România Liberă, noiembrie 1978 (Anul 36, nr. 10580-10605)

1978-11-01 / nr. 10580

Pagina a 2-a — 7 noiembrie 1978 Festivalul naţional „Ciitarea României“ Invaţămîntul şi creaţia tehnico-ştiinţifică Pentru cine urmăreşte pro­cesul de integrare a şcolii, în­deosebi a celei superioare, cu cercetarea şi producţia, intilni­­rea la care am participat, nu de­mult îmbrăca semnificaţia unei adevărate sărbători. Abia sosi­sem, venind de la Politehnică, in uriaşa citadelă industrială de la­ portu­l Iașului, care este Com­binatul de utilaj greu, că ingi­nerul şef al acestuia, Gheorghe Cojocaru­, imi propuse să facem carost întoarsă. Mai exact, să mergem pină la atelierul de producţie al Catedrei de maşini, unelte, scule a Facultăţii de me­canică, unde ne aşteptau decanul acestei reputate unităţi a poli­tehnicii ieşene, cunoscutul pro­fesor doctor inginer, Vitalie Be­lousov, şi câţiva dintre colabora­torii săi apropiaţi ; prof. dr. in­giner Gh. Caşler, şef de cate­dră, ing. Traian Petrea, respon­sabil cu pregătirea fabricaţiei şi ing. Cezar Cojocaru, cadre di­dactice. Inginerul şef al Combi­natului de utilaj greu era şi el urmat de o suită formată din in­ginerul responsabil cu pregăti­rea fabricaţiei, doctorul in ştiinţe tehnice Cezar Zugravu, directo­rul unei fabrici, ing. Ioan Ber­­lea, şi subinginer Lucian Bîrlă. Cunoştinţe şi colaboratori vechi, nici nu s-au aşezat bine la bi­rourile catedrei, cam strimte pentru asemenea întilniri, că dialogul a şi început. — Am venit să facem o co­mandă de scule pe termen lung, deci şi pe anul 1980, ba chiar şi mai mult —­ zic oamenii produc­ţiei. — Tot ce există utilaj de fre­zat in combinat vrem să se lu­creze cu frezele noastre — zic oamenii facultăţii şi scot de în­dată pe masă un pliant şi un catalog Romascon care au drept antet Institutul Politehnic Iaşi — Facultatea de mecanică. Aşadar, se şi trece la confrun­tarea datelor tehnice ale diferi­telor tipodimensiuni, în confor­mitate cu cerinţele de fabricaţie. Reporterul se mulţumeşte să asiste la acest dialog colegial de lucru şi să noteze din cind in cînd cite o replică . — La noi, explică oamenii combinatului, producţia se va dubla în fiecare an. întrebarea care se pune este dacă n-am putea diversifica şi producţia de scule. — Este posibil. Capacitatea atelierului, valoric vorbind, se ridică pină la 4 milioane lei. So­licitările sunt insă tot mai multe. Sintem­ o firmă serioasă, care ştie să-şi respecte termenele. — Nu sintem­ noi, cei de la Combinatul de utilaj greu, prin­cipalii voştri parteneri , vine o întrebare insinuant-retorică din partea producţiei. — Parteneri ? — replică uni­versitarii. Noi sintem­ aceeaşi familie. Şi ca semn că lucrurile stau chiar aşa, dialogul a luat o tur­nură molcomă, moldovenească. Unii dintre interlocutori încep să se descopere megieşi nu nu­mai cu profesia, ci şi cu locurile de baştină. In final intervine şi o rugăminte de inimă . Vrem să ne faceţi o intrare şi la chimia industrială, unde avem, de ase­menea, de rezolvat nişte pro­bleme de producţie. Fără nici un protocol, întîlnirea se şi organi­zează imediat, căci catedra res­pectivă Îşi are sediul pe aceeaşi nouă platformă de producţie a Institutului politenic ieşean inau­gurată, în prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cu nu prea mulţi ani în urmă, înainte de plecarea la chimie, profesorul Belousov mă conduce prin atelier, sau cum îi spune dumnealui, „făbricuţa in care ne realizăm ideile“. Un schimb de studenţi lucrează cu totul absor­biţi de procesul producţiei. De­canul facultăţii ţine să-mi atragă atenţia . Nu e vorba de o pro­ducţie oarecare, ci de una cu ca­racter înalt ştiinţific căci se lu­crează pe baza a 16 brevete. Totul e noutate­ .Şi, in plus, noi producem mijloace de producţie. Ştiam dintr-o discuţie purtată anterior cu prof. dr. inginer Gheorghe Chiriţă, prorectorul Institutului politehnic, că pro­ducţia de inteligenţă tehnică a Cadrelor didactice şi studenţilor, deşi planificată ca valoare la 23 milioane lei, a atins deja 28 milioane, din care peste o cin­cime se realizează la Facultatea de mecanică. Conf. dr. ing. Paul facultăţilor, acestea au de susţi­nut, la casa de cultură şi apoi in diferite unităţi productive sau la sate, un număr de patru probe : una politico-ideologică sub forma unui simpozion con­sacrat unor aspecte fundamen­tale ale politicii partidului nos­tru, una ştiinţifică constînd in prezentarea a cinci comunicări ale unor rezultate ale cercetări­lor originale, una