România Liberă, octombrie 1978 (Anul 36, nr. 10554-10579)

1978-10-02 / nr. 10554

Pagina a 2-a 2 octombrie 1978 EDITAREA VALORILOR ALE LITERATURII Această temă a constituit câ­­­tva timp în urmă obiectul unei ample dezbateri organizate la Muzeul literaturii române, la care au participat editori, critici şi istorici literari, profesori de la Universitate şi din licee, pu­­blicişti. Cum era de aşteptat, punctele de vedere şi optica abordării au fost diferite, in raport cu formaţia şi cu preo­cupările fiecărei categorii de­­ participanţi. Cu toate acestea, s-a manifestat un adevărat con­sens în aprecierea, in general pozitivă, a activităţii editoriale in acest domeniu, subliniindu-se ampla acţiune de valorificare a literaturii trecutului, fără pre­cedent in cultura noastră, exem­­plificîndu-se, elocvent, prin va­rietatea ediţiilor, de la cele de referinţă la cele de popularizare, tirajele impresionante, numărul mare, de asemenea fără prece­dent, al studiilor de exegeză literară,­­ al bibliografiilor etc. Trebuie spus, de aceea, în mod răspicat şi categoric că editarea marilor valori ale literaturii­­noastre reprezintă o dimensiu­ne fundamentală a culturii so­cialiste actuale, o excepţională realizare care se bazează, cum se-ntimplă cu orice cultură ma­joră, pe faptele creatoare ale poporului şi, în egală măsură, pe valorificarea marilor tradiţii spirituale. Tocmai pornind de la această -„platformă de înaltă apreciere ““vom formula, în cele citeva de­ziderate, observaţii şi propuneri care să poată duce, în continua­re, spre noi izbinzi, ştiut fiind faptul că, in acest domeniu, ca în oricare altul, de altfel, mate­rial sau spiritual, desăvirşirea constituie un ideal, un stimu­lent perpetuu şi un etalon. Prima problemă pe­ care o pu­­nem in discuţie ar putea fi • •enunţată astfel : necesitatea ale­­gătuirii unui corpus de opera omnia (opera totală) pentru cul­cările literaturii noastre, care­­constituie şi vor constitui m­atri­­cea noastră spirituală prin care CJj­e prezentăm şi ne justificăm­­originalitatea în faţa omenirii CSau în faţa noastră înşine, in care ne recunoaştem şi cu care ne asimilăm. Căci nimeni nu se naşte din neant, totul are un simbure germinativ. Nu există copii fără părinţi. Toate marile culturi au asemenea serii de opere complete pentru marii creatori care, în atitea cazuri, se numără cu zecile. Din reali­zarea unei asemenea acţiuni se desprind o mulţime de avantaje, intre care deloc neglijabil ni se pare reluarea, de către autorii ediţiilor de popularizare a tex­tului, stabilit după criterii rigu­roase, evitînduise astfel situaţia, de risipă intelectuală dar şi fi­nanciară, a alcătuirii, de către fiecare, a unei noi versiuni de texte, ceea ce duce şi la derula­rea cititorilor şi chiar a cerce­tătorilor. Unele excelente texte stabilite de Perpessicius, (la Eminescu), Grigore Brâncuş (la Haşdeu), Florea Fugaru (la Şcoala ardeleană) Iorgu Iordan — Elisabeta Brâncuş (la Creangă), N. Gheran (la Rebreanu) pot constitui, de pe acum, pentru multă vreme (pînă ce, eventual, vor veni alţi eminenţi textologi ce vor revizui pe cei actuali), Pompiliu Mareea texte model şi care pot fi, deci, reproduse în orice alte ediţii. O a doua problemă, strins le­gată de Opera omnia, de fapt determinantă, este cea a textu­lui integral, renunţîndu-se cu hotărîre, la ciuntirea şi mutilarea unor fragmente, fraze sau cuvin­te pe motive, de multe ori, in­ventate sau, în orice caz, expli­cabile numai printr-un scăzut spirit de răspundere. Gîndirea unui scriitor este, fireşti, neuni­formă, evoluează sinuos, adesea contradictoriu, iar imaginea lui nu poate fi edulcerată sau defor­mată prin eliziuni comode. Aici nu putem acţiona decit în spirit dialectic, ştiinţific, aplicind şi în­­ţelegînd criteriul istoric în ju­decăţile de valoare. O problemă specială, care este adeseori ridicată in dezbaterile privind editarea tezaurului tre­cutului este întîrzierea retipări­rii unor opere critice care au jucat şi joacă un rol esenţial în cultura română, fiind adevărate momente ale spiritualităţii noas­tre. „Istoria literaturii române vechi“ a lui Cartojan, istoriile literare ale lui N. Iorga (retipă­rite parţial numai) şi,­mai ales, „Istoria literaturii române de la origini pină în prezent“ a lui G. Călinescu. Căci această din urmă carte reprezintă, fără în­doială, pragul cel mai inait la care s-a ridicat gindirea critică românească, fiind, cum s-a spus de atitea ori, competitivă cu opere similare din cultura uni­versală. Cartea, apărută in 