România Liberă, iunie 1977 (Anul 35, nr. 10140-10165)

1977-06-01 / nr. 10140

A . Temelii ale creşterii continue a nivelului de trai INIŢIATIVE Şl ACŢIUNI DE MASĂ pentru Îndeplinirea exemplară DEPĂŞIREA PLANULUI Şl Intr-o economie planifica­tă cum este cea a României socialiste, dezvoltarea prevăzută, indicatorii de plan stabiliţi pen­tru fiecare ramură, pentru fieca­re întreprindere chiar, se bazea­ză pe evaluarea ştiinţifică a po­sibilităţilor materiale şi umane existente. Care este în aceste condiţii, contribuţia iniţiativelor ce pot fi luate? Vrem să reamin­tim de la bun început că cifrele de plan nu trebuie considerate decât drept nişte sarcini minimale, iar aşa cum o dovedeşte, an de an, experienţa tuturor colectivelor de muncă, în procesul creator al muncii apar, permanent, noi şi noi resurse, uneori nebănuit de mari, atunci cînd intră în acţiu­ne responsabilitatea socială a fiecărui membru al colectivului. Formele prin care se manifestă concret aceste iniţiative, mijloa­cele folosite, sunt dintre cele mai diverse ; la fel şi obiectivele propuse a fi atinse. Uneori, avem de-a face ,cu iniţiative, cu­ idei, cu o arie de aplicare mai restrânsă, care răspund problemelor apăru­te intr-un anurpe loc de activi­tate şi sînt valabile pentru un moment dat ; alteori, intîlnim iniţiative care prezintă interes pe o scară mai largă şi rămîn actuale o perioadă mai mare de timp. Ceea ce am dori să subli­niem este insă următorul fapt : numitorul comun pe care îl re­găsim este preocuparea de a an­trena în această permanentă cău­tare a resurselor interne, încă nevalorificate, soluţiile optime pentru o cit mai eficientă folosi­re a lor, întreaga masă de oa­meni ai muncii din colectivul respectiv. Şi tot un element co­mun il constituie preocuparea de extindere, de generalizare a ex­perienţei­­ bune. In urmă cu aproape un­ an re­latam despre o iniţiativă care în­cepea să fie aplicată la­­ între­prinderea de aparate electrice de măsurat din Timişoara şi anume „Dialogul inginer-muncitor“. Despre ce era vorba în fond ? Săptăminal, inginerii şi tehnicie­nii unităţii se deplasau în dife­rite ateliere, altele decit cele de care răspundeau in cadrul sarci­nilor de producţie şi urmărind procesul de fabricaţie, sfătuin­­du-se cu muncitorii, căutau să depisteze punctele nevralgice, să găsească soluţii­ de remediere. Am aflat cu plăcere şi bucurie că, la ora actuală, iniţiativa a fost adoptată de multe alte uni­tăţi din judeţ. Sau un alt caz. La întreprinderea de confecţii şi tricotaje din Bucureşti s-a hotă­­rît ca­ nivelul de productivitate a muncii prevăzut iniţial să fie atins in 1930, să fie realizat mult mai devreme, mai exact să se lucreze încă din acest an cu pro­ductivitatea respectivă. Pro­blema — cheie era cum se poate realiza obiectivul propus. Măsurile ce se intrevedeau — de către specialişti — la ora aceea, nu erau suficiente. Şi atunci s-a apelat la imaginaţia creatoare a tuturor membrilor colectivului. S-au făcut multe propuneri, s-au selecţionat cele mai valoroase, au fost discutate cu oamenii şi aşa, din aproape în aproape, s-a conturat un plan de acţiune con­cret, cu circa 30 de puncte, care a asigurat atingerea ţelului pro­pus. Nu vom încerca, desigur, să facem o enumerare de ini­ţiative valoroase apărute şi aplicate in diferite întreprinderi. Ceea ce ne-am propus noi este să arătăm importanţa covârşitoa­re pe care o au ideile izvorîte din rîndul maselor de oameni ai muncii pentru realizarea ţelului suprem al politicii partidului — creşterea bunăstării generale — posibilităţile care există de a acţiona in fiecare întreprindere, la fiecare loc de muncă, forme­le diverse care stau la dispozi­ţie, direcţiile in care trebuie concentrate eforturile. Aşa cum a subliniat în repetate rînduri secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, u­­nul din principalii factori care condiţionează ridicarea nivelului de trai il constituie creşterea, e­­ficienţei întregii activităţi, sau altfel spus, ceea ce producem să fie de cea mai bună calitate, cu performanţe comparabile cu cele atinse pe plan mondial, iar cheltuielile materiale şi de mun­că să fie cit mai reduse. Să ne referim, de exemplu, la