artistică şi una cultural-distractivă, aceasta din urmă fiind o reuniune la care studenţii unei facultăţi invită, în funcţie de legăturile lor pe linia integrării, tineri din producţie. Susţinerea acestor probe, având caracter competitiv, este urmă­rită şi apreciată de jurii, din care fac parte, alături de studenţi, prestigioase cadre didactice, re­prezentanţi ai oamenilor muncii, activişti ai organizaţiei de tine­ret. Organizarea unor asemenea manifestări complexe, cu o largă sferă de cuprindere şi influenţă are tradiţie la Iaşi, de o mare popularitate bucurindu-se de mulţi ani festivalul „Gh. Asachi“ al politehniştilor, care îşi înmă­nunchează cele mai bune reali­zări pe planul gindirii creatoare intr-o serie de buletine ştiinţi­fice studenţeşti. O asemenea materializare vor cunoaşte şi cele mai valoroase comunicări cu caracter politico-ideologic şi tehnico-ştiinţific prezentate in cadrul amintitelor probe susţi­nute la Casa de cultură a tine­retului şi studenţilor. Nu o dată însă, după validarea acestor re­zultate, asemenea comunicări se fac direct în întreprinderi sau la sate, in cadrul unor manifes­tări complexe. Un puternic ecou au avut deopotrivă in rindul studenţilor ca şi al oamenilor muncii asemenea acţiuni desfă­şurate la cluburile de la unele întreprinderi ieșene precum An­tibiotics, Combinatul de fibre sintetice, Nicolina, Uzina de pre­lucrare a materialelor plastice sau la căminele culturale din Deleni, Ruginoasa, Hălăuceşti etc. Studenţii au ţinut cu acest prilej expuneri cu caracter poli­tico-ideologic, au prezentat pro­grame artistice şi au făcut pe loc demonstraţia randamentului cercetării lor, cum s-a întimplat la cooperativa agricolă Bivolari, unde lucrarea lor a avut ca temă optimizarea structurii culturilor acestei unităţi agricole cu ajuto­rul modelelor economico-mate­­matice. Succesul de care s-au bucurat primele două ediţii ale acestei complexe acţiuni de educaţie şi creaţie tehnico-ştiinţifică, de sti­mulare a activităţilor politico­­ideologice, emulaţia ce s-a pro­dus în rindul studenţilor sunt argumente care-i determină pe organizatori — Consiliul Uniunii asociaţiilor studenţilor comunişti şi Casa de cultură a tineretului şi studenţilor — să acorde o amploare şi mai mare actualei ediţii a complexului de mani­festări intitulat „Gaudeamus“, formă specifică de participare a studenţimii ieşene la Festivalul naţional „Cintarea României“. Prezenţa studenţilor în mijlocul oamenilor muncii in calitate de activişti politici şi culturali, de promotori ai ştiinţei şi tehnicii conferă acestui act implicaţii şi semnificaţii dintre cele mai demne de laudă. Niculae Stoian ISMIM * Muzeul Naţional de Istorie editează, pentru uzul şcolilor, al întreprinderilor şi instituţiilor, seturi tematice de fotografii, înso­ţite de texte explicative, pentru dotarea cabinetelor de istorie şi ştiinţe sociale, precum şi pentru organizarea unor expoziţii perma­nente sau itinerante. Astfel, două seturi poartă titlul „Momente din istoria patriei“, un set este consacrat Împlinirii a 2 050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent, altul, Anului revoluţionar 1848 şi ultimul, Unirii Principatelor. Pe bază de comenzi, Muzeul poate executa și alte seturi tematice. * Printre documentele intrate, în ultimul timp, în patrimoniul Muzeului Național de Istorie se numără : un manuscris al unei scrisori adresate comisarilor europeni în țările române, prin care se face apelul de a sprijini Unirea Principatelor ; mesajul domni­torului Alexandru Ioan Cuza, din 1862, adresat deputaţilor din Adu­narea Unică a Principatelor Unite ; un formular de donaţie, com­pletat la 12 septembrie de poetul Vasile Alecsandri, pentru, cumpă­rarea a cinci puşti ; o fotografie reprezentînd momentul prestării jurămîntului de către voluntarii transilvăneni la Iaşi în 1917 şi altele. * Expoziţia „Evoluţia geto-dacilor din bazinul Siretului“ deschi­ Din experienţa Institutului politehnic din Iaşi Matei, prodecanul acestei facul­tăţi, îmi enumerase nu mai pu­ţin de cinci teme mari pe care trebuie să le rezolve numai pen­tru Combinatul de utilaj greu, nemaivorbind de faptul că fa­cultatea are şi alţi parteneri, mai vechi sau mai noi, cu care co­laborează în promovarea pro­gresului tehnico-ştiinţific. Pro­rectorul Gheorghe Chiriţă mi-a numit realizările şi preocupările de aceeaşi factură ale altor fa­cultăţi : electrotehnică, chimie, construcţii-arhitectură, textile­­pielărie. Ca să nu mai vorbim că institutul a fost