România Liberă, august 1977 (Anul 35, nr. 10192-10217)
1977-08-01 / nr. 10192
ANUL XXXV Nr. 10192 6 pagini 30 bani program concret de acţiune Iniţiative pentru asigurarea forţei de muncă pe şantiere în judeţul Timiş există o valoroasă experienţă, încă din anii precedenţi, în ceea ce priveşte executarea unor lucrări de investiţii în regie proprie, de către unităţile economice beneficiare. Volumul acestora, prevăzute de altfel şi în planul, anual de investiţii, totalizează, în 1977, suma de 257 milioane lei, multe dintre ele , realizîndu-se în cele mai bune condiţii. S-ar putea da, în acest sens, nenumărate exemple de unităţi industriale şi agricole care au înţeles cu toată răspunderea această sarcină majoră care stă, la ora actuală, în faţa economiei noastre naţionale în contextul creşterii intr-un ritm fără precedent a volumului de investiţii. Această iniţiativă a fost nu numai bine venită, dar şi imperios necesară. Ea urmăreşte, îndeosebi, efectuarea unor lucrări de dezvoltare a capacităţilor productive, unele modernizări şi alte lucrări mai mici ca volum dar de mare necesitate. Or, realitatea a dovedit că aceste obiective pot fi realizate de către unităţile beneficiare, cu forţe proprii, • în condiţii de maximă eficienţă economică, ele nepresupunînd neapărat preluarea lor de către organizaţiile de construcţii specializate, acestora dîndu-li-se posibilitatea de a-şi concentra forţele pe marile şantiere, în urma recentelor indicaţii date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Congresul consiliilor oamenilor muncii, această activitate de realizare a unor investiţii de către beneficiari, în regie proprie, a cunoscut un nou şi puternic impuls. Ca urmare a unor analize întreprinse de organele judeţene de partid, în colaborare cu unităţile economice şi organizaţiile de construcţii-montaj, au fost identificate noi şi importante rezerve umane care să vină în sprijinul şantierelor de investiţii industriale, construcţii de locuinţe şi obiective social-culturale. O primă măsură a analizei efectuată în cadrul Biroului comitetului judeţean de partid a fost aceea ca un număr de 19 obiective — care totalizează o valoare de 35,5 milioane lei — să fie pre-0 O experienţă bună ce va fi continuată în acest an cu şi mai multă perseverenţă . In judeţul Timiş vor fi executate în acest an, de unităţile beneficiare, în regie proprie, lucrări în valoare de aproximativ 257 milioane lei . Pe şantierul noului Combinat petrochimic din Timişoara lucrează 135 muncitori de la Întreprinderea „Solventul“ . Lucrări executate prin muncă patriotică pe şantierele de locuinţe, luate de unităţile beneficiare pentru a fi realizate în regie proprie. De asemenea, s-a trecut neîntîrziat la detaşarea din unităţile industriale şi agricole a 1 425 muncitori, din care 838 calificaţi, din rîndurile personalului administrativ şi neproductiv. Pentru întreprinderea „Solventul“, bunăoară, unde se află în construcţie un obiectiv de mare însemnătate economică — combinatul petrochimic — au fost detaşaţi nu mai puţin de 135 muncitori care vor lucra efectiv pe şantier. în felul acesta, după cum ne informează inginerul Ştefan Ferencz, directorul unităţii, vor putea fi executate suplimentar lucrări de construcţiimontaje ce depăşesc valoarea de 4,5 milioane lei. Aceasta va permite, pe lingă recuperarea unor restanţe, urgentarea punerii în funcţiune a uneia dintre instalaţiile de bază ale investiţiei. Alte forţe importante au sosit în ajutorul constructorilor şi pe şantierele fabricii de zahăr, ale întreprinderii de aparate electrice de măsurat, Tehnometal, Electro-Timiş, intreprinderea mecanică etc. Un ajutor substanţial vor primi şi şantierele de locuinţe din judeţ, care şi-au suplimentat forţele cu 380 de muncitori ce vor lucra efectiv la aceste obiective. în acelaşi timp, alţi aproape 4 000 de lucrători din 58 de întreprinderi ale judeţului au hotărît să dea zilnic o mînă de ajutor constructorilor, după orele de program, efectuînd astfel un important volum de lucrări prin muncă patriotică. Această forţă de muncă va fi concentrată, îndeosebi, la