România Liberă, aprilie 1978 (Anul 36, nr. 10399-10423)

1978-04-01 / nr. 10399

COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE ANUL XXXVI Nr. 10399 Simbăta 1 aprilie 1978 8 pagini 30 bani Desfăşurate în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu,, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste România, lu­crările Conferinţei pe ţară a preşedin­ţilor consiliilor populare s-au încheiat la 31 martie,d­in Capitală, marele forum adoptind, după, largi şi rodnice dezba­teri, hotăriri de o primă importanţă pentru activitatea organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, pen­tru progresul economic al patriei, pen­tru prosperitatea tuturor judeţelor, o­­raşelor şi comunelor, pentru înflorirea vieţii noastre sociale şi spirituale, pen­tru grandioasa operă ce o ctitorim — societatea socialistă mu­ltilateral dez­voltată. Vineri in ultima zi a conferinţei, lucrările au fost reluata în plen, in­­aceeaşi atmosferă intensă de lucru, de o analiză cuprinzătoare şi exigentă a­­problemelor multiple pe care le ridică touna conducere şi gospodărire a loca­lităţilor, dezvoltarea accelerată a fie­cărei aşezări, urbane şi rurale, pe plan economic, social-cultural şi edilitar, creşterea calităţii vieţii, a gradului de civilizaţie al celor ce muncesc. Participanţii la forumul preşedinţilor consiliilor populare, care reprezintă, in fapt, pa toţi locuitorii patriei, au in­­timpinat, in această dimineaţă — ca şi în zilele precedente ale conferinţei —, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi tovarăşi din conducerea parti­dului şi statului, la sosirea in sală, cu multă căldură şi însufleţire. Minute în şir au răsunat ovaţii puternice, urate neîntrerupte, asistenţa aclamind înde­lung „Ceauşescu — P.C.R. ”. In sală se aflau, ca invitaţi, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale, organizaţiilor de masă şi obşteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii ştiinţi­fice şi culturale. Prima şedinţă de dimineaţă a fost condusă de tovarăşul Dumitru Sandu, preşedintele Consiliului popular oră­şenesc Zimnicea, judeţul Telorman. La dezbateri au luat cuvintul to­varăşii Pogea Brîncoveanu, preşedinte­le Consiliului popular municipal Hu­nedoara, Elisabeta Leonte, preşedintele Consiliului popular comunal Gura (Continuare în pag. a 2-a) Stimaţi tovarăşi, Conferinţa pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare, care sunt în acelaşi timp şi prim-secretari sau secretari ai comitetelor de partid municipale, oră­şeneşti şi comunale, reprezintă un eve­niment de mare însemnătate în activi­tatea acestora şi, totodată, constituie o puternică manifestare, politică­ a demo­cratismului orînduirii noastre socia­liste. Doresc să folosesc acest prilej pentru a adresa tuturor participanţilor la această importantă reuniune un căldu­ros salut din partea Comitetului Cen­tral, a Consiliului de Stat şi a guver­nului, precum şi a mea personal, îm­preună cu cele mai bune urări. (Aplau­ze puternice, prelungite). Lucrările conferinţei, la care parti­cipă cadrele de bază, conducătorii ne­mijlociţi ai organizaţiilor de partid şi ai organelor locale de stat, din muni­cipii, oraşe şi comune,­­ în care se realizează, de fapt, întreaga activitate de dezvoltare economico-socială, de ri­dicare a bunăstării materiale şi spiri­tuale a întregului nostru popor — s-au desfăşurat într-un spirit de înaltă răs­pundere şi principialitate comunistă. Dezbaterile, la care au luat cuvîntul în plen 77 de tovarăşi, iar în secţiuni 335 tovarăşi, au prilejuit un larg schimb de experienţă, prezentîndu-se activitatea multilaterală desfăşurată de consiliile populare în vederea dezvol­tării economico-sociale a tuturor loca­lităţilor patriei noastre, a soluţionării multiplelor , probleme ale activităţii din toate sect­istrele. Doresc să menţionez cu multă satis­facţie că tovarăşii care au vorbit în ca­drul conferinţei au prezentat succesele importante obţinute în activitatea orga­nizaţiilor de partid şi a consiliilor popu­lare, a oamenilor muncii, precum şi unele lipsuri, greutăţi, formulînd, toto­dată, diferite propuneri valoroase cu privire la îmbunătăţirea activităţii vi­itoare. Fără îndoială că organele cen­trale de partid şi de stat vor trebui să studieze temeinic toate aceste propu­neri, criticile formulate şi să stabilească măsurile concrete în direcţia realizării în viaţă