România Liberă, martie 1979 (Anul 37, nr. 10682-10708)

1979-03-01 / nr. 10682

­ SA CUNOASTEM Tov, CONST. BURUIANA din Brăila ne întreabă dacă există preve­deri legale privind reducerea folosirii gazului metan în procesele de arde­re industriale. Da, ele există, și nu numai, sau în spe­cial, pentru forțe ci în toate proce­sele de ardere. Art. 3 din Decre­tul 620, republicat în 30 august 1977, prevede o serie în­treagă de măsuri de restrîngere şi eliminare treptată a utilizării hidro­carburilor în pro­cesele de ardere, acestea fiind re­zervate chimizării. Dat fiind interesul naţional pentru gospodărirea cit mai raţională a acestor resurse (gaz metan şi ţi­ţei) art. 4 prevede condiţiile restric­tive în care se pot obţine aprobări­le corespunzătoa­re pentru consum de gaze pentru ar­dere în industrie. Tov. ing. COS­­TIC­Ă FOTA — Drobeta-Tr. Seve­rin : — Da, aşa redacţia , răspunde este : alin. 2 al articolului 26 din Decretul 620 in­terzice realizarea de construcţii ci­vile şi industriale după proiecte ne­optimizate din punct de vedere al pierderilor de căldură şi costuri­lor de investiţii. De altfel, proiec­tele optimizate preconizate de le­giuitor pot fi gă­site la institutele de proiectare ju­deţene. Tovarăşa MA­RIA BOSAN, Ga­laţi, aleea Parcu­lui 6 . — Legea este categorică . Art. 8, alin. c, din Decretul 620, re­publicat, prevede următoarele cu privire la bilanţu­rile energetice : „Ministerele, co­mitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, centra­lele, întreprinde­rile vor lua mă­suri pentru întoc­mirea bilanţurilor energetice pe uti­laje, instalaţii şi pe întreprindere, pină la 31 decem­brie 1974 ; aceste bilanţuri vor fi actualizate anual şi pe baza lor se vor stabili măsu­rile de reducere a pierderilor de com­bustibil şi energie şi de ridicare a nivelului de ex­ploatare tehnică a utilajelor şi insta­laţiilor“. ,Románia liberó“ CONSTRUCTORI! Prin procedeul de tur­nare continuă consumul de combustibil pentru lami­nate se reduce de 10 ori în comparaţie cu consumul la un laminor de semifa­bricate, iar consumul de energie electrică se re­duce la jumătate. Concret, asta echiva­lează cu o economie ener­getică de fiecare tonă de produs de: 50 kg cc 20 kWh Concluzia: Constructori şi bene­ficiari de la C. S. Galaţi ! Urgentaţi punerea în func­ţiune a liniei 4 de turnare continuă. COTIITOIRID­IM Ing. IU­LIU DEAC din Bucureşti, Intr. Ion Şulea 20, bloc I 21, scara C, ap. 101 ne-a telefonat la redacţie sesizindu-ne asupra unei probleme energetice interesante şi anume trecerea la teh­nologii de finisare pe apă caldă in locul celor bazate pe abur „Acum un an, sau poate mai mult, a apărut un studiu pe această temă in re­vista „Industria uşoară“ din care reieşea că acţiunea aceasta ar fi deosebit, de rentabilă din punct de vedere energetic, consumurile specifice de energie scăzind in mod vădit, cu cheltuieli minore dacă avem în vedere beneficiile. Deoa­rece această idee s-ar înscrie in programul vast al acţiunii de economisire a energiei poate că vă veţi ocupa de ea“. Promitem să o facem cit mai curind, rubrica. Tov. DUMITRU FAIDA din Craiova, propune atenţiei redacţiei problema izolaţiilor industriale. „Nu e vorba numai de porţiunile de cabluri şi conducte neizolate, prin care se pierde multă căldură — deşi şi aceasta este o problemă seri­oasă care ţine de buna gospodărire — ci de probleme mult mai serioase. Anume, mă refer la două grupuri de probleme : calitatea mate­rialelor de izolaţii, a parametrilor acestora, a sortimentelor