmarea şi consolidarea destin­derii, cooperării şi securităţii în Europa şi în lume au adus­­ o contribuţie de cea mai mare în­semnătate la promovarea rela­ţiilor de prietenie cu celelalte popoare, au conferit o valoare deosebită politicii externe a partidului şi statului nostru, ri­­dicînd pe culmi necunoscute prestigiul şi autoritatea interna­ţională a României socialiste. (Vii aplauze). Cu prilejul zilei de 1 Mai, partidul nostru comunist, clasa muncitoare şi poporul român constructor al socialismului îşi exprimă solidaritatea militantă cu partidele comuniste şi mun­citoreşti, cu clasa muncitoare şi popoarele ţărilor socialiste, ţări­lor în curs de dezvoltare, ale tuturor ţărilor lumii, cu toate forţele progresiste, democratice şi antiimperialiste de pretutin­deni. (Aplauze puternice) Parti­dul şi statul nostru vor face to­tul, şi de acum înainte, pentru a adinei şi întări colaborarea­ internaţională, unitatea şi soli­daritatea forţelor păcii, libertăţii şi progresului. (Aplauze înde­lungi). Dragi tovarăşi, Convingerea nestrămutată în forţa şi capacitatea partidului, a poporului nostru, în izvorul ne­secat ele progres ce rezidă în noua orînduire pe care o fău­rim, stă la temelia încrederii noastre ferme că prin muncă tenace, bine organizată şi entu­ziastă vom asigura traducerea in viaţă cu succes a planului cincinal de dezvoltare economi­­că-socială, creşterea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al maselor, înflorirea României socialiste. (Vii aplauze) Trăiască 1 Mai — Ziua soli­darităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei munci­torilor de pretutindeni ! (Aplau­ze puternice, urale). Trăiască Partidul Comunist Român — forţa politică condu­cătoare a poporului nostru pe calea socialismului şi comunis­mului, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ! (Aplauze puternice, urale , se scandează „Ceauşescu — P.C.R.“). Trăiască poporul român, cons­tructor eroic şi victorios al so­cialismului, trăiască şi înfloreas­că scumpa noastră patrie. Repu­blica Socialistă România! (Apla­uze puternice). Trăiască solidaritatea partide­lor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor ţărilor socialiste, a tu­turor forţelor revoluţionare, pro­gresiste, democratice şi antiim­perialiste ! (Aplauze puternice). Trăiască pacea şi colaborarea între toate popoarele ! (Aplauze puternice, prelungite, urale ; se scandează „Ceauşescu — F.C.R.“) (Urmare din mo­ 1­­ dră — Republica Socialistă România. Se scandează cu înflă­cărare „Ceauşescu — P.C.R.“. Ovaţiile şi uralele prelungite, ambianţa vibrantă în care ia sfîrşit adunarea exprimă în mod grăitor unitatea de nezdrunci­nat a poporului în jurul par­tidului şi secretarului său gene­ral, deplina concordanţă între năzuinţele naţiunii şi politica partidului, voinţa fermă a tutu­ror cetăţenilor ţării, români, maghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi, de a-şi consacra for­ţele înfăptuirii hotărîrilor Con­gresului al XI-lea al P.C.R., a Programului de edificare a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a Româ­niei spre comunism, de a-şi aduce o contribuţie tot mai de preţ la realizarea idealurilor de libertate şi progres ale tuturor popoarelor, la victoria socialis­mului și păcii în lume. In continuare, s-a desfăşurat spectacolul festiv dedicat zilei de 1 Mai. «y >*■«* $0» * V*>V* j Spectacolul festiv dedicat zilei încununînd în chip fericit vi­branta adunare populară, boga­tul spectacol festiv consacrat Zi­lei de 1 Mai ilustrează modul în care bucureştenii, întreg popo­rul român, înţeleg să sărbăto­rească atît prin remarcabile fap­te de muncă, cit şi prin artă pa­triotică angajată Ziua internaţio­nală a celor ce muncesc. . ...Imensa scenă, decorată săr­bătoreşte, este