1941, constituie o raritate, este vîn­­dută la prețuri incredibile, lip­sind masa cititorilor şi cercetă­torilor de contactul cu exegeza superioară a autorului ei. Poate nu există, în istoria culturii noastre, o operă care să fi exer­citat o asemenea fascinaţie asu­pra publicului, fascinaţie legiti­mă prin seducţia textului incom­parabil, dar întreţinută în pri­mul rind de statutul ei aproape ilicit, prin dificultăţile de procu­rare. Faptul a dus la un fel de idolatrizare a ei, prin absenţa atitudinii critice, ceea ce con­trazice, flagrant, însuşi spiritul marelui ei autor care cerea cri­ticilor să nu-şi cioplească idoli, să fie ei înşişi. Ce se întimplă cu această carte care, aşa cum a rezultat din cuvîntul prof. Al. Piru, se află pe masa editurii „Minerva“ de ani buni de zile ? In urmă cu doi ani, la revista „Luceafărul“ s-a organizat o masă rotundă la care s-au dis­cutat, în amănunt, cauzele tergi­versării apariţiei, optîndu-se pen­tru soluţia propusă de profeso­rul Piru, cel mai autorizat cu­noscător al operei călinesciene, de a se tipări versiunea din 1965, întregită şi completată de autor pină în anul morţii sale. Fiind vorba de ultima versiune lăsată de autor, tipărirea ei este singura alternativă ştiinţifică şi credem că editura „Minerva“, care şi-a asumat această sarcină, o va îndeplini. In sfirşit. S-a vorbit şi se vorbeşte mult CLASICE ROMÂNE despre criteriile ştiinţifice de transcriere, chestiune intr-ade­văr esenţială care se cere, nea­părat, coroborată cu cea a pre­gătirii de specialişti în , editarea literaturii, mai ales a celei din veacurile trecute care pune ne­numărate probleme. Trebuie să spunem că, în acest domeniu, intîlnim diletanţi, editori empi­rici, care lucrează după ureche. De aceea se cer două lucruri : folosirea mai consecventă a fi­lologilor specializaţi şi pregăti­rea unei noi generaţii de texto­logi, desigur la Facultatea de limbă şi literatură română, unde există un curs special consacrat acestui domeniu, urmărit însă de prea puţini auditori. Căci pro­fesia aceasta nu are decit un statut aleatoriu, improvizat, deşi, cum se ştie, are un rol deosebit într-o cultură. In sfirşit, sugerăm, în vederea creşterii răspunderii în materie de editare a literaturii şi a ridi­cării statutului de demnitate al acestei activităţi o preocupare mult mai stăruitoare, mai siste­matică, mai eficientă a presei literare faţă de această problemă. Rareori în revistele Uniunii Scriitorilor se intîlnesc recenzii sau studii despre modul în care este alcătuită o ediţie, despre studiile introductive, despre aparatul critic, despre fidelitatea sau acurateţea textului etc. Am putea spune că, dacă cu ani in urmă asemenea articole intraseră oarecum In obiceiul revistelor, astăzi lipsesc total. Intr-un fel este de înţeles : revistele fac cu greu faţă producţiei literare ac­tuale, sunt conduse mai ales de poeţi, prozatori, mai puţin legaţi de valorificarea literaturii trecu­tului. Credem însă că în consi­liile redacţionale, înfiinţate după noua structură din presă, e ne­cesar să fie solicitaţi şi cercetă­tori cu asemenea preocupări care să propună şi să ducă la capăt iniţiative importante de acest ordin. Chiar în consiliile editu­rilor unde sînt, de asemenea, puţini filologi şi textologi se mai pot produce îmbunătăţiri în privinţa componenţei. Am ridicat, cum era de aştep­tat, ţinînd cont da limitele unui articol, un număr restrîns de observaţii şi sugestii privitoare la valorificarea pe cale editoria­lă­ a tezaurului nostru literar. Ele au mai fost abordate în pre­să, chiar în paginile „României libere" s-au publicat asemenea intervenţii şi faptul este, fără Îndoială, pozitiv. Pînă la urmă însă, cel de care depinde finali­zarea optimă a acestei sarcini de importanţă naţională, sunt edi­torii. Dar trebuie să li se ceară tot mai mult, oferindu-li-se, in acelaşi timp, condiţiile optime in care să-şi exercite competen­ţele. In ce ne priveşte, cunos­­cînd, de peste două decenii acti­vitatea editorială în mod direct sau urmărind-o permanent, cre­dem că editorii de astăzi, cărora nu le lipseşte — aşa cum au do­vedit-o de atâtea ori, — nici pa­siunea nici competenţa sunt în stare să rezolve toate proble­mele care depind de ei. Să le acordăm, de aceea, atenţia şi, mai ales, încrederea noastră. Premierele cinematografice ale săptăminii • Portret cu ploaie — pro­ducţie a studiourilor sovietice. Regia : Ga­vril Eghiazarov. Ima­ginea : Valeri Suvalov. In rolu­rile principale Galina Polskih şi Igor Ledogorov. Un film de dragoste, a