gazda ulti­mei conferinţe naţionale de in­dustrie uşoară, fiind şi unica instituţie de învăţămint supe­rior care pregăteşte specialişti, pentru acest domeniu. Invăţă­­mîntul are o poziţie nouă faţă de economie şi de viaţă — con­chide profesorul ieşean. Din această poziţie decurg şi atribuţii noi pentru implicarea şi afirmarea studenţimii şi în alte activităţi. Semnificative mi s-au părut in această direcţie o seamă de iniţiative ale Casei de cultură a tineretului şi studenţilor din acelaşi vechi şi prestigios cen­tru universitar. Poetul Ion Chi­­riac, directorul acestei complexe instituţii cultural-educative, mi-a prezentat cu multă însufleţire un întreg complex de manifes­tări politico-ideologice, tehnico­­ştiinţifice, cultural-artistice şi distractive care, sub genericul „Gaudeamus“, reprezintă o mo­dalitate specifică de participare a studenţimii ieşene la Festiva­lul naţional „Cintarea României“. Totul e conceput ca un sistem de probe care să pună in valoare nu numai pentru­­studenţii înşişi, ci pentru publicul larg, tinăr mai ales, din municipiul şi jude­ţul Iaşi, potenţialul creator şi educativ al Centrului universitar. Odată stabilite, în cadrul unor confruntări de masă, cele mai bune echipe reprezentative ale UNA PE ZI de MATTY 3­5^ — De cîte ori să-ți spun Stelica, că atunci cind ieși pe poarta centralei cu treabă pe teren e bine să-ți iei un aer preocupat ? wmmwM­mm­mwEwmmu Un act de omenie — Cînd se afla aproape de etajul IV, muncitorul Grigore Bărbuţ, montator pe şantie­rul 41 al trustului nostru de construcţii, la o simplă mişcare greşită, a căzut la sol. Cei de faţă l-au crezut pierdut. Transportat cu sal­varea la spital, după ore de luptă cu moartea, au apărut primele semne de viaţă. Dar ofensiva pentru viaţă trebuia continuată, mai ales că, intre timp, medicii au sta­bilit diagnosticul : fractură de bazin însoţită de hemora­gie abundentă post trauma­tică. Era nevoie urgentă de o mare cantitate de singe pentru transfuziile masive care nu puteau intirzia. Dar de unde atîta singe ? Un apel telefonic al medicilor i-a pus în legătură cu şan­tierul. 34 de muncitori, in frunte cu şeful de jot, sub­­inginerul Dumitru Roşioru şi arhitectul Ştefan Teglaş, au urcat repede intr-un autoca­mion aflat pe şantier, în citeva minute, cu toţii un răspuns prezent la centrul de recoltare a singelui, fiecare donînd onorific cite 250 de grame pentru tovarăşul lor de muncă aflat in suferinţă. Un act de generozitate şi de omenie care a însemnat, de fapt, salvarea vieţii unui om.­­Fapta a fost relatată cores­pondentului nostru Ion Medoia de ing. Nicolae­ Jinca, directorul grupului de şan­tiere nr. 4 al Trustului de construcţii montaje Timişoa­ra). să zilele acestea la Muzeul de istorie din Focşani cuprinde, pe lingă alte diverse vestigii ale culturii materiale a strămoşilor noştri to­poare, dălţi, piese de harnaşament, podoabe, etc. şi citeva intere­sante tezaure descoperite la Clipiceşti, Răcoasa, Bordeşti, Cirligele şi in alte localităţi din judeţul Vrancea. » Tg. Frumos a găzduit în această săptămina o suita de mani­festări politico-educative şi cultural-artistice prilejuite de organiza­rea „Zilelor culturii oraşului Tg. Frumos“, manifestări desfăşurate sub egida Festivalului naţional „Ciitarea României“. * Casa de cultură „Vasile Alecsandri“ din Bacău găzduieşte in aceste zile cea de a 7-a ediţie a Festivalului-concurs „Toamnă cul­turală băcăoană“ la care participă formaţii corale şi de dans tema­tic, grupuri vocale, brigăzi artistice, fanfare. , ♦ Noua stagiune a Studioului de muzicologie „Edgar Ist­iity al Casei de cultură a sectorului I al Capitalei a programat prima sa manifestare. Profesorul Radu Stan a vorbit despre „Momente mu­zicale medievale în principatele române“, iar artistul emerit Valen­tin Teodorian a prezentat­­o expunere în serialul său dedicat cele­brului tenor italian Enrico Carusso. Televiziunea în şcoli­ În cadrul preocupărilor pentru modernizarea tehnologiei didac­tice, la Grupul şcolar pentru prelucrarea lemnului din Su­ceava a fost pus in funcţiune un circuit intern de televiziune. Instalaţia, realizată de elevi şi cadre didactice din beneficiile atelierelor de producţie ale şco­lii, este alcătuită dintr-un se­lector video, trei camere de luat vederi, zece monitoare. Ea se constituie intr-un mijloc mo­dern şi eficient d de predare in­­terdisciplinară, permiţind ilus­trarea lecţiilor teoretice, cu exemplificări şi rezultate practi­ce din laboratoarele şi ateliere­le