România Liberă, octombrie 1978 (Anul 36, nr. 10554-10579)
1978-10-02 / nr. 10554
Pagina a 2-a 2 octombrie 1978 EDITAREA VALORILOR ALE LITERATURII Această temă a constituit câtva timp în urmă obiectul unei ample dezbateri organizate la Muzeul literaturii române, la care au participat editori, critici şi istorici literari, profesori de la Universitate şi din licee, publicişti. Cum era de aşteptat, punctele de vedere şi optica abordării au fost diferite, in raport cu formaţia şi cu preocupările fiecărei categorii de participanţi. Cu toate acestea, s-a manifestat un adevărat consens în aprecierea, in general pozitivă, a activităţii editoriale in acest domeniu, subliniindu-se ampla acţiune de valorificare a literaturii trecutului, fără precedent in cultura noastră, exemplificîndu-se, elocvent, prin varietatea ediţiilor, de la cele de referinţă la cele de popularizare, tirajele impresionante, numărul mare, de asemenea fără precedent, al studiilor de exegeză literară, al bibliografiilor etc. Trebuie spus, de aceea, în mod răspicat şi categoric că editarea marilor valori ale literaturiinoastre reprezintă o dimensiune fundamentală a culturii socialiste actuale, o excepţională realizare care se bazează, cum se-ntimplă cu orice cultură majoră, pe faptele creatoare ale poporului şi, în egală măsură, pe valorificarea marilor tradiţii spirituale. Tocmai pornind de la această -„platformă de înaltă apreciere ““vom formula, în cele citeva deziderate, observaţii şi propuneri care să poată duce, în continuare, spre noi izbinzi, ştiut fiind faptul că, in acest domeniu, ca în oricare altul, de altfel, material sau spiritual, desăvirşirea constituie un ideal, un stimulent perpetuu şi un etalon. Prima problemă pe care o punem in discuţie ar putea fi • •enunţată astfel : necesitatea alegătuirii unui corpus de opera omnia (opera totală) pentru culcările literaturii noastre, careconstituie şi vor constitui matricea noastră spirituală prin care CJje prezentăm şi ne justificămoriginalitatea în faţa omenirii CSau în faţa noastră înşine, in care ne recunoaştem şi cu care ne asimilăm. Căci nimeni nu se naşte din neant, totul are un simbure germinativ. Nu există copii fără părinţi. Toate marile culturi au asemenea serii de opere complete pentru marii creatori care, în atitea cazuri, se numără cu zecile. Din realizarea unei asemenea acţiuni se desprind o mulţime de avantaje, intre care deloc neglijabil ni se pare reluarea, de către autorii ediţiilor de popularizare a textului, stabilit după criterii riguroase, evitînduise astfel situaţia, de risipă intelectuală dar şi financiară, a alcătuirii, de către fiecare, a unei noi versiuni de texte, ceea ce duce şi la derularea cititorilor şi chiar a cercetătorilor. Unele excelente texte stabilite de Perpessicius, (la Eminescu), Grigore Brâncuş (la Haşdeu), Florea Fugaru (la Şcoala ardeleană) Iorgu Iordan — Elisabeta Brâncuş (la Creangă), N. Gheran (la Rebreanu) pot constitui, de pe acum, pentru multă vreme (pînă ce, eventual, vor veni alţi eminenţi textologi ce vor revizui pe cei actuali), Pompiliu Mareea texte model şi care pot fi, deci, reproduse în orice alte ediţii. O a doua problemă, strins legată de Opera omnia, de fapt determinantă, este cea a textului integral, renunţîndu-se cu hotărîre, la ciuntirea şi mutilarea unor fragmente, fraze sau cuvinte pe motive, de multe ori, inventate sau, în orice caz, explicabile numai printr-un scăzut spirit de răspundere. Gîndirea unui scriitor este, fireşti, neuniformă, evoluează sinuos, adesea contradictoriu, iar imaginea lui nu poate fi edulcerată sau deformată prin eliziuni comode. Aici nu putem acţiona decit în spirit dialectic, ştiinţific, aplicind şi înţelegînd criteriul istoric în judecăţile de valoare. O problemă specială, care este adeseori ridicată in dezbaterile privind editarea tezaurului trecutului este întîrzierea retipăririi unor opere critice care au jucat şi joacă un rol esenţial în cultura română, fiind adevărate momente ale spiritualităţii noastre. „Istoria literaturii române vechi“ a lui Cartojan, istoriile literare ale lui N. Iorga (retipărite parţial numai) şi,mai ales, „Istoria literaturii române de la origini pină în prezent“ a lui G. Călinescu. Căci această din urmă carte reprezintă, fără îndoială, pragul cel mai inait la care s-a ridicat gindirea critică românească, fiind, cum s-a spus de atitea ori, competitivă cu opere similare din cultura universală. Cartea, apărută in 