existente, şi a cantităţilor oferite de producători ca şi de sistemele de execuţie şi întreţinere a izolaţiilor. îndrăznesc să afirm că, dacă veţi intra în amănuntele acestei probleme, veţi descoperi mari neajunsuri de care noi ne lovim pe şantier şi care conduc la o risipă inadmisibilă de energie“, ne scrie corespondentul nostru. II asigurăm că am primit cu satisfacţie pro­punerea sa şi că am şi început investigaţia economică sugerată. Urmăriţi DIALOG CU CITITORII SOSPODARIRCA­­NCRCIu­ Anchetă pe urmele unei scrisori „N-am mutat munţii... întreprinderea din Salonta este, de fapt, o unitate a Între­prinderi­i mecanice şi de piese de schimb Oradea, care, la rîn­­dul ei, face parte din Centrala industrială de autovehicule pentru transport. Principala performanţă pe linie energetică a acestei întreprinderi este aceea că în numai 5—6 luni de zile a reuşit să modernizeze 20 de cuptoare de forjă, să proiec­teze, să construiască şi să insta­leze recuperatoare care cap­­tînd căldura gazelor arse, o fo­losesc în preîncălzirea cuptoa­relor. Se realizează astfel im­portante economii de combus­tibil. Drept care îl căutăm la Oradea pe directorul întreprin­derii, ing. HORIA COSMA. — Înainte de a intra în fon­dul problemei v-am ruga să-i stabilim dimensiunile. Cite cup­toare aţi modernizat şi cu ce efect economic ? — Nu ştiu dacă e corect spus modernizat. In mod practic am construit 20 de cuptoare noi cu recuperatoare de căldură co­­respuzătoare. Dacă în august aveam doar 5 cuptoare cores­punzătoare din 32, astăzi avem 25 şi doar 4 de modernizat. Da­torită acestei acţiuni, situaţia noastră energetică s-a modifi­cat în bine şi, începînd cu anul acesta, vom realiza o economie însemnată : 500 de tone de combustibil convenţional. Pe lîngă economia a 8 la sută din combustibil, recuperăm fondu­rile cheltuite în maximum 3 ani.­­Aşa am arătat în justifi­carea la bancă, calculînd la pre­ţul de catalog al combustibilu­lui. Dacă calculăm la costurile reale de producţie a acestuia, amortizarea se realizează de fapt în 1,5—2 ani­. O cheltuia­lă, deci care se justifică. — Cit v-a costat această o­­peraţie, cu ce bani şi cu ce for­ţe aţi realizat-o ? Vă punem această întrebare pentru că am întîlnit destule situaţii cînd se invocă lipsa de fonduri sau de forţe... — Ne-a costat circa un mi­lion de lei, pe care i-am pre­văzut cu sprijinul centralei noastre, la investiţii şi, în parte, din fondul de tehnică nouă. Am realizat lucrarea cu proiectan­ţii noştri şi cu muncitorii noş­tri prin autodotare. 5 — Ce dificultăţi aţi intîmpi­­nat şi cum le-aţi depăşit ? — Nu ne-am bătut cu mun­ţii, n-am mutat munţii din loc, n-am săpat canale. Am luat lu­crurile pieptiş şi le-am rezol­vat. — Totuşi. — Am avut probleme cu pro­iectarea, lucrările nu-s deloc simple dar despre acestea dis­cutaţi mai bine cu proiectantul nostru şef de la Salonta, ing. Arpad Bagdi. Partea construc­tivă discutaţi-o cu şeful coor­donator al secţiei forjă, ing. Attila Bogaşi şi cu şeful de schimb Alexandru Kelemen. Am dat o echipă de oameni de la mecano-energetic, am procu­rat materiale și le-am realizat. — Chiar așa ? — Ei, sigur, au fost proble­me, dar am apelat la colegi și ne-au ajutat. Datorită sprijinu­lui directorului combinatului de la Alejda Iov, Filip am căpătat ceva material refractar din plu­surile de producţie ale fabricii din Alejd, directorul Ardelea­­nu de la „Oţelul Roşu“ ne-a ajutat cu ceva metal special (o parte am mai găsit prin maga­zia noastră) şi cu material re­fractar. Mă rog, ne-au ajutat oamenii cînd le-am explicat că e vorba de economii de ener­gie... Sîntem mulţumiţi că am reuşit şi că Inspectoratul terito­rial pentru gospodărirea ener­giei, care ne-a controlat a omo­logat succesul nostru. „Totul este să îndrăzneşti!