România Liberă, noiembrie 1978 (Anul 36, nr. 10580-10605)
1978-11-01 / nr. 10580
Pagina a 2-a — 7 noiembrie 1978 Festivalul naţional „Ciitarea României“ Invaţămîntul şi creaţia tehnico-ştiinţifică Pentru cine urmăreşte procesul de integrare a şcolii, îndeosebi a celei superioare, cu cercetarea şi producţia, intilnirea la care am participat, nu demult îmbrăca semnificaţia unei adevărate sărbători. Abia sosisem, venind de la Politehnică, in uriaşa citadelă industrială de la portul Iașului, care este Combinatul de utilaj greu, că inginerul şef al acestuia, Gheorghe Cojocaru, imi propuse să facem carost întoarsă. Mai exact, să mergem pină la atelierul de producţie al Catedrei de maşini, unelte, scule a Facultăţii de mecanică, unde ne aşteptau decanul acestei reputate unităţi a politehnicii ieşene, cunoscutul profesor doctor inginer, Vitalie Belousov, şi câţiva dintre colaboratorii săi apropiaţi ; prof. dr. inginer Gh. Caşler, şef de catedră, ing. Traian Petrea, responsabil cu pregătirea fabricaţiei şi ing. Cezar Cojocaru, cadre didactice. Inginerul şef al Combinatului de utilaj greu era şi el urmat de o suită formată din inginerul responsabil cu pregătirea fabricaţiei, doctorul in ştiinţe tehnice Cezar Zugravu, directorul unei fabrici, ing. Ioan Berlea, şi subinginer Lucian Bîrlă. Cunoştinţe şi colaboratori vechi, nici nu s-au aşezat bine la birourile catedrei, cam strimte pentru asemenea întilniri, că dialogul a şi început. — Am venit să facem o comandă de scule pe termen lung, deci şi pe anul 1980, ba chiar şi mai mult — zic oamenii producţiei. — Tot ce există utilaj de frezat in combinat vrem să se lucreze cu frezele noastre — zic oamenii facultăţii şi scot de îndată pe masă un pliant şi un catalog Romascon care au drept antet Institutul Politehnic Iaşi — Facultatea de mecanică. Aşadar, se şi trece la confruntarea datelor tehnice ale diferitelor tipodimensiuni, în conformitate cu cerinţele de fabricaţie. Reporterul se mulţumeşte să asiste la acest dialog colegial de lucru şi să noteze din cind in cînd cite o replică . — La noi, explică oamenii combinatului, producţia se va dubla în fiecare an. întrebarea care se pune este dacă n-am putea diversifica şi producţia de scule. — Este posibil. Capacitatea atelierului, valoric vorbind, se ridică pină la 4 milioane lei. Solicitările sunt insă tot mai multe. Sintem o firmă serioasă, care ştie să-şi respecte termenele. — Nu sintem noi, cei de la Combinatul de utilaj greu, principalii voştri parteneri , vine o întrebare insinuant-retorică din partea producţiei. — Parteneri ? — replică universitarii. Noi sintem aceeaşi familie. Şi ca semn că lucrurile stau chiar aşa, dialogul a luat o turnură molcomă, moldovenească. Unii dintre interlocutori încep să se descopere megieşi nu numai cu profesia, ci şi cu locurile de baştină. In final intervine şi o rugăminte de inimă . Vrem să ne faceţi o intrare şi la chimia industrială, unde avem, de asemenea, de rezolvat nişte probleme de producţie. Fără nici un protocol, întîlnirea se şi organizează imediat, căci catedra respectivă Îşi are sediul pe aceeaşi nouă platformă de producţie a Institutului politenic ieşean inaugurată, în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cu nu prea mulţi ani în urmă, înainte de plecarea la chimie, profesorul Belousov mă conduce prin atelier, sau cum îi spune dumnealui, „făbricuţa in care ne realizăm ideile“. Un schimb de studenţi lucrează cu totul absorbiţi de procesul producţiei. Decanul facultăţii ţine să-mi atragă atenţia . Nu e vorba de o producţie oarecare, ci de una cu caracter înalt ştiinţific căci se lucrează pe baza a 16 brevete. Totul e noutate .Şi, in plus, noi producem mijloace de producţie. Ştiam dintr-o discuţie purtată anterior cu prof. dr. inginer Gheorghe Chiriţă, prorectorul Institutului politehnic, că producţia de inteligenţă tehnică a Cadrelor didactice şi studenţilor, deşi planificată ca valoare la 23 milioane lei, a atins deja 28 milioane, din care peste o cincime se realizează la Facultatea de mecanică. Conf. dr. ing. Paul facultăţilor, acestea au de susţinut, la casa de cultură şi apoi in diferite unităţi productive sau la sate, un număr de patru probe : una politico-ideologică sub forma unui simpozion consacrat unor aspecte fundamentale ale politicii partidului nostru, una ştiinţifică constînd in prezentarea a cinci comunicări ale unor rezultate ale cercetărilor originale, una