cărui poveste se des­făşoară intr-un oraş portuar. • Oamenii rămân oameni — producţie a studiourilor ameri­cane. Regia : Earl Bellamy. Imaginea Lamar Boren. In dis­tribuţie : Robert Culp, Martin Milner, Barbara Hershey, Ri­chard Basehart. Un film spec­taculos, al cărui mesaj are în vedere responsabilitatea umană. • Trenul de Benares — pro­­­­ducţie a studiourilor indiene. Scenariul şi regia : Awtar ■ Krishna Kaul. Imaginea : Apur­­ba Kishore Bir. In distribuţie : Raakhee, M. K. Raina, Rekha Sabins. Viaţa unui tînăr. Decada cărţii româneşti (Urmare din pag. 1) planuri editoriale ; simpozi­oane ; mese rotunde ; recita­luri de poezie ; spectacole de teatru ; montaje literar-mu­­zicale. Ansamblul acestor activi­tăţi — acoperind o largă arie geografică — va fi completat cu numeroase alte iniţiative pe plan local, la întreprin­deri şi instituţii, şcoli şi fa­cultăţi, unde se vor deschide standuri speciale, expoziţii itinerante etc. Din programul actualei „Decade“ semnalăm: astăzi, 2 octombrie, la orele 13, este „Ziua Editurii Politice“. La librăria ,,M. Sadoveanu" are loc lansarea lucrării „Convor­biri etice“ de Mihai Iorda­­nescu. Prezintă C. Popovici. Mărfi, 3 octombrie, este „Ziua Editurii Academiei“. La orele IS, are loc lansarea cărţii „Citogenetica medicală umană“, alcătuită sub redac­ţia acad. Ştefan Milcu. Pre­zintă C. Busuioceanu, direc­torul editurii. Miercuri, 4 octombrie, orele 13 , „Ziua Editurii Albatros“, Mircea Sintimbreanu va prezenta două noi apariţii : „Poeme“ de Ana Blandiana, apărute in colectia „Cele mai fru­moase poezii“ si „Rostogoli­rea“ de Dumitru Matală. Joi, 5 octombrie, la orele 13, va fi ziua „Editurii Cartea Ro­mânească“. Poeţi ale căror noi volume au văzut recent lumina tiparului, vor susţine un recital liric prefaţat de criticul Dan Cristea. Luni, 9 octombrie, la orele 18 , „Ziua Editurii medicale“. Va fi lansată lucrarea „Proble­me actuale si concepţii in patologia gastroduodenală“ de I. Puşcaş. Prezintă prof. dr. I. Teodorescu-Exarcu, directorul editurii. In aceeaşi zi, la orele 13, C. Busuiocea­­nu va prezenta o nouă lucra­re apărută la Editura Aca­demiei : „Introducere in chimia fizică“, vol. I, de l. Murgulescu. Marţi 10 octom­brie, orele 13, in cadrul Zilei Editurii Militare, Ion Grecea va prezenta volumul „Dans sub spinzurătoare“ de Dan Mutascu. Vor mai avea loc, simul­tan, intilniri cu cititorii la întreprinderea Republica (prezentarea lucrării „In nu­mele revoluţiei de la 1848“ de C. Verain), la Institutul Politehnic (prezentarea vo­lumului „Termodinamica chimică aplicată“ de S. Ste­­renberg şi F. Danes), la Şcoala generală nr. 11, la Teatrul Mic. Vor fi organiza­te expoziţii de carte la între­prinderile „23 August“, „Steaua Roşie“, la Ministerul Transporturilor şi Telecomu­nicaţiilor etc. Unităţile „Car­tea la locul de muncă“ vor organiza, cu acest prilej, deschiderea a 30 de noi ex­poziţii in întreprinderi şi şcoli, iar duminică 8 octom­brie, in parcul Herăstrău, se pot face plimbări pe „Aleile cărţii“. Manifestări d­in cadrul „De­cadei cărţii româneşti“ au avut loc şi la aşezămintele de cultură din judeţele Bihor, Botoşani, Buzău, Mureş, Neamţ, Tulcea etc. U­NA PE ZI de MATTY •» Te felicit tovarășă Ortansa ! Datorită greșelilor dumitale de dectilografie, trec aproape neobservate greșelile noastre de muncă. Vestigiile Sacidavei Săpăturile arheologice efec­tuate in acest an pe locul cetă­ţii romane Sacidava (judetul Constanta) s-au soldat cu re­zultate deosebit de interesante. După cum ne informează dr. Constantin Scorpan, şef de sec­ţie la Muzeul de istorie şi ar­heologie din Constanţa, aici au fost descoperite numeroase obiecte, dintre care se re­marcă : fibule frumos orna­mentate, o sabie de fier, mo­nede, opaiţe, diverse vase, un fragment din bronz ornamen­tat, avind reprezentate un cap de tigru şi un bust de zeu, pro­venit de la un car de luptă etc. De asemenea, au fost scoase la lumină resturile unor locuinţe din secolul IV e.n. in care s-au păstrat, ziduri de mortar cu tencuială interioară. In lo­cuinţa respectivă, alături de vase romane executate la roată, se aflau si citeva vase întregi lucrate de mină. Cercetările şi săpăturile efectuate in acest an au permis specialiştilor să ob­ţină noi elemente privind con­cepţia arhitectonică şi siste­mele constructive ale cetăţii Sa­cidava, care se deosebesc de cele ale altor cetăţi din Do­­brogea, cum ar fi Histria sau Capidava. (ION POPOVICI). Doar ceea ce era firesc... Foarte necăjită a fost fami­lia A. R. din Reşiţa cină, fiind