România Liberă, martie 1979 (Anul 37, nr. 10682-10708)
1979-03-01 / nr. 10682
SA CUNOASTEM Tov, CONST. BURUIANA din Brăila ne întreabă dacă există prevederi legale privind reducerea folosirii gazului metan în procesele de ardere industriale. Da, ele există, și nu numai, sau în special, pentru forțe ci în toate procesele de ardere. Art. 3 din Decretul 620, republicat în 30 august 1977, prevede o serie întreagă de măsuri de restrîngere şi eliminare treptată a utilizării hidrocarburilor în procesele de ardere, acestea fiind rezervate chimizării. Dat fiind interesul naţional pentru gospodărirea cit mai raţională a acestor resurse (gaz metan şi ţiţei) art. 4 prevede condiţiile restrictive în care se pot obţine aprobările corespunzătoare pentru consum de gaze pentru ardere în industrie. Tov. ing. COSTICĂ FOTA — Drobeta-Tr. Severin : — Da, aşa redacţia , răspunde este : alin. 2 al articolului 26 din Decretul 620 interzice realizarea de construcţii civile şi industriale după proiecte neoptimizate din punct de vedere al pierderilor de căldură şi costurilor de investiţii. De altfel, proiectele optimizate preconizate de legiuitor pot fi găsite la institutele de proiectare judeţene. Tovarăşa MARIA BOSAN, Galaţi, aleea Parcului 6 . — Legea este categorică . Art. 8, alin. c, din Decretul 620, republicat, prevede următoarele cu privire la bilanţurile energetice : „Ministerele, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, centralele, întreprinderile vor lua măsuri pentru întocmirea bilanţurilor energetice pe utilaje, instalaţii şi pe întreprindere, pină la 31 decembrie 1974 ; aceste bilanţuri vor fi actualizate anual şi pe baza lor se vor stabili măsurile de reducere a pierderilor de combustibil şi energie şi de ridicare a nivelului de exploatare tehnică a utilajelor şi instalaţiilor“. ,Románia liberó“ CONSTRUCTORI! Prin procedeul de turnare continuă consumul de combustibil pentru laminate se reduce de 10 ori în comparaţie cu consumul la un laminor de semifabricate, iar consumul de energie electrică se reduce la jumătate. Concret, asta echivalează cu o economie energetică de fiecare tonă de produs de: 50 kg cc 20 kWh Concluzia: Constructori şi beneficiari de la C. S. Galaţi ! Urgentaţi punerea în funcţiune a liniei 4 de turnare continuă. COTIITOIRIDIM Ing. IULIU DEAC din Bucureşti, Intr. Ion Şulea 20, bloc I 21, scara C, ap. 101 ne-a telefonat la redacţie sesizindu-ne asupra unei probleme energetice interesante şi anume trecerea la tehnologii de finisare pe apă caldă in locul celor bazate pe abur „Acum un an, sau poate mai mult, a apărut un studiu pe această temă in revista „Industria uşoară“ din care reieşea că acţiunea aceasta ar fi deosebit, de rentabilă din punct de vedere energetic, consumurile specifice de energie scăzind in mod vădit, cu cheltuieli minore dacă avem în vedere beneficiile. Deoarece această idee s-ar înscrie in programul vast al acţiunii de economisire a energiei poate că vă veţi ocupa de ea“. Promitem să o facem cit mai curind, rubrica. Tov. DUMITRU FAIDA din Craiova, propune atenţiei redacţiei problema izolaţiilor industriale. „Nu e vorba numai de porţiunile de cabluri şi conducte neizolate, prin care se pierde multă căldură — deşi şi aceasta este o problemă serioasă care ţine de buna gospodărire — ci de probleme mult mai serioase. Anume, mă refer la două grupuri de probleme : calitatea materialelor de izolaţii, a parametrilor acestora, a sortimentelor existente, şi a cantităţilor oferite de producători ca şi de sistemele de execuţie şi întreţinere a izolaţiilor. îndrăznesc să afirm că, dacă veţi intra în amănuntele acestei probleme, veţi descoperi mari neajunsuri de care noi ne lovim pe şantier şi care conduc la o risipă inadmisibilă de energie“, ne scrie corespondentul nostru. II asigurăm