România Liberă, iulie 1977 (Anul 35, nr. 10166-10191)
1977-07-01 / nr. 10166
Din cuvîntul participanţilor la dezbateri Proiectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat, precum şi cel referitor la impozitul agricol, elaborate din indicaţia şi sub conducerea directă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, fac parte integrantă din programul general stabilit de Congresul al XI-lea pentru continua perfecţionare a întregii noastre activităţi economico-sociale şi ridicarea neîntreruptă a nivelului de trai al întregului popor, a spus deputatul ŞTEFAN BOROŞ. Trăsătura definitorie a acestor proiecte, constă în făptui că ele pun un accent deosebit pe creşterea retribuţiei şi veniturilor directe ale oamenilor muncii. Astfel, aşa cum se remarca şi la Plenara Comitetului Central al partidului nostru, retribuţia este mai strins legată de activitatea proprie a fiecăruia, de gradul de calificare şi importanţa muncii desfăşurate, permiţind totodată fiecăruia să-şi gospodărească mai bine, potrivit propriilor dorinţi şi necesităţi cîştigurile sporite de care dispune. Proiectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire cuprinde reglementări de natură să asigure înfăptuirea în mai bune condiţiuni a principiului socialist de retribuire după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii depuse. La rîndul său, proiectul de lege privind impozitulîn agricultură, cuprinde forme şi metode noi de impunere a veniturilor din agricultură, care îmbină în mod armonios necesitatea cointeresării în continuare a cooperativelor agricole şi a celorlalţi producători în sporirea producţiei agricole, cu cerinţele simplificării modului de determinare a impozitului, întregul sistem de impozitare prevăzut în proiectul de lege ia în considerare un complex de factori ce vor influenţa pozitiv rezultatele generale ale cooperativelor agricole de producţie şi ale gospodăriilor cetăţenilor de la sate, stimulind creşterea producţiei agricole. In încheiere, deputatul a informat că în judeţul Neamţ planul producţiei globale industriale pe primul semestru a fost îndeplinit cu opt zile mai devreme, obţinîndu-se un spor de producţie de 350 milioane lei. Asemeni întregului popor, am luat cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de conţinutul proiectului de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire al unitaţilor socialiste de stat şi, in numele alegătorilor din circumscripţia nr. 3 Sighişoara, judeţul Mureş, permiteţi-mi să exprim deplina noastră adeziune faţă de prevederile acestui act normativ , a spus deputata ELENA GALEA. După ce a subliniat importanţa unor prevederi ale acestui proiect de lege, vorbitoarea şi-a exprimat convingerea că transpunerea în practică a prevederilor lui va determina o largă mobilizare a tuturor oamenilor muncii la folosirea superioară a potenţialului material, tehnic şi uman, din fiecare unitate economică şi pe această bază sporirea continuă a venitului naţional, care poate asigura temelia trainică şi mijloacele necesare pentru mărirea veniturilor directe ale lucrătorilor, punerea la dispoziţia populaţiei a unor cantităţi sporite de bunuri şi servicii de bună calitate. în încheiere, deputata a spus : Iată de ce cetăţenii pe care îi reprezint, luind cunoştinţă cu profundă satisfacţie şi bucurie de prevederile noilor măsuri, m-au împuternicit să exprim in acest înalt forum, ataşamentul lor faţă de partid, recunoştinţa deosebită pentru grija părintească pe care o poartă partidul, dumneavoastră personal, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, înfăptuirii neîncetate a unor condiţii tot mai superioare de muncă şi viaţă întregului nostru popor. Oamenii muncii de pe meleagurile Tirnavei Mari, de la întreprinderea de stofe Sighişoara unde îmi desfăşor activitatea, mobilizaţi de organizaţiile de partid, sunt angajaţi plenar cu întreaga lor fiinţă şi capacitate de muncă, neprecupeţind nimic pentru înfăptuirea neabătută a hotăririlor partidului şi statului nostru, a preţioaselor indicaţii date de către dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cu ocazia vizitelor de lucru efectuate in judeţul Mureş, pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă pe acest an ca şi pe întregul cincinal, împreună cu toţi locuitorii satelor patriei, ţăranii cooperatori, mecanizatorii, ceilalţi oameni ai muncii de pe ogoarele judeţului Timiş — români, germani, maghiari, sîrbi şi de alte naţionalităţi — au primit cu viu şi legitim interes proiectul legii privind impozitul agricol, care a fost supus dezbaterii publice, a spus deputatul MILOŞ JIVANOV. Promovînd o politică justă de industrializare a României socialiste, Partidul Comunist Român acordă aceeaşi atenţie şi agriculturii pornind de la ideea că sporirea producţiei vegetale şi animale va asigura satisfacerea în condiţii tot mai bune a cerinţelor de consum ale populaţiei, a necesităţilor industriei şi a altor nevoi ale economiei. Prevederile noului act legislativ răspund pe deplin cerinţelor