iluminată feeric. Deodată, din sute de piepturi, răsună frumosul imn, aproape centenar, „Marş de 1 Mai“, de Ciprian Porumbescu. Melodia şi versurile acestui imn veşnic tinăr, care a mobilizat de-a lun­gul timpului generaţii întregi de muncitori oprimaţi, şi-au îmbo­găţit încărcătura istorică în anii luminoşi ai socialismului cu noi şi preţioase semnificaţii. Expri­­mînd ideile nobile şi puternicul suflu revoluţionar ale întregului spectacol, se fac auzite versu­rile : E 1 Mai ! Azi tora, grădină roditoare, In flori de faptă-mbracă al muncii viu alai. Întreaga naţiune, în strai de sărbătoare, Rosteşte cu minărie, cu drag şi înflăcărare, Un imn fierbinte-al muncii, al zilei de-ntîi Mai ! şi Cu-ntreg tezaurul gîndirii şi puterii Cu tot ce sunt, cu tot ce pot fi eu, Mă dărui ţie, Românie, vatră a primăverii. Ţie, Partid, soare al meu !... Conceput ca un mozaic ilustra­tiv al timpului de legendă pe care îl traversează patria, mo­mentul următor aduce în scenă, prin intermediul versului, prin­­cipalele linii ale politicii ex­terne promovate de Româ­nia socialistă. Sunt versuri de expresivă vigoare, care circum­scriu cu deosebită măiestrie ar­tistică prestigiul de care se bucură țara noastră pe toate me­ridianele lumii : Deschidere spre lume !... Deschidere spre vreme !... Deschidere spre oameni !... Spre ţări, popoare, state !... In steaua prinsă-n fruntea înaltei noastre steme Stă scris temeinic : Pace şi Solidaritate ! într-o atmosferă de caldă vi­braţie, care pune stăpînire pe întreaga asistenţă, acest moment poetic se încheie cu un frumos omagiu închinat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, omul înţe­lept care acţionează fără pre­get pentru ca marea familie a umanităţii să trăiască în­ pace şi înţelegere . Sol demn al României, al omeniei noastre, Al ţării preşedinte, — conştiinţă şi rigoare — Fără odihnă poartă din zări in zări albastre Cuvînt deschis de pace și de colaborare Este din nou rîndul corurilor să iradieze atmosfera cu vigoa­rea și elanul unui cîntec de masă. Acest cîntec, purtînd ca titlu o sublimă alăturare de cuvinte — „Slăvim Republica, slăvim Partidul !“ — ne evocă în me­morie cei dintîi ani ai construc­ţiei, ani în care, sub conducerea partidului, poporul român a pus temeliile durabile ale noii înfă­ţişări a patriei. După un meda­lion de vechi cîntece revoluţio­nare ale muncitorimii române, in scenă irump grupuri de dan­satori, în costume de epocă, pur­tînd însemne ale breslelor, care realizează o policromă compo­ziţie alegorică : Hora muncito­rilor. Sunt evocate astfel, în acordurile unei armonioase me­lodii de la sfîrşitul secolului tre­cut, serbările de Armindeni ale muncitorimii române — vechi,şi activ bastion al luntei proleta­riatului mondial. Mişcarea co­regrafică degajă optimismul ro­bust şi vitalitatea fiilor clasei muncitoare, îndîrjirea lor de a milita neabătut pentru o viaţă mai bună şi mai demnă, pentru triumful cauzei nobile a idealu­rilor socialismului. D­e la rememorarea celor dintîi serbări de 1 Mai, se face treptat trecerea către un alt 1 Mai, cel din anul 1939. Este un moment în care verbul poetic capătă ca­denţa unor paşi hotărîţi, un moment care evocă înălţarea pe cerul conştiinţei progresiste a patriei, a unui tinăr revo­luţionar, care avea să de­vină un strălucitor om politic şi încercat conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu . Întregul şir de fapte prin care comuniştii De-aici din România,­in vremile restriştii, Se-impotriviră fiarei de sînge însetată, Cu zvastice pe flamuri, de ură-nveninată, De-aici, în ’39, iu mai, să ţinem minte Spre zarea Europei aprinsă de furtună A răsunat un tinăr glas comunist fierbinte, Chemind la unitate, fascismul să apună. Din cuprinzătoarea constelaţie