că am primit cu satisfacţie propunerea sa şi că am şi început investigaţia economică sugerată. Urmăriţi DIALOG CU CITITORII SOSPODARIRCANCRCIu Anchetă pe urmele unei scrisori „N-am mutat munţii... întreprinderea din Salonta este, de fapt, o unitate a Întreprinderii mecanice şi de piese de schimb Oradea, care, la rîndul ei, face parte din Centrala industrială de autovehicule pentru transport. Principala performanţă pe linie energetică a acestei întreprinderi este aceea că în numai 5—6 luni de zile a reuşit să modernizeze 20 de cuptoare de forjă, să proiecteze, să construiască şi să instaleze recuperatoare care captînd căldura gazelor arse, o folosesc în preîncălzirea cuptoarelor. Se realizează astfel importante economii de combustibil. Drept care îl căutăm la Oradea pe directorul întreprinderii, ing. HORIA COSMA. — Înainte de a intra în fondul problemei v-am ruga să-i stabilim dimensiunile. Cite cuptoare aţi modernizat şi cu ce efect economic ? — Nu ştiu dacă e corect spus modernizat. In mod practic am construit 20 de cuptoare noi cu recuperatoare de căldură corespuzătoare. Dacă în august aveam doar 5 cuptoare corespunzătoare din 32, astăzi avem 25 şi doar 4 de modernizat. Datorită acestei acţiuni, situaţia noastră energetică s-a modificat în bine şi, începînd cu anul acesta, vom realiza o economie însemnată : 500 de tone de combustibil convenţional. Pe lîngă economia a 8 la sută din combustibil, recuperăm fondurile cheltuite în maximum 3 ani.Aşa am arătat în justificarea la bancă, calculînd la preţul de catalog al combustibilului. Dacă calculăm la costurile reale de producţie a acestuia, amortizarea se realizează de fapt în 1,5—2 ani. O cheltuială, deci care se justifică. — Cit v-a costat această operaţie, cu ce bani şi cu ce forţe aţi realizat-o ? Vă punem această întrebare pentru că am întîlnit destule situaţii cînd se invocă lipsa de fonduri sau de forţe... — Ne-a costat circa un milion de lei, pe care i-am prevăzut cu sprijinul centralei noastre, la investiţii şi, în parte, din fondul de tehnică nouă. Am realizat lucrarea cu proiectanţii noştri şi cu muncitorii noştri prin autodotare. 5 — Ce dificultăţi aţi intîmpinat şi cum le-aţi depăşit ? — Nu ne-am bătut cu munţii, n-am mutat munţii din loc, n-am săpat canale. Am luat lucrurile pieptiş şi le-am rezolvat. — Totuşi. — Am avut probleme cu proiectarea, lucrările nu-s deloc simple dar despre acestea discutaţi mai bine cu proiectantul nostru şef de la Salonta, ing. Arpad Bagdi. Partea constructivă discutaţi-o cu şeful coordonator al secţiei forjă, ing. Attila Bogaşi şi cu şeful de schimb Alexandru Kelemen. Am dat o echipă de oameni de la mecano-energetic, am procurat materiale și le-am realizat. — Chiar așa ? — Ei, sigur, au fost probleme, dar am apelat la colegi și ne-au ajutat. Datorită sprijinului directorului combinatului de la Alejda Iov, Filip am căpătat ceva material refractar din plusurile de producţie ale fabricii din Alejd, directorul Ardeleanu de la „Oţelul Roşu“ ne-a ajutat cu ceva metal special (o parte am mai găsit prin magazia noastră) şi cu material refractar. Mă rog, ne-au ajutat oamenii cînd le-am explicat că e vorba de economii de energie... Sîntem mulţumiţi că am reuşit şi că Inspectoratul teritorial pentru gospodărirea energiei, care ne-a controlat a omologat succesul nostru. „Totul este să îndrăzneşti!