1941, constituie o raritate, este vîndută la prețuri incredibile, lipsind masa cititorilor şi cercetătorilor de contactul cu exegeza superioară a autorului ei. Poate nu există, în istoria culturii noastre, o operă care să fi exercitat o asemenea fascinaţie asupra publicului, fascinaţie legitimă prin seducţia textului incomparabil, dar întreţinută în primul rind de statutul ei aproape ilicit, prin dificultăţile de procurare. Faptul a dus la un fel de idolatrizare a ei, prin absenţa atitudinii critice, ceea ce contrazice, flagrant, însuşi spiritul marelui ei autor care cerea criticilor să nu-şi cioplească idoli, să fie ei înşişi. Ce se întimplă cu această carte care, aşa cum a rezultat din cuvîntul prof. Al. Piru, se află pe masa editurii „Minerva“ de ani buni de zile ? In urmă cu doi ani, la revista „Luceafărul“ s-a organizat o masă rotundă la care s-au discutat, în amănunt, cauzele tergiversării apariţiei, optîndu-se pentru soluţia propusă de profesorul Piru, cel mai autorizat cunoscător al operei călinesciene, de a se tipări versiunea din 1965, întregită şi completată de autor pină în anul morţii sale. Fiind vorba de ultima versiune lăsată de autor, tipărirea ei este singura alternativă ştiinţifică şi credem că editura „Minerva“, care şi-a asumat această sarcină, o va îndeplini. In sfirşit. S-a vorbit şi se vorbeşte mult CLASICE ROMÂNE despre criteriile ştiinţifice de transcriere, chestiune intr-adevăr esenţială care se cere, neapărat, coroborată cu cea a pregătirii de specialişti în , editarea literaturii, mai ales a celei din veacurile trecute care pune nenumărate probleme. Trebuie să spunem că, în acest domeniu, intîlnim diletanţi, editori empirici, care lucrează după ureche. De aceea se cer două lucruri : folosirea mai consecventă a filologilor specializaţi şi pregătirea unei noi generaţii de textologi, desigur la Facultatea de limbă şi literatură română, unde există un curs special consacrat acestui domeniu, urmărit însă de prea puţini auditori. Căci profesia aceasta nu are decit un statut aleatoriu, improvizat, deşi, cum se ştie, are un rol deosebit într-o cultură. In sfirşit, sugerăm, în vederea creşterii răspunderii în materie de editare a literaturii şi a ridicării statutului de demnitate al acestei activităţi o preocupare mult mai stăruitoare, mai sistematică, mai eficientă a presei literare faţă de această problemă. Rareori în revistele Uniunii Scriitorilor se intîlnesc recenzii sau studii despre modul în care este alcătuită o ediţie, despre studiile introductive, despre aparatul critic, despre fidelitatea sau acurateţea textului etc. Am putea spune că, dacă cu ani in urmă asemenea articole intraseră oarecum In obiceiul revistelor, astăzi lipsesc total. Intr-un fel este de înţeles : revistele fac cu greu faţă producţiei literare actuale, sunt conduse mai ales de poeţi, prozatori, mai puţin legaţi de valorificarea literaturii trecutului. Credem însă că în consiliile redacţionale, înfiinţate după noua structură din presă, e necesar să fie solicitaţi şi cercetători cu asemenea preocupări care să propună şi să ducă la capăt iniţiative importante de acest ordin. Chiar în consiliile editurilor unde sînt, de asemenea, puţini filologi şi textologi se mai pot produce îmbunătăţiri în privinţa componenţei. Am ridicat, cum era de aşteptat, ţinînd cont da limitele unui articol, un număr restrîns de observaţii şi sugestii privitoare la valorificarea pe cale editorială a tezaurului nostru literar. Ele au mai fost abordate în presă, chiar în paginile „României libere" s-au publicat asemenea intervenţii şi faptul este, fără Îndoială, pozitiv. Pînă la urmă însă, cel de care depinde finalizarea optimă a acestei sarcini de importanţă naţională, sunt editorii. Dar trebuie să li se ceară tot mai mult, oferindu-li-se, in acelaşi timp, condiţiile optime in care să-şi exercite competenţele. In ce ne priveşte, cunoscînd, de peste două decenii activitatea editorială în mod direct sau urmărind-o permanent, credem că editorii de astăzi, cărora nu le lipseşte — aşa cum au dovedit-o de atâtea ori, — nici pasiunea nici competenţa sunt în stare să rezolve toate problemele care depind de ei. Să le acordăm, de aceea, atenţia şi, mai ales, încrederea noastră. Premierele cinematografice ale săptăminii • Portret cu ploaie — producţie a studiourilor sovietice. Regia : Gavril Eghiazarov. Imaginea : Valeri Suvalov. In rolurile principale Galina Polskih şi Igor Ledogorov. Un film