consu­murile de materii prime şi ma­teriale. Cercetătorii şi proiectan­ţii se preocupă, fără îndoială, să conceapă maşini, utilaje, diferi­te produse în general, care să necesite consumuri cit mai mici. Dar, cine alţii decit cei care ma­terializează în produse proiectele respective pot să cunoască mai bine resursele disponibile ? La „Hiromecanica“ Braşov, de exemplu, o serie de piese se confecţionau prin forjare. Cîteva din propunerile făcute ca urma­re a iniţiativei „Gîndirea colec­tivă în slujba revoluţiei tehnico­­ştiinţifice“ se refereau şi la schimbarea tehnologiei de execu­ţie, anume trecerea la matriţare. Eficienţa se măsoară în zeci de tone de metal economisit anual. La întreprinderea macanică din Timişoara o iniţiativă — aparent simplă — de a se monta limita­­toare de mers in gol la transfor­matoarele de sudură aduce, în­­tr-un an, o economie de aproape jumătate milion de kWh energie electrică, într-una din secţiile în­treprinderii „Automatica“ din Bucureşti, cineva a propus ca o presă să fie echipată cu un dis­pozitiv care să execute, mai mul­te operaţii. S-a dovedit că lu­crul este realizabil. S-a executat prin autodotare şi operaţiile res­pective se fac acum într-un timp mult mai scurt. La Intre- Marian Dumitrescu (Continuare în pag. 6­n-a) Ziua internaţională pentru apărarea copilului Frumoasa copilărie Ion Dodu Bălan Copilărie sfintă, crin mlădios al tinereţii, copilărie floare de cireş, ai fost scuturată de anii viforoşi ai războiului, ai fost bătută de vorbe de ocară, ca de o ploaie rece cu grindină, ai fost călcată in picioare de cizme fasciste si vestejită de secetă dar n-ai pierit, copilărie. Visurile tale, urzite din firul de basm al nădejdii, se destrămau, ca pinz­a Penelopei, si tot ce d­ă­deai noaptea se prăbuşea ziua, exact invers decit în legenda cu Meşterul Manole. Te-au ofilit arşiţele verii, te-au scăldat ploile toamnelor si te-au troienit zăpezile anilor de altă­dată dar veşnic a ars în tine nestinsul foc al basmelor si cin­­tecelor noastre. Cerul ti-a stat coviltir peste sat si ti-a arătat, cel dinţii, steagul tării în colo­rate curcubee. Piratele ti-au adus nisipuri ca să-ţi durezi din ele iluzorii castele ; codrul ti-a dat frunză să-ţi cinţi amarul şi socul lemn pentru fluier. Aveai atitea motive să fii tristă şi săr­mană şi ai rărt­as atit de veselă Şi-atit de bogată, frumoasa mea copilărie. N-ai ştiut ce e aceea o sală de concerte şi, totuşi, in cinstea ta au dat concerte, de neuitat, păsările pădurilor. Ai ascultat Ciocîrlia pe viu, înainte de-a se topi în vioară şi-n nai şi difu­zată la radio. N-ai ştiut ce-i acela un muzeu, d­ar ţi-ai îmbătat privirea cu me­lancolia carului cu boi, de pe drumurile de ţară, cu verdele Astăzi este sărbătoarea mili­oanelor de copii ai ţării, zi în care întregul nostru popor cins­teşte tînăra generaţie. Prin grija deosebită acordată de partid şi de stat educării tinerelor vlăsta­re, sute de mii de copii învaţă şi se formează ca viitori buni ce­tăţeni ai unei patrii care se transformă neîncetat, urcînd pe treptele tot mai înalte ale civili­zaţiei socialiste. Ziua de 1 iunie a acestui an găseşte tînăra generaţie angaja­tă in lupta pentru viitor. Este primul an cind la această mare sărbătoare a tinereţii participă „Şoimii patriei“, organizaţie care întruneşte pe cei mai tineri ce­tăţeni ai patriei. Creată prin transpunerea în fapt a hotărâri-,­lor Congresului al XI-lea al partidului şi ale Congresului edu­caţiei politice şi al culturii soci­aliste, „Şoimii patriei“ cuprinde copiii în vîrstă de 4—7 ani, şi urmăreşte educarea lor prin muncă şi pentru muncă, forma­rea lor în spiritul dragostei de patrie, partid şi popor. Deşi a trecut puţin timp de la înfiinţarea organizaţiei, se poate spune că ea şi-a făcut cu suc­ces apariţia in viaţa ţării. Ocro­tiţi cu cea mai mare grijă de societatea noastră, copiii noştri au asigurate toate condiţiile ma­teriale pentru a-şi însuşi cunoş­tinţele necesare intrării în viaţa socială. Cu sprijinul fraţilor lor mai mari, pionierii, ei se pregă­tesc pentru activitatea şcolară, participind la acţiuni comune, la vizite in şcoli pentru familiari­zarea cu cerinţele învăţăturii. In acelaşi