“ — Se spune tovarăşe inginer Arpad Bagdi că aţi proiectat aici la Salonta nişte cuptoare de forjă de tip nou cu recuperatoare de căldură. In calitatea dv. de șef al atelierului de proiectare, poate ne oferiți citeva amănunte. Nu de alta, dar ne aflăm in fața unei probleme care interesează pe foarte muttori „industriaşi“... — Nu-s problemele chiar atît de insolubile cum levăd unii. . Totul este să îndrăzneşti. Sigur, cuptoarele de forjă şi, mai ales, recuperatoarele ridică nişte întrebări la care nu întotdeauna e uşor să răspunzi dar a nu face nimic de teamă că n-o să obţii întreg randamentul proiectat, este mai rău şi mai păgubitor. — Ce anume recomandă in mod deosebit instalaţiile proiectate de colectivul dv. ? — Cu toată modestia trebuie sa recunoaştem că am izbutit nişte performanţe cu atît mai notabile cu cit e vorba de arderi cu combustibil lichid uşor şi nu cu gaze naturale cum sînt, din păcate, azi majoritatea cuptoarelor. Cred că proiectele noastre sunt reuşite pentru că am pornit de la bilanţuri termice serioase care ne-au dat posibilitatea cunoaşterii exacte a randamentelor. De asemenea, cred că am ieşit bine datorită faptului că am stabilit prin calcule riguroase volumele optime ale cuptoarelor pentru forjarea pieselor specifice programului de producţie, că am calculat preîncălzirea la un asemenea grad incit împiedicăm apariţia fenomenului de cocsificare (care de regulă înfundă injectoarele), că am îmbunătăţit izolaţiile termice, după cum am adus îmbunătăţiri injectoarelor astfel incit asigurăm prin reglajul simultan al motorului ventilator şial pulverizatorului cu injecţie pneumatică un raport bun,între limitele optime, de combustibil şi aerul necesar arderii. Cit priveşte recuperatoarele de căldură ele nu prezintă dificultăţi tehnice mari, literatura tehnică dă răspunsuri, singura problemă fiind rezistenţa lor la coroziune şi temperaturi înalte, ceea ce depinde de calitatea materialelor pe care le producem. Noi am obţinut ceva oţeluri refractare şi sîntem siguri că recuperatoarele noastre vor fi durabile. „Dacă am avea mai multe iniţiative similare“ — Tovarăşe ing. Alex. Szigmond, sunteţi şeful inspecţiei teritoriale Oradea, pentru gospodărirea combustibililor şi energiei. Din informaţiile noastre, aţi verificat noile cuptoare cu recuperatoare ale întreprinderii mecanice şi piese de schimb Oradea. Cum le găsiţi ? — Foarte bune. Am făcut toate măsurătorile, recuperarea căldurii gazelor de ardere se face la peste 200°C, izolarea termică este corespunzătoare (sub 50°C la exterior) în urma aplicării a patru straturi de izolaţii, etanşarea e corespunzătoare, sistemul de glisare şi de închidere a uşilor este perfecţionat. Sigur mai există unele deficienţe, n-are rost să vă reţin atenţia cu amănunte care pot fi rezolvate în secţia noastră. Este regretabil doar faptul că şi azi se mai încalcă legea din lipsa termocuplelor şi milivoltmetrelor care trebuie să asigure controlul asupra limitei maxime a temperaturilor, să evite irosirea combustibilului şi distrugerea rapidă a cuptoarelor. Cred că întreprinderea de elemente de automatizare din Bucureşti ar trebui să-şi onoreze datoria, livrînd aceste termocuple şi milivoltmetre. — Cu aceste amendamente putem conchide că s-a făcut o treabă bună, nu ? — Absolut. Şi meritul e cu atît mai mare cu cit totul a fost realizat prin forţe proprii. Dacă am avea mai multe iniţiative de acest fel şi mai mulţi oameni inimoşi ca aceştia n-am avea atîtea necazuri cu încadrarea în normele de consum. A u „Am observat oarecum necăjit în pagina „dialog cu cititorii" din 1 februarie a.c., modul uneori penibil în care încearcă unii să-şi scuze lipsa de preocupare pentru economisirea energiei și combustibilului sau, chiar dacă au preocupări nu au şi suficientă voinţă de a le traduce în fapte. Adevărul este că pe lingă unele probleme mai complicate care au nevoie de cercetări şi experimentări deosebite, multe instalaţii recuperatoare de căldură sunt relativ simple şi pot fi rezolvate din punct de vedere tehnic cu mijloacele interne, ale întreprinderilor. Dacă aveţi drum, treceţi pe la întreprinderea mecanică din Salonta şi o să vă convingeţi“ ne scrie tov. Tiberiu Costea din localitatea amintită, indicîndune şi citeva din realizările colectivului. LA SALONTA ȘI ORADEA SE FOAIE. CINE EE URMEAZĂ EXEMPLUE? CONCLUZIA : Experienţa de la Salonta este elocventă prin forţa rezultatelor... ...intr-o perioadă in care a crescut enorm necesarul de cuptoare cu randament energetic superior ca şi cererea de instalaţii de recuperare a energiei secundare din gazele arse la forje, cuptoare şi alte instalaţii ; ...intr-o perioadă în care întilnim încă în industrie multe cuptoare cu randament inferior cu mult sub limita prevăzută de lege ; ...