artistică şi una cultural-distractivă, aceasta din urmă fiind o reuniune la care studenţii unei facultăţi invită, în funcţie de legăturile lor pe linia integrării, tineri din producţie. Susţinerea acestor probe, având caracter competitiv, este urmărită şi apreciată de jurii, din care fac parte, alături de studenţi, prestigioase cadre didactice, reprezentanţi ai oamenilor muncii, activişti ai organizaţiei de tineret. Organizarea unor asemenea manifestări complexe, cu o largă sferă de cuprindere şi influenţă are tradiţie la Iaşi, de o mare popularitate bucurindu-se de mulţi ani festivalul „Gh. Asachi“ al politehniştilor, care îşi înmănunchează cele mai bune realizări pe planul gindirii creatoare intr-o serie de buletine ştiinţifice studenţeşti. O asemenea materializare vor cunoaşte şi cele mai valoroase comunicări cu caracter politico-ideologic şi tehnico-ştiinţific prezentate in cadrul amintitelor probe susţinute la Casa de cultură a tineretului şi studenţilor. Nu o dată însă, după validarea acestor rezultate, asemenea comunicări se fac direct în întreprinderi sau la sate, in cadrul unor manifestări complexe. Un puternic ecou au avut deopotrivă in rindul studenţilor ca şi al oamenilor muncii asemenea acţiuni desfăşurate la cluburile de la unele întreprinderi ieșene precum Antibiotics, Combinatul de fibre sintetice, Nicolina, Uzina de prelucrare a materialelor plastice sau la căminele culturale din Deleni, Ruginoasa, Hălăuceşti etc. Studenţii au ţinut cu acest prilej expuneri cu caracter politico-ideologic, au prezentat programe artistice şi au făcut pe loc demonstraţia randamentului cercetării lor, cum s-a întimplat la cooperativa agricolă Bivolari, unde lucrarea lor a avut ca temă optimizarea structurii culturilor acestei unităţi agricole cu ajutorul modelelor economico-matematice. Succesul de care s-au bucurat primele două ediţii ale acestei complexe acţiuni de educaţie şi creaţie tehnico-ştiinţifică, de stimulare a activităţilor politicoideologice, emulaţia ce s-a produs în rindul studenţilor sunt argumente care-i determină pe organizatori — Consiliul Uniunii asociaţiilor studenţilor comunişti şi Casa de cultură a tineretului şi studenţilor — să acorde o amploare şi mai mare actualei ediţii a complexului de manifestări intitulat „Gaudeamus“, formă specifică de participare a studenţimii ieşene la Festivalul naţional „Cintarea României“. Prezenţa studenţilor în mijlocul oamenilor muncii in calitate de activişti politici şi culturali, de promotori ai ştiinţei şi tehnicii conferă acestui act implicaţii şi semnificaţii dintre cele mai demne de laudă. Niculae Stoian ISMIM * Muzeul Naţional de Istorie editează, pentru uzul şcolilor, al întreprinderilor şi instituţiilor, seturi tematice de fotografii, însoţite de texte explicative, pentru dotarea cabinetelor de istorie şi ştiinţe sociale, precum şi pentru organizarea unor expoziţii permanente sau itinerante. Astfel, două seturi poartă titlul „Momente din istoria patriei“, un set este consacrat Împlinirii a 2 050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent, altul, Anului revoluţionar 1848 şi ultimul, Unirii Principatelor. Pe bază de comenzi, Muzeul poate executa și alte seturi tematice. * Printre documentele intrate, în ultimul timp, în patrimoniul Muzeului Național de Istorie se numără : un manuscris al unei scrisori adresate comisarilor europeni în țările române, prin care se face apelul de a sprijini Unirea Principatelor ; mesajul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din 1862, adresat deputaţilor din Adunarea Unică a Principatelor Unite ; un formular de donaţie, completat la 12 septembrie de poetul Vasile Alecsandri, pentru, cumpărarea a cinci puşti ; o fotografie reprezentînd momentul prestării jurămîntului de către voluntarii transilvăneni la Iaşi în 1917 şi altele. * Expoziţia „Evoluţia geto-dacilor din bazinul Siretului“ deschi Din experienţa Institutului politehnic din Iaşi Matei, prodecanul acestei facultăţi, îmi enumerase nu mai puţin de cinci teme mari pe care trebuie să le rezolve numai pentru Combinatul de utilaj greu, nemaivorbind de faptul că facultatea are şi alţi parteneri, mai vechi sau mai noi, cu care colaborează în promovarea progresului tehnico-ştiinţific. Prorectorul Gheorghe Chiriţă mi-a numit realizările şi preocupările de aceeaşi factură ale altor facultăţi : electrotehnică, chimie, construcţii-arhitectură, textilepielărie. Ca