obiective ale dezvoltării agriculturii. Conducerea partidului şi statului nostru a acordat şi acordă o atenţie deosebită creşterii fertilităţii solului — una din marile noastre bogăţii naţionale. In judeţul Timiş, ca de altfel şi în celelalte zone ale ţării, în anii socialismului au fost efectuate ample lucrări hidroameliorative, care au determinat scoaterea de sub influenţa excesului de umiditate a circa 480 000 ha. Fonduri de investiţii ce însumează 1,3 miliarde lei asigură, în actualul cincinal, efectuarea unor noi sisteme de desecare pe 52 000 ha şi completări în sistemele existente pe alte 108 000 ha. Direct interesaţi în creşterea fertilităţii pămintului, ţăranii cooperatori, toţi locuitorii satelor noastre, mobilizaţi de organizaţiile de partid şi consiliile populare, participă activ la amenajările de desecare, aducîndu-şi astfel contribuţia la crearea tuturor condiţiilor pentru obţinerea de recolte tot mai îmbelşugate. Nu încape nici o îndoială că adoptarea şi intrarea în vigoare a noii legi privind impozitul a m , 1' Pagina a 2-a — 1 iulie 1977 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI Expunerea la proiectele de legi privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi impozitul agricol prezentată de tovarăşul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor Vă rog să-mi permiteţi ca din însărcinarea Consiliului de Miniştri să supun spre examinare şi adoptare forului suprem legislativ al ţării proiectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi proiectul de lege privind impozitul agricol. Proiectele de legi care vă sunt prezentate spre examinare şi adoptare au fost elaborate din iniţiativa şi sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii, şi se înscriu în amplul program de perfecţionare continuă a organizării şi conducerii activităţii economice şi sociale. In acest context, prevederile din proiectele de legi menţionate vor contribui la perfecţionarea relaţiilor financiare, la crearea condiţiilor ca oamenii muncii să cunoască nemijlocit drepturile băneşti pe care trebuie să le primească pentru munca prestată, să exercite un control direct asupra modului de determinare a veniturilor ce li se cuvin, eliminîndu-se, totodată, formele şi metodele complicate de calcul al impozitelor, atît la unităţile de stat, cit și la cele cooperatiste. Proiectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat prevede desfiinţarea impozitului pe retribuţia individuală şi introducerea unui nou sistem simplificat, potrivit căruia impozitul urmează a fi calculat pe total unitate socialistă, prin aplicarea cotei de impozit stabilită prin lege la fondul total de retribuire al fiecărei unităţi. Potrivit indicaţiilor date de conducerea partidului, la elaborarea proiectului de lege s-a urmărit asigurarea, în condiţiile desfiinţării impozitului pe retribuţia individuală, a veniturilor nete pe care oamenii muncii le realizează in prezent. In consecinţă, în proiectul de lege se prevede că retribuţia tarifară de încadrare netă se stabileşte prin scăderea din retribuţia tarifară brută a impozitului aferent acesteia, astfel că fiecare om al muncii va primi o retribuţie netă egală cu cea actuală, pînă la majorarea retribuţiei în ramura sau sectorul respectiv de activitate. Sporul de vechime neîntreruptă in aceeaşi unitate nu va mai fi impozitat, iar cotele de spor existente, care rămin nemodificate, vor fi aplicate la retribuţiile tarifare fără impozit. De asemenea, se vor stabili fără impozit adaosul de retribuţie pentru depăşirea normelor de muncă, gratificaţiile şi toate celelalte drepturi de retribuire prevăzute de lege pentru munca prestată. Ca o consecinţă a desfiinţării impozitului pe retribuţia individuală, scutirile, reducerile şi majorările de impozit nu vor mai acţiona. In ce priveşte drepturile şi obligaţiile personalului muncitor care in prezent se determină in raport de anumite plafoane ale retribuţiei tarifare brute, ca de exemplu alocaţia de stat pentru copii, chiria şi altele, în proiectul de lege se prevede că acestea rămin nemodificate şi după aplicarea retribuţiilor tarifare fără impozit, atia timp cit nu se schimbă condiţiile pe baza cărora au fost stabilite. Plafonul de 1 500 lei venit mediu" lunar pe fiecare membru de familie, care dă dreptul la o locuinţă cu chirie din fondul locativ de stat, rămine, de asemenea, nemodificat, deci nu va fi redus cu impozitul aferent. Proiectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat cuprinde şi dispoziţii specifice referitoare la determinarea fondului de retribuire impozabil, cotele de impozit diferenţiate pe ramuri, subramuri şi activităţi între 14,50 şi 17,50 la sută, termenele de plată, precum şi îndatoririle unităţilor financiarbancare cu privire la controlul determinării şi plăţii impozitului. Programul Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism prevede pentru agricultură sarcini deosebit de importante privind sporirea continuă a producţiei vegetale şi animale, care să asigure satisfacerea