de dragoste, a cărui poveste se desfăşoară intr-un oraş portuar. • Oamenii rămân oameni — producţie a studiourilor americane. Regia : Earl Bellamy. Imaginea Lamar Boren. In distribuţie : Robert Culp, Martin Milner, Barbara Hershey, Richard Basehart. Un film spectaculos, al cărui mesaj are în vedere responsabilitatea umană. • Trenul de Benares — producţie a studiourilor indiene. Scenariul şi regia : Awtar ■ Krishna Kaul. Imaginea : Apurba Kishore Bir. In distribuţie : Raakhee, M. K. Raina, Rekha Sabins. Viaţa unui tînăr. Decada cărţii româneşti (Urmare din pag. 1) planuri editoriale ; simpozioane ; mese rotunde ; recitaluri de poezie ; spectacole de teatru ; montaje literar-muzicale. Ansamblul acestor activităţi — acoperind o largă arie geografică — va fi completat cu numeroase alte iniţiative pe plan local, la întreprinderi şi instituţii, şcoli şi facultăţi, unde se vor deschide standuri speciale, expoziţii itinerante etc. Din programul actualei „Decade“ semnalăm: astăzi, 2 octombrie, la orele 13, este „Ziua Editurii Politice“. La librăria ,,M. Sadoveanu" are loc lansarea lucrării „Convorbiri etice“ de Mihai Iordanescu. Prezintă C. Popovici. Mărfi, 3 octombrie, este „Ziua Editurii Academiei“. La orele IS, are loc lansarea cărţii „Citogenetica medicală umană“, alcătuită sub redacţia acad. Ştefan Milcu. Prezintă C. Busuioceanu, directorul editurii. Miercuri, 4 octombrie, orele 13 , „Ziua Editurii Albatros“, Mircea Sintimbreanu va prezenta două noi apariţii : „Poeme“ de Ana Blandiana, apărute in colectia „Cele mai frumoase poezii“ si „Rostogolirea“ de Dumitru Matală. Joi, 5 octombrie, la orele 13, va fi ziua „Editurii Cartea Românească“. Poeţi ale căror noi volume au văzut recent lumina tiparului, vor susţine un recital liric prefaţat de criticul Dan Cristea. Luni, 9 octombrie, la orele 18 , „Ziua Editurii medicale“. Va fi lansată lucrarea „Probleme actuale si concepţii in patologia gastroduodenală“ de I. Puşcaş. Prezintă prof. dr. I. Teodorescu-Exarcu, directorul editurii. In aceeaşi zi, la orele 13, C. Busuioceanu va prezenta o nouă lucrare apărută la Editura Academiei : „Introducere in chimia fizică“, vol. I, de l. Murgulescu. Marţi 10 octombrie, orele 13, in cadrul Zilei Editurii Militare, Ion Grecea va prezenta volumul „Dans sub spinzurătoare“ de Dan Mutascu. Vor mai avea loc, simultan, intilniri cu cititorii la întreprinderea Republica (prezentarea lucrării „In numele revoluţiei de la 1848“ de C. Verain), la Institutul Politehnic (prezentarea volumului „Termodinamica chimică aplicată“ de S. Sterenberg şi F. Danes), la Şcoala generală nr. 11, la Teatrul Mic. Vor fi organizate expoziţii de carte la întreprinderile „23 August“, „Steaua Roşie“, la Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor etc. Unităţile „Cartea la locul de muncă“ vor organiza, cu acest prilej, deschiderea a 30 de noi expoziţii in întreprinderi şi şcoli, iar duminică 8 octombrie, in parcul Herăstrău, se pot face plimbări pe „Aleile cărţii“. Manifestări din cadrul „Decadei cărţii româneşti“ au avut loc şi la aşezămintele de cultură din judeţele Bihor, Botoşani, Buzău, Mureş, Neamţ, Tulcea etc. UNA PE ZI de MATTY •» Te felicit tovarășă Ortansa ! Datorită greșelilor dumitale de dectilografie, trec aproape neobservate greșelile noastre de muncă. Vestigiile Sacidavei Săpăturile arheologice efectuate in acest an pe locul cetăţii romane Sacidava (judetul Constanta) s-au soldat cu rezultate deosebit de interesante. După cum ne informează dr. Constantin Scorpan, şef de secţie la Muzeul de istorie şi arheologie din Constanţa, aici au fost descoperite numeroase obiecte, dintre care se remarcă : fibule frumos ornamentate, o sabie de fier, monede, opaiţe, diverse vase, un fragment din bronz ornamentat, avind reprezentate un cap de tigru şi un bust de zeu, provenit de la un car de luptă etc. De asemenea, au fost scoase la lumină resturile unor locuinţe din secolul IV e.n. in care s-au păstrat, ziduri de mortar cu tencuială interioară. In locuinţa respectivă, alături de vase romane executate la roată, se aflau si citeva vase întregi lucrate de mină. Cercetările şi săpăturile efectuate in acest an au permis specialiştilor să obţină noi elemente privind concepţia arhitectonică şi sistemele constructive ale cetăţii Sacidava, care se deosebesc de cele ale altor cetăţi din Dobrogea, cum ar fi Histria sau Capidava. (ION POPOVICI). Doar ceea ce era firesc... Foarte necăjită a fost familia A. R. din