de cîntece revoluţionare se des­prinde cel intitulat „Avem o ţară cum strămoşii şi-au visat“ care transfigurează artistic sem­nificaţia marelui moment ani­versar al acestui an : împlini­rea a 100 de ani de la cucerirea independenţei noastre de stat, eveniment de o importanţă­ ex­cepţională pentru evoluţia Româ­niei moderne. In versuri de aleasă simţire sunt evocate apoi momentele grele pe care le-a trăit recent tara, modul în care întregul nos­tru popor, in frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a acţionat cu dîrzenie, eroism şi omenie pen­tru a înlătura cit mai grabnic urmările seismului . Noi l-am văzut în zile şi nopţi fără hodină Cum cerceta pămîntul şi nu vroia să creadă Că-s oameni morţi acolo, căzuţi in plină stradă, Şi-avea privirea plină de cea mai grea lumină Iţi mulţumim. Om teafăr şi bun al vremii noastre Iţi mulţumim, şi du-ne destinul mai departe, Că ai pe conştiinţă atitea vieţi salvate Că ai ştiut, din lacrimi , trecind, să stai in faţă. Că te-a născut o mamă de-o sfîntă bunătate Că ne înveţi ce-nseamnă un Om şi o viaţă. Şi poate niciodată in viaţa României Noi n-am rostit, cu-atita mîndrie meritată, Că noi sintem­ Partidul şi Ţara Omeniei, Oricită grozăvie a vrut să ne abată. Trăiască Omul nostru care­-a crezut in oameni, Şi care crede-n oameni, şi are-n juru-i oameni Trăiască salvatorul de ţară şi de oameni Trăiască tot ce-l leagă pe primul om de oameni ! Iată cuvinte care emoţionează: asistenţa, ilustrînd invincibilita­tea poporului nostru, puterea lui de a depăşi cu fruntea sus, orice greutate, hotărîrea fiilor lui de a face totul pentru reconstruc­ţie, pentru îndeplinirea neabă­tută a programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Formaţii de dansuri umplu din nou scena, conferind acestui spectacol de ţinută dimensiuni inedite , in aceste clipe sh­ des­făşoară momentul coregrafic „Construim“, inspirat din munca avîntată, plină de dăruire şi res­ponsabilitate civică prin care oa­menii muncii înscriu în cartea de aur a neamului realizări de proporţii istorice. Grupurile de dansatori îmbrăcaţi în salopete aduc în sală, prin reprezentări figurative, forfota şantierelor, pasiunea şi elanul cu care clasa muncitoare, în strînsă alianţă cu ţărănimea şi intelectualitatea, transpune în viaţă hotărîrile Congresului al XI-lea al parti­dului de edificare a României viitoare. Prin rîndurile acestor grupuri pătrund treptat, aducînd prospe­ţimea, harul şi graţia tezaurului nostru folcloric, dansatori în fru­moase costume populare. Gră­itoare osmoză a muncii şi artei, întruchipată de altfel, şi în des­făşurarea nestăvilită a Festiva­lului naţional „Cîntarea Româ­niei“ această întrepătrundere serveşte drept cadru vizual pen­ de 1 Mai tru interpretarea de către coruri a cîntecului „Imn ţării mele“. Nu s-au stins bine acordurile acestei melodii şi asistăm la dezlănţuirea unui veritabil şuvoi de dansuri populare cuprinse în tabloul folcloric „înfrăţirea“. Tumultuoasa revărsare a dansuri­lor, reprezentînd specificul ma­rilor zone folclorice ale ţării, prezintă in mod simbolic unita­tea de monolit a tuturor fiilor patriei : români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi. După un recital de muzică populară românească, din care s-au desprins trilurile fără egal ale unui nai fermecat, pe scenă se desfăşoară o imensă alegorie coregrafică în care s-au prins toate grupurile de dansatori, ca un simbol al înfrăţirii dintre toţi oamenii muncii, dintre toţi cetă­ţenii ţării. Şi pentru că versul, prin însăşi natura lui, face ca pînă şi sentimentele cele mai adinei să capete „veştmintele vorbirii“, din piepturile actorilor se înalţă o tulburătoare ■ profe­siune de credinţă . Ne angajăm prin muncă să facem viitorul. Aşa cum e in