în condiţii tot mai bune a cerinţelor de consum ale populaţiei, a necesităţilor industriei şi a altor nevoi ale economiei. Este cunoscut sprijinul material şi financiar pe care statul îl acordă agriculturii pentru mecanizare, chimizare, irigaţii, asigurarea cu seminţe şi animale de înaltă productivitate, precum şi pentru pregătirea de cadre calificate, care au stimulat hărnicia ţărănimii noastre, contribuind în mod hotărîtor la creşterea producţiei agricole şi, pe această bază, la sporirea veniturilor ţărănimii. Prin proiectul de lege privind impozitul agricol se propun forme noi de impunere a veniturilor din agricultură, care îmbină în mod armonios necesitatea cointeresării în continuare a cooperativelor agricole şi a celorlalţi producători în sporirea producţiei agricole, cu cerinţele simplificării modului de determinare a impozitului. Aşa cum rezultă din proiectul de lege, în locul impunerii veniturilor realizate de fiecare membru al cooperativelor agricole de producţie se introduce un impozit fix pe hectar diferenţiat pe trei categorii de folosinţă a terenurilor şi cinci zone de fertilitate, care va fi plătit de fiecare cooperativă agricolă de producţie. Impozitul este stabilit intre 30 şi 380 lei pe ha şi are în vedere stimularea, gospodăririi cu maximum de eficienţă a pămintului, punerea în valoare a potenţialului productiv al tuturor terenurilor, efectuarea la timp şi de calitate a lucrărilor agricole. Intrucît veniturile cooperativelor agricole sunt influenţate si de alţi factori, cum sunt gradul de dotare tehnică sau suprafaţa medie pe un cooperator, in proiectul de lege se prevede şi plata unui impozit pe fondul de retribuire care se repartizează membrilor cooperatori. Impozitul va fi stabilit, de asemenea, pe total cooperativă, cu cote diferenţiate între 3 şi 9 la sută, in funcţie de mărimea venitului mediu anual ce revine pe un cooperator. Acest venit mediu, va fi calculat avînd in vedere cooperatorii care au efectuat numărul minim de norme convenţionale stabilit de adunarea generală, ceea ce va determina participarea în mai mare măsură a cooperatorilor la executarea în bune condiții și la timp a lucrărilor agricole. In ce priveşte gospodăriile agricole ale populaţiei, proiectul de lege privind impozitul agricol prevede introducerea,in locul impozitului pe venit, care se calculează în prezent cu cote progresive, a unui impozit fix de 35 pină la 400 lei pe hectar, diferenţiat pe trei categorii de folosinţă a terenurilor şi pe cinci zone de fertilitate, ca şi în cazul cooperativelor agricole de producţie. Impozitul va fi plătit de toate gospodăriile, ceea ce va stimula creşterea producţiei agricole şi in gospodăriile care deţin suprafeţe mici de teren. In condiţiile introducerii impozitului fix pe hectar, veniturile realizate de gospodăriile agricole ale populaţiei din creşterea animalelor, din apicultură şi sericicultură nu vor fi impozitate, ceea ce va constitui un stimulent în sporirea numărului de animale şi a producţiei de carne, lapte, lină şi miere. Proiectul de lege privind impozitul agricol cuprinde şi reglementări referitoare la termenele de plată a impozitului, acordarea de amînări şi eşalonări, la plata impozitului în situaţii de pierdere a recoltei din cauza calamităţilor naturale, scutirea de impozit a suprafeţelor plantate cu vii şi livezi pînă la intrarea pe rod, precum şi dispoziţii cu caracter procedural. In condiţiile prevăzute în proiectul de lege privind impozitul agricol, se asigură, pe ansamblul economiei, acelaşi volum de încasări la bugetul de stat din impozitele plătite de cooperativele agricole de producţie şi gospodăriile agricole ale populaţiei. In cele două proiecte de legi s-a prevăzut că persoanele fără copii vor plăti, in locul actualei majorări de impozit, care se calculează la totalitatea veniturilor realizate, o contribuţie fixă lunară stabilită în mod diferenţiat, numai în raport de retribuţia tarifară de încadrare fără impozit sau, după caz, in raport de venitul realizat din munca prestată in cooperativele agricole de producţie sau de suprafaţa deţinută de gospodăriile agricole ale populaţiei. Se menţine astfel obligaţia persoanelor in virstă de peste 25 de ani, care nu au copii, de a contribui la constituirea fondurilor necesare formării şi pregătirii tinerei generaţii. Pe baza hotăririi Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 23 noiembrie 1976 şi corespunzător practicii partidului şi a democratismului profund al orlnduirii noastre socialiste, cele două proiecte de legi au fost publicate in presă şi supuse dezbaterii publice. Doresc să informez Marea Adunare Naţională că proiectele de legi au trezit un larg interes în rindurile oamenilor muncii, subliniindu-se preocuparea constantă a conducerii partidului nostru pentru îmbunătăţirea formelor şi metodelor de conducere şi planificare, care să asigure o eficienţă maximă in toate domeniile de activitate. Au fost făcute propuneri, din care au fost reţinute şi incluse in proiectele de legi