Reşiţa cină, fiind in vizită in oraşul Dej s-a trezit fără o geantă care conţinea acte de valoare, precum şi suma de 1 000 de lei. Dar, tocmai cind cei doi soţi stăteau descumpăniţi in faţa hotelului unde parcaseră maşina, s-au pomenit cu doi cetăţeni — pe nume Ioan şi Radu Mureşan — care le-au înminat poşeta, cu tot ceea ce era în ea. Ei i-au identificat pe păgubaşi după actele din poşetă şi după maşina cu indicativul judeţului. Şi, deşi li s-a oferit pentru gestul lor o recompensă, ei au refuzat — considerind că au făcut doar ceea ce era firesc. Un alt cetăţean, Gere Ladislau din Călăţele, dorind să dea un Este o intersecţie destul de complicată chiar şi pentru şoferii experimentaţi. Şi totuşi, aici n-a fost semnalat nici un eveniment de circulaţie. Cei care rulează pe benzile de asfalt telefon din gara C.F.R. Cluj- Napoca, a căutat numărul in portmoneu,apoi a efectuat convorbirea, după care a plecat grăbit. Iar portmoneul cu bani și acte l-a lăsat lingă telefon. După o jumătate de oră s-a întors, precipitat dar fără nădejde, sigur de pierderea definitivă a portmoneului. Acolo, lingă telefon, il aştepta insă, un tinăr, pe nume David Semerean, care i-a explicat că portmoneul l-a predat miliţiei gării, unde păgubaşul l-a şi găsit. Oameni care ştiu ce-i cinstea şi o slujesc cu credinţă. (L. VIRGIL) sunt şoferi pe cit de atenţi, pe atit de disciplinaţi —in ciuda faptului că sunt de virste mici. Intr-adevăr, beneficiarii poligonului pe care vi-l prezentăm in fotografie, sunt copii din oraşul Alexandria, cărora li se oferă posibilitatea de a învăţa „pe concret“ legea circulaţiei. Mai adăugăm faptul că poligonul este situat intr-o frumoasă zonă de agrement şi a fost construit prin munca elevilor şi tinerilor din unităţile industriale de pe raza oraşului.EMIL MUNTEANU) Accidentat de propria sa maşină Şoferul Vasile Biru, de la Autobaza de transporturi din Rădăuţi, a fost victima unui accident intr-adevăr neobișnuit , a fost călcat de autovehiculul la al cărui volan se afla chiar el ! Iată cum s-au petrecut faptele : intr-una din zile, după orele de program, in loc să parcheze mașina la locul stabilit, a plecat, cu autobasculanta 31-SV-3816 să facă o vizită unui prieten din comuna Vicovul de Sus. Cei doi au sărbătorit evenimentul printr-un chef, care s-a prelungit pină spre miezul nopţii. Cu capul infierbintat de alcool, V. B. a urcat apoi in cabină. Dar, vrind să manevreze autobasculanta înapoi, şi-a pierdut echilibrul şi a căzut de la volan drept sub roţile maşinii. Din accidentul — in care a fost şi autor şi victimă — V. E. a scăpat cu viaţă numai datorită intervenției operative a medicilor de la spitalul din Rădăuţi, unde a fost internat, in stare deosebit de gravă. (CONSTANTIN AZOIŢUI). Rubrică realizată de Pia Rădulescu Poligonul celor mici CĂIÎTSÎI LIBRĂRII EDITURA CARTEA ROMANEASCA I. Târlea — Fintîni rele. 260 p. lei 8,25 Ileana Mălăncioiu — Vina tragică. Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka. 300 p. lei 8,50 EDITURA EMINESCU Ion Brad — Raiul răspopiţilor (roman) 416 p. lei 12 Aurel Baranga — Jurnal de atelier. 192 p. lei 6,50 Gh. Tomozei — O oră de iubire (versuri) 208 p. lei 8,75 Grigore Hagiu — Sonete (versuri) 112 p. lei 9,50 Ion Văduva Poenaru — Zări străbune (versuri) 136 p. lei 12 Adrian Anghelescu — Creaţie şi viaţă (critică) 356 p. lei 7 O. Goga, M. Stan — Ceasul de la miezul nopţii. 308 p. lei 7 EDITURA UNIVERS T. Andersen — Pe vremea judecătorului (Clasicii literaturii universale) 200 p. lei 8,75 M. Bulatovic — Cocoşul zboară spre cer. 240 p. lei 7 EDITURA MILITARĂ I. Coman — Etica comunistă şi condiţia militară 245 p. lei 7 I. Suta — Conducerea trupelor in războiul de apărare a patriei. 272 p. lei 10. roșu Concursul de cintece ostăşeşti „Te apăr şi te evit patria mea“ Duminică dimineaţa, intr-o atmosferă sărbătorească, in Piaţa Monumentului Eroilor Patriei din Capitală s-a desfăşurat concertul de marşuri din cadrul celei de-a patra ediţii a Concursului de cintece patriotice şi ostăşeşti „Te apăr şi te cint, patria mea“. Integrată in cadrul Festivalului naţional „Ciitatea României“ această manifestare s-a bucurat de prezenţa unui numeros public. In interpretarea corurilor aparţinînd Şcolii militare de muzică, Regimentului de gardă şi ostaşilor marinari „Albatrosul“, laureate ale primei ediţii a Festivalului naţional „Cintarea României“ au fost prezentate marşuri cu un vibrant mesaj patriotic şi ostăşesc ce au pus in