in vizită in oraşul Dej s-a tre­zit fără o geantă care conţinea acte de valoare, precum şi su­ma de 1 000 de lei. Dar, tocmai cind cei doi soţi stăteau des­cumpăniţi in faţa hotelului unde parcaseră maşina, s-au pomenit cu doi cetăţeni — pe nume Ioan şi Radu Mureşan — care le-au înminat poşeta, cu tot ceea ce era în ea. Ei i-au identificat pe păgubaşi după actele din poşetă şi după ma­şina cu indicativul judeţului. Şi, deşi li s-a oferit pentru ges­tul lor o recompensă, ei au re­fuzat­ — considerind că au făcut doar ceea ce era firesc. Un alt cetăţean, Gere Ladislau din Călăţele, dorind să dea un Este o intersecţie destul de complicată chiar şi pentru şo­ferii experimentaţi. Şi totuşi, aici n-a fost semnalat nici un eveniment de circulaţie. Cei care rulează pe benzile de asfalt telefon din gara C.F.R. Cluj- Napoca, a căutat numărul in portmoneu,­­apoi a efectuat convorbirea, după care a ple­cat grăbit. Iar portmoneul cu bani și acte l-a lăsat lingă te­lefon. După o jumătate de oră s-a întors, precipitat dar fără nădejde, sigur de pierderea de­finitivă a portmoneului. Acolo, lingă telefon, il aştepta insă, un tinăr, pe nume David Seme­­rean, care i-a explicat că port­­moneul l-a predat miliţiei gării, unde păgubaşul l-a şi găsit. Oa­meni care ştiu ce-i cinstea şi o slujesc cu credinţă. (L. VIRGIL) sunt şoferi pe cit de atenţi, pe atit de­ disciplinaţi —­in ciuda faptului că sunt de virste mici. Intr-adevăr, beneficiarii poligo­nului pe care vi-l prezentăm in fotografie, sunt copii din oraşul Alexandria, cărora li se oferă posibilitatea de­ a învăţa „pe concret“ legea circulaţiei. Mai adăugăm faptul că poligonul este situat intr-o frumoasă zonă de a­­grement şi a fost construit prin munca elevilor şi tinerilor din unităţile industriale de pe raza oraşului.­­EMIL MUNTEANU) Accidentat de propria sa maşină Şoferul Vasile Biru, de la Autobaza de transporturi din Rădăuţi, a fost victima unui accident intr-adevăr neobiș­nuit , a­ fost călcat de autovehi­culul la al cărui volan se afla chiar el ! Iată cum s-au petre­cut faptele : intr-una din zile, după orele de program, in loc să parcheze mașina la locul stabi­lit, a plecat, cu autobasculanta 31-SV-3816 să facă o vizită unui prieten din comuna­ Vicovul de Sus. Cei doi au sărbătorit eve­nimentul printr-un chef, care s-a prelungit pină spre miezul nopţii. Cu capul infierbintat de alcool, V. B. a urcat apoi in ca­bină. Dar, vrind să manevreze autobasculanta înapoi, şi-a pier­dut echilibrul şi a căzut de la volan drept sub roţile maşinii. Din accidentul — in care a fost şi autor şi victimă — V. E. a scăpat cu viaţă numai datorită intervenției operative a medici­lor de la spitalul din Rădăuţi, unde a fost internat, in stare deosebit de gravă. (CONSTAN­TIN AZOIŢUI). Rubrică realizată de Pia Rădulescu Poligonul celor mici CĂIÎTS­ÎI LIBRĂRII EDITURA CARTEA ROMANEASCA I. Târlea — Fintîni rele. 260 p. lei 8,25 Ileana Mălăncioiu — Vina tra­gică. Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka. 300 p. lei 8,50 EDITURA EMINESCU Ion Brad — Raiul răspopiţilor (roman) 416 p. lei 12 Aurel Baranga — Jurnal de atelier. 192 p. lei 6,50 Gh. Tomozei — O oră de iu­bire (versuri) 208 p. lei 8,75 Grigore Hagiu — Sonete (ver­suri) 112 p. lei 9,50 Ion Văduva Poenaru — Zări străbune (versuri) 136 p. lei 12 Adrian Anghelescu — Creaţie şi viaţă (critică) 356 p. lei 7 O. Gog­a, M. Stan — Ceasul de la miezul nopţii. 308 p. lei 7 EDITURA UNIVERS T. Andersen — Pe vremea ju­decătorului (Clasicii literaturii universale) 200 p. lei 8,75 M. Bulatovic — Cocoşul zboară spre cer. 240 p. lei 7 EDITURA MILITARĂ I. Coman — Etica comunistă şi condiţia militară 245 p. lei 7 I. Suta — Conducerea trupe­lor in războiul de apărare a pa­triei. 272 p. lei 10. roșu Concursul de cintece ostăşeşti „Te apăr şi te evit patria mea“ Duminică dimi­neaţa, intr-o at­mosferă sărbăto­rească, in Piaţa Monumentului E­­roilor Patriei din Capitală s-a desfă­şurat concertul de marşuri din cadrul celei de-a patra e­­diţii a Concursului de cintece patrio­tice şi ostăşeşti „Te apăr şi te cint, patria mea“. Inte­grată in cadrul Fes­tivalului naţional „Ciitat­ea Româ­niei“ această ma­nifestare s-a bucu­rat de prezenţa u­­nui numeros pu­blic. In interpretarea corurilor aparţinînd Şcolii militare de muzică, Regimen­tului de gardă şi ostaşilor marinari „Albatrosul“, lau­reate ale primei ediţii a Festivalu­lui naţional „Cin­­tarea României“ au fost prezentate marşuri cu un vi­brant mesaj patrio­tic şi ostăşesc ce au pus in evidenţă hotărîrea