“ — Se spune tovarăşe inginer Arpad Bagdi că aţi proiectat aici la Salonta nişte cuptoare de forjă de tip nou cu recupe­ratoare de căldură. In calitatea dv. de șef al atelierului de pro­iectare, poate ne oferiți citeva amănunte. Nu de alta, dar ne aflăm in fața unei probleme care interesează pe foarte muttori „industriaşi“... — Nu-s problemele chiar atît de insolubile cum le­­văd unii. . Totul este să îndrăzneşti. Sigur, cuptoarele de forjă şi, mai ales, recuperatoarele ridică nişte întrebări la care nu întot­deauna e uşor să răspunzi dar a nu face nimic de teamă că n-o să obţii întreg randamentul proiectat, este mai rău şi mai păgubitor. — Ce anume recomandă in mod deosebit instalaţiile pro­iectate de colectivul dv. ? — Cu toată modestia trebuie sa recunoaştem că am izbutit nişte performanţe cu atît mai notabile cu cit e vorba de ar­deri cu combustibil lichid uşor şi nu cu gaze naturale cum sînt, din păcate, azi majoritatea cup­toarelor. Cred că proiectele noastre sunt reuşite pentru că am pornit de la bilanţuri ter­mice serioase care ne-au dat posibilitatea cunoaşterii exacte a randamentelor. De asemenea, cred că am ieşit bine datorită faptului că am stabilit prin cal­cule riguroase volumele optime ale cuptoarelor pentru forjarea pieselor specifice programului de producţie, că am calculat preîncălzirea la un asemenea grad incit împiedicăm apariţia fenomenului­­ de cocsificare (care de regulă înfundă injec­­toarele), că am îmbunătăţit izolaţiile termice, după cum am adus îmbunătăţiri injectoarelor astfel incit asigurăm prin regla­jul simultan al motorului ven­tilator şi­­al pulverizatorului cu injecţie pneumatică un ra­port bun,­­între limitele optime, de combustibil şi aerul necesar arderii. Cit priveşte recuperatoarele de căldură ele nu prezintă di­ficultăţi tehnice mari, literatura tehnică dă răspunsuri, singura problemă fiind rezistenţa lor la coroziune şi temperaturi înalte, ceea ce depinde de calitatea materialelor pe care le produ­cem. Noi am obţinut ceva oţe­luri refractare şi sîntem siguri că recuperatoarele noastre vor fi durabile. „Dacă am avea mai multe iniţiative similare“ — Tovarăşe ing. Alex. Szig­­mond, sunteţi şeful inspecţiei teritoriale Oradea, pentru gos­podărirea combustibililor şi energiei. Din informaţiile noas­tre, aţi verificat noile cuptoare cu recuperatoare ale întreprin­derii mecanice şi piese de schimb Oradea. Cum le găsiţi ? — Foarte bune. Am făcut toate măsurătorile, recuperarea căldurii gazelor de ardere se face la peste 200°C, izolarea termică este corespunzătoare (sub 50°C la exterior) în urma aplicării a patru straturi de izolaţii, etanşarea e corespunză­toare, sistemul de glisare şi de închidere a uşilor este perfec­ţionat. Sigur mai există unele deficienţe, n-are rost să vă re­ţin atenţia cu amănunte care pot fi rezolvate în secţia noas­tră. Este regretabil doar faptul că şi azi se mai încalcă legea din lipsa termocuplelor şi mi­­livoltmetrelor care trebuie să asigure controlul asupra limitei maxime a temperaturilor, să evite irosirea combustibilului şi distrugerea rapidă a cuptoare­lor. Cred că întreprinderea de elemente de automatizare din Bucureşti ar trebui să-şi ono­reze datoria, livrînd aceste ter­­mocuple şi milivoltmetre. — Cu aceste amendamente putem conchide