efectuarea lucrărilor de finisare a locuinţelor, dar şi la cele edilitar-gospodăreşti, de construire a căilor de acces şi de înfrumuseţare a noilor cartiere. Lor li se vor adăuga alţi aproape 13 000 elevi şi studenţi care, în perioada vacanţei,vor fi prezenţi pe şantierele cele mai importante din judeţ. Să notăm, în final, că pe baza acestor importante forţe umane venite în sprijinul şantierelor au putut fi refăcute graficele de execuţie pe obiective, astfel încît să poată fi recuperate, în cel mai scurt timp, restanţele înregistrate pe unele şantiere în primul semestru al anului: Ion Medoia • ';'-V Hotârîrile Congresului consiliilor oamenilor muncii — Fişe monografice istorie Buzău, contemporană Suprafaţa : 6072 km.p. = 2,5 la sută din suprafaţa ţării, 2,7 din suprafaţa agricolă şi 2,7 din suprafaţa arabilă. Populaţia : 508 387 locuitori. Densitatea populaţiei : 83,7 locuitori pe km.p. Relief : variat : muntos în Nord (munţii: Vrancei, Buzăului) o zonă deluroasă subcarpatică (Ciolanu, Istriţa), şi cîmpie în Sud (Cimpia Buzăului). Aşezare : judeţul Buzău se află în punctul de interferinţă al Munteniei cu Moldova şi Transilvania. Istorie. Săpăturile arhelogice atestă că ţinutul era locuit de la sfîrşitul paleoliticului şi că aici îşi are leagănul una din cele mai însemnate culturi *din epoca bronzului — cultura Sărata Monteoru, străvechi atestat al civilizaţiei tracice. Prima atestare documentară a Buzăului şi a împrejurimilor sale datează din 912. în ţinutul Buzăului a fost descoperit tezaurul Cioşca cu puii de aur. Reşedinţă domnească în timpul domniei lui , Alexandru Aldea (1432) şi Radu cel Frumos (1470). Anul trecut ,municipiul a aniversat împlinirea a 1 600 de ani de la prima sa menţiune documentară. . ... ■ Dezvoltarea social-economică : Producţia globală industrială era în 1944 de 195 milioane lei, în 1969, de 2,6 miliarde lei (de 18 ori mai mare), în 1970, a crescut la 3,5 miliarde lei, iar în anul 1975 la peste 9 miliarde lei. în prezent, industria judeţului Buzău realizează întreaga producţie din perioada 1943/1944 în mai puţin de şase zile. Dacă în 1950 în judeţ erau mai puţin de 30 000 de angajaţi, în prezent numărul lor s-a ridicat la peste 100 000, numai în cincinalul 1971—1975 creîndu-se 27 000 noi locuri de muncă. Faţă de 1950 producţia industrială este în prezent, de 21 de ori mai mare, producţia agricolă de 2,9 mai mare iar venitul naţional de 10,3 ori mai ridicat. In 1976 s-a realizat cea mai mare producţie de cereale din istoria acestor locuri. Locul întii pe ţară acordat municipiului Buzău (1975) in întrecerea patriotică pentru înfrumuseţarea şi gospodărirea oraşelor. Participareala producţia naţională : 50 la sută din producţia de electrozi a ţării ; singuri producători de aparate de cale pentru ramificaţiile C.F.R. ; producători de parbrize pentru maşini ; utilaj tehnologic pentru industria chimică, metalurgică, petrolieră. Una din amintirile ciudate ale copilăriei mele intr-un cunoscut cartier industrial bucureştean este fascinaţia pe care grupul nostru de copii o trăia la poarta unui mare depozit de sticlărie. Era acolo — sau ni se părea nouă — un adevărat depozit de minuni. Culorile, sticla multă, geamurile, totul ne aducea în pragul unei aventuri ciudate. Ne aventuram uneori în curtea lui şi priveam stivele de sticle împinzite cu talaş şi tăceam îndelung imaginind procesul feeric al apariţiei lor pe lume. Poate funcţiona ecoul vestitelor palate de cleştar din basme. Cert e că, întotdeauna, rămîne un loc în care realitatea intervine şi modifică surprinzător imaginea noastră despre astfel de locuri miraculoase cum pare, de pildă, o fabrică de geamuri. La Buzău, unde funcţionează cea mai mare fabrică de geamuri din ţară („poate, nu atit de mare cit de complexă“, precizează directorul, inginerul Andrei Corneanu imaginea este a unui laborator colosal în care produsele de sticlă îmbină deopotrivă aspectul industrial cu cel artistic. Media de vîrstă a angajaţilor este de 25 ani şi şi trei luni. Acest colectiv tînăr a reuşit în ultimul timp citeva performanţe — cărora directorul