nestră­mutată a fiilor ţă­rii, aflaţi sub dra­pel de a-şi face datoria, cu abne­gaţie şi devotament faţă de patrie, po­por şi partid. La reuşita acestei fru­moase manifestări şi-au dat concur­sul şi corul de fe­te al Conservato­rului de muzică „Ciprian Porum­­bescu“, şi cel al corului de copii al Radioteleviziunii Române. Spectacolele baletului Teatrului Kirov din Leningrad Opera Română ne-a oferit un veritabil regal artistic — spec­tacolele Teatrului Academic de Operă şi Balet „S. M. Kirov“ din Leningrad. Renumele baletului Kirov a trecut de mult peste ho­tarele ţării, solii săi fiind salu­taţi cu bucurie şi entuziasm pe toate meridianele lumii, de fie­care dată ducînd cu ei atît ima­ginile nemuritoare ale baletelor clasice universale şi ruse, cit şi mesajul eroilor din noile balete. Recunoscut pentru stricteţea cu care a ştiut să păstreze purita­tea şi strălucirea dansului clasic, băietul Kirov, aproape bicente­nar (196 stagiuni) este descen­dentul unor trupe faimoase de balet care au asigurat o conti­nuitate valorică greu de imagi­nat. In lucrarea sa „Voyage en Russie“, Theophile Gauthier, un fin cunoscător al baletului, nota impresiile pe care le-a cules a­­sistînd la spectacolele baletului leningrădean : „Dansatori minu­naţi — solişti sau de ansamblu — care nu-şi găsesc egal în ar­monia ce o dau mişcării lor,­in perfecţiunea tehnică şi în rapi­ditatea dezvoltării lor artistice“. Rolul cel mai de seamă în dez­voltarea şcolii de balet ruse l-a avut Marius Petipa, remarcabilă rămînînd conlucrarea sa cu P. I. Ceaikovski. Mihail Fokin, un alt renumit coregraf, a culti­vat cu talent lirismul, expresia şi drama, lucrările sale caracte­­rizîndu-se prin unitatea şi pre­cizia stilului, prin o minuţioasă analiză a mişcărilor. Coregraf, pictor, muzician, Serghei Dia­ghilev a adăugat noi mijloace Magdalena Popa expresive in ritmul curentelor noi ; la fel, Agripina Vaganova, eminentă pedagogă (în 1934 pu­blică „Bazele dansului clasic“), şi dansatoare reunind elemente de tehnică franceză şi italiană, îmbogăţind vocabularul tehnic de mişcări cu partituri personale. Să ne gîndim apoi, la marii ba­lerini ai acestei şcoli : Maia Pli­­seţkaia, Galina Ulanova, Vaclav Nijinski, Vahtang Ciabukiani. La Conferinţa de presă, de la Bucureşti, ţinută cu prilejul tur­neului, conducătorul trupei, Oleg Vinogradov, a prezentat tradiţiile teatrului şi modul cum îşi con­cepe repertoriul : „Vrem să strălucească repertoriul tradiţio­nal şi, in acest sens, pentru fie­care stagiune pregătim 3—4 lu­crări noi, de antologie clasică, pe care le propunem publicului. Modernul trebuie bine înţeles şi dozat“. Şi, intr-adevăr, reperto­riul oferit publicului bucureş­­tean, calitatea montărilor, a an­samblului şi soliştilor ne-au în­tărit concluzia că baletul Kirov păstrează cel mai pur stil aca­demic. Stilul de dans al baletului le­ningrădean are o nobleţe, o pa­timă şi un farmec aparte. Este un stil vaporos, graţios şi tot­odată de o mare rigoare. Dar, supremul atribut al acestui stil de dans, este de fapt, eleganţa. In programul spectacolelor prezentate a fost Înscris baletul „Giselle“ de Adolf Adam, în co­regrafia lui J. Coralii, J. Pe­­reault, la care Petipa a mai a­­dăugat citeva pasaje. încă de la premieră (1842) şi pînă azi, in rolul principal au evoluat­­stele de primă mină. Şi de această dată, am avut o mare revelaţie, in personalitatea tinerei, dar fas­cinantei Galina Mezenţeva. O viselle rafinată şi majestuoasă, aducînd cu ea o lume întreagă de sentimente, de trăiri roman­tice şi elanuri sufleteşti, cu­cerind prin expresivitatea plas­tică, prin veridicitatea dăruirii jocului dramatic, prin lirism şi poezie. In „Moartea Lebedei“ atinge sublimul în interpretarea acelui „pas seule“, in care mii-u­nile sale ştiu să şoptească, să viseze, mărind pină la Ireal sen­zaţia de plutire, de alunecare. Aceeaşi sensibilitate, aceeaşi mişcare de graţie şi vibraţie şi in „Pas de Quatre“. Mezenteva demonstrează că ştie să îmbine perfect calităţile tehnice irepro­şabile cu o sensibilitate artistică de înalt nivel. Am admirat şi alţi dansatori de o deosebită va­loare , astfel Alia Sizova, susţi­­nînd la rîndu-i cu o remarcabilă tehnică un spectacol cu „Gi­selle“, precum şi în „Pas de deux“-ul din „Sărbătoarea flori­lor la Genzano“, în care braţele sale sunt fluide, imateriale acor­duri muzicale. Pe Irina Kolako­­va dansind cu multă eleganţă, am dorit s-o revedem mai mult decit în „Pas de Quatre“, tot aşa cum, în acelaşi balet, scurta apa­riţie a Gabrielei Komieva