să nu mai vorbim că institutul a fost gazda ultimei conferinţe naţionale de industrie uşoară, fiind şi unica instituţie de învăţămint superior care pregăteşte specialişti, pentru acest domeniu. Invăţămîntul are o poziţie nouă faţă de economie şi de viaţă — conchide profesorul ieşean. Din această poziţie decurg şi atribuţii noi pentru implicarea şi afirmarea studenţimii şi în alte activităţi. Semnificative mi s-au părut in această direcţie o seamă de iniţiative ale Casei de cultură a tineretului şi studenţilor din acelaşi vechi şi prestigios centru universitar. Poetul Ion Chiriac, directorul acestei complexe instituţii cultural-educative, mi-a prezentat cu multă însufleţire un întreg complex de manifestări politico-ideologice, tehnicoştiinţifice, cultural-artistice şi distractive care, sub genericul „Gaudeamus“, reprezintă o modalitate specifică de participare a studenţimii ieşene la Festivalul naţional „Cintarea României“. Totul e conceput ca un sistem de probe care să pună in valoare nu numai pentrustudenţii înşişi, ci pentru publicul larg, tinăr mai ales, din municipiul şi judeţul Iaşi, potenţialul creator şi educativ al Centrului universitar. Odată stabilite, în cadrul unor confruntări de masă, cele mai bune echipe reprezentative ale UNA PE ZI de MATTY 35^ — De cîte ori să-ți spun Stelica, că atunci cind ieși pe poarta centralei cu treabă pe teren e bine să-ți iei un aer preocupat ? wmmwMmmmwEwmmu Un act de omenie — Cînd se afla aproape de etajul IV, muncitorul Grigore Bărbuţ, montator pe şantierul 41 al trustului nostru de construcţii, la o simplă mişcare greşită, a căzut la sol. Cei de faţă l-au crezut pierdut. Transportat cu salvarea la spital, după ore de luptă cu moartea, au apărut primele semne de viaţă. Dar ofensiva pentru viaţă trebuia continuată, mai ales că, intre timp, medicii au stabilit diagnosticul : fractură de bazin însoţită de hemoragie abundentă post traumatică. Era nevoie urgentă de o mare cantitate de singe pentru transfuziile masive care nu puteau intirzia. Dar de unde atîta singe ? Un apel telefonic al medicilor i-a pus în legătură cu şantierul. 34 de muncitori, in frunte cu şeful de jot, subinginerul Dumitru Roşioru şi arhitectul Ştefan Teglaş, au urcat repede intr-un autocamion aflat pe şantier, în citeva minute, cu toţii un răspuns prezent la centrul de recoltare a singelui, fiecare donînd onorific cite 250 de grame pentru tovarăşul lor de muncă aflat in suferinţă. Un act de generozitate şi de omenie care a însemnat, de fapt, salvarea vieţii unui om.Fapta a fost relatată corespondentului nostru Ion Medoia de ing. Nicolae Jinca, directorul grupului de şantiere nr. 4 al Trustului de construcţii montaje Timişoara). să zilele acestea la Muzeul de istorie din Focşani cuprinde, pe lingă alte diverse vestigii ale culturii materiale a strămoşilor noştri topoare, dălţi, piese de harnaşament, podoabe, etc. şi citeva interesante tezaure descoperite la Clipiceşti, Răcoasa, Bordeşti, Cirligele şi in alte localităţi din judeţul Vrancea. » Tg. Frumos a găzduit în această săptămina o suita de manifestări politico-educative şi cultural-artistice prilejuite de organizarea „Zilelor culturii oraşului Tg. Frumos“, manifestări desfăşurate sub egida Festivalului naţional „Ciitarea României“. * Casa de cultură „Vasile Alecsandri“ din Bacău găzduieşte in aceste zile cea de a 7-a ediţie a Festivalului-concurs „Toamnă culturală băcăoană“ la care participă formaţii corale şi de dans tematic, grupuri vocale, brigăzi artistice, fanfare. , ♦ Noua stagiune a Studioului de muzicologie „Edgar Istiity al Casei de cultură a sectorului I al Capitalei a programat prima sa manifestare. Profesorul Radu Stan a vorbit despre „Momente muzicale medievale în principatele române“, iar artistul emerit Valentin Teodorian a prezentato expunere în serialul său dedicat celebrului tenor italian Enrico Carusso. Televiziunea în şcoli În cadrul preocupărilor pentru modernizarea tehnologiei didactice, la Grupul şcolar pentru prelucrarea lemnului din Suceava a fost pus in funcţiune un circuit intern de televiziune. Instalaţia, realizată de elevi şi cadre didactice din beneficiile atelierelor de producţie ale şcolii, este alcătuită dintr-un selector video, trei camere de luat vederi, zece monitoare. Ea se constituie intr-un mijloc modern şi eficient d de predare interdisciplinară, permiţind ilustrarea lecţiilor teoretice, cu