timp, copiii participă, după puterile lor, la acţiuni de Înfrumuseţare a sălilor de clasă, grădiniţelor şi şcolilor, la îngri­jirea spaţiilor de joacă, la mun­ca patriotică pe parcelele din curţile grădiniţelor, in microcoo­­perativele agricole de producţie. Pentru dezvoltarea spiritului creator, cu sprijinul detaşamen­telor de pionieri, copiii participă la acţiuni de construcţie, la re­pararea şi întreţinerea în bune condiţii a jucăriilor şi a celorlal­te materiale din dotarea grădi­niţelor şi şcolilor, precum şi la activităţi tehnico-aplicative adec­vate viratei,­în cadrul cercurilor, atelierelor şcolare şi miniatelie­­relor din grădiniţe. Este mijlo­cul cel mai practic de a stimula imaginaţia, interesul pentru cu­noaştere, dragostea faţă de şcoală, organizaţie, faţă de învă­ţătură. Programul adoptat de organi­zaţie cuprinde activităţi politico­­educative dedicate unor eve­nimente din viaţa partidului, poporului şi a patriei,­­ îi educă pe copii în spiritul nor­melor eticii şi echităţii socialis­te, în cultivarea unor înalte ca­lităţi morale cum sunt spiritul de ordine şi disciplină, cinstea, hărnicia, respectul faţă de tradi­ţiile de luptă ale poporului. Ziua de 1 iunie a acestui an găseşte pe copiii din şcoli în ul­timele zile ale anului de învă­­ţămînt. Ca in fiecare an, în acest iunie bilanţier, ei au prilejul a se bucura de munca depusă in vederea creşterii nivelului de pregătire teoretică şi practică, a educaţiei patriotice, revoluţiona­re, socialiste. Premergător Foru­mului Naţional al pionierilor, ca in fiecare an, se desfăşoară in prezent pregătiri pentru foru­murile judeţene, prilej de trece- Const. Sîrbu (Continuare in pag. • 2-a) • • • 1 W • • Copiii tarii (Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Premieră tehnică românească „Staţia soarelui“. Astfel a fost denumită cea mai nouă unitate de producţie din ca­drul întreprinderii de produse ceramice din Jimbolia , ju­deţul Timiş. Noua secţie uti­lizează, pentru prima dată aici, ca agent termic de uscare a materialelor ceramice, ener­gia solară, captată cu ajuto­rul unei instalaţii tehnologice, concepută şi realizată de co­lectivul de producţie, în co­laborare cu oamenii de ştiinţă de la Institutul politehnic „Traian Vuia“ din Timişoara. De remarcat faptul că, pe a­­ceastă cale, durata de uscare a produselor ceramice se re­duce la jumătate faţă de cea înregistrată prin metode tra­diţionale, iar consumul de combustibil convenţional în­registrează o economie de pes­te 300 tone pe an (Agerpres). Bilanţ rodnic pe primele cinci luni ale anului Oamenii muncii români, ma­ghiari şi­ germani din judeţele Mureş, Covasna şi Harghita au intrat în ultima lună din primul semestru din acest an cu un spor de producţie, evaluat la peste 400 milioane lei. Succesul este rezul­tatul aplicării de către comitete­le oamenilor muncii din unităţi a peste 1 200 propuneri făcute de muncitori fruntaşi în producţie, maiştri, tehnicieni, ingineri, eco­nomişti, în adunările oamenilor muncii, propuneri care au vizat sporirea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii produse­lor, folosirea mai eficientă a ma­­şinilor-unelte, ca şi a spaţiilor existente. (Agerpres). Constructorii noilor locuinţe grăbesc ritmul execuţiei • In acest trimestru vor fi predate în Capitală 4 000 de apartamente în plus faţă de plan • Un record recent pe şantierele de blocuri din prefabricate : 30 de apartamente montate în 8 zile • O brigadă mo­del şi cîteva explicaţii ale performanţelor sale . De­viza constructorilor bucureşteni : „Calitatea lucrări­lor — certificatul competenţei noastre". Capitala ţării, greu încercată de seismul de la 4 martie, cu­noaşte acum febrilitatea acţiu­nilor de reconstrucţie şi, odată cu aceasta, zile şi nopţi de e­­fort pentru ca fondul locativ să fie sporit. Ne aflăm din nou printre constructori, in­­teresindu-ne ce posibilităţi e­xistă ca ritmul lucrărilor să fie cel impus de cerinţele momentului, la nivelul de ca­litate corespunzător exigenţe­lor actuale. Iată o primă apre­ciere, globală, făcută de direc­torul general adjunct al Centra­lei de construcţii-montaj , din municipiul Bucureşti, ing. Mi­­hai Ţenea, asupra rezultate­lor