ne-a lăsat cu nostalgia unei revederi mai îndelungi. Constantin Zak­­linskii, în rolul contelui din „Gi­selle“, a avut o deosebită uşu­rinţă în sărituri şi turaţie su­gerând „complicitatea elastică cu greutatea, ca şi cea a aripei cu aerul“, de care vorbea Paul Claudel, amintind de Nijinski. Tatiana Terehova in „Pas de deux“ din actul I din „Giselle“, cit şi în „Precauţii inutile“, s-a dovedit o virtuoză a tehnicii cla­sice, executînd cu o graţie şi o disponibilitate totală variaţii di­ficile, secondată de tînărul Boris Blancov. îndelungi aplauze au obţinut „Dansul saboţilor“ din „Precauţii inutile“, prin limbajul colorat, prin vervă şi umor. I-am admirat pe Piotr Rusanov, Andrei Bosov, Ghenadii Baba­nin şi Victor Feodorov pentru jocul detaşat, pentru „jété“-urile atît de energice şi „doubles tours en l’air“ debordante. Excelentă colaborarea dintre dirijorul Viktor Fedotov — Ar­tist al poporului — şi orchestra Operei Române. In aceste trei seri de strălucire a dansului clasic, am înţeles, că la acest teatru, se urmăreşte stăruitor perfecţiunea, acordarea perpetuă a acelui instrument care e corpul uman spre a scoate sunete inimitabile, că aici se găsesc resurse nesfîrşite de a emoţiona, de a deschide sufletul spectatorilor spre adevărata şi marea artă. mwtmwjMM. • In comuna Frumosu (Suceava) se păstrează o relicvă istorică deosebit de semnificativă. Este vorba de drapelul fostei societăţi culturale „Arcaşii lui Ştefan“, confecţionat în urmă cu 160 de ani, în timpul stăpînirii austro-ungare. In lungime de circa doi metri, cu culorile — roşu, galben şi albastru — dispuse vertical, drapelul poartă imaginea lui Ştefan cel Mare îmbrăcat intr-un costum me­dieval, călare pe un cal alb. * Fotocineclubul „Nufărul“ din Oradea organizează in perioada 15 noiembrie—15 decembrie o expoziţie de fotografii. Pot participa fotografi începători şi profesionişti care nu au expus la nici o ma­nifestare din ţară sau de peste hotare. Lucrările — eseu fotografic, reportaj, portret, peisaj — se primesc pe adresa Fotocineclub „Nu­fărul“ (căsuţa poştală 269 Oradea, C 3 700) până la data de 28 oc­tombrie a.c. Fotografiile selecţionate vor fi prezentate în cadrul expoziţiei care se va deschide la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea. ,,Románia libera“ mWIMMES Strada Barbu Brădescu din sectorul 2 al Capitalei era pină nu demult liniştită și curată. De aproape doi ani, nu mai este. De tot atita timp, accesul autocamioane­lor la întreprinderea „Vin­­alcool“-Obor s-a schimbat din şoseaua Electronicii in strada Ghinea Brătăşanu, pe poarta din­ dreptul străzii Barbu Brădescu ; de atunci, aceas­tă din urmă stradă este inva­dată încă din timpul nopţii de un şir continuu de auto­camioane, care-şi aşteaptă rindul pentru a fi încărcate cu vin sau pentru a descărca sticle goale. Indiferent de oră, şoferii autocamioanelor ambalează in mod inutil mo­toarele, trintesc puternic por­tierele, se interpelează cu voce tare şi cu expresii deloc academice, aruncă resturi a­­limentare şi ambalajele aces­tora pe stradă sau in curţi, blochează accesul altor au­tovehicule, bineînţeles şi al locatarilor. Strada nefiind as­faltată, s-a umplit între timp de gropi, intrucit aceiaşi şo­feri demarează şi frinează foarte „sportiv“, deşi avan­sează de fiecare dată numai citiva metri şi aşteaptă ore. Stilul „sportiv“ afectează nu numai strada ci şi o parte dintre imobile. Nu trebuie neglijat nici surmenajul ce­tățenilor, pe care zgomotul produs nu-i lasă să doarmă o bună parte din noapte. Pro­pun schimbarea accesului au­tocamioanelor in incinta în­treprinderii „Vinalcool“ fie prin șoseaua Electronicii, fie printr-o altă intrare existen­tă pe strada Ghinea Brătă­șanu. Dacă totuşi, raţiuni jus­tificate impun menţinerea actualului acces, singura so­luţie ar fi interzicerea circu­laţiei autocamioanelor peste 2,7 tone pe strada Barbu Bră­descu, acestea urmind să staţioneze pe strada Ghinea Brătăşanu, care este asfaltată şi are locuinţe pe o singură parte a străzii, cea opusă in­cintei „Vinalcool". P. ALEXANDRU str. Barbu Brădescu nr. 5 Bucureşti Pe strada Grigore Alexan­­drescu din Cîmpulung Muscel, viitoare magistrală, zeci şi zeci de puieţi de tei, plantaţi în numele frumosului, au fost pur şi simplu rupţi din tulpină. In numai un an şi jumătate, de patru ori au fost replantaţi. Şi tot de atitea ori, oameni iresponsabili, re­petenţi la obiectul „etica ci­vică", i-au rupt fără nici o remuşcare, fără nici o părere de rău. Cei ce-au scăpat de acest „flagel" sunt