exemplificări şi rezultate practice din laboratoarele şi atelierele şcolii. Se preconizează extinderea acestui sistem şi in alte unităţi din reţeaua liceelor de specialitate din judeţ. (CONSTANTIN AZOIŢII). lor judeţene de construcţii montaj şi de gospodărie comunală ! Ce fura cu ele ? Lemne din depozitele gării Moreni sau din diferite parchete forestiere, pe care apoi le livra in miez de noapte loco-domiciliu diverşilor contractanţi personali din satele judeţului. Chercea şi banda lui de hoţi sunt acum arestaţi şi lingă ei a fost depus şi paznicul Toma Telescu, care le înlesnea folosirea maşinilor din parc, fie prefăcindu-se că doarme, fie închiriindu-le direct contra cost maşinile... (AL. MIHAI). Ce nu s e vede clar din clişeu : ruperea florilor, aşezarea pe iarbă, mutarea băncilor, plimbatul dinilor şi a altor animale se sancţionează cu amenzi de la 20 la 300 de lei. Ce nu se vede Mare ? Si-a zis că, fiind in anul al IV-lea la liceul industrial de mecanică nr. 1 din Timişoara — e mare ! Atit de mare incit, după ce s-a cinstit bine cu băutură, Mircea Ion Moraru a început să se războiască cu... indicatoarele de circulaţie de pe marginea drumului. Nu știm exact cite a doborit si cite or mai fi rămas in picioare, dar cert este că a produs pagube in valoare de 15 000 lei. Mare ! — suma, nu băiatul. Că după comportare, a dovedit doar că minte are putină. (I. MEDOIA). vede... insă din clişeu este faptul că această pancartă este bătută adine cu cuie in trupul unui copac secular și asta se pare că fiu se pedepsește... (I. MARCOVICI). Şoferul nocturn Liber şi nesilit de nimeni, Gh. Chercea din Valea Lungă — Dîmboviţa, a părăsit şoferia de zi,in favoarea celei de noapte. Frumos din partea lui, s-ar zice dacă „favoarea“ nu ar fi ales-o pentru furat. Urmărind parcurile auto fără paznici la post (absenţi, adormiţi sau necinstiţi), Gheorghe Chercea se urca seara la volanul cite unui autocamion sau autobasculante şi, împreună cu banda lui — formată din Dumitru Stoica, Ion şi Vasile Păcureţu din Ocniţa — porneau la furat. Iar dimineaţa depuneau maşinile la loc. De 8 ori s-a „autoservit“ şoferul nocturn cu mașinile întreprinderi Aprovizionarea cu lapte şi produse lactate Nu numai o problemă de bună servire La începutul anului, un colectiv al Consiliului de control muncitoresc a iniţiat o amplă analiză privind calitatea şi diversificarea produselor in cadrul întreprinderilor de industrializare a laptelui din Capitală. Ne propunem, în cele ce urmează, să vedem cum au fost duse la îndeplinire unele din observaţiile şi propunerile formulate cu acel prilej, întrucît ele au avut în vedere, nemijlocit, îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei. Corelat cu aceasta vom mai aborda, în discuţia purtată cu ing. Eugen Frecăuţeanu, director tehnic al întreprinderii de industrializare a laptelui Bucureşti, o serie de aspecte relevate de cititori : „ Avind în vedere că laptele este prin el insuşi un factor de sănătate, s-a pus şi se pune problema ca acest aliment să fie prezent permanent in reţeaua comerţului. Magazine de unde poţi cumpăra lapte există, intr-adevăr, peste tot, dar ceea ce reproşează consumatorii e că multe din aceste magazine asigură vinzarea doar in primele ore ale dimineţii, fiind necesar să te scoli la ora 6 chiar şi in zilele de repaos. — Din punctul nostru de vedere, al industriei, ca şi din punctul de vedere al furnizorilor de materie primă, putem livra Capitalei cantităţi mult mai mari de lapte. Dispunem de o capacitate de îmbuteliere de 500 000 litri lapte pe zi, dar dacă folosim cam jumătate din ea, asta se explică prin volumul comenzilor primite de la comerţ. In ce priveşte iaurtul, capacităţile noastre de producţie pot asigura o cantitate dublă, faţă de cea consumată in prezent. Nu putem livra însă mai mult decit ni se cere, deşi împărtăşesc şi eu părerea că populaţia ar consuma într-o măsură mai mare aceste produse, dacă ele s-ar găsi toată ziua, nu numai dimineaţa, în magazine. Direcţia comercială a Capitalei a depus eforturi notabile pentru a convinge unităţile din sibordine că laptele este produsul ce n-ar trebui să lipsească nici un moment din alimentaţie, dar iată că o iniţiativă bună cum a fost aprovizionarea la domiciliu a cam dispărut , găsim destul de rar laptele şi produsele lactate în bufetele de incintă, mai ales, la cele din mediul industrial, unde ar trebui să fie întotdeauna. Ceea ce ar