într-o perioadă în care în diferite locuri ne este servită drept explicaţie a inerţiei în direcţia modernizării şi recuperării R.E.S., argumentul „nu ne pricepem să proiectăm cuptoare sau recuperatoare, chestiunea e complexă și numai institutele specializate pot rezolva problemele“ . ...Intr-o asemenea perioadă, acţiuni precum cele arătate mai sus şi am adăuga alte exemple precum cele de la I. Mecanică Cîmpulung-Muscel, Combinatul Metalurgic Tulcea etc., etc., merită toată preţuirea. Preţuirea dar şi generalizarea cunoştinţelor şi metodelor. Propunem de aceea Comitetului de Stat al Planificării şi Ministerului Aprovizionării să organizeze o consfătuire pe această temă ca şi popularizarea pe diferite căi a experienţelor valoroase ca şi a rezultatelor obţinute. NOUTĂŢI ENERGETICE ÎN LUME La cererea cititoarei Lascu Marieta din strada Bradului 18, Cîmpina, deschidem această rubrică care-şi propune informarea cititorilor în noutăţile privind energetica pe plan mondial (cercetări ştiinţifice şi progrese tehnice). • în Anglia se experimentează un dispozitiv pentru economisirea energiei termice în procesul tehnologic al marilor combinate siderurgice. Dispozitivul, dirijat de un sistem central computerizat, reglează permanent nivelul orgtim al temperaturii la furnale ceea ce a condus, în cele 6 luni de la instalarea sa, la o reducere cu 15 la sută a consumului de combustibil. 9 La o fabrică de conserve din California a fost instalat un sistem experimental de captare a energiei solare care asigură aproximativ 75 la sută din necesarul de apă caldă al secţiei de spălat cutiile de conserve care are 20 de linii de producţie. Circulaţia apei este reglată de un calculator in funcţie de cerinţele procesului de producţie. Specialiştii sovietici au elaborat proiectul unui criogenerator industrial de 300 000 kW şi a fost începută construirea staţiei pentru producerea de heliu lichid, cu care va fi răcită instalaţia. Se prevăd economii importante de energie. 9 Francezul Pierre Bande a realizat o celulă specială de captare a razelor costul energia solare care reduce substanţial obţinerii electricităţii din solară. 9 In Belgia, este prevăzută punerea in funcţiune in următorii ani a tehnologiei de gazeificare a cărbunelui de la mare adîncime astfel incit să nu mai fie necesară extragerea acestuia. 9 In Austria se experimentează obţinerea de energie termică şi de îngrăşăminte de înaltă eficienţă din reziduurile procesului de vinificaţie (tescovină), considerate pină acum lipsite de valoare. Se apreciază că reziduurile de struguri se ridică pe plan mondial la aproximativ 10 milioane tone anual. A. 9 Deşi legea interzice categoric racordarea fără aprobare specială a unor noi consumatori la conductele de apă supraîncălzită, pe plat ÎN A 9 La Combinatul Metalurgic Tulcea a fost realizată prin proiectare proprie şi autodotare o instalaţie de recuperare a căldurii la cuptoarele de siliciu. Interesant e şi faptul că această instalaţie care conduce la o economie de 1000 t.c.c. pe an a fost realizată cu serpentine şi alte materiale de la nişte cazane mai vechi. Dintre autori cităm pe inginerii : Cristian Boiangiu, Roman Ancut, Gh. Untea, V. Bujoreanu şi maiştrii Victor Mihalache şi Gh. Iurca, forma industrială