cele de natură să contribuie la completarea şi precizarea mai clară a reglementărilor. încredinţat că cele două proiecte de legi care se înscriu in ansamblul de măsuri elaborat din iniţiativa şi sub conducerea nemijlocită a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru creşterea veniturilor populaţiei, pentru ridicarea pe o nouă treaptă de progres şi civilizaţie a întregului nostru popor, vor constitui pentru toţi oamenii muncii din industrie şi agricultură, din celelalte sectoare ale economiei naţionale, un nou şi puternic stimulent pentru înfăptuirea sarcinilor mari ce le revin în actualul cincinal pentru dezvoltarea economică şi socială a patriei, imi exprim convingerea că ele vor întruni adeziunea dumneavoastră unanimă agricol se va răsfringe favorabil asupra activităţii de folosire intensivă a tuturor terenurilor agricole, contribuind la creşterea producţiei vegetale şi animale. Lucrătorii ogoarelor bănăţene, m-au împuternicit ca, în numele lor, să-mi exprim incă odată acordul deplin cu prevederile proiectului Legii impozitului agricol. Actele normative dezbătute astăzi din înaltul for legislativ al ţării — a spus deputatul GHEORGHE BLAJ — au fost elaborate din iniţiativa şi sub îndrumarea directă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi, ca întreaga noastră legislaţie, reflectă pregnant spiritul creator, analitic, profund ştiinţific ce caracterizează întreaga politică de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a patriei spre comunism, exprimînd totodată acea permanentă, necesară şi neobosită activitatea conducerii partidului de a pune în acord deplin legile ţării cu realităţile, cerinţele şi obiectivele fiecărei etape de dezvoltare. Decretul adoptat recent privind sporirea retribuţiei personalului muncitor este o nouă şi concludentă dovadă a ceea ce reprezintă omul muncitor în patria noastră liberă, independentă şi suverană. El nu numai că a fost primit cu o deosebită satisfacţie şi recunoştinţă de toţi locuitorii judeţului nostru, dar, vă asigur, a stimulat puternic eforturile şi priceperea oamenilor muncii îndreptate spre realizarea exemplară a sarcinilor actualului cincinal. De la vizita de lucru pe care secretarul general al partidului a făcut-o in judeţul nostru şi pînă astăzi, noi şi noi colective au îndeplinit înainte de termen planul semestrial preliminîndu-se o producţie suplimentară de peste 150 milioane lei, de bună calitate, peste plan. Ascultind cuvîntarea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara C.C. al P.C.R., am avut din nou prilejul să reflectăm profund asupra criticilor îndreptăţite care au fost formulate în legătură cu neajunsurile care mai există în economia noastră. Unele lipsuri continuă să persiste şi în judeţul Bihor, unde îmi desfăşor activitatea. Reintorşi la locurile de muncă, vă asigurăm că vom depune toate eforturile pentru a descoperi noi rezerve pe linia productivităţii muncii, pentru mai buna folosire a capacităţilor, spaţiilor de producţie pentru a ridica eficienţa unităţilor economice. Subliniind faptul că în condiţiile introducerii impozitului fix pe hectar, veniturile realizate de gospodăriile agricole ale populaţiei din creşterea animalelor, din apicultură şi sericicultură nu vor fi impozate, vorbitorul a spus : Resimţim şi aici atenţia plină de grijă a conducerii partidului pentru locuitorii satelor noastre şi deopotrivă îndemnul adresat lor de a depune eforturi mai mari pentru sporirea numărului de animale şi a producţiei de carne, lapte, lină şi miere. La rîndul ei, deputata AURICA MUNTEANU a subliniat că proiectul legii privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat se înscrie în amplul proces de perfecţionare a organizării şi conducerii economice şi sociale şi va contribui atît la îmbunătăţirea relaţiilor financiare cit şi la crearea condiţiilor ca oamenii muncii să cunoască nemijlocit, drepturile băneşti pe care trebuie să le primească pentru munca prestată, să exercite un control direct asupra modului de determinare a veniturilor ce li se cuvin. In fapt, se dezvăluie astfel un nou element al democraţiei noastre socialiste largi şi deopotrivă, o dovadă a gradului înalt de conştiinţă al clasei muncitoare, al întregului popor. Atît eu, cît şi oamenii pe care îi reprezint în cel mai înalt forum legislativ — a arătat deputata — apreciem ca deosebit de importante prevederile, proiectului de lege, deoarece pe lingă simplificarea metodelor de calcul, creează posibilitatea să cunoaștem nemijlocit drepturile bănești pe care trebuie să le primim pentru munca pe care o prestăm şi totodată, să le gospodărim potrivit cu nevoile individuale, cu aspiraţiile fiecăruia. In încheiere, deputata a spus : Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită în încheierea lucrărilor Plenarei C.C. al P.C.R. a făcut o amplă analiză a rezultatelor obţinute, a scos în evidenţă principalele direcţii de acţiune pentru realizarea cu succes a cincinalului. Avem un plan echilibrat, avem posibilităţi pentru îndeplinirea