a tot ceea ce­­corespunde cerin­ţelor perfecţionării întregii noastre ac­tivităţi. (Aplauze puternice). Aş dori, de asem­enea,­­ să menţionez că dezbaterile au evidenţiat că dispu­nem, în oraşe şi comune, ca, de altfel, în toate sectoarele de activitate, de ca­dre minunate, cu o temeinică pregătire, care înfăptuiesc neabătut politica parti­dului nostru de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi îna­intate spre comunism. în mod deosebit trebuie să declar că mi-a făcut multă plăcere felul în care tovarăşii au expus aici problemele pe care le au, munca lor, într-un limbaj de înaltă ţinută po­litică şi literară, un model — aş putea spune — de felul în care trebuie să se desfăşoare o asemenea reuniune. (Aplauze puternice). Actuala reuniune are loc în anul cînd se împlinesc 10 ani de la reorganiza­rea teritorial-administrativă, care a avut o importanţă deosebită în dezvol­tarea economico-socială a tuturor ju­deţelor­­şi localităţilor patriei noastre, în ridicarea gradului de civilizaţie ge­nerală. Privind retrospectiv, putem a­­firm­ă, pe baza faptelor, a realităţilor, cu deplin temei, că măsurile adoptate acum 10 ani s-au dovedit pe deplin juste, că ele au descătuşat energiile uriaşe ale maselor largi populare din oraşele şi satele patriei noastre. După cum se ştie, în anii care au tre­cut au fost adoptate măsuri ferme pri­vind amplasarea forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, dezvoltarea tuturor judeţelor şi localităţilor patriei. Ult rol important au, în această direc­ţie, hotărîrile Congresului al XI-lea, care a trasat ca unul din obiectivele principale dezvoltarea în ritm mai rapid a judeţelor râmase în urmă, astfel încît pînă în 1980 în fiecare judeţ să se reali­zeze o producţie industrială de cel pu­ţin 10 miliarde lei. Această măsură revoluţionară, de importanţă deosebită, privind dezvoltarea accelerată a forţe­lor de producţie a determinat profunde schimbări sociale în viaţa judeţelor, oraşelor şi comunelor patriei, asigurând, totodată, un progres mai puternic al invăţămîntului, ştiinţei, culturii, al activităţii politico-educative, ridicarea pe o treaptă nouă a nivelului de viaţă , material şi spiritual al întregului nostru popor. (Aplauze puternice, prelungite). Totodată, cea de-a doua conferinţă a preşedinţilor consiliilor populare a­ prilejuit trecerea în revistă a activităţii desfăşurate de la conferinţa precedentă şi de la Congresul consiliilor populare pînă în prezent. "­Se poate spune că bilanțul este pozitiv, și atestă cu pu-­­­terea faptelor activitatea multilaterală, cu bune rezultate, desfășurată de consi­liile populare în toate­ domeniile. După cum este cunoscut, planul "de dezvoltare economico-socială pe primii 2 ani ai cincinalului 1976—1 980 s-a realizat cu succes, obţinîndu-se peste prevederi o producţie industrială de 38 miliarde lei. Dezvoltarea producţiei in­dustriale într-un ritm de 12,5 la sută anual, pe primii 2 ani, a creat posibili­tatea adoptării unor noi măsuri în ve­derea suplimentării planului cincinal cu o producţie de 100—120 miliarde lei. In agricultură, în aceşti 2 ani am reali­zat o producţie anuală de 19 milioane tone cereale. S-au dezvoltat, de aseme­nea, învăţămîntul, ştiinţa, cultura — factori importanţi în întreaga dezvolta­re a societăţii noastre socialiste. Merită subliniate şi în acest cadru măsurile adoptate de partid, de Confe­rinţa Naţională,, cu privire la ridicarea nivelului de trai material al poporului şi, în primul rînd, de creştere a retri­buţiei reale cu circa 32 la sută, faţă de 20 la sută cît era prevăzut iniţial. In acelaşi timp, au fost luate măsuri privind majorarea pensiilor, intro­ducerea pensiilor pentru ţăranii din zonele necooperativizate,­ sporirea alo­caţiilor , pentru­­ copii şi altele,­­ care determină o creştere simţitoare a veni­turilor tuturor oamenilor muncii de la oraşe şi sate. La aceasta trebuie adăugat ritmul intens de construcţii de locuinţe şi de alte aşezăminte social-culturale. După cum se ştie, pe baza măsurilor stabilite de partid şi de stat, urmează ca pînă în 1980, să construim, în acest cincinal, un milion de apartamente, la care se mai adaugă circa 250 000 de locuinţe con­struite de cetăţeni, îndeosebi, la sate. Volumul mare de investiţii industriale şi agricole, de construcţii ele locuinţe şi alte aşezăminte sociale determină schimbarea radicală a