evidenţă hotărîrea nestrămutată a fiilor ţării, aflaţi sub drapel de a-şi face datoria, cu abnegaţie şi devotament faţă de patrie, popor şi partid. La reuşita acestei frumoase manifestări şi-au dat concursul şi corul de fete al Conservatorului de muzică „Ciprian Porumbescu“, şi cel al corului de copii al Radioteleviziunii Române. Spectacolele baletului Teatrului Kirov din Leningrad Opera Română ne-a oferit un veritabil regal artistic — spectacolele Teatrului Academic de Operă şi Balet „S. M. Kirov“ din Leningrad. Renumele baletului Kirov a trecut de mult peste hotarele ţării, solii săi fiind salutaţi cu bucurie şi entuziasm pe toate meridianele lumii, de fiecare dată ducînd cu ei atît imaginile nemuritoare ale baletelor clasice universale şi ruse, cit şi mesajul eroilor din noile balete. Recunoscut pentru stricteţea cu care a ştiut să păstreze puritatea şi strălucirea dansului clasic, băietul Kirov, aproape bicentenar (196 stagiuni) este descendentul unor trupe faimoase de balet care au asigurat o continuitate valorică greu de imaginat. In lucrarea sa „Voyage en Russie“, Theophile Gauthier, un fin cunoscător al baletului, nota impresiile pe care le-a cules asistînd la spectacolele baletului leningrădean : „Dansatori minunaţi — solişti sau de ansamblu — care nu-şi găsesc egal în armonia ce o dau mişcării lor,in perfecţiunea tehnică şi în rapiditatea dezvoltării lor artistice“. Rolul cel mai de seamă în dezvoltarea şcolii de balet ruse l-a avut Marius Petipa, remarcabilă rămînînd conlucrarea sa cu P. I. Ceaikovski. Mihail Fokin, un alt renumit coregraf, a cultivat cu talent lirismul, expresia şi drama, lucrările sale caracterizîndu-se prin unitatea şi precizia stilului, prin o minuţioasă analiză a mişcărilor. Coregraf, pictor, muzician, Serghei Diaghilev a adăugat noi mijloace Magdalena Popa expresive in ritmul curentelor noi ; la fel, Agripina Vaganova, eminentă pedagogă (în 1934 publică „Bazele dansului clasic“), şi dansatoare reunind elemente de tehnică franceză şi italiană, îmbogăţind vocabularul tehnic de mişcări cu partituri personale. Să ne gîndim apoi, la marii balerini ai acestei şcoli : Maia Pliseţkaia, Galina Ulanova, Vaclav Nijinski, Vahtang Ciabukiani. La Conferinţa de presă, de la Bucureşti, ţinută cu prilejul turneului, conducătorul trupei, Oleg Vinogradov, a prezentat tradiţiile teatrului şi modul cum îşi concepe repertoriul : „Vrem să strălucească repertoriul tradiţional şi, in acest sens, pentru fiecare stagiune pregătim 3—4 lucrări noi, de antologie clasică, pe care le propunem publicului. Modernul trebuie bine înţeles şi dozat“. Şi, intr-adevăr, repertoriul oferit publicului bucureştean, calitatea montărilor, a ansamblului şi soliştilor ne-au întărit concluzia că baletul Kirov păstrează cel mai pur stil academic. Stilul de dans al baletului leningrădean are o nobleţe, o patimă şi un farmec aparte. Este un stil vaporos, graţios şi totodată de o mare rigoare. Dar, supremul atribut al acestui stil de dans, este de fapt, eleganţa. In programul spectacolelor prezentate a fost Înscris baletul „Giselle“ de Adolf Adam, în coregrafia lui J. Coralii, J. Pereault, la care Petipa a mai adăugat citeva pasaje. încă de la premieră (1842) şi pînă azi, in rolul principal au evoluatstele de primă mină. Şi de această dată, am avut o mare revelaţie, in personalitatea tinerei, dar fascinantei Galina Mezenţeva. O viselle rafinată şi majestuoasă, aducînd cu ea o lume întreagă de sentimente, de trăiri romantice şi elanuri sufleteşti, cucerind prin expresivitatea plastică, prin veridicitatea dăruirii jocului dramatic, prin lirism şi poezie. In „Moartea Lebedei“ atinge sublimul în interpretarea acelui „pas seule“, in care mii-unile sale ştiu să şoptească, să viseze, mărind pină la Ireal senzaţia de plutire, de alunecare. Aceeaşi sensibilitate, aceeaşi mişcare de graţie şi vibraţie şi in „Pas de Quatre“. Mezenteva demonstrează că ştie să îmbine perfect calităţile tehnice ireproşabile cu o sensibilitate artistică de înalt nivel. Am admirat şi alţi dansatori de o deosebită valoare , astfel Alia Sizova, susţinînd la rîndu-i cu o remarcabilă tehnică un spectacol cu „Giselle“, precum şi în „Pas de deux“-ul din „Sărbătoarea florilor la Genzano“, în care braţele sale sunt fluide, imateriale acorduri muzicale. Pe Irina Kolakova dansind cu multă eleganţă, am dorit s-o revedem mai mult decit în „Pas de Quatre“, tot aşa cum, în acelaşi balet, scurta apariţie a Gabrielei