şcolii. Se preconizează extin­derea acestui sistem şi in alte unităţi din reţeaua liceelor de specialitate din judeţ. (CON­STANTIN AZOIŢII). lor judeţene de construcţii mon­taj şi de gospodărie comunală ! Ce fura cu ele ? Lemne din de­pozitele gării Moreni sau din diferite parchete forestiere, pe care apoi le livra in miez de noapte loco-domiciliu diverşilor contractanţi personali din sate­le judeţului. Cher­cea şi banda lui de hoţi sunt acum arestaţi şi lingă ei a fost depus şi paznicul Tom­a Telescu, care le înlesnea folosirea maşinilor din parc, fie prefăcindu-se că doar­me, fie închiriindu-le direct contra cost maşinile... (AL. MIHAI). Ce nu s­ ­e vede clar din clişeu : ru­perea florilor, aşezarea pe iar­bă, mutarea băncilor, plimbatul dinilor şi a altor animale se sancţionează cu amenzi de la 20 la 300 de lei. Ce nu se vede Mare ? Si-a zis că, fiind in anul al IV-lea la liceul industrial de mecanică nr. 1 din Timişoara — e mare ! Atit de mare incit, după ce s-a cinstit bine cu bău­tură, Mircea Ion Moraru a în­ceput să se războiască cu... in­dicatoarele de circulaţie de pe marginea drumului. Nu știm exact cite a doborit si cite or mai fi rămas in picioare, dar cert este că a produs pagube in valoare de 15 000 lei. Mare ! — suma, nu băiatul. Că după comportare, a dovedit doar că minte are putină. (I. MEDOIA). vede... insă din clişeu este faptul că această pancartă este bătută adine cu cuie in trupul unui copac secular și asta se pare că fiu se pedepsește... (I. MAR­­COVICI). ­ Şoferul nocturn Liber şi nesilit de nimeni, Gh. Chercea din Valea Lungă — Dîmboviţa, a părăsit şoferia de zi,­in favoarea celei de noapte. Frumos din partea lui, s-ar zice­­ dacă „favoarea“ nu ar fi ales-o pentru furat. Urmărind parcurile auto fără paznici la post (absenţi, adormiţi sau ne­cinstiţi), Gheorghe Chercea se urca seara la volanul cite unui autocamion sau autobasculante şi, împreună cu banda lui — formată din Dumitru Stoica, Ion şi Vasile Păcureţu din Ocniţa — porneau la furat. Iar diminea­ţa depuneau maşinile la loc. De 8 ori s-a „autoservit“ şoferul noc­turn cu mașinile întreprinderi­ Aprovizionarea cu lapte şi produse lactate Nu numai o problemă­­ de bună servire La începutul anului, un co­lectiv al Consiliului de control muncitoresc a iniţiat o amplă analiză privind calitatea şi di­versificarea produselor in ca­drul întreprinderilor de indus­trializare a laptelui din Capi­tală. Ne propunem, în cele ce urmează, să vedem cum au fost duse la îndeplinire unele din observaţiile şi propunerile for­mulate cu acel prilej, întrucît ele au avut în vedere, nemijlo­cit, îmbunătăţirea aprovizionă­rii populaţiei. Corelat cu aceas­ta vom mai aborda, în discuţia purtată cu ing. Eugen Frecău­­ţeanu, director tehnic al între­prinderii de industrializare a laptelui Bucureşti, o serie de aspecte relevate de cititori : „ Avind în vedere că laptele este prin el insuşi un factor de sănătate, s-a pus şi se pune problema ca acest aliment să fie prezent permanent in re­ţeaua comerţului. Magazine de unde poţi cumpăra lapte există, intr-adevăr, peste tot, dar ceea ce reproşează consumatorii e că multe din aceste magazine asigură vinzarea doar in pri­mele ore ale dimineţii, fiind necesar să te scoli la ora 6 chiar şi in zilele de repaos. — Din punctul nostru de ve­dere, al industriei, ca şi din punctul de vedere al furnizori­lor de materie primă, putem livra Capitalei cantităţi mult mai mari de lapte. Dispunem de o capacitate de îmbuteliere de 500 000 litri lapte pe zi, dar dacă folosim cam jumătate din ea, asta se explică prin volumul comenzilor primite de la comerţ. In ce priveşte iaurtul, capaci­tăţile noastre de producţie pot asigura o cantitate dublă, faţă de cea consumată in prezent. Nu putem livra însă mai mult decit ni se cere, deşi împărtă­şesc şi eu părerea că populaţia ar consuma într-o măsură mai mare aceste produse, dacă ele s-ar găsi toată ziua, nu numai dimineaţa, în magazine. Di­recţia comercială a Capita­lei a depus eforturi nota­bile pentru a convinge unită­ţile din sibordine că laptele este produsul ce n-ar trebui să lipsească nici un moment din alimentaţie, dar iată că o ini­ţiativă bună cum a fost apro­vizionarea la domiciliu a cam dispărut , găsim destul de rar laptele şi produsele lactate în bufetele de incintă, mai ales, la cele din mediul industrial, unde ar trebui să fie întotdeauna. Ceea ce ar contribui la impulsi­onarea vinzării, ar fi accepta­rea de către unităţile comercia­le a tuturor