din Zalău au fost depistate mai multe racorduri ilegale. S-au apuicat desigur amenzile aspre cuvenite dar pagubele de energie produse pină la descoperirea ilegalităţilor nu mai pot fi recuperate. Ce părere au tovarăşii de la întreprinderea de produse ceramice ? • La întreprinderea de sticlă şi faianţă din Sighişoara s-a obţinut o realizare remarcabilă : o economie de combustibil de circa 12 la sută, ceea ce a permis dezvoltarea secţiei de sticlă şi faianţă în cadrul cotei de combustibil iniţiale. Dintre măsurile aplicate : modificarea geometriei gurii de alimentare a cuptoarelor, mărirea izolaţiei termice in unele zone, recuperarea primară a căldurii şi la bazinele de lucru, majorarea suprafeţei active a camerelor regeneratoare. * • Si pentru că tot sîntem la Zalău, să amintim că se pierd mari cantităţi de energie la întreprinderea de prelucrare a lemnului din localitate datorită funcţionării necorespunzătoare a instalaţiei de recuperare a condensului. De asemenea, deşi legea interzice, se mai elimină direct în pămînt abur uzat. Intrarea în legalitate este o problemă care nu poate fi aminată, tovarăși din Zalău ! Turzii proiectele de cazane recuperatoare de căldură la 7 cuptoare adinei ale laminorului degrosisor. Nu sunt SINEGEU• • Ni se face cunoscut că au fost prevăzute pentru 1979 economii de 3 000 de t.c.c., la fabricile de produse ceramice numai pe seama creşterii volumului de blocuri ceramice cu pereţi subţiri şi volum de goluri sporit. Vom reveni gata nici acum şi de aceea se irosesc zilnic mii de metri cubi de gaz metan . Prin introducerea celui de-al doilea fir de tras baghete la cuptorul de topire a sticlei de la I.M.I. Berceni, se realizează o economie anuală de 15 la sută la combustibil şi 13 la sută la energie electrică, in total 125 t.c.c. şi 53 MWh economisiţi. Firea fictivă a traseelor. Invenţia a şi fost testată cu succes. Datorită ei autoturismul ARO 240 nr. 31-IS-4 927 a realizat consum de 11 litri la 100 km în loc de 17,5 cit era Pagină realizată de : M. Radian • 25 mai 1978 era termenul la care I.P.R.O.L.A.M. ar fi trebuit să predea întreprinderii de firmă Cimpia • Se pare că I.T.A. Iași ar avea de gind să prezinte la O.S.I.M. spre brevetare o invenţie năstruşnică cu ajutorul căreia să se obţină peste noapte o reducere masivă a consumurilor specifice : lunnormat , autocamionul SR-113 cu nr. 21-IS-l 422, 21 litri faţă de 30 normat, iar autocamionul 21-IS-l 605 a realizat într-o singură lună economii cu 27 la sută din carburant. Pagina a 3-a — 7 martie 1979 I. C. P. E. T. ne anunţă o reuşită tehnică » O veste bună pentru conducerile întreprinderilor care solicită asemenea cazane. In clişeul nostru, cazanul de apă fierbinte cu ardere în strat fluidizat, de 1,6 Gigacalorii pe oră, realizat de I.C.P.E.T., în concepţie originala românească. Cazanul concurează cu cele mai bune rezultate obţinute recent pe plan mondial, în care se ard combustibili solizi inferiori (ligniţi cu puteri calorice peste 1 200 Kcal/kg, mixte de huilă de Valea Jiului cu puteri calorice peste 2 000 Kcal/kg, şisturi bituminoase cu puteri calorice peste 1100 Kcal/kg). De notat că randamentul acestor cazane este de peste 80 la sută, adică în conformitate cu Decretul 620/1973. Cei interesaţi se pot adresa la I.C.P.E.T., calea Berceni, sector 5 Bucureşti şi I.C.M.A.—Cluj-Napoca, str. Podgoriei nr. 5. O ÎNTREBARE PENTRU: I. C. P. E. T, CI. U. E. M. M. R., I. J. P. Bacău. „La toate cazanele care folosesc combustibil lichid şi gazos s-au găsit în ultimii ani soluţii de modernizare pe baza cărora randamentul energetic al cazanelor a crescut simţitor. Numai la cazanele pe cărbune şi in sectorul minier avem destul de multe — nu există NICI O ASEMENEA SOLUŢIE, ne scrie tov. PINTILIE MOISE din Comăneşti. Pentru mina din Comăneşti am încercat asemenea modernizări , am apelat la Institutul de proiectare al judeţului Bacău care a şi executat un bilanţ termic al minei, a găsit o situaţie proastă sub raportul consumurilor (avem cazane care au un randament de 0,3—0,4 ceea ce e inadmisibil) dar institutul şi-a declinat capacitatea de a face proiecte de modernizare pentru aceste cazane. Cui să ne adresăm ?