Komieva ne-a lăsat cu nostalgia unei revederi mai îndelungi. Constantin Zaklinskii, în rolul contelui din „Giselle“, a avut o deosebită uşurinţă în sărituri şi turaţie sugerând „complicitatea elastică cu greutatea, ca şi cea a aripei cu aerul“, de care vorbea Paul Claudel, amintind de Nijinski. Tatiana Terehova in „Pas de deux“ din actul I din „Giselle“, cit şi în „Precauţii inutile“, s-a dovedit o virtuoză a tehnicii clasice, executînd cu o graţie şi o disponibilitate totală variaţii dificile, secondată de tînărul Boris Blancov. îndelungi aplauze au obţinut „Dansul saboţilor“ din „Precauţii inutile“, prin limbajul colorat, prin vervă şi umor. I-am admirat pe Piotr Rusanov, Andrei Bosov, Ghenadii Babanin şi Victor Feodorov pentru jocul detaşat, pentru „jété“-urile atît de energice şi „doubles tours en l’air“ debordante. Excelentă colaborarea dintre dirijorul Viktor Fedotov — Artist al poporului — şi orchestra Operei Române. In aceste trei seri de strălucire a dansului clasic, am înţeles, că la acest teatru, se urmăreşte stăruitor perfecţiunea, acordarea perpetuă a acelui instrument care e corpul uman spre a scoate sunete inimitabile, că aici se găsesc resurse nesfîrşite de a emoţiona, de a deschide sufletul spectatorilor spre adevărata şi marea artă. mwtmwjMM. • In comuna Frumosu (Suceava) se păstrează o relicvă istorică deosebit de semnificativă. Este vorba de drapelul fostei societăţi culturale „Arcaşii lui Ştefan“, confecţionat în urmă cu 160 de ani, în timpul stăpînirii austro-ungare. In lungime de circa doi metri, cu culorile — roşu, galben şi albastru — dispuse vertical, drapelul poartă imaginea lui Ştefan cel Mare îmbrăcat intr-un costum medieval, călare pe un cal alb. * Fotocineclubul „Nufărul“ din Oradea organizează in perioada 15 noiembrie—15 decembrie o expoziţie de fotografii. Pot participa fotografi începători şi profesionişti care nu au expus la nici o manifestare din ţară sau de peste hotare. Lucrările — eseu fotografic, reportaj, portret, peisaj — se primesc pe adresa Fotocineclub „Nufărul“ (căsuţa poştală 269 Oradea, C 3 700) până la data de 28 octombrie a.c. Fotografiile selecţionate vor fi prezentate în cadrul expoziţiei care se va deschide la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea. ,,Románia libera“ mWIMMES Strada Barbu Brădescu din sectorul 2 al Capitalei era pină nu demult liniştită și curată. De aproape doi ani, nu mai este. De tot atita timp, accesul autocamioanelor la întreprinderea „Vinalcool“-Obor s-a schimbat din şoseaua Electronicii in strada Ghinea Brătăşanu, pe poarta din dreptul străzii Barbu Brădescu ; de atunci, această din urmă stradă este invadată încă din timpul nopţii de un şir continuu de autocamioane, care-şi aşteaptă rindul pentru a fi încărcate cu vin sau pentru a descărca sticle goale. Indiferent de oră, şoferii autocamioanelor ambalează in mod inutil motoarele, trintesc puternic portierele, se interpelează cu voce tare şi cu expresii deloc academice, aruncă resturi alimentare şi ambalajele acestora pe stradă sau in curţi, blochează accesul altor autovehicule, bineînţeles şi al locatarilor. Strada nefiind asfaltată, s-a umplit între timp de gropi, intrucit aceiaşi şoferi demarează şi frinează foarte „sportiv“, deşi avansează de fiecare dată numai citiva metri şi aşteaptă ore. Stilul „sportiv“ afectează nu numai strada ci şi o parte dintre imobile. Nu trebuie neglijat nici surmenajul cetățenilor, pe care zgomotul produs nu-i lasă să doarmă o bună parte din noapte. Propun schimbarea accesului autocamioanelor in incinta întreprinderii „Vinalcool“ fie prin șoseaua Electronicii, fie printr-o altă intrare existentă pe strada Ghinea Brătășanu. Dacă totuşi, raţiuni justificate impun menţinerea actualului acces, singura soluţie ar fi interzicerea circulaţiei autocamioanelor peste 2,7 tone pe strada Barbu Brădescu, acestea urmind să staţioneze pe strada Ghinea Brătăşanu, care este asfaltată şi are locuinţe pe o singură parte a străzii, cea opusă incintei „Vinalcool". P. ALEXANDRU str. Barbu Brădescu nr. 5 Bucureşti Pe strada Grigore Alexandrescu din Cîmpulung Muscel, viitoare magistrală, zeci şi zeci de puieţi de tei, plantaţi în numele frumosului, au fost pur şi simplu rupţi din tulpină. In numai un an şi jumătate, de patru ori au fost replantaţi. Şi tot de atitea ori, oameni iresponsabili, repetenţi la obiectul „etica civică", i-au rupt fără nici o remuşcare, fără nici o părere de rău. Cei ce-au scăpat