ambalajelor goale, şi nu numai a celor primite contra schimb. In drum spre casă, omul ar fi dispus să cum­pere o sticlă cu lapte, dacă ar şti că a doua zi i se îngăduie să returneze ambalajul, primind contravaloarea lui. Discutăm de un an reglementarea problemei cu organele comerciale, dar n-am ajuns la nici un rezultat, deşi această achiziţionare de sticle de la populaţie ar rezolva şi o serie de alte probleme. Pe trimestrul III, de pildă, indus­tria sticlei nu ne-a livrat 400 000 de ambalaje, avind de rezolvat alte cerinţe. Am fi putut com­pensa deficitul cumpărind sti­clele de la populaţie prin uni­tăţile care comercializează pro­dusul. Centrele I.C.V.A. fac a­­chiziţii intimplătoare şi, in plus, ambalajele care ne parvin din depozitele lor sunt atit de mur­dare incit trebuie să consumăm un mare volum de muncă ma­nuală pentru a le spăla şi igie­­niza. Ambalajele pe care le primim de la populaţie nu ne pun din acest punct de vedere nici un fel de probleme. — De ce nu se mai vinde lap­te la pungi ? Problema amba­lajelor din sticlă ar putea ieşi total din discuţie. — Total n-ar ieşi din discu­ţie dar, intr-adevăr, ponderea sticlei ar scădea substanţial. Dispunem de patru maşini pen­tru îmbutelierea laptelui in pungi din plastic, cu o capaci­tate de 1 000 de litri pe oră. Ele au lucrat parţial pină anul tre­cut şi numai pentru sectoarele IV şi V, trebuind să stagnăm producţia din cauza unor neco­­relări ale chimiei cu industria alimentară, necorelări ce au condus la o serie de consecinţe. Sperăm ca, intr-o lună-două, Fabrica de mase plastice Bucu­reşti să înceapă producţia na­vetelor specifice transportului acestor pungi — pentru care am creat o matriţă specială — întrucît transportarea în nave­tele obişnuite s-a soldat cu im­portante pagube. Sperăm, de asemenea, ca Fabrica de mase plastice de la Buzău să ne li­vreze o folie de calitate îmbu­nătăţită,­ întrucît faţă de pon­derea acceptată de 2 la sută, noi am înregistrat pierderi de 4—5 la sută... Cită răspundere angajează rezolvarea neîntîrzi­­ată a acestor probleme o spun şi alţi indicatori economici ma­jori : linia tehnologică pentru îmbutelierea laptelui la pungi de plastic are o putere insta­lată de 5—6 kilowaţi, in timp ce puterea instalată a liniei tehnologice­­ pentru Îmbutelierea la sticla este de 35—40 kilowaţi. Să adăugăm la aceasta consu­mul de apă, de agenţi pentru spălare, pierderile de 3,5 la sută prin spargeri, pe care le angajează folosirea ambalajelor din sticlă. Mai sunt de notat cheltuielile de transport, cu tot ce implică ele, necesitatea de a recupera sticlele din reţea.­­ Analizînd aspectele calita­tive, colectivul Consiliului de control muncitoresc a făcut o serie de observaţii şi de propu­neri concretizate intr-un plan de acţiuni. In ce măsură s-au remediat lipsurile constatate atunci ? — Mai avem unele minusuri in ce priveşte calitatea produ­selor, dar numărul reclamaţi­­ilor a scăzut cu mult. Dacă ne referim la iaurt, de pildă — care se intîmpla să plece ne­coagulat in reţea — lucrurile s-au rezolvat. Maşinile au fost revizuite şi puse in situaţia de a funcţiona continuu, ceea ce ne permite să lăsăm produsului răgazul de 6—7 ore, necesitat de staţionarea la termostat şi frig. Din păcate, ne mai parvin unele reclamaţii in ce priveşte calitatea iaurtului livrat de fa­brica de la Fundeni — o fabri­că nouă, dotată cu tot ce-i tre­buie, unde asemenea situaţii nu pot fi explicate decit prin ne­glijenţă şi lipsă de interes. La fel stau lucrurile şi cu lotul de lapte acidulat pe care fabrica Vitan l-a livrat reţelei, dovedin­­du-se că doar neglijenţa celor ce aveau in grijă spălarea tancurilor de depozitare era vi­novată de producerea acestei situaţii. Putem spune că funcţionali­tatea maşinilor, a instalaţiilor de automatizare s-a îndreptat, mult, ceea ce înseamnă că­ pri­ma condiţie a calităţii a fost pusă la punct. Rămîne de da­toria noastră să urmărim per­manent modul­ în care aceste maşini sunt folosite corect, cu răspundere faţă de interesele publicului consumator. Cornelia Simionescu , mswmMm Filme de scurt metraj româneşti la festivaluri internaţionale Filme de scurt-metraj din producţia naţională au fost tri­mise recent peste hotare spre a participa, în cursul lunii noiem­brie, la festivaluri cinematogra­fice internaţionale. Astfel,­ pen­tru cel mai mare festival eu­ropean al filmului de scurt-me­traj ce va fi găzduit de oraşul Leipzig au fost selectate, spre a intra in competiţie, documen­tarele „Salutări din