“. „Vulcan"-Bucureşti. „La noile tipuri de cazane (CR-12) uzina „Vulcan“ refuză cererile de a schimba motoarele de 250 KW—0,4 KW aferente agregatului, cu motoare de, 250 KW insă la tensiunea de 6 KW. Or, pe lingă secţiunea şi consumul sporit de cablu impuse de alimentarea motorului la tensiunea de 0,4 KW, pierderile în cablu sunt de 130 de ori mai mari decit dacă motorul ar fi fost alimentat la tensiunea de 6 KW (5 720 W faţă de 44 W). Adăugind şi pierderile suplimentare în transformator de cca 1 000 W, rezultă 7 KW pierderi de energie electrică pe oră. Anual, acest consum suplimentar se ridică la : 8 760 ore X 1 KW= 61 000 kWh. Dar numai pe platforma combinatului chimic Tîrgu Mureş sunt 10 asemenea agregate, după cum mai sunt şi la C.I.A.Arad, C.Ch. Craiova, C.I.A. Turnu Măgurele şi altele, se cere o intervenţie hotărită. (ing. V. Rusescu — Bucureşti). M . M. şi C.I.P.R.. „Vă rog să transmiteţi tovarăşilor din Ministerul Metalurgiei nemulţumirea sticlarilor care ar dori şi ei să facă mai multă economie de combustibil dar n-o pot face uneori pentru că materialul refractar de tip Silica cu care căptuşim bolţile cuptoarelor de topit sticlă, ale bazinelor de topire, ale bolţilor şi pereţilor laterali din camerele generatoare nu este întotdeauna de calitate ceea ce duce la pierderi mari de căldură. După unele calcule, aceste pierderi suplimentare de energie se ridică la 20 la sută. Dat fiind că la noi se consumă multe milioane de kilowaţi-oră vă daţi seama la cit se ridică energia irosită De ani de zile se ştie asta la centrală şi chiar la minister, dar continuăm să primim aceleaşi materiale refractare necorespunzătoare De ce ?“ (TUDOR STANA, Turda). De ce şi pină cînd, adăugăm noi transmiţînd întrebarea celor în drept. M. I. C. M.. Tehnicianul CONST. DIRIA din str. Republicii 6 Oradea doreşte să ştie ce s-a întîmplat cu microcentrala de 25 000 de kilocalorii. „Acum doi ani, scrie dînsul, la întreprinderea de industrie locală din Salonta a fost pusă la punct o asemenea microcentrală pentru apartament de 4 camere sau cămin cultural, care prezenta o serie de mari avantaje categorice : funcţiona pe lignit inferior (care se găseşte la noi în judeţ, la Voievozi), avea un sistem termostatic original de reglare a arderii — spre deosebire de toate sobele care n-au reglare şi, deci consumă neraţional — realiza o ardere continuă in adîncime neavind deci nevoie de încărcări repetate. Nu înţeleg de ce intirzie apariţia ei pe piaţă, din moment ce acum doi ani seria zero era deja realizată“. ,CARBOCHIM" si IPROMET „Vă relatez pe scurt un mod regretabil de a încălca prevederile legii de către o întreprindere de stat şi un institut de proiectări, ne scrie tov. CALIMAN GRUIA din Cluj-Napoca. Deşi Decretul 6201 1973 si H.C.M. 28111977, prevăd in mod expres la articolul 17, alin. e, ca si altă reglementare recentă, că de la 1 ianuarie 1979 este interzisă folosirea cuptoarelor industriale fără recuperatoare de căldură, este pe punctul de a fi pusă in funcţiune la Carbochim din Cluj- Napoca o baterie cu 8 cuptoare fără insă a avea şi echipamentele de recuperare a căldurii gazelor arse, ba nici măcar documentaţia sau soluţiile pentru aceste recuperatoare. Fiind vorba de cuptoare cu un mare consum de gaze naturale (in medie 500 Nm3 pe oră) şi, deci, o mare cantitate de energie risipită ne întrebăm de ce se admite o asemenea situaţie şi cind i se va pune capăt ?“