de acest „flagel" sunt frumoşi şi dau un aspect îngrijit străzii. Ce-ar trebui făcut ? Celor prinşi in „flagrant delict“ sa li se aplice prevederile legii fără nici un fel de reţinere, spre a trage învăţămintele necesare. IOAN DOBRESCU Str. P. Zamfirescu nr. 11 , Cîmpulung Muscel Pe Arcul de Triumf de la Şoseaua Kiseleff se dezvoltă cu bune rezultate mai mulţi copăcei, apăruţi acolo probabil din seminţele aduse de vint. Au devenit vizibili pentru toată lumea, afară de cei care răspund de ocrotirea monumentelor istorice ale Capitalei. De aceea, consider că ar trebui sesizată administraţia domeniului public a sectorului 1 să smulgă aceşti pomişori, operaţiune prin care nu se pierde prea mult din masa de arboret a Bucureştiului. GH. NEDELCU bd. 1 Mai nr. 152 Bucureşti în zrarul din 23 septembrie s-a arătat ce a păţit un călător in autobuzul 31 R pentru că a perforat două bilete de tramvai a 0,65 deoarece nu avea la el un tichet de autobuz. Călătorul respectiv, deşi a procedat corect şi n-a produs nici o pagubă ITB-ului, a fost totuşi admonestat de o tinără controloare. Despre politeţe sau, mai bine zis, nepoliteţea unor lucrători ITB s-a mai scris. Totuşi, ar fi bine ca şi controloarele (chiar tinere fiind) să cunoască dispoziţiile date de ITB, pe care eu le-am citit tot in presă şi care sună astfel : „în vehiculele de transport in comun se pot folosi orice fel de tichete, cu condiţia compostării unui număr corespunzător de bilete care să acopere valoarea celor stabilite pentru liniile respective“. SIEGFRIED HAUER str. serg. Niţu Vasile nr. 28 Bucureşti Cumpăr de multă vreme in mod regulat, pentru alimentarea aparatului meu de radio „Electronica“, baterii Elba 3R12 pentru iluminat STAS 808—71. De multe ori, dar in ultima vreme mai des, imediat ce încerc să montez la aparat bateriile, borna pozitivului se desface şi bateria devine inutilizabilă. In faţa unor atari situaţii, am căutat să descopăr cauza acestor defecţiuni. Am demontat, după ce se consumase, o baterie căreia nu i se desfăcuse borna pozitivă ; am demontat şi o baterie neconsumată, căreia i se desprinsese borna pozitivă atunci când încercasem s-o montez la aparat. Şi, iată ce am constatat. Borna respectivă, de la polul pozitiv, n-avea căpăcelul care o fixa de cărbune. Sper că această sesizare să fie de folos întreprinderii „Electrobanat", pentru a se remedia defecţiunea. HARALAMBIE CHIRCA str. Moldoveanu nr. 53 Sibiu Rubrica ,,OPTNTT" stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru pe care-l invităm să ne trimită în continuare, iiţei şi propuneri menite să determine îmbunătăţiri în orice domeniu al vieţii obşteşti, economice, sociale sau culurate. Aşteptăm, aşadar, ca şi pînă acum, scrisorile dvs. pe adresa ziarului nostru specifcînd „Pentru rubrica «OPINII»". Programul 15,40 : Telex ; 15,45: Emisiune In limba maghiară; 19: Concurs de creaţie de cintece ostăşeşti; 19,20: 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 19,50 : Panoramic ; 20,20 : Putere fără glorie ; 21,10 : Mai aveţi o întrebare ? ; 21,40 : Melodii pentru toate vîrstele ; 22 : Cadran mondial; 22,20: Telejurnal. Programul 2 16,30 : Cenaclu literar-muzîcal ; 17,05 : întîlnire cu satira şi umorul ; 17,40: Zilele şi nopţile Liverpool-ului; 18 : Melodii populare ; 18,25 : în alb și negru ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 19,50 : Sindbad marinarul (reluare) ; 20,15: „Năpasta", partea I. Muzica și libretul : Sabin Drăgoi. Ansamblul Operei române din Cluj-Napoca ; 21,10: Telex ; 21,15: Reportaj TV ; Autoconducerea muncitorească în acţiune ; 21,35: Om bogat, om sărac. 1 MARŢI 3 OCTOMBRIE 9 : Teleşcoală ; 10 : Anii de aur ai comediei ; 10,55 : In alb şi negru ; 11,45 : Muzică uşoară ; 12 : Telex ; 16 : Telex ; 16,05 : Teleşcoală ; 16,35 : Curs de limbă engleză ; 17,05 :..a volan ; 17,20 : Documentar TV ; 17,40 : Melodii populare ; 18 : Tribuna TV ; 18,20 : Concursul de creaţie de cîntece ostăşeşti ; 18,50 : Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură ; 19,20 : 1001 le seri ; 19,30 : Telejurnal ; 19,50 : Ancheta TV ; 20,30 : Seară de teatru : „O viaţă furată" de Bosie Andersson ; Producţie a Televiziunii Suedeze ; 22 : Muzeul colecţiilor de artă ; 22,20 : Telejurnal ; Programul 2 19,50 : Cărţile junglei ; 20,15 : Viaţa economică ; 20,45 : Muzică uşoară ; 21 : Telex ; 21,05 : Inscripţiile celuloid ; 21,35 : Antologie camerală românească ; CINEMATOGRAFE STAR (ambele serii) : Patria (11 86 25), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30; Favorit (3106 15), orele 9 — 12,15 — 16 — 19,15 ; Palatul Sporturilor și Culturii (23 40 40), ora 18 ; CIANURA ȘI... PICĂTURĂ DE PLOAIE: Scala (11 03 72), orele 9 -11,15 - 13,30 - 16 - 16,15 - 20,30 ; Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 . Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 16 -20,15. OAMENII RAMIN OAMENI : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Capitol (16 29 17), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30. PORTRET CU PLOAIE Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. TRENUL DE BENARES I București (15 61 54), orele 3,30 - 10,45 - 13 - 15,30 - 18 - 20,30. INCREDIBILELE AVENTURI ALE UNOR ITALIENI IN RUSIA : Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 -20,15. ORCHESTRA AMBULANTA : Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15.45 - 18 - 20,15; Cotroceni (49 48 43) oele 9 - 11,15 - 13.30 - 15.45 - 18 -20.15 ; Volqa (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15.45 - 18 - 20,15. EVADATUL , Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ACȚIUNEA „AUTOBUZUL“ : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11,15 - 13,35 -15.45 - 18 - 20. MISIUNE PE IANTZI ! Studio (CLasa filmului - 13 92 72), orele 15 - 17.1 CELE 12 MUNCI ALE LUI ASTEWIX i Doina (16 35 38), orele 9.15 - 10/45 -12.15 - 13.45. PROFETUL, AURUL ȘI ARDELENI! Doina, orele 15,30 — 18 - 20. | GHINIONISTUL, Excelsior (GS4915), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 ; Flamura (85 77 12), orele 11,15 -713,30 -15,45 - 18 - 20,15. / PROGRAM DE DESENE ^(NIMATE i Flamura, ora 9. / REVANŞA: Griviţa (1708/58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Mioriţa (14 27 14), orele 8,45- 11 - 13.15 - 15,30 - 17.45 f- 20 ; Tomis (21 49 46) orele 9 - 11,15/- 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15, AL TREILEA JURAMINT : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,45 - 14,30 -17,15 - 20 ; Buiesti (30 43 58), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; Giuletti (17 55 46), 8,45 - 11,15 - 14 - 16,45 - 19,30. PASIENTA: Floreasca (33 29 71), orele 15,30 - 18 - 20. , FIUL FETEI PALIDE : Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,13 . Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. PENTRU PATRIE: Ferentari (80 49 83), orele 15,30 — 19. CORSARUL DIN INSULA Flacăra (20 33 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 — 20,15 . Munca (21 50 97), orele 9 ,11,15 - 13,30 - 13,45 - 18 - 20. REPORTAJ DESPRE FERICIRE s lini (31 71 71), orele 15,30 - 18 - 20. CURIERI DIPLOMATIC! : P a e t a (60 30 83), orele 16 - 18 - 20. ACCIDENT : Drumul Sării (31 28 13), orele 16 - 18 - 20. MELODII, MELODII : D o c 1 a (50 35 94), orele 9 - 11,15 --13,30 -15,45- 18 - 20,15. SOARELE ALB Al PUSTIULUI : Cosmos, (27 54 95), orele 16 - 18 - 20. AVARIA: Bucegi (17 05 47), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. CAPCANA DIN MUNTI : Arta (21 31 86), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. DRUM FARA ÎNTOARCERE : Popular (35 15 17), orele 16 - 18. SEPTEMBRIE: Viitorul (11 48 03), orele 15,30 — 17,45 — 20. PLOPII DE LA MARGINEA SATULUI: Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20. Programul 1 CALENDAR Luni 2 octombrie Soarele răsare la ora 6,14 apune la ora 17,55 , în p. 1875 a încetat din viaţa Petrache Poenaru, unul dintre organizatorii învăţamîntului naţional, participant la Revoluţia de la 1848 . lo 1827 a brevetat, la Paris, invenţia focului rezervor. * Tr* 1911 s-a născut poetul Miroia Radu Paraschivescu. TEATRE PERSII : Teatrul de stat al Greciei de Nord din Salonic la Opera Română (13 18 57), ora 19,30 ; EFECTUL RAZELOR GAMMA ASUPRA ANEMONELOR : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30. COMEDIE DE MODA VECHE : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (14 71 71), ora 19,30 sala mică și FATA DIN ANDROS, ora 19 sala Atelier. PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu Ectrterina Ion Bordei ne comunică : Caracteristica vremii: Va deveni, treptat, Instabilă, începind din vestul ţării. Precipitaţii: Ploi temporare şî sub formă de avers© în jumătatea de nordvest a ţării, în rest, averse izolate dupăamiaza. Temperatura: Maxima între 12 șî 25 grade. Izolat mai ridicate în sud-est, pina la 24-26 grade. București: Vremea va deveni uşor instabilă. Cerul va fi variabil, favorabil aversei de ploaie după-amiază. Temperatura maximă între 20-22 grade.