Gearmata“, „Liceenii“, „Avem nevoie de iu­bire“ şi „Jocul cu lutul, cu apa şi cu focul“, precum şi pelicu­lele de animaţie „Eeee homo“ şi „După-amiezele Penelopei". Alte citeva documentare vor fi prezentate în secţiunea informa­tivă, necompetitivă, a festiva­lului. Ţara noastră se va afla, de asemenea, printre participanţii la cea de-a 7-a Săptămină in­ternaţională a cinematografiei navale şi a mării de la Carta­­gina — Spania. In acest tradi­ţional festival au fost înscrise documentarele ,,Cursă de pro­bă“, , „Premieră In largul mării“ şi „Un drum bun“. Documentare ale Studioului „Alexandru Sahia“ ne vor re­prezenta si la Festivalul inter­naţional al filmului despre na­tură, om si mediu înconjurător ce va avea loc la Vicenza — Italia. In programul festivalului vor figura scurt-metrajele do­cumentare „Pădurea pămîntu­­lui“, „Se întorc berzele“, „Mo­numentul de la Adamclisi“, „Pa­ralela 45“ si „Florile Reteza­tului“. Poliţele Cindi a despachetat, la domici­liul său, biblioteca „Nadia“ proaspăt cumpărată. Anton Dan­ Cilă din Constanţa a constatat că e superbă dar... n-are rafturi! Cărţile urmau probabil să stea suspendate, de vreme ce cele opt poliţe lipseau ! La unitatea comercială respectivă, vinzătorul a dat din umeri , i-a vindut marfa preambalată, să se adre­seze deci fabricii producătoare l­ui A.D. a scris de îndată Fabri­cii de mobilă din Tăşnad (jude­ţul Satu Mare), cerind livrarea de urgenţă a pieselor lipsă. Răspunsul fabricii e... anto­logic, astfel incit merită să-l reproducem in întregime. „Re­feritor la sesizarea făcută de dv. vă comunicăm că biblio­teca Nadia are 8 bucăţi poliţe din PAL furniruit, dintre care 4 sunt de culoare închisă şi 4 sunt de culoare deschisă. Vă rugăm să vă adresaţi magazinu­lui de unde aţi cumpărat mobila cu orice problemă cu care nu sunteţi mulţumit“. Ceea ce era mai greu s-a făcut deci: cumpărătorul a a­­flat ce culoare ar fi trebuit să aibă poliţele, pe care el nu le are ! Deci fabrica l-a ajutat „substanţial“. A mai rămas în suspensie doar problema pro­curării acestor piese — dar asta pare neesenţial pentru fabrică... (M. PAULIAN). Rubrica realizată de Pia Rădulescu „Románia libera" mwmsim Am citit la rubrica „Viaţa raţională“ un articol foarte interesant intitulat : „Alco­olul şi implicaţiile lui asupra sănătăţii“. Avind in vedere problema expusă în articol, din care rezultă foarte clar marele pericol pe care-l pre­zintă consumul băuturilor al­coolice pentru sănătatea oa­­m­enilor, vă relatez o situa­ţi care, nouă, celor din zona parcului Libertăţii, sectorul 5, ni se pare ciudată şi de neînţeles. In cartierul nos­tru, în locul unui centru de vinzare a legumelor şi fruc­telor, din strada 11 Iunie nr. 75, care a fost desfiinţat, a apărut in acest an un res­taurant intitulat „Local fa­milial“, tinde se vind insă băuturi alcoolice, deşi la nu­mai 30 de metri depărtare, în strada Dr. C. Istrati nr. 2, funcţionează de zeci de ani un alt local (braseria „La Vaporul“), unde se vind tot băuturi alcoolice. Tot pe strada 11 Iunie, la nr. 14, se află restaurantul „Priete­niei“, iar peste drum de a­­cesta se găseşte bufetul „Fe­teşti“, ambele localuri vin­­zind, de asemenea, băuturi alcoolice. Şi ca şi cum trei localuri care vind băuturi alcoolice, aflate pe strada 11 Iunie n-ar fi fost suficiente, in locul centrului de pline de la nr 73 (peste drum de , „Localul familial) a apărut încă un local care vinde băuturi alcoolice. Rezultatul este că, pe strada 6 Iunie se află cinci localuri care vind băuturi alcoolice, dacă mai punem­ la socoteală și „Grădina de vară“ din stra­da 11 Iunie nr. 53. In schimb, un centru de piine şi altul de legume şi fructe au fost desfiinţate. Conf. univ. dr. ALEX. D. PETRESCU aleea Negreni nr. 10 Bucureşti Cursa C.F.R., 1381/1384 pe distanţa Costineşti—Piteşti soseşte in staţia Piteşti la orele 5,23 şi este garată la li­nia a doua, linie fără peron. Trenul personal 1010 Piatra OH—Bucureşti soseşte in aceeaşi staţie — Piteşti — la 5,58 şi este garat la linia 1. In sfirşit, cursa 1532 Curtea de Argeş—Piteşti soseşte la orele 6.05 la linia a treia, şi ea fără peron. Trenurile menţionate vin, cum s-a vă­zut, la intervale mici unul după altul şi râmin, fireşte, pe loc. Navetiştii pentru Pi­teşti sau călătorii in tranzit pentru Bucureşti de la li­nia a treia sunt nevoiţi să escaladeze două tre­nuri pentru a ajunge la pe­ron şi unul pentru a ajunge la personalul 1010. Dacă avem in vedere că printre călători sunt şi oameni in virstă — cascadori şi ei fără voie — că aceştia, ca şi alţii, m­ai sint şi împovăraţi, de bagaje, ne putem lesne imagina ce se in­­tim­plă ! Sunt convins că o analiză atentă a situaţiei re­­s­latate ar putea duce la mă­suri corespunzătoare, aşa in­cit nu numai circulaţia în tre­nuri, dar şi de la un tren la altul să se desfăşoare în con­diţii de deplină siguranţă. N. DANESCU str. Cuza Vodă, blocul 1 Curtea de Argeş Nu demult, am citit în zia­rul „România liberă“ un ar­ticol referitor la recuperarea deşeurilor de hârtie, în care se critica lipsa de preocu­pare a organelor de resort si­ slaba publicitate care se face in acest domeniu. Nu vreau să discut aspectele ridicate in articolul menţio­nat, care işi au valabilitatea lor, din punctul de vedere menţionat de autor. Vă cer permisiunea să vă sesizez aspectul prezentat de aceas­tă acţiune, din punct de ve­dere al cointeresării celor care trebuie să depună aces­te deşeuri de hirtie la punc­tele de colectare. Apreciez că valorificarea de către ce­tăţeni, la 10 sau 20 bani kg., de deşeu, nu constituie ele­mentul stimulator necesar pentru intensificarea acestei acţiuni. In acelaşi timp, sunt convins că mai mult nu me­rită. Dar dacă cetăţenilor, care depun în timp o anu­mită cantitate de deşeuri de­­ hirtie, li s-ar acorda în loc de bani alte avantaje? Mă gindesc, bunăoară, la asigu­rarea unui abonament la li­brăria din cartier, pe baza căruia să li se reţină cărţile nou apărute, pe o perioadă dată, solicitantul cumpărin­­du-şi contra cost, volumele care îl interesează. Sau asi­gurarea livrării, tot contra cost, a comenzilor făcute la „Cartea prin poştă“, pe baza planurilor editoriale publica­te. Acordîndu-se cetăţenilor aceste privilegii, sau altele de acelaşi gen consider că fără a se produce vreun pre­judiciu, economic, se va vi­talize acţiunea de colectare a deşeurilor de hirtie. ALEXANDRU GHEDERI bd. 1 Mai 1848, Bucureşti La începutul lunii octom­brie a.c. am cumpărat un ra­diator cu turbină RT 1, pro­dus la Întreprinderea Electro­­argeş din Curtea de Argeş. După o funcţionare de numai o oră, am fost nevoit să duc aparatul la cooperativa ,,Pre­cizia“ din Arad, str. 11­oria nr. 2, unitate care asigură repa­raţiile în termen de garanţie. Aici am constatat, spre sur­prinderea mea, că întreprin­derea producătoare — Elec­­troargeş — nu asigură piesele de schimb pentru reparaţiile ce survin in timpul cit apa­ratul este un termen de ga­ranţie, clienţii trebuind să şi le procure din comerţ. Oare întreprinderea Electro­argeş nu este obligată să asigure piesele de schimb necesare unităţilor care execută repa­raţiile in garanţie ? Cred că este. In acest, caz, ar trebui să expedieze de urgentă setul de piese absolut indispensa­bile reparaţiilor care survin in timpul termenului de ga­ranţie. VASILE DEHELEANU str. E. Varsa nr. 15 Arad CALENDAR 1 noiembrie 1978 Soarele răsare la ora 6,52 și apune la ora 17,06 # în 1599, Mihai Viteazul a intrat in Alba lulia — moment important în rea­lizarea unirii celor trei tari români într-un singur stat.­­ Din 1788 datează cel mai vechi manuscris matematic găsit pe terito­riul țarii noastre. D in 1887 a apărut la Iaşi primul număr al gazetei ,,Muncitorul", editată de „Cercul muncitorilor" din Iaşi, care a militat pentru crearea unui partid al muncitorilor. 0 în 1903 s-a născut Elena Filipovlel, militantă a mişcării muncitoreşti din ţara noastră. 0 în 1928 au avut loc primele emi­siuni ale radiodifuziunii române. TEATRE SEARA VIENEZA­­ Opera Română (13 18 57), ora 19; ALEXANDRU U­­PUŞNEANU ; Teatrul Naţional „I.L. Caragiale" (14 71 71), ora 19,30 sala mica şi AVENTURA ÎN BANAL, ora 19 sala Atelier ; LEONCE ŞI LENA ; Tea­­trul ,,Lucia Sturdza Bulandra" — sala din Bd. Schitu Măgureanu (14 60 60), ora 19,30 şi INTERVIU, ora 19,30 sala Studio (12 44 16) ; CIRIPIT DE PASA­RELE : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30 ; CITITORUL DE CONTOR : Teatrul Mic (14 70 81), ora 19,30; OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA : Teatrul Giuleşti (18 04 85), ora 19,30 şi NOAPTEA PĂCĂLELILOR, ora 19,30 sala Majestic (14 72 34) ; SFIRLA NĂZ­DRĂVANUL , Teatrul ,,Ion Creangă* (50 26 55), ora 10; REVISTA IN LUNA DE MIERE : Teatrul „C Tănase* — sala Savoy (15 56 78), ora 19.30 si OMUL CARE ADUCE RISUL, ora 19.30 sala Victoria (50 58 65) ; ELEFANTELUL CURIOS : Teatrul Țăndărică — sala Victoria (15 23 77), ora 19; CIN­­TECE DE TINERETE FARA BATRINETE­­ Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 19,30 ; O