sa exemplară, dar, aşa cum s-a arătat, avem încă rezerve nefolosite. De aceea, în ce ne priveşte vom analiza cu toată răspunderea, la fiecare loc de muncă, rezervele de care dispunem în privinţa folosirii utilajelor, vom întări ordinea şi disciplina, vom acţiona mai hotărît asupra educării tuturor oamenilor muncii, tineri şi vîrstnici în spiritul patriotismului socialist, al dragostei pentru muncă, al răspunderii pentru realizarea exemplară a sarcinilor ce ne revin. Proiectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuire al unităţilor socialiste de stat şi proiectul de lege privind impozitul agricol — a spus deputatul HORIA TATU — stabilesc pe o bază nouă, unitară, principiile de aşezare a acestor impozite, imbinînd armonios cerinţele simplificării modului de determinare a impozitelor respective, cu necesitatea sporirii rolului activ al acestor pîrghii financiare in stimularea oamenilor muncii pentru obţinerea unor rezultate superioare în activitatea desfăşurată, îmbunătăţirea sistemului de impozitare a retribuţiei conduce la eliminarea formelor şi metodelor complicate de calcul al veniturilor oamenilor muncii, la o mai raţională şi eficientă utilizare a personalului financiar specializat. Aş dori să subliniez faptul că retribuţia, inclusiv sumele ce urmează a fi acordate in cadrul majorărilor generale ale acesteia, potrivit programului partidului de creştere continuă a nivelului de trai al întregului popor, nemaifiind legată de aplicarea unui impozit, exprimă mai bine continua perfecţionare şi dezvoltare a relaţiilor de producţie, înfăptuirea in practică a principiului retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii, in spiritul eticii si echităţii socialiste. Introducerea unui impozit care va fi plătit de fiecare cooperativă agricolă de producţie. In locul actualului impozit care se calculează pentru fiecare cooperator, nu constituie o simplă schimbare a modului de calcul și percepere a impozitului ci constituie un sistem la baza căruia stă stimularea cooperatorilor in creşterea producţiei agricole. Impozitul fix pe hectar va stimula cooperativele agricole de producţie să folosească cu maximum de randament toate suprafeţele pe care le deţin. In ce priveşte gospodăriile agricole ale populaţiei, consider că prevederile proiectului de lege referitoare la introducerea impozitului fix pe hectar, diferenţiat pe zone de fertilitate şi categorii de folosinţă a terenurilor agricole, sunt de natură să constituie un stimulent notabil în creşterea producţiei agricole pe toate terenurile, indiferent de mărimea acestora. Deputatul GHEORGHE DINU a evidenţiat că ceea ce caracterizează in cel mai inart grad proiectele de lege supuse înaltului for legislativ este promovarea tot mai accentuată a spiritului de echitate socialistă, ele dovedind o dată în plus, grija permanentă pe care partidul şi statul nostru o poartă Îmbunătăţirii continue a condiţiilor de viaţă ale celor ce muncesc, creşterii bunăstării Întregului popor. Urmărindu-se aplicarea cu fermitate a principiilor eticii şi echităţii socialiste, în proiectul de lege s-a prevăzut ca angajaţii care obţin rezultate deosebite in muncă să poată obţine venituri suplimentare neimpozabile sub forma adaosului de retribuţie pentru depăşirea normelor de muncă, gratificaţiilor etc. Se creează astfel practic posibilitatea ca oamenii muncii să-şi gospodărească după cum cred de cuvinţă, veniturile obţinute din munca prestată, pentru satisfacerea nevoilor lor materiale şi spirituale. Referindu-se în continuare la proiectul de lege privind impozitul agricol, vorbitorul a subliniat că acesta preconizează o reducere a cotei de impozit faţă de normele în vigoare, stabilite în anul 1968, cu toate că producţia şi, respectiv, veniturile realizate de membrii cooperatori au crescut continuu în această perioadă. Astfel, în judeţul Prahova cele 95 de cooperative agricole au stabilit pe anul 1977 la veniturile planificate un impozit de peste 26 milioane lei, iar după calculul efectuat in condiţiile noii legi, atît ca impozit fix la hectar, cît şi impozitul asupra fondului de retribuire a muncii prestate de membrii cooperatori, suma de plată drept impozit ar fi de circa 24 milioane lei. Sumele rămase la dispoziţia cooperativelor agricole de producţie pot fi folosite atît pentru creşterea fondului de dezvoltare, cît şi pentru sporirea retribuţiei membrilor cooperatori. Spre deosebire de actualul sistem de impunere a veniturilor din agricultură, noua reglementare nu mai prevede impozitarea animalelor, contribuind în acest fel la creşterea numărului de animale şi a producţiei de carne, lapte, lină, ouă etc. Consider că noua lege privind impozitul agricol va contribui la îmbunătăţirea sistemului de impunere şi la crearea unor condiţii noi de creştere a producţiei agricole, la mai buna aprovizionare a oamenilor muncii din ţara noastră. Inscriindu-se in cadrul preocupărilor conducerii de partid şi de stat pentru perfecţionarea sistemului financiar, a reliefat deputatul