înfăţişării oraşe­lor şi satelor patriei noastre. Se poate spune ca fiecare oraş, fiecare comună constituie tot atîtea vaste şantiere, care asigură dezvoltarea în ritm înalt a for­ţelor de producţie, ridicarea economico­­socială impetuoasă a tuturor localităţilor patriei noastre, care devin cu fiecare an tot mai frumoase, asigurînd în acelaşi timp condiţii de muncă, de locuit şi de viaţă tot mai bună şi tot mai demne pentru toţi oamenii muncii, fără deose­bire de naţionalitate. (Aplauze puterni­ce, prelungite). Referindu-mă la ritmul de dezvolta­re a patriei noastre, cred că am putea spune­ că am depăşit deja cu mult po­vestea cu Făt-Frumos care, după cum ştiţi, creştea într-o lună cît alţi prunci într-un an. Noi creştem acum în mai­­puţin de 10 zile cît creşteam în 1938 într-un an. (Aplauze puternice, înde­lungate). Toate aceste succese remarcabile pe care le realizăm demonstrează cu pute­re forţa clasei noastre muncitoare, a ţă­rănimii, a intelectualităţii, a tuturor ca­tegoriilor sociale, a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, care, în strînsă unitate, sub­­conducerea partidului nostru comunist, înfăptuiesc neabătut Programul de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare a României spre comii­ Proletari din toate ţările, uniţi-vă !M. Marele forum a adoptat, după largi şi rodnice dezbateri, hotărîri de primă importanţă pentru activitatea organelor locale ale puterii şi admi­nistraţiei de stat, pentru progresul economic al patriei, pentru prosperitatea tuturor judeţelor, oraşelor şi comnelor încheierea lucrărilor Conferinţei pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU­ Congresmanul american Charles A. Vanik Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vi­neri la amiază, pe congresma­nul american Charles A. Vanik, membru al Camerei Reprezen­tanţilor a S.U.A. din partea sta­tului Ohio, care face o vizită în ţara noastră. La primire a luat parte tova­răşul Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe. A participat ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, Rudolph Aggrey. Oaspetele a adresat şefului statului român vii mulţumiri pentru primirea acordată, pentru posibilitatea oferită de a cu­noaşte şi vizita România, de a vedea progresele obţinute de ţara noastră în toate domeniile vieţii economice şi sociale, în cadrul întrevederii s-a relevat cu satisfacţie faptul că relaţiile dintre România şi S.U.A. cunosc o evoluţie­ poziti­vă, evidenţiindu-se, totodată,­ existenţa unor largi posibilităţi de extindere şi diversificare a schimburilor comerciale, a co­operării şi colaborării economi­ce, tehnico-ştiinţifice şi cultura­le româno-americane, necesita­tea fructificării lor in folosul ambelor ţări şi popoare, al cau­zei păcii şi înţelegerii interna­ţionale.­­ Oaspetele a subliniat, în acest context, interesul cu care cercu­rile politice, economice şi opinia publică americană aşteaptă vi­zita în S.U.A. a preşedintelui­ Nicolae Ceauşescu şi a tovară­şei Elena Ceauşescu, subliniind că această vizită va contribui la dezvoltarea şi aprofundarea legăturilor de prietenie dintre cele două ţări şi popoare, la mai buna cunoaştere reciprocă. La rindul său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat importanţa pe care România o acordă relaţiilor sale cu S.U.A. şi a relevat, in acest cadru, că aşteaptă cu deosebit interes con­vorbirile pe care le va avea cu preşedintele Jimmy Carter, su­bliniind că noua sa vizită in Statele Unite va impulsiona ra­porturile de colaborare româno­­americane, atit pe planul con­lucrării bilaterale, cit şi in do­meniul vieţii internaţionale, in folosul păcii şi progresului in lume. Au fost abordate, totodată, unele probleme ale actualitâţii internaţionale, subliniindu-se necesitatea consolidării păcii şi colaborării în întreaga lume, re­glementării pe cale politică a diferendelor dintre state şi în­lăturării focarelor de tensiune, instaurării unor relaţii noi, echi­tabile intre state, in concordan­ţă cu aspiraţiile şi interesele fundamentale ale tuturor popoa­relor. Întrevederea s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. ' ;r r ■ iiiiisi m m ■ . Ambasadorul S.U.A. Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae I Ceauşescu, a primit, in ziua de 31 martie a.c., pe Rudolph Ag­grey, ambasadorul S.U­.A. la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială.

Next