ce se obţin : — Constructorii de locuinţe bucureşteni cîştigă un avans mediu de 10—15 zile pentru fie­care bloc în ceea ce priveşte darea in folosinţă. In acest se­mestru vom preda beneficiarilor in total circa 14 000 apartamen­te, ceea ce înseamnă 4 000 apar­tamente in plus faţă de preve­derile de plan din sarcina cen­tralei noastre. Aş dori să con­semnaţi acest fapt nu ca pe un angajament ci ca rezultatul a­­nalizei amănunţite făcute asu­pra condiţiilor concrete de lu­cru pe şantiere. In trimestrul I au fost date in folosinţă 7 035 apartamente ; trimestrul II, aprilie-iunie, o perioadă cu timp mai favorabil, nu poate să reprezinte mai puţin.­­ Spre ce direcţii se concen­trează atenţia centralei dvs. pen­tru realizarea obiectivelor pre­văzute ? — Aş zice că această „con­centrare“ nu este un termen prea potrivit, iar ca metodă nu dă cele mai bune rezultate. Per­­miteţi-mi să explic acest punct de vedere. Asigurarea ritmu­lui de lucru pe care ni l-am propus presupune abordarea şi rezolvarea cu toată atenţia a tuturor problemelor care îl condiţionează, o activitate sus­ţinută la toate punctele de lu­cru. Darea în folosinţă a celor 14 000 de apartamente pe se­mestru presupune să predăm zilnic beneficiarilor un număr de apartamente echivalent cu un bloc de zece etaje cu două tronsoane, implicînd o puterni­că mobilizare de forţe materia­le și umane. Sporirea capacității de lucru Cornelia Preda (Continuare in pag. a 5-a) * w­eb Blocul G. 1 de pe bulevardul Păcii, la al cincilea nivel Foto : NICU VASILE Festivalul naţional„Cîntarea României Etapa republicană a artiştilor amatori (Relatări în pag. a 2-a) Harta fanarianalor meteorologica probabile. Amânunte In pagina a l-a Intilnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu preşedintele Partidului Muncitoresc Norvegian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit, marţi după-amiază, cu preşedin­tele Partidului Muncitoresc Nor­vegian, Reiulf Steen, care, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, face o vizită în ţara noastră. Oaspetele a fost însoţit de Bjorn Tore Godal, secretar al partidului pentru problemele internaţionale. La întrevedere au participat tovarăşii Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Şte­fan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Preşedintele Partidului Mun­citoresc Norvegian a adresat calde mulţumiri pentru invitaţia de a vizita România, pentru po­sibilitatea ce i-a fost oferită de a cunoaşte direct ţara noastră, unele realizări remarcabile din viaţa şi activitatea poporului român pe calea progresului eco­nomic şi social. In timpul convorbirii a fost exprimată de ambele părţi do­rinţa de a dezvolta relaţiile din­tre cele două partide în inte­resul popoarelor român şi nor­vegian, de a sprijini dezvoltarea colaborării dintre România şi Norvegia, in special a schimbu­rilor comerciale şi cooperării e­­conomice, precum şi conlucra­rea dintre cele două ţări pe plan internaţional. S-a subliniat necesitatea res­pectării dreptului fiecărui popor de a-şi hotărî în mod liber şi independent destinele sale, de a-şi alege calea propriei dezvol­tări economice şi sociale. Abordindu-se unele aspecte ale situaţiei actuale internaţio­nale,­­ s-a relevat rolul impor­tant care revine tuturor state­lor, ţărilor mici şi mijlocii, in soluţionarea în interesul po­poarelor a problemelor majore care confruntă omenirea. In a­­cest context, a fost manifestată dorinţa de a contribui la creş­terea rolului Organizaţiei Naţiu­nilor Unite, al altor organisme internaţionale sub egida O.N.U.d in rezolvarea acestor probleme. S-a exprimat hotărîrea celor două părţi de a acţiona pentru lichidarea subdezvoltării şi in­staurarea unei noi ordini eco­nomice mondiale, pentru înfăp­tuirea dezarmării şi, in primul rînd, a dezarmării nucleare, pentru destindere şi securitate internaţională. In timpul discuţiei, s-a evi­denţiat, de asemenea, necesita­tea ca apropiata reuniune de la Belgrad să se desfăşoare într-un spirit de înţelegere şi conlucra­re, fără confruntări, să ducă la realizarea de înţelegeri pentru înfăptuirea deplină a tuturor celor convenite la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa. In