contribui la impulsionarea vinzării, ar fi acceptarea de către unităţile comerciale a tuturor ambalajelor goale, şi nu numai a celor primite contra schimb. In drum spre casă, omul ar fi dispus să cumpere o sticlă cu lapte, dacă ar şti că a doua zi i se îngăduie să returneze ambalajul, primind contravaloarea lui. Discutăm de un an reglementarea problemei cu organele comerciale, dar n-am ajuns la nici un rezultat, deşi această achiziţionare de sticle de la populaţie ar rezolva şi o serie de alte probleme. Pe trimestrul III, de pildă, industria sticlei nu ne-a livrat 400 000 de ambalaje, avind de rezolvat alte cerinţe. Am fi putut compensa deficitul cumpărind sticlele de la populaţie prin unităţile care comercializează produsul. Centrele I.C.V.A. fac achiziţii intimplătoare şi, in plus, ambalajele care ne parvin din depozitele lor sunt atit de murdare incit trebuie să consumăm un mare volum de muncă manuală pentru a le spăla şi igieniza. Ambalajele pe care le primim de la populaţie nu ne pun din acest punct de vedere nici un fel de probleme. — De ce nu se mai vinde lapte la pungi ? Problema ambalajelor din sticlă ar putea ieşi total din discuţie. — Total n-ar ieşi din discuţie dar, intr-adevăr, ponderea sticlei ar scădea substanţial. Dispunem de patru maşini pentru îmbutelierea laptelui in pungi din plastic, cu o capacitate de 1 000 de litri pe oră. Ele au lucrat parţial pină anul trecut şi numai pentru sectoarele IV şi V, trebuind să stagnăm producţia din cauza unor necorelări ale chimiei cu industria alimentară, necorelări ce au condus la o serie de consecinţe. Sperăm ca, intr-o lună-două, Fabrica de mase plastice Bucureşti să înceapă producţia navetelor specifice transportului acestor pungi — pentru care am creat o matriţă specială — întrucît transportarea în navetele obişnuite s-a soldat cu importante pagube. Sperăm, de asemenea, ca Fabrica de mase plastice de la Buzău să ne livreze o folie de calitate îmbunătăţită, întrucît faţă de ponderea acceptată de 2 la sută, noi am înregistrat pierderi de 4—5 la sută... Cită răspundere angajează rezolvarea neîntîrziată a acestor probleme o spun şi alţi indicatori economici majori : linia tehnologică pentru îmbutelierea laptelui la pungi de plastic are o putere instalată de 5—6 kilowaţi, in timp ce puterea instalată a liniei tehnologice pentru Îmbutelierea la sticla este de 35—40 kilowaţi. Să adăugăm la aceasta consumul de apă, de agenţi pentru spălare, pierderile de 3,5 la sută prin spargeri, pe care le angajează folosirea ambalajelor din sticlă. Mai sunt de notat cheltuielile de transport, cu tot ce implică ele, necesitatea de a recupera sticlele din reţea. Analizînd aspectele calitative, colectivul Consiliului de control muncitoresc a făcut o serie de observaţii şi de propuneri concretizate intr-un plan de acţiuni. In ce măsură s-au remediat lipsurile constatate atunci ? — Mai avem unele minusuri in ce priveşte calitatea produselor, dar numărul reclamaţiilor a scăzut cu mult. Dacă ne referim la iaurt, de pildă — care se intîmpla să plece necoagulat in reţea — lucrurile s-au rezolvat. Maşinile au fost revizuite şi puse in situaţia de a funcţiona continuu, ceea ce ne permite să lăsăm produsului răgazul de 6—7 ore, necesitat de staţionarea la termostat şi frig. Din păcate, ne mai parvin unele reclamaţii in ce priveşte calitatea iaurtului livrat de fabrica de la Fundeni — o fabrică nouă, dotată cu tot ce-i trebuie, unde asemenea situaţii nu pot fi explicate decit prin neglijenţă şi lipsă de interes. La fel stau lucrurile şi cu lotul de lapte acidulat pe care fabrica Vitan l-a livrat reţelei, dovedindu-se că doar neglijenţa celor ce aveau in grijă spălarea tancurilor de depozitare era vinovată de producerea acestei situaţii. Putem spune că funcţionalitatea maşinilor, a instalaţiilor de automatizare s-a îndreptat, mult, ceea ce înseamnă că prima condiţie a calităţii a fost pusă la punct. Rămîne de datoria noastră să urmărim permanent modul în care aceste maşini sunt folosite corect, cu răspundere faţă de interesele publicului consumator. Cornelia Simionescu , mswmMm Filme de scurt metraj româneşti la festivaluri internaţionale Filme de scurt-metraj din producţia naţională au fost trimise recent peste hotare spre a participa, în cursul lunii noiembrie, la festivaluri cinematografice internaţionale. Astfel, pentru cel mai mare festival european al filmului de scurt-metraj ce va