că s-a făcut o treabă bună, nu ? — Absolut. Şi meritul e cu atît mai mare cu cit totul a fost realizat prin forţe proprii. Dacă am avea mai multe ini­ţiative de acest fel şi mai mulţi oameni inimoşi ca aceştia n-am avea atîtea necazuri cu înca­drarea în normele de consum. A­­­ u „Am observat oarecum necăjit în pagina „dialog cu cititorii" din 1 februarie a.c., modul uneori penibil în care încearcă unii să-şi scuze lipsa de preocupare pentru economisirea ener­giei și combustibilului sau, chiar dacă au preocu­pări nu au şi suficientă voinţă de a le traduce în fapte. Adevărul este că pe lingă unele pro­bleme mai complicate care au nevoie de cercetări şi experimentări deosebite, multe instalaţii re­cuperatoare de căldură sunt relativ simple şi pot fi rezolvate din punct de vedere tehnic cu mij­loacele interne, ale întreprinderilor. Dacă aveţi drum, treceţi pe la întreprinderea mecanică din Salonta şi o să vă convingeţi“ ne scrie tov. Ti­­beriu Costea din localitatea amintită, indicîndu­­ne şi citeva din realizările colectivului. LA SALONTA ȘI ORADEA SE FOAIE. CINE EE URMEAZĂ EXEMPLUE? CONCLUZIA : Experienţa de la Salonta este elocventă prin forţa rezultatelor... ...intr-o perioadă in care a crescut enorm necesarul de cuptoare cu randament energetic superior ca şi cererea de instalaţii de recu­perare a energiei secundare din gazele arse la forje, cuptoare şi alte instalaţii ; ...intr-o perioadă în care întilnim încă în industrie multe cup­toare cu randament inferior cu mult sub limita prevăzută de lege ; ...într-o perioadă în care în diferite locuri ne este servită drept explicaţie a inerţiei în direcţia modernizării şi recuperării R.E.S., argumentul „nu ne pricepem să proiectăm cuptoare sau recupera­toare, chestiunea e complexă și numai institutele specializate pot rezolva problemele“ . ...Intr-o asemenea perioadă, acţiuni precum cele arătate mai sus şi am adăuga alte exemple precum cele de la I. Mecanică Cîm­­pulung-Muscel, Combinatul Metalurgic Tulcea etc., etc., merită toată preţuirea. Preţuirea dar şi generalizarea cunoştinţelor şi metodelor. Propunem de aceea Comitetului de Stat al Planificării şi Minis­terului Aprovizionării să organizeze o consfătuire pe această temă ca şi popularizarea pe diferite căi a experienţelor valoroase ca şi a rezultatelor obţinute. NOUTĂŢI ENERGETICE ÎN LUME La cererea cititoarei Lascu Marieta din strada Bradului 18, Cîmpina, des­chidem această rubrică care-şi propune informarea cititorilor în noutăţile pri­vind energetica pe plan mondial (cer­cetări ştiinţifice şi progrese tehnice). • în Anglia se experimentează un dispozitiv pentru economisirea energiei termice în procesul tehnologic al ma­rilor combinate siderurgice. Dispoziti­vul, dirijat de un sistem central com­puterizat, reglează permanent nivelul orgtim al temperaturii la furnale ceea ce a condus, în cele 6 luni de­ la instala­rea sa, la o reducere cu 15 la sută a consumului de combustibil. 9 La o fabrică de conserve din Ca­lifornia a fost instalat un sistem expe­rimental de captare a energiei solare care asigură aproximativ 75 la sută din necesarul de apă caldă al secţiei de spălat cutiile de conserve care are 20 de linii de producţie. Circulaţia apei este reglată de un calculator in func­ţie de cerinţele procesului de producţie.­­ Specialiştii sovietici au elaborat proiectul unui criogenerator industrial de 300 000 kW şi a fost începută con­struirea staţiei pentru producerea de heliu lichid, cu care va fi răcită insta­laţia. Se prevăd economii