CONSTANTIN HERESCU, proiectul de lege privind impozitul agricol conduce la simplificarea modului de calcul şi, îndeosebi, la stimularea cooperativelor agricole şi a gospodăriilor populaţiei pentru utilizarea cît mai judicioasă a terenului, pentru creşterea producţiei vegetale şi animale. Caracterul stimulator al prevederilor acestui proiect de lege se relevă sub numeroase aspecte. Consider necesar să subliniez în acest sens faptul că, în cooperativele agricole, suprafeţele ocupate de construcţii nu sunt supuse impozitării ; suprafeţele plantate cu pomi şi vii sint impozitate incepînd cu primul an următor celui în care intră pe rod ; impozitul fix pe hectar se plăteşte eşalonat, in fiecare trimestru, pe măsura obţinerii şi valorificării producţiei pentru plata cu anticipa impozitului stabilit, beneficiază de o reducere la sută din impozitul anual, acesta se achită în total pînă la 31 martie. Cu prive gospodăriile populaţiei, suprafeţele ocupate de construcţii, precum şi curţile, în limitele prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare nu sunt supuse impozitării ; plantaţiile de pomi şi vii sunt impozitate începind cu primul an următor anului intrări pe rod ; nu plătesc nici un fo de impozit pentru animalele de muncă şi producţie, păsările decurte, precum şi pentru valorificarea altor resurse ale ţăranilor cum ar fi activitatea în apicultură şi sericicultură sa din valorificarea produselor culese din natură. Totodată, asigur Marea Adunare Naţională, pe dumneavoastră, mult stimate tovarăşe preşedinte al Republicii, că ţăranii cooperatori şi producătorii agricoli din zona necooperativizată sunt hotărâţi să muncească cu toată hărnicia şi priceperea, aşa cum ne-aţi cerut la Congresul ţărănimii, la recenta plenară a Comitetului Central al partidului, pentru a obţine recolte tot mai bogate, corespunzător cu sarcinile mari stabilite la recent Plenară a Comitetului Central de Comitetul Politic Executiv pentru executarea la timp şi fără pierderi a lucrărilor din campania agricolă de vară. Oamenii muncii din judeţul Alba au primit cu deosebită satisfacţie şi bucurie programei adoptate de Comitetul Politic, Executiv al C.C. al P.C.R., cu privire la măsurile stabilite ir. vederea creşterii mai accentuate a nivelului de trai al populaţie in cincinalul 1976—1930 — î spus deputatul IOAN IANCU Noile măsuri stabilite de ducerea partidului şi statului nostru, din iniţiativa personală a secretarului general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reflectă incă o dată, în mod concludent şi edificator, grija deosebită ce se manifestă permanent pentru creşterea nivelului de trai material şi spiritual al poporului. Prin sistemul de retribuire şi impozitare statul nostru asigură cu prioritate creşterea continuă a ponderii veniturilor directe în veniturile totale ale oamenilor muncii. Studiind cu atenţie prevederile proiectului de lege se constată şi de această dată spiritul de echitate socialistă, grija neabătută faţă de om şi nevoile sale, preocuparea permanentă pentru creşterea gradului de civilizaţie a întregului popor. Şi acest proiect de lege face dovada preocupărilor partidului pentru reducerea, simplificarea şi raţionalizarea diferitelor activităţi ale statului, pentru perfecţionarea relaţiilor dintre cetăţean şi organele administrative. Colectivul de oameni al muncii în care îmi desfăşor activitatea trage şi din aceste măsuri concluzia necesităţii îmbunătăţirii propriilor activităţi şi sporirii contribuţiei la dezvoltarea judeţului şi a patriei. In numele cetăţenilor din Circumscripţia nr. 3 Cugir, pe care o reprezint — a spus in încheiere vorbitorul — ne angajăm că nu vom precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea integrală şi în mod exemplar a tuturor sarcinilor ce ne revin, pentru a ne aduce o contribuţie cit mai mare la îndeplinirea programelor de măsuri menite să contribuie la creșterea continuă a nivelului de trai al poporului nostru, la înfăptuirea Programului adoptat de Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român. NAJIONA Raportul comun al comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale prezentat de deputatul Ilie Şalapa Elaborate din iniţiativa şi sub directa îndrumare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cele două proiecte de legi răspund nu numai unor cerinţe majore de simplificare a unor operaţiuni de calcul numeroase şi complicate, ce solicită un mare volum de muncă, simplificare care are şi ea o mare importanţă economică, dar răspund în acelaşi timp şi cerinţelor actuale de stabilire a unor relaţii mai directe în ce priveşte munca depusă şi retribuţia primită. Comisiile constată că, aşa cum s-a stabilit de Plenara C.C. al P.C.R., din noiembrie 1976, Proiectul de lege privind impozitul pe fondul total de retribuţie prevede ca pe viitor, in locul impozitului calculat pentru fiecare persoană, să se introducă impozitul pe fondul total de retribuţie, determinat pe baza unor cote medii, diferenţiate pe ramuri ale economiei