Corneanu preferă să le spună „premiere“ de talie internaţională. Să vedem despre ce este vorba: în primul rînd, în acest an au fost realizaţi parametrii principali la secţiile principale ale fabricii (oglinzi, geam securizat), parametri pe care firmele străine nu le-au putut realiza încă. Faptul a fost posibil, ni se explică, in urma unor modificări şi inovaţii aduse de inginerii fabricii. S-au realizat, în premieră, pe ţară „geamuri securizate subţiri, de 3,5 mm, foarte solicitate la export. Au fost realizate lunete Tia Serbanescu (Continuare în pag. a 5-a) Imagine din zona industfistă a orașului Buzău. Proletari din toate ţările, uniţi-va! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Irigaţiile în actualita tile toride. Consumul de apă al culturilor prăşitoare este mare. In acelaşi timp rezervele de apă din sol scad. Cu puţine excepţii, in citeva zone a plouat, în alte zone, acolo unde există amenajări şi precipitaţiile •întîrzie, plantele pot fi ajutate prin irigaţii. Ziarul nostru s-a mai ocupat de această problemă. Dacă revenim o facem întrucit se dovedeşte în continuare că această acţiune de maximă actualitate nu este tratată în anumite unităţi agricole cu importanţa cuvenită. Dar să vedem în amănunt despre ce este vorba. Săptămînal reprezentanţii întreprinderilor de exploatare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare se întîlnesc cu beneficiarii (conducerile cooperativelor agricole de producţie şi ale întreprinderilor agricole de stat) şi stabilesc suprafeţele care trebuie să primească apa. La determinarea acestor suprafeţe se are în vedere în primul rînd deficitul de apă din sol. Mai trebuie adăugat că numărul hectarelor care se irigă este un punct de vedere comun al celor care livrează apa şi al celor care o folosesc. Cind se face bilanţul, însă, se constată că o anumită suprafaţă s-a programat pentru a primi apă şi alta (întotdeauna mai mică) a primit-o efectiv. Iată, de pildă, în perioada 23-29 iulie cele două părţi de care aminteam au căzut de acord că trebuie irigată o suprafaţă de aproape 400 000 hectare. Rezultatul ? Apa a ajuns doar pe 314 000 hectare. Spuneam că în unele zone au căzut precipitaţii care au îmbunătăţit rezerva de apă din sol (evident, nu la nivel optim), în Arad completarea umidităţii solului prin precipitaţii s-a realizat pe 3 000 hecare, în Dolj, pe 29 500 hectare, în zona Caracal pe 5 400 hectare. In total aceste suprafeţe se ridică la 38 000 hectare. Adăugîndu-le la suprafaţa irigată (314 000) rezultă că din cele 400 000 hectare circa 48 000 hectare nu au fost aprovizionate cu apă din motive nejustificate. Sînt întreprinderi unde se poate spune că munca a fost bine organizată, ceea ce a făcut ca pe suprafeţele prevăzute pentru irigat apa să fie pulsată efectiv. Este cazul întreprinderilor din Brăila, Craiova şi Galaţi. Există însă şi un revers al acestei situaţii. Să urmărim situaţia realizărilor pe săptămîna trecută in cîteva întreprinderi. — în hectare — Datele din tabel sunt, credem, concludente. Nu este vorba de neirigarea citorva sute de hectare pe raza unei întreprinderi, ci de mii de hectare pe care culturile aşteaptă „însetate“ apa. De ce una le stabileşte şi alta se petrece in fapt ? Cauzele nerealizărilor sunt diverse şi ţin în primul rind de defecţiunile în organizarea muncii. De fapt, multe conduceri ale unităţilor agricole, pentru a explica modul defectuos in care lucrează, au găsit o formulă de scuză : „nu avem oameni“. Explicaţia nu este corectă întrucit în această perioadă cooperatorii din fermele de cîmp nu au de făcut decit să elibereze terenul de paie. Pentru această lucrare nu este nevoie, însă, de toată suflarea satelor. Ca urmare, există suficiente brațe care să fie antrenate la irigarea culturilor. Adevărul este că 24 609 hectare nu s-au irigat nu din cauza lipsei oamenilor, ci pentru că agregatele de aspersiune, aripile de udare, stau în magazii. Alte suprafeţe n-au prigaţii să fie utilizate intens, ceea ce presupune ca apa să ajungă la culturi zi şi noapte, iată cîteva din măsurile care se consideră necesar a fi