fi găzduit de oraşul Leipzig au fost selectate, spre a intra in competiţie, documentarele „Salutări din Gearmata“, „Liceenii“, „Avem nevoie de iubire“ şi „Jocul cu lutul, cu apa şi cu focul“, precum şi peliculele de animaţie „Eeee homo“ şi „După-amiezele Penelopei". Alte citeva documentare vor fi prezentate în secţiunea informativă, necompetitivă, a festivalului. Ţara noastră se va afla, de asemenea, printre participanţii la cea de-a 7-a Săptămină internaţională a cinematografiei navale şi a mării de la Cartagina — Spania. In acest tradiţional festival au fost înscrise documentarele ,,Cursă de probă“, , „Premieră In largul mării“ şi „Un drum bun“. Documentare ale Studioului „Alexandru Sahia“ ne vor reprezenta si la Festivalul internaţional al filmului despre natură, om si mediu înconjurător ce va avea loc la Vicenza — Italia. In programul festivalului vor figura scurt-metrajele documentare „Pădurea pămîntului“, „Se întorc berzele“, „Monumentul de la Adamclisi“, „Paralela 45“ si „Florile Retezatului“. Poliţele Cindi a despachetat, la domiciliul său, biblioteca „Nadia“ proaspăt cumpărată. Anton Dan Cilă din Constanţa a constatat că e superbă dar... n-are rafturi! Cărţile urmau probabil să stea suspendate, de vreme ce cele opt poliţe lipseau ! La unitatea comercială respectivă, vinzătorul a dat din umeri , i-a vindut marfa preambalată, să se adreseze deci fabricii producătoare lui A.D. a scris de îndată Fabricii de mobilă din Tăşnad (judeţul Satu Mare), cerind livrarea de urgenţă a pieselor lipsă. Răspunsul fabricii e... antologic, astfel incit merită să-l reproducem in întregime. „Referitor la sesizarea făcută de dv. vă comunicăm că biblioteca Nadia are 8 bucăţi poliţe din PAL furniruit, dintre care 4 sunt de culoare închisă şi 4 sunt de culoare deschisă. Vă rugăm să vă adresaţi magazinului de unde aţi cumpărat mobila cu orice problemă cu care nu sunteţi mulţumit“. Ceea ce era mai greu s-a făcut deci: cumpărătorul a aflat ce culoare ar fi trebuit să aibă poliţele, pe care el nu le are ! Deci fabrica l-a ajutat „substanţial“. A mai rămas în suspensie doar problema procurării acestor piese — dar asta pare neesenţial pentru fabrică... (M. PAULIAN). Rubrica realizată de Pia Rădulescu „Románia libera" mwmsim Am citit la rubrica „Viaţa raţională“ un articol foarte interesant intitulat : „Alcoolul şi implicaţiile lui asupra sănătăţii“. Avind in vedere problema expusă în articol, din care rezultă foarte clar marele pericol pe care-l prezintă consumul băuturilor alcoolice pentru sănătatea oamenilor, vă relatez o situaţi care, nouă, celor din zona parcului Libertăţii, sectorul 5, ni se pare ciudată şi de neînţeles. In cartierul nostru, în locul unui centru de vinzare a legumelor şi fructelor, din strada 11 Iunie nr. 75, care a fost desfiinţat, a apărut in acest an un restaurant intitulat „Local familial“, tinde se vind insă băuturi alcoolice, deşi la numai 30 de metri depărtare, în strada Dr. C. Istrati nr. 2, funcţionează de zeci de ani un alt local (braseria „La Vaporul“), unde se vind tot băuturi alcoolice. Tot pe strada 11 Iunie, la nr. 14, se află restaurantul „Prieteniei“, iar peste drum de acesta se găseşte bufetul „Feteşti“, ambele localuri vinzind, de asemenea, băuturi alcoolice. Şi ca şi cum trei localuri care vind băuturi alcoolice, aflate pe strada 11 Iunie n-ar fi fost suficiente, in locul centrului de pline de la nr 73 (peste drum de , „Localul familial) a apărut încă un local care vinde băuturi alcoolice. Rezultatul este că, pe strada 6 Iunie se află cinci localuri care vind băuturi alcoolice, dacă mai punem la socoteală și „Grădina de vară“ din strada 11 Iunie nr. 53. In schimb, un centru de piine şi altul de legume şi fructe au fost desfiinţate. Conf. univ. dr. ALEX. D. PETRESCU aleea Negreni nr. 10 Bucureşti Cursa C.F.R., 1381/1384 pe distanţa Costineşti—Piteşti soseşte in staţia Piteşti la orele 5,23 şi este garată la linia a doua, linie fără peron. Trenul personal 1010 Piatra OH—Bucureşti soseşte in aceeaşi staţie — Piteşti — la 5,58 şi este garat la linia 1. In sfirşit, cursa 1532 Curtea de Argeş—Piteşti soseşte la orele 6.05 la linia a treia, şi ea fără peron. Trenurile menţionate vin, cum s-a văzut, la intervale mici unul după altul şi râmin, fireşte, pe loc. Navetiştii pentru Piteşti sau călătorii in tranzit pentru Bucureşti de la linia a treia sunt nevoiţi să escaladeze două trenuri pentru a ajunge la