naţionale şi plătit de unităţile socialiste. Totodată, proiectele de legi conţin prevederi ce constituie un act de justiţie socială, stabilind o anumită contribuție pe care urmează să o plătească persoanele fără copii, ținind seama că şi aceste persoane trebuie să participe la constituirea fondurilor sociale necesare pentru formarea şi pregătirea tinerelor generaţii. Proiectul legii privind impozitul agricol conţine prevederi de mare importanţă pentru stimularea cooperativelor agricole de producţie şi a gospodăriilor agricole ale populaţiei în utilizarea cit mai judicioasă a fondului funciar, creşterea randamentelor pe unitate de suprafaţă, sporirea numărului de animale. Comisiile au constatat că, în locul unor operaţii complicate de stabilire a impozitelor, in proiectul de lege se prevăd modalităţi simple şi directe de aşezare a impozitului agricol. Comisiile îşi exprimă convingerea că introducerea in viitor a impozitului fix pe hectar şi renunţarea la impozitarea veniturilor realizate de gospodăriile agricole ale populaţiei din creşterea animalelor şi păsărilor, din apicultură şi sericicultură, vor constitui un puternic stimulent pentru mărirea producţiei de carne, lapte, lină şi alte produse ceea ce va contribui la o mai bună satisfacere a cerinţelor economiei şi populaţiei. Apreciind că ambele proiecte de legi vor duce la simplificarea unui important volum de operaţii, la o îmbunătăţire a relaţiilor finanicare în economie şi la o mai echitabilă reglementare în ce priveşte impozitarea veniturilor, comisiile Marii Adunări Naţionale le-au avizat, în unanimitate, favorabil şi recomandă Mării Adunări Naţionale adoptarea lor in forma in care au fost prezentate. Expunerea prezentată de tovarăşul Proiectele de legi privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, pensiile ţăranilor cooperatori şi pensiile ţăranilor cu gospodării individuale din zonele necooperativizate, supuse dezbaterii înaltului forum legislativ al ţării, se încadrează in prevederile Programului partidului şi statului nostru cu privire la creşterea continuă a nivelului de trai al populaţiei, elaborat din iniţiativa şi sub conducerea nemijlocită a secretarului general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Măsurile prevăzute în aceste proiecte de legi sunt o urmare firească a realizării măreţelor obiective stabilite de cel de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român cu privire la creşterea potenţialului economic al ţării, a succeselor obţinute de oamenii muncii din fabrici şi de pe ogoare, din toate ramurile producţiei materiale, în creşterea sistematică şi in ritmuri înalte a producţiei, productivităţii muncii sociale şi a venitului naţional, temelia trainică a ridicării necontenite a nivelului de trai al poporului, a asigurării unor condiţii de muncă şi de viaţă tot mai bune, pentru toate categoriile de oameni ai muncii. Prin proiectele de legi propuse se instituie un sistem generalizat şi unitar de pensii care constituie o realizare de mare însemnătate socială, avind menirea să asigure, în spiritul dreptăţii sociale şi umanismului societăţii noastre, ca fiecare om al muncii, ajuns la o virstă înaintată şi care nu mai participă la activitatea productivă. Să dispună de mijloacele de existenţă necesare, in raport cu calitatea, cantitatea şi importanţa socială a muncii prestate în perioada activă. Astfel, pentru prima oară în istoria poporului nostru, toate categoriile de cetăţeni care au prestat o muncă sunt cuprinse în sistemul de pensionare. Conceput cu grijă profundă faţă de om, acest sistem asigură tuturor celor ce muncesc o existenţă demnă, clădită pe muncă şi se răsfringe binefăcător asupra întregii populaţii a ţării. La elaborarea acestor proiecte de legi s-au avut în vedere, totodată, ritmurile înalte de dezvoltare şi în viitor a economiei noastre naţionale, pe baza celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane şi — in aceste condiţii — satisfacerea nevoilor mereu sporite de forţă de muncă, îndeosebi calificată şi cu o bogată experienţă, necesară tuturor sectoarelor de activitate economico-socială. In legătură cu proiectul legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, semnalăm atenţiei dv. faptul că pensia se acordă in raport de vechimea în muncă, de aportul fiecăruia în procesul creării bunurilor materiale şi spirituale, fiind considerată ca o continuare a dreptului la retribuire. Se realizează astfel o mai bună corelare între nivelul pensiilor şi cel al retribuţiilor, intre pensiile mici şi cele mari, asigurîndu-se totodată, un raport mai echitabil între ceea ce a realizat o persoană prin munca prestată in timpul activităţii şi ceea ce obţine după pensionare. De asemenea, este de menţionat că prin noul sistem de pensii s-a urmărit eliminarea unor inechităţi, precum şi a unor greşeli comise în trecut. Prevederile proiectului de lege, potrivit cărora persoanele care au împlinit virstă de 62 ani, bărbaţii, şi 57 ani, femeile, au posibilitatea, dacă doresc, să