slova măreţului Congres, Aşa cum tuturora ne este înţeleşi Aşa cum îl doreşte fierbinte-ntreg poporul 3 Români, maghiari, germani, toţi’ laolaltă Fii de nădejde-ai patriei socialiste­, Vom cuteza sub flamura înaltă Spre piscul împlinirii comuniste î Pe scenă flutură steaguri şi eşarfe multicolore. Glasurile ar­tiştilor şi ale întregii asistenţe se­ întîlnesc d­intr-un final de apo­teoză, în matca unui imens flu­viu sonor, intonînd imnul de luptă al muncitorilor de pretu­tindeni : Internaţionala. Mulţimea ovaţionează din nou minute în şir pentru partid, pen­tru secretarul său general. Se scandează ..Ceauşescu—P.C.R.“. Privirile miilor de participanţi se îndreaptă cu dragoste şi mîndrie patriotică spre tribuna centrală, de unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat răspund acla­maţiilor. Aceeaşi atmosferă vibrantă o regăsim la ieşirea din sala Pa­latului sporturilor şi culturii. Aici, secretarul general al par­tidului este salutat din nou cu multă căldură, cu uraje şi ovaţii nesfirşite de mii de bucureşteni. Mulţimea scan­dează neîntrerupt, cu înflă­cărare, „Ceauşescu—P.C.R.“. A devenit o nobilă tradiţie ca la marile evenimente să asis­tăm la asemenea însufleţite şi spontane manifestaţii, la ase­menea momente bogate în sen­suri şi semnificaţii, dominate de sentimentul de neţărmurită dragoste faţă de partid şi secre­tarul său general. (Sala polivalentă a hotelului „Parc“ din Mamaia), de artă plastică (la Galeriile de artă din Constanţa) şi de fotografii ar­tistice (la clubul „Portul“). (I. POPOVICI) La Hoteni, mii de oameni ai muncii din satele şi oraşele ju­deţului au participat la tradi­ţionala sărbătoare folclorică „Tînjaua“. Obiceiul, un omagiu adus în fiecare primăvară mun­cii cîmpului, desemnează pe cel mai harnic gospodar al satului maramureşean care în mod sim­­­bolic iese primul la arat urmat La toate căminele culturale din comunele argeşene au avut loc ieri spectacole festive dedi­cate zilei de 1 Mai, precum şi celor două mari aniversări: Cen­tenarul Independenţei şi răscoala ţăranilor de la 1907. La Negraşi a avut loc tradiţionala sărbă­toare a , narciselor, la care au participat artişti amatori din co­laşul a fremătat ieri de spec­tacolele şi manifestările cultu­­ral-artistice organizate în clu­burile, teatrele de vară şi estra­dele amenajate în locurile tra­diţionale de agrement şi sărbă­toare, Piaţa Tineretului­­a fost literalmente inundată de veselia şi talentul celor mai mici artişti amatori : pionierii, în piaţa Pa­latului Culturii, pionierii au oferit ieșenilor, prin parada por­tului popular, un spectacol vie­cu cîntec şi joc de întregul sat. Sărbătoarea, ale cărei rădăcini se pierd în timp, este expresia optimismului şi a încrederii oa­menilor în dărnicia pămîntului şi în puterea lor de muncă. Con­tinuată cu o mare petrecere cîmpenească, „Tînjaua" de la Hoteni, devenită o sărbătoare a întregului Maramureş, a durat pînă seara tîrziu. (RADU PICIU), numele vecine din sudul jude­ţului Argeş, iar la Piteşti,­ Cîmpulung şi Curtea de Argeş elevi şi studenţi au prezentat şi vor continua astăzi să prezinte în cinstea Zilei tineretului spec­tacole şi montaje literar-muzi­­cale pe teme ca : „Florile tine­reţii“, „Românie vatră de eroi“. (D. BUJDOIU) dir. Alte trei evenimente cultu­rale de mare ţinută artistică au atras atenţia publicului ieşean. Este vorba de cele trei expo­ziţii interjudeţene de artă, care reunesc lucrările artiştilor ama­tori din 5 judeţe ale Moldovei: Botoşani, Vaslui, Bacău, Su­ceava şi Iaşi şi care­­ sunt găz­duite de sălile „Victoria“, Pala­tul Culturii şi, respectiv, Casa de cultură a sindicatelor. (VIO­REL CHIURUU­) MARAMUREŞ : Tînjaua de la Hoteni ARGEŞ : Sărbătoarea narciselor IAŞI : Parada portului popular

Next