peron şi unul pentru a ajunge la personalul 1010. Dacă avem in vedere că printre călători sunt şi oameni in virstă — cascadori şi ei fără voie — că aceştia, ca şi alţii, mai sint şi împovăraţi, de bagaje, ne putem lesne imagina ce se intimplă ! Sunt convins că o analiză atentă a situaţiei reslatate ar putea duce la măsuri corespunzătoare, aşa incit nu numai circulaţia în trenuri, dar şi de la un tren la altul să se desfăşoare în condiţii de deplină siguranţă. N. DANESCU str. Cuza Vodă, blocul 1 Curtea de Argeş Nu demult, am citit în ziarul „România liberă“ un articol referitor la recuperarea deşeurilor de hârtie, în care se critica lipsa de preocupare a organelor de resort si slaba publicitate care se face in acest domeniu. Nu vreau să discut aspectele ridicate in articolul menţionat, care işi au valabilitatea lor, din punctul de vedere menţionat de autor. Vă cer permisiunea să vă sesizez aspectul prezentat de această acţiune, din punct de vedere al cointeresării celor care trebuie să depună aceste deşeuri de hirtie la punctele de colectare. Apreciez că valorificarea de către cetăţeni, la 10 sau 20 bani kg., de deşeu, nu constituie elementul stimulator necesar pentru intensificarea acestei acţiuni. In acelaşi timp, sunt convins că mai mult nu merită. Dar dacă cetăţenilor, care depun în timp o anumită cantitate de deşeuri de hirtie, li s-ar acorda în loc de bani alte avantaje? Mă gindesc, bunăoară, la asigurarea unui abonament la librăria din cartier, pe baza căruia să li se reţină cărţile nou apărute, pe o perioadă dată, solicitantul cumpărindu-şi contra cost, volumele care îl interesează. Sau asigurarea livrării, tot contra cost, a comenzilor făcute la „Cartea prin poştă“, pe baza planurilor editoriale publicate. Acordîndu-se cetăţenilor aceste privilegii, sau altele de acelaşi gen consider că fără a se produce vreun prejudiciu, economic, se va vitalize acţiunea de colectare a deşeurilor de hirtie. ALEXANDRU GHEDERI bd. 1 Mai 1848, Bucureşti La începutul lunii octombrie a.c. am cumpărat un radiator cu turbină RT 1, produs la Întreprinderea Electroargeş din Curtea de Argeş. După o funcţionare de numai o oră, am fost nevoit să duc aparatul la cooperativa ,,Precizia“ din Arad, str. 11oria nr. 2, unitate care asigură reparaţiile în termen de garanţie. Aici am constatat, spre surprinderea mea, că întreprinderea producătoare — Electroargeş — nu asigură piesele de schimb pentru reparaţiile ce survin in timpul cit aparatul este un termen de garanţie, clienţii trebuind să şi le procure din comerţ. Oare întreprinderea Electroargeş nu este obligată să asigure piesele de schimb necesare unităţilor care execută reparaţiile in garanţie ? Cred că este. In acest, caz, ar trebui să expedieze de urgentă setul de piese absolut indispensabile reparaţiilor care survin in timpul termenului de garanţie. VASILE DEHELEANU str. E. Varsa nr. 15 Arad CALENDAR 1 noiembrie 1978 Soarele răsare la ora 6,52 și apune la ora 17,06 # în 1599, Mihai Viteazul a intrat in Alba lulia — moment important în realizarea unirii celor trei tari români într-un singur stat. Din 1788 datează cel mai vechi manuscris matematic găsit pe teritoriul țarii noastre. D in 1887 a apărut la Iaşi primul număr al gazetei ,,Muncitorul", editată de „Cercul muncitorilor" din Iaşi, care a militat pentru crearea unui partid al muncitorilor. 0 în 1903 s-a născut Elena Filipovlel, militantă a mişcării muncitoreşti din ţara noastră. 0 în 1928 au avut loc primele emisiuni ale radiodifuziunii române. TEATRE SEARA VIENEZA Opera Română (13 18 57), ora 19; ALEXANDRU UPUŞNEANU ; Teatrul Naţional „I.L. Caragiale" (14 71 71), ora 19,30 sala mica şi AVENTURA ÎN BANAL, ora 19 sala Atelier ; LEONCE ŞI LENA ; Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 19,30 şi INTERVIU, ora 19,30 sala Studio (12 44 16) ; CIRIPIT DE PASARELE : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30 ; CITITORUL DE CONTOR : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA : Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 19,30 şi NOAPTEA PĂCĂLELILOR, ora 19,30 sala Majestic (14 72 34) ; SFIRLA NĂZDRĂVANUL , Teatrul ,,Ion Creangă* (50 26 55), ora 10; REVISTA IN LUNA DE MIERE : Teatrul „C Tănase* — sala Savoy (15 56 78), ora 19.30 si OMUL CARE ADUCE RISUL, ora 19.30 sala Victoria (50 58 65) ; ELEFANTELUL CURIOS : Teatrul Țăndărică — sala Victoria (15 23 77), ora 19; CINTECE DE TINERETE FARA