acest cadru, s-a subliniat importanţa deosebită pe care o are în lupta pentru pace şi progres social dezvolta­rea colaborării şi înţelegerii in­tre toate forţele muncitoreşti, progresiste, democratice, întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială, prie­tenească. PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAU­ŞESCU) Ministrul afacerilor externe al R. P. Mongole Marţi, 31 mai, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al­ Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe Mangalia Dughersuren, minis­trul afacerilor externe al Re­publicii Populare Mongole, care a făcut o vizită oficială de prie­tenie în ţara noastră. La primire au participat to­varăşii George Macovescu, mi­nistrul afacerilor externe, şi Traian Gârba, ambasadorul României la Ulan Bator. A fost de faţă Giambyn Niamaa, ambasadorul Mongo­liei la Bucureşti. Ministrul afacerilor externe al Mongoliei a transmis tova­răşului Nicolae Ceauşescu un cald salut din partea tovarăşului Jumjaaghiin Tedenbal, prim­­secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Revolu­ţionar Mongol, preşedintele Pre­zidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mol­gole, precum şi urări de succes, po­porului român în înfăptuirea Programului de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dez­voltate. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită tovarăşului Jum­jaaghiin Tedenbal un salut călduros, iar poporului mongol urarea de­­a obţine noi realizări in opera de construire a socie­tăţii socialiste. In cursul întrevederii, a fost apreciată cu satisfacţie evolu­ţia rodnică, mereu ascendentă, a relaţiilor de prietenie trai­nică, de solidaritate şi colabo­rare multilaterală dintre ţările, partidele şi popoarele noastre. Totodată, a fost exprimată do­rinţa comună ca, pe baza ho­tărârilor convenite­­ cu prilejul dialogului la nivel înalt, să se amplifice necontenit aceste ra­­porturi, in folosul construcţiei socialiste în România şi Mon­golia, spre binele ambelor ţări şi popoare, al cauzei generale a socialismului şi păcii in lume. A avut loc, de asemenea, un schimb de vederi în probleme actuale ale vieţii politice inter­naţionale. A fost reafirmată voinţa celor două partide şi ţări de a-şi aduce şi in viitor o contribuţie activă la întărirea unităţii şi colaborării ţărilor so­cialiste, a mişcării comuniste şi muncitoreşti, la adîncirea co­operării internaţionale, la efor­turile pentru asigurarea destin­derii şi securităţii în Europa şi în lume, la instaurarea unei noi ordini economice mondiale,, la soluţionarea problemelor contemporaneităţii in interesul popoarelor, al progresului, de­mocraţiei şi păcii, întrevederea­­ a decurs într-o atmosferă caldă, tovărăşească. * *5*»'*? gyp» jt'.f f# v Preşedintele Fundaţiei culturale americano-române Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, marţi di­mineaţa, pe Barbu Niculescu, preşedintele Fundaţiei culturale americano-române, care efec­tuează o vizită în ţara noastră. La primire a participat tova­răşul Cornel Burtică, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. A fost prezent Harry Barnes jr., ambasadorul S.U.A. la Bucureşti. Exprimînd vii mulţumiri pen­tru onoarea de a fi primit de şeful statului român şi posibi­litatea oferită de a vizita din nou România, oaspetele a arâ­­tat că este deosebit de impre­sionat de marile realizări ob­ţinute de poporul român in construcţia unei economii mo­derne şi a subliniat rolul de importanţă excepţională al pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu in ridicarea României, prestigiului ei în lume. Cu acest prilej, a fost expri­mată dorinţa de a intensifica schimburile pe tărîmul culturii pentru mai buna cunoaştere a valorilor spirituale ale poporu­lui român şi poporului ameri­can, pentru întărirea prieteniei şi colaborării dintre ele. Preşedintele Nicolae Ceauşescu apreciind activitatea Fundaţiei culturale americano-române­­ în promovarea colaborării cultu­rale româno-americane, in dez­voltarea bunelor relaţii dintre tării­ şi popoarele noastre, a transmis membrilor fundaţiei cele mai bune urări de succes. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească.

Next