luate de urgenţă : în amenajările pentru irigaţii trebuie să se pună în funcţiune toate instalaţiile şi echipamentele de udare; • agregatele de aspersiune, aripile de udare, seturile de butul pentru irigarea prin brazde să fie scoase pe cîmp în cel mai scurt timp; • staţiunile de mecanizare a agriculturii au datoria să repare şi să folosească toate agregatele de pompare, completîndu-le cu baterii de pornire; să se asigure imediat dintre mecanizatori toţi motopompiştii necesari; o unităţile agricole trebuie să organizeze echipele pentru mutarea aripilor de ploaie, precum şi echipe de udători pe brazde. Sunt măsuri care, puse în practică, vor determina cu simit apă pentru că defect suguranţă, chiar în aceste comile în reţeaua de aducţiune, diţii de căldură excesivă, proprecum şi cele care apar la sistemele noi nu sunt remediate operativ. Pentru ca sistemele de inducţii mari de porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr. Eugen Sasu întreprinderea Programat pentru udări Suprafaţa udată efectiv Nerealizări Alexandria 30 100 21 400 8 700 Bucureşti 23 200 36 100 7 100 Călăraşi 42 000 30 400 11 600 Feteşti 33 800 28 000 5 800 Constanța 73 900 69 000 4 900 © Luni 1 august 1977 ) Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pagina a 5 a Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu tovarăşul Santiago Carrillo Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit, duminică, în staţiunea Neptun, cu tovarăşul Santiago Carrillo, secretar general al Partidului Comunist din Spania. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat cu multă căldură pe tovarăşul Santiago Carrillo şi l-a rugat să transmită conducerii partidului, comuniştilor spanioli un cordial salut de prietenie şi solidaritate, iar Partidului Comunist din Spania urarea de noi şi noi succese în activitatea desfăşurată, împreună cu celelalte forţe progresiste, democratice, patriotice, pentru adîncirea procesului de democratizare, pentru rezolvarea, în interesul poporului, a problemelor vieţii politico-economice, pentru întărirea independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru progres economic şi social. Mulţumind călduros, oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cordial salut de prietenie din partea conducerii partidului, a comuniştilor spanioli, împreună cu întreaga recunoştinţă pentru sprijinul şi solidaritatea manifestate statornic de Partidul Comunist Român, de secretarul său general, faţă de lupta curajoasă, plină de consecvenţă, a Partidului Comunist din Spania pentru apărarea şi promovarea intereselor şi aspiraţiilor vitale ale oamenilor muncii, ale poporului spaniol, pentru dezvoltarea democratică independentă a ţării pe calea progresului, prosperităţii şi bunăstării. Exprimîndu-şi deosebita satisfacţie pentru reintîlnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, el a urat, în acelaşi timp, poporului prieten român să obţină în continuare noi şi mari victorii în vasta activitate de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. în timpul întrevederii, s-a procedat la o informare reciprocă asupra activităţii şi preocupărilor actuale ale celor două partide şi a avut loc un schimb de vederi asupra unor probleme ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ale vieţii politice mondiale. Constatînd cu deplină satisfacţie stadiul actual al relaţiilor de solidaritate frăţească statornicite între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Spania, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Santiago Carrillo au manifestat hotărirea de a milita pentru întărirea continuă a acestor raporturi în interesul consolidării prieteniei tradiţionale dintre cele două popoare, legate prin puternice afinităţi de origine şi limbă, prin idealul de dreptate socială şi naţională, spre binele extinderii colaborării multilaterale dintre cele două ţări. De ambele părţi s-a apreciat că legalizarea Partidului Comunist din Spania — după ce timp de 38 de ani a fost nevoit să activeze în ilegalitate — reprezintă un eveniment important în viaţa politică a Spaniei, deschizînd