ANTOLOGIE A ARTEI VOCALE IN 20 DE RECITALURI - prezintă MARTHA KESSLER : Sala mică a Palatului, ora 20 ; INVITAŢIE LA CIRC : Circul Bucureşti (11 01 20), ora 19,30. Programul 1 9 : Teleşcoală ; 10 : Antena vă apar­ţine ; 11,15 : Şoimii patriei ; 11,25 : Tribuna TV ; 11,45 : Telex ; 14 : Fot­bal : Politehnica Timişoara — Honved Budapesta ; 15,55 : Telex ; 16 : Tele­­şcoala ; 16,35 : Curs de limba germa­nă ; 17 : Algeria azi ; 17,15 : Atenţie la... neatenţie ! ; 17,40 : Vetre folclorice ; 18,20 : Telecronica pentru pionieri ; 18,40 : Festivalul „Cintarea României" ; 19,20 : 1001 de seri ; 19,30 : Telejurnal ; 19,50 : Noi, femeile ; 20,20 : Telecinemateca : „Faţă-n faţă". In distribuţie : Um­a Turner, Kirk Douglas, Cyril Cusack, Darry Sulivan, Gloria Graham, Walter Pidgeon, Dick Powell, Paul Stewart. Regia : Vincente Minelli ; 22 : Cintece populare ; 22,20 : Telejurnal. Programul 2 19,30 : Telejurnal ; 19,50 : Efigii li­rice ; 20,10 : Studio T’78 ;­­20,40 : In ritmul muzicii uşoare ; 21,05 : Telex ; 21,10 : O viaţă pentru o idee ; 21,40 : Treptele afirmării. CINEMATOGRAFE PRINCIPIUL DOMINOULUI : Patria (11 8625), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; București (15 61 54), orele 8,30 - 10,45 - 13 - 15,30 - 18 - 20,30; Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; ÎNAINTE DE TĂCERE : Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Volga (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 -20,15 ; ŞOIMUL : Scota (11 03 72), orele 9,30 - 11,30 - 14 - 16 - 18,15 - 20,30 ; ORAȘUL FANTOMA : Luceafărul (15 87 67), orele 8,30 - 10,30 - 12,30 - 14,30 - 16,30 - 18,30 - 20,30 ; Festival (15 63 84), orele 9 - 11,15 -13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; Favorit (3106 15), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; SETEA: Central (14 12 24), orele 9.15 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18.15 -20.15 ; CONTELE DE MONTE CRIŞTO : Ca­pitol (16 29 17), orele 9,15 - 11,30 -13.45 - 16 - 18,15 - 20,30 ; GENERALUL MINA : Victoria (16 28 79), orele 9,15 - 12 - 14,45 -17,30 - 20 ; MELODII, MELODII : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 ; CIRCIUMA DE PE STRADA PIAT­ HITRAIA : Studio (Casa filmului 13 92 72), orele 10 — 12 — 14 — 16 — 18 - 20 ; PROGRAM DE DESENE ANIMATE : Doina (16 35 38), orele 9,15 - 10,30; ULTIMA NOTA 2 : Doina, orele 11.30 - 13,30 - 15,30 - 13 ; UN CUIB DE NOBILI : Domo. ora 20 ; HIPOPOTAMUL HUGO : Pacea (60 30 85), orele 16 - 18 - 20 ; CIANURA Sf.„ PICĂTURĂ DE PLOAIE: Buzeşti (50 43 58), orele 9 -11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11 -13,15 - 15,30 - 17,45 - 20 ; ACEL BLESTEMAT TREN BLINDAT : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 — 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15; Melodia (1206 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18’5 — 20,30 ; Flamura (85 77 12), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15; GUSTUL ȘI CULOAREA FERICIRII : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Flacăra (20 33 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18 - 20 ! ZBOR MORTAL: Tomis (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 — 20,15 ; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Feroviar (50 51 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 - 18,15 - 20,15 : FIUL FETEI PALIDE : Arta (21 31 86), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15.45 -18 - 20 ; REVANSA: Bucegi (17 05 47), orele 9.30 - 11.30 - 13,30 - 16 - 18 - 20 ; Munca (21 50 97), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Ferentari (80 49 85), orele 10,30 - 15,30 -17.45 - 20 : OAMENI! RAMIN OAMENI : Cotro­­ceni (49 48 48), orele 9 - 11,15 -13,30 - 16 - 18,15 - 20,30 ; AL TREILEA JURAMINT : Cosmos (27 54 95), orele 16 - 19 ; CUIBUL SALAMANDRELOR : Drumul Sorii (31 28 13), orele 16 - 18 - 20 : JORG RATGER, PICTORUL : Floreas­­ca (33 29 71), orele 15.30 - 18 - 20 ; CAPCANA DIN MUNTI : Giulesti (17 55 46), orele 9 - 11 - 13,15 -15,30 - 17,45 - 20 ; STAR: Griviţa (17 08 58), orele 9 -12,15 - 15,45 - 19 ; ABATERE ZERO : Lira (31 71 71), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; Progresul (23 94 10), orele 16 - 18 - 20 ; PORTRET CU PLOAIE : Popular (35 15 17), orele 16 - 18 ; AVARIA: Viitorul (11 48 03), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; Cinemateca - sala Union (13 49 04), clasa Muncitoare merge în pa.­RADIS, ora 11.45 ; THERESE RAQUIN, orele 14 - 16,15 ; MONDO-CANE (am­bele serii), ora 18,30.

Next