frumoşi şi dau un aspect îngrijit străzii. Ce-ar trebui făcut ? Celor prinşi in „flagrant delict“ sa li se aplice prevederile legii fără nici un fel de reţinere, spre a trage învăţămintele necesare. IOAN DOBRESCU Str. P. Zamfirescu nr. 11 , Cîmpulung Muscel Pe Arcul de Triumf de la Şoseaua Kiseleff se dezvoltă cu bune rezultate mai mulţi copăcei, apăruţi acolo proba­bil din seminţele aduse de vint. Au devenit vizibili pen­tru toată lumea, afară de cei care răspund de ocrotirea mo­numentelor istorice ale Ca­pitalei. De aceea, consider că ar trebui sesizată adminis­traţia domeniului public a sectorului 1 să smulgă aceşti pomişori, operaţiune prin care nu se pierde prea mult din masa de arboret a Bucureş­­tiului. GH. NEDELCU bd. 1 Mai nr. 152 Bucureşti în zrarul din 23 septembrie s-a arătat ce­ a păţit un că­lător in autobuzul 31 R pen­tru că a perforat două bilete de tramvai a 0,65 deoarece nu avea la el un tichet de auto­buz. Călătorul respectiv, deşi a procedat corect şi n-a pro­dus nici o pagubă ITB-ului, a fost totuşi admonestat de o tinără controloare. Despre politeţe sau, mai bine zis, ne­­politeţea unor lucrători ITB s-a mai scris. Totuşi, ar fi bine ca şi controloarele (chiar tinere fiind) să cunoască dis­poziţiile date de ITB, pe care eu le-am citit tot in presă şi care sună astfel : „în vehi­culele de transport in comun se pot folosi orice fel de ti­­chete, cu condiţia compostă­rii unui număr corespunzător de bilete care să acopere va­loarea celor stabilite pentru liniile respective“. SIEGFRIED HAUER str. serg. Niţu Vasile nr. 28 Bucureşti Cumpăr de multă vreme in mod regulat, pentru alimen­tarea aparatului meu de radio „Electronica“, baterii Elba 3R12 pentru iluminat STAS 808—71. De multe ori, dar in ultima vreme mai des, ime­diat ce încerc să montez la a­­parat bateriile, borna poziti­vului se desface şi bateria devine inutilizabilă. In faţa unor atari situaţii, am căutat să descopăr cauza acestor de­fecţiuni. Am demontat, după ce se consumase, o baterie căreia nu i se desfăcuse bor­na pozitivă ; am demontat şi o baterie neconsumată, căreia i se desprinsese borna pozi­tivă atunci când încercasem s-o montez la aparat. Şi, iată ce am constatat. Borna res­pectivă, de la polul pozitiv, n-avea căpăcelul care o fixa de cărbune. Sper că această sesizare să fie de folos între­prinderii „Electrobanat", pen­tru a se remedia defecţiunea. HARALAMBIE CHIRCA str. Moldoveanu nr. 53 Sibiu Rubrica ,,OPTNTT" stă la dispoziţia cititorilor ziarului nostru pe care-l invităm să ne trimită în continuare, iiţei şi propuneri menite să determine îmbunătăţiri în orice domeniu al vieţii ob­şteşti, economice, sociale sau culurate. Aşteptăm, aşadar, ca şi pînă acum, scrisorile dvs. pe adresa ziarului nostru spe­­cifcînd „Pentru rubrica «OPINII»". Programul­­ 15,40 : Telex ; 15,45: Emisiune In limba maghiară; 19: Concurs de crea­ţie de cintece ostăşeşti; 19,20: 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 19,50 : Pa­noramic ; 20,20 : Putere fără glorie ; 21,10 : Mai aveţi o întrebare ? ; 21,40 : Melodii pentru toate vîrstele ; 22 : Ca­dran mondial; 22,20: Telejurnal. Programul 2 16,30 : Cenaclu­ literar-muzîcal ; 17,05 : întîlnire cu satira şi umorul ; 17,40: Zilele şi nopţile Liverpool-ului; 18 : Melodii populare ; 18,25 : în alb și negru ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 19,50 : Sindbad marina­rul (reluare) ; 20,15: „Năpasta", par­tea I. Muzica și libretul : Sabin Dră­­goi. Ansamblul Operei române din Cluj-Napoca ; 21,10: Telex ; 21,15: Reportaj TV ; Autoconducerea munci­torească în acţiune ; 21,35: Om bogat, om sărac. 1 MARŢI 3 OCTOMBRIE 9 : Teleşcoală ; 10 : Anii de aur ai comediei ; 10,55 : In alb şi negru ; 11,45 : Muzică uşoară ; 12 : Telex ; 16 : Telex ; 16,05 : Teleşcoală ; 16,35 : Curs de limbă engleză ; 17,05 :­­..a vo­lan ; 17,20 : Documentar TV ; 17,40 : Melodii populare ; 18 : Tribuna TV ; 18,20 : Concursul de creaţie de cîntece ostăşeşti ; 18,50 : Lecţii TV pentru lu­crătorii din agricultură ; 19,20 : 1001 le seri ; 19,30 : Telejurnal ; 19,50 : An­cheta TV ; 20,30 : Seară de teatru : „O viaţă furată" de Bosie Andersson ; Producţie a Televiziunii Suedeze ; 22 : Muzeul colecţiilor de artă ; 22,20 : Telejurnal ; Programul 2 19,50 : Cărţile junglei ; 20,15 : Viaţa economică ; 20,45 : Muzică uşoară ; 21 : Telex ; 21,05 : Inscripţii­le celu­loid ; 21,35 : Antologie camerală româ­nească ; CINEMATOGRAFE STAR (ambele serii) : Patria (11 86 25), orele 9 - 12,30 - 16 - 19,30; Favorit (3106 15), orele 9 — 12,15 — 16 — 19,15 ; Palatul Sporturilor și Cultu­rii (23 40 40), ora 18 ; CIANURA ȘI... PICĂTURĂ DE PLOAIE: Scala (11 03 72), o­rele 9 -11,15 - 13,30 - 16 - 16,15 - 20,30 ; Me­lodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 . Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 16 -20,15. OAMENII RAMIN OAMENI : Lucea­fărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Capitol (16 29 17), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 - 20,30. PORTRET CU PLOAIE­­ Victoria (16 28 79), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15. TRENUL DE BENARES I București (15 61 54), orele 3,30 - 10,45 - 13 - 15,30 - 18 - 20,30. INCREDIBILELE AVENTURI ALE UNOR ITALIENI IN RUSIA : Central (14 12 24), orele 9,15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 -20,15. ORCHESTRA AMBULANTA : Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15.45 - 18 - 20,15; Cotroceni (49 48 43) oele 9 - 11,15 - 13.30 - 15.45 - 18 -20.15 ; Volqa (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15.45 - 18 - 20,15. EVADATUL , Festival (15 63 84), ore­le 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,1­5 - 20,30 ACȚIUNEA „AUTOBUZUL“ : Timpu­ri Noi (15 61 10), orele 9 - 11,15 - 13,3­5 -15.45 - 18 - 20. MISIUNE PE IANTZI ! Studio (CLasa filmului - 13 92 72), orele 15 - 17.1 CELE 12 MUNCI ALE LUI ASTEWIX i Doina (16 35 38), orele 9.15 - 10/45 -12.15 - 13.45.­­ PROFETUL, AURUL ȘI ARDELENI!­­ Doina, orele 15,30 — 18 - 20. | GHINIONISTUL, Excelsior (GS4915), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,4­5 ; Fla­mura (85 77 12), orele 11,15 -713,30 -15,45 - 18 - 20,15. / PROGRAM DE DESENE ^(NIMATE i Flamura, ora 9. / REVANŞA: Griviţa (1708/58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Mioriţa (14 27 14), orele­ 8,45- 11 - 13.15 - 15,30 - 17.45 f- 20 ; Tomis (21 49 46) orele 9 - 11,15/- 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15, AL TREILEA JURAMINT : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,45 - 14,30 -17,15 - 20 ; Buiesti (30 43 58), orele 9 - 12 - 16 - 19 ; Giuletti (17 55 46), 8,45 - 11,15 - 14 - 16,45 - 19,30. PASIENTA: Floreasca (33 29 71), orele 15,30 - 18 - 20. , FIUL FETEI PALIDE : Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,13 . Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30. PENTRU PATRIE: Ferentari (80 49 83), orele 15,30 — 19. CORSARUL DIN INSULA­­ Flacăra (20 33 40), o­rele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 — 20,15 . Munca (21 50 97), orele 9­­ ,11,15 - 13,30 - 13,45 - 18 - 20. REPORTAJ DESPRE FERICIRE s lini (31 71 71), orele 15,30 - 18 - 20. CURIERI DIPLOMATIC! : P a e t a (60 30 83), orele 16 - 18 - 20. ACCIDENT : Drumul Sării (31 28 13), orele 16 - 18 - 20. MELODII, MELODII : D o c 1 a (50 35 94), orele 9 - 11,15 --13,30 -15,45­­- 18 - 20,15. SO­ARELE ALB Al PUSTIULUI : Cos­mos, (27 54 95), orele 16 - 18 - 20. AVARIA: Bucegi (17 05 47),­ orele 9 -­­11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. CAPCANA DIN MUNTI : Arta (21 31 86), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. DRUM FARA ÎNTOARCERE : Popular (35 15 17), orele 16 - 18. SEPTEMBRIE: Viitorul (11 48 03), o­­rele 15,30 — 17,45 — 20. PLOPII DE LA MARGINEA SATULUI: Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20. Programul 1 CALENDAR Luni 2 octombrie Soarele răsare la ora 6,14 apune la ora 17,55 , în p. 1875 a încetat din viaţa Pe­­trache Poenaru, unul dintre organizato­rii învăţamîntului naţional, partici­pant la Revoluţia de la 1848 . lo 1827 a brevetat, la Paris, invenţia fo­cului rezervor. * Tr* 1911 s-a născut poetul Miroia Rad­u Pa­rasch­ivescu. TEATRE PERSII : Teatrul de stat al Greciei de Nord din Salonic la Opera Româ­nă (13 18 57), ora 19,30 ; EFECTUL RA­ZELOR GAMMA ASUPRA ANEMONE­LOR : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30. COMEDIE DE MODA VECHE : Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" (14 71 71), ora 19,30 sala mică și FATA DIN AN­DROS, ora 19 sala Atelier. PROGNOZĂ METEOROLOGICĂ Meteorologul de serviciu Ectrterina Ion Bordei ne co­munică : Caracteristica vremii: Va deveni, trep­tat, Instabilă­, începind din vestul ţării. Precipitaţii: Ploi temporare şî sub formă de avers© în jumătatea de nord­­vest a ţării, în rest, averse izolate după­­a­miaza. Temperatura: Maxima între 12 șî 25 grade. Izolat mai ridicate în sud-est, pina la 24-26 grade. București: Vremea va deveni uşor instabilă. Cerul va fi variabil, favorabil aversei de ploaie după-amiază. Tempe­ratura maximă între 20-22 grade.

Next