noi perspective accelerării procesului de democratizare a ţării, realizării aspiraţiilor poporului spaniol, spre lichidarea totală a rămăşiţelor trecutului dictatorial, pentru progres economic şi social, în cursul convorbirilor s-a exprimat satisfacţia pentru cursul ascendent al relaţiilor, pe multiple planuri, dintre România şi Spania, subliniindu-se dorinţa ambelor partide de a acţiona pentru dezvoltarea raporturilor politice, a schimburilor comerciale, a cooperării economice, pentru amplificarea colaborării tehnico-ştiinţifice, pentru lărgirea legăturilor în domeniul culturii, artei şi învăţămîntului dintre România şi Spania, ceea ce corespunde intereselor celor două popoare prietene, cauzei păcii şi colaborării în Europa şi în lume. Cei doi conducători de partid au reafirmat importanţa luptei unite a maselor populare în marile transformări politice, economice şi sociale, care au avut loc şi continuă să aibă loc în lume şi au subliniat rolul deosebit care revine partidelor comuniste şi muncitoreşti, partidelor socialiste, social-democrate, tuturor forţelor progresiste, democratice, antiimperialiste, în asigurarea triumfului ţrăcii, democraţiei şi progresului social. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Santiago Carrillo au reafirmat hotărirea Partidului Comunist Român şi Partidului Comunist din Spania de a milita în continuare pentru întărirea colaborării, prieteniei şi solidarităţii dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, pentru făurirea unei unităţi de tip nou a mişcării comuniste şi muncitoreşti. S-a evidenţiat că întrucît partidele comuniste şi muncitoreşti îşi desfăşoară activitatea într-o mare diversitate de situaţii şi împrejurări determinate de particularităţile istorice, economice, sociale şi naţionale, diferite de la ţară la ţară, o condiţie fundamentală a succesului misiunii lor istorice este aplicarea creatoare a socialismului ştiinţific la realităţile concrete. Aceasta presupune respectarea riguroasă a dreptului fiecărui partid de a-şi stabili în mod autonom, de sine stătător, linia politică, strategia şi tactica revoluţionară, fără nici un amestec din afară, instaurarea şi dezvoltarea unor relaţii de prietenie şi solidaritate între partide bazate pe deplina egalitate în drepturi, pe stimă şi respect reciproc. In acest cadru, s-a dat o apreciere pozitivă paşilor înregistraţi spre înţelegere, conlucrare şi elaborare de programe şi platforme de acţiune comună intre partidele comuniste, socialiste şi social-democrate, alte forţe progresiste din ţările vest-europene, ceea ce deschide perspective rodnice de creştere a influenţei acestora în rîndul oamenilor muncii, al maselor largi populare, de participare tot mai activă în viaţa politică naţională şi creează premisele unei dezvoltări noi, democratice, ale unei Conlucrări tot mai fructuoase între popoare în lupta lor pentru pace, destindere şi înţelegere internaţională, în cursul schimbului de păreri privind situaţia din Europa s-a arătat că ambele partide acordă o deosebită importanţă lucrărilor pregătitoare ale reuniunii din toamnă de la Belgrad, menită să adopte măsuri concrete pentru impulsionarea traducerii în viaţă a prevederilor Actului final de la Helsinki, pentru accelerarea procesului de edificare a unui climat de încredere, colaborare şi destindere pe continentul nostru şi, îndeosebi, pentru trecerea la măsuri eficiente de dezarmare şi dezangajare militară, fără de care nu pot fi concepute pacea şi securitatea Europei. Secretarii generali ai celor două partide au reafirmat necesitatea întreprinderii de paşi concreţi pe calea dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare, pentru reducerea bugetelor şi efectivelor militare, pentru depăşirea divizării Europei în blocuri militare opuse şi, în general, pentru desfiinţarea tuturor blocurilor militare. Cei doi conducători de partid au exprimat şi cu acest prilej solidaritatea cu lupta popoarelor de a fi stăpîne pe propriile destine şi bogăţiile lor naţionale, pentru eliberare şi independenţă naţională deplină, împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, a politicii de discriminare rasială şi apartheid, pentru lichidarea subdezvoltării, pentru o nouă ordine economică internaţională. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, de sinceră prietenie tovărăşească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au reţinut pe tovarăşul Santiago Carrillo la dejun, desfăşurat într-o ambianţă de cordialitate şi caldă prietenie, caracteristică legăturilor tradiţionale dintre cele două partide comuniste, dintre conducătorii Partidului Comunist Român și Partidului Comunist din Spania. Apusenii, c Cind intri în inima Apusenilor sugestia bogziană pe care ai dobindit-o intr-o lectură de adolescenţă se amplifică brusc, reverberind continuu, mult peste normele unei obişnuite obsesii livreşti pe care îndeobşte numai sunetul cast al marilor cărţi este capabil să îl fixeze în memoria lectorului. Şi aceasta poate pentru că mulţi am cunoscut această parte de ţară mult înainte ca ea să i se fi relevat ochiului, mult înainte ca dealurile şi munţii aceştia ca nişte căpiţe de fin rinduite de mina harnică a unui gospodar, pregătindu-se de iernat încă din puterea verii, să-şi fi arătat statura imuabilă. E poate o şansă a fiecăruia dintre noi, mai tineri sau mai vîrstnici că înaintea pasului nostru a trecut pe aici pasul cronicarului dezvăluind lumii misterele ţării de piatră, pentru a rostui meleagul acesta definitiv într-un raft de bibliotecă în care te poţi reîntoarce oricind, ca intr-o gară a plecărilor, ca într-o pinacotecă fundamentală in care culorile de toate anotimpurile ale Munţilor Apuseni pot odihni departe de primejdia degradării. Acolo, într-un raft arcul maestrului stă bine încordat, apt în fiece clipă să te propulseze, săgeată fragilă, în aerul de vechime multă al Zarandului ori al Arieşului, acolo unde se pare că s-au întoc. Reportaj de Titus Vîjcu mit primele podoabe metalurgice ale acestui pămînt. Astfel s-au lăsat memoraţi pentru mulţi Apusenii, mai înainte ca privirea să-i fi putut cerceta cu aviditate, astfel, printr-o mare lecţie de reportaj oameni şi locuri necercetate ne-au devenit familiare, intime, astfel s-a zămislit aprioric sudura puternică dintre un peisaj de nebănuită frumuseţe şi cel care e chemat să îi admire această frumuseţe. Dar, dincolo de marea lecţie pe care generozitatea dascălului de ,,privelişti şi sentimente“ — disciplină aflată continuu în studiul fiecărui fiu al acestor meleaguri — ne-a dăruit-o cu destul de mulţi ani în urmă, mai există şi o altă lecţie — una de viaţă, deloc livrescă — pe care urmaşii eroilor lui Bogza, contemporanii noştri deci, o pot oferi cu aceeaşi generozitate şi dezinvoltură trecătorului grăbit ori ba, care vrea să mai citească vreo citeva pagini din noua carte a ţării de piatră. M-am convins eu însumi de acest fapt în chiar aceste zile de vară cinci, căutind în pămîntul de sacră vatră al Apusenilor însemnele unei niciodată îmbătrînite tradiţii am putut descoperi simultan, la fiecare pas însemnele temeinice ale noului. Rinduri noi, într-o carte ce se vrea mereu deschisă spre viitor şi viitorime. Şi nu cred că aş putea evoca un simbol mai limpede şi mai exact decit acela despre care îmi vorbea un om „de demult“ — a se citi virstnic — al locurilor, moş Toader Dragoşa care, cu intuiţie de mare cărturar distingea în inima Ţebei sensul duratei, al permanenţei nu chiar existenţa celor trei goruni umbrind mormintul Crăişorului. Este acolo un străbun din lemn tare ce a văzut chipul lui Mihai Viteazul odihnindu-se sub el aşa cum avea să vadă aproape două secole mai tirziu şi pe cel al lui Nicola Ursu din Alba a devenit marele răzvrătit Horia. Şi mai este un altul lingă care a jurat lancu Avram să nu-i fie lăsată poporului său povara asupririi, arbore falnic la tulpina căruia se odihneşte marele revoluţionar de la 1848. Iar alături de ei, mezinul, zvelt ca însăşi ideea ce l-a făcut ortac celorlalţi, doi, un gorun tinăr, de-abia de un deceniu sădit, de însăși mina celui mai iubit fiu al României de azi. Ca un însemn al patimei de (Continuare în pag. a 3-a) carte ce rămîne deschisă