desfăşoare activitatea incă 3 ani în cadrul aceleiaşi unităţi, stimulează răminerea în muncă pe o perioadă mai îndelungată de timp a personalului muncitor, care poate astfel să-şi aducă in continuare o contribuţie valoroasă la dezvoltarea potenţialului economic al ţării. De asemenea, persoanele care beneficiază de încadrare în grupele I şi II şi care, pe baza vechimii au dreptul să se pensioneze, mai înainte de împlinirea, vîrstei prevăzute de lege, pot lucra în continuare, la cererea lor, în alte locuri de muncă mai uşoare, urmînd ca această din urmă perioadă să fie considerată ca activitate prestată în aceeaşi grupă de muncă. Aceste prevederi creează pentru oamenii muncii posibilitatea de a beneficia atît de majorările ulterioare ale retribuţiilor, care constituie baza de calcul a pensiei, cît şi de un spor de 0,5 la sută pentru fiecare an lucrat peste perioada minimă stabilită, iar pentru cei încadraţi în grupele I şi II de muncă, şi de suplimentarea vechimii. Această reglementare se întemeiază pe realitatea obiectivă, confirmată şi de recentul recensământ al populaţiei, şi anume creşterea considerabilă a duratei medii de viaţă, care a ajuns la 70 ani şi a longevităţii profesionale, datorită menţinerii capacităţii de muncă. Ea dă astfel satisfacţie şi dorinţei tot mai frecvent exprimate a unor oameni ai muncii de a-şi continua activitatea şi după împlinirea vîrstei de pensionare. Legea prevede însă şi posibilitatea, pentru cei care doresc, să-şi înceteze activitatea la împlinirea vîrstei de 60 ani, bărbaţii, şi 55 ani femeile, dacă au vechimea necesară. Caracterul profund umanist de care este pătruns proiectul acestei legi este exprimat și in prevederile referitoare la persoanele devenite inapte de muncă. Astfel, se stabilește că beneficiază de pensie de invaliditate pentru gradul I sau II persoanele care și-au pierdut total, sau in cea mai mare parte, capacitatea de muncă, prin accidente de muncă, boli profesionale sau alte boli contractate în timpul cit erau încadrate in muncă, cuantumul acesteia fiind diferenţiat şi în raport de vechimea in muncă. Faţă de cei care din aceleaşi cauze şi-au pierdut numai parţial capacitatea de muncă, deci care pot continua activitatea profesională , unităţile au obligaţia de a le asigura locuri de muncă corespunzătoare. Un alt capitol al legii se ocupă de pensia suplimentară. In conformitate cu prevederile legii, se statuează principiul potrivit căruia toate persoanele încadrate în muncă contribuie cu cite 2 la sută din retribuţie pentru care obţin o pensie suplimentară care, in raport cu anii de contribuţie, ajunge pînă la 12 la sută. Pentru prima dată se introduce şi posibilitatea dea obţine o pensie suplimentară sporită, ce poate ajunge, pină la 18 la sută pentru cei care contribuie benevol cu încă 2 la sută din retribuţie. Un element nou il constituie şi măsurile prevăzute de lege pentru scoaterea pensionării de sub imperiul strict administrativ. Prin instituirea comisiilor de pensii şi asigurări sociale in unităţi, ca şi la nivel judeţean şi central, în care se asigură o largă reprezentare a oamenilor muncii, se realizează democratizarea activităţii, în acest domeniu, care face posibilă efectuarea unui control riguros în aplicarea corectă a legii. In spirit larg umanitar se reglementează şi acordarea de alte drepturi de asigurări sociale , asistenţă medicală şi medicamente pe timpul internării in spital în mod gratuit, concedii în caz de maternitate şi pentru îngrijirea copiilor bolnavi, tratament ambulatoriu sau în staţiunile balneoclimatice. Referitor la proiectul legii privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie, subliniem caracterul stimulativ al acestuia pentru dezvoltarea producţiei în cooperativele agricole de producţie şi pentru creşterea cantităţilor de produse livrate fondului de stat. în acest sens, este semnificativ modul în care este reglementată formarea fondurilor necesare plăţii pensiilor şi a celorlalte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie. Aceste fonduri se constituie din contribuţia cooperativelor, a asociaţiilor intercooperatiste, precum şi din contribuţia statului, stabilită la valoarea produselor agricole livrate la fondul de stat de către unităţile agricole cooperatiste, sau de către cooperatori. Cuantumul pensiilor este diferenţiat după veniturile realizate de cooperatori, după volumul de produse livrate la fondul de stat, după funcţia îndeplinită şi sectorul de activitate în care au lucrat cooperatorii, promovindu-se astfel şi în acest domeniu principiile repartiţiei după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii. Legea reglementează posibilitatea pentru membrii cooperatori de a cumula pensia cuvenită pentru vechimea în muncă în unitatea agricolă cooperatistă, cu pensia pe care o primesc din sectorul asigurărilor sociale da (Continuare in pag. o 3-a) Ia proiectele de legi privind pensiile Gheorghe Pană, președintele Consiliului Central al U.G.S.R., ministrul muncii. i, România liberă