BATRINETE Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 19,30 ; O ANTOLOGIE A ARTEI VOCALE IN 20 DE RECITALURI - prezintă MARTHA KESSLER : Sala mică a Palatului, ora 20 ; INVITAŢIE LA CIRC : Circul Bucureşti (11 01 20), ora 19,30. Programul 1 9 : Teleşcoală ; 10 : Antena vă aparţine ; 11,15 : Şoimii patriei ; 11,25 : Tribuna TV ; 11,45 : Telex ; 14 : Fotbal : Politehnica Timişoara — Honved Budapesta ; 15,55 : Telex ; 16 : Teleşcoala ; 16,35 : Curs de limba germană ; 17 : Algeria azi ; 17,15 : Atenţie la... neatenţie ! ; 17,40 : Vetre folclorice ; 18,20 : Telecronica pentru pionieri ; 18,40 : Festivalul „Cintarea României" ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 19,50 : Noi, femeile ; 20,20 : Telecinemateca : „Faţă-n faţă". In distribuţie : Uma Turner, Kirk Douglas, Cyril Cusack, Darry Sulivan, Gloria Graham, Walter Pidgeon, Dick Powell, Paul Stewart. Regia : Vincente Minelli ; 22 : Cintece populare ; 22,20 : Telejurnal. Programul 2 19,30 : Telejurnal ; 19,50 : Efigii lirice ; 20,10 : Studio T’78 ;20,40 : In ritmul muzicii uşoare ; 21,05 : Telex ; 21,10 : O viaţă pentru o idee ; 21,40 : Treptele afirmării. CINEMATOGRAFE PRINCIPIUL DOMINOULUI : Patria (11 8625), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; București (15 61 54), orele 8,30 - 10,45 - 13 - 15,30 - 18 - 20,30; Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; ÎNAINTE DE TĂCERE : Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20,15 ; ŞOIMUL : Scota (11 03 72), orele 9,30 - 11,30 - 14 - 16 - 18,15 - 20,30 ; ORAȘUL FANTOMA : Luceafărul (15 87 67), orele 8,30 - 10,30 - 12,30 - 14,30 - 16,30 - 18,30 - 20,30 ; Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 -13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Favorit (3106 15), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; SETEA: Central (14 12 24), orele 9.15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18.15 -20.15 ; CONTELE DE MONTE CRIŞTO : Capitol (16 29 17), orele 9,15 - 11,30 -13.45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; GENERALUL MINA : Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 12 - 14,45 -17,30 - 20 ; MELODII, MELODII : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; CIRCIUMA DE PE STRADA PIAT HITRAIA : Studio (Casa filmului 13 92 72), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18 - 20 ; PROGRAM DE DESENE ANIMATE : Doina (16 35 38), orele 9,15 - 10,30; ULTIMA NOTA 2 : Doina, orele 11.30 - 13,30 - 15,30 - 13 ; UN CUIB DE NOBILI : Domo. ora 20 ; HIPOPOTAMUL HUGO : Pacea (60 30 85), orele 16 - 18 - 20 ; CIANURA Sf.„ PICĂTURĂ DE PLOAIE: Buzeşti (50 43 58), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11 -13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; ACEL BLESTEMAT TREN BLINDAT : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15; Melodia (1206 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18’5 — 20,30 ; Flamura (85 77 12), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; GUSTUL ȘI CULOAREA FERICIRII : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Flacăra (20 33 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18 - 20 ! ZBOR MORTAL: Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 — 20,15 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 - 18,15 - 20,15 : FIUL FETEI PALIDE : Arta (21 31 86), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15.45 -18 - 20 ; REVANSA: Bucegi (17 05 47), orele 9.30 - 11.30 - 13,30 - 16 - 18 - 20 ; Munca (21 50 97), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Ferentari (80 49 85), orele 10,30 - 15,30 -17.45 - 20 : OAMENI! RAMIN OAMENI : Cotroceni (49 48 48), orele 9 - 11,15 -13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; AL TREILEA JURAMINT : Cosmos (27 54 95), orele 16 - 19 ; CUIBUL SALAMANDRELOR : Drumul Sorii (31 28 13), orele 16 - 18 - 20 : JORG RATGER, PICTORUL : Floreasca (33 29 71), orele 15.30 - 18 - 20 ; CAPCANA DIN MUNTI : Giulesti (17 55 46), orele 9 - 11 - 13,15 -15,30 - 17,45 - 20 ; STAR: Griviţa (17 08 58), orele 9 -12,15 - 15,45 - 19 ; ABATERE ZERO : Lira (31 71 71), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20 ; PORTRET CU PLOAIE : Popular (35 15 17), orele 16 - 18 ; AVARIA: Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; Cinemateca - sala Union (13 49 04), clasa Muncitoare merge în pa.RADIS, ora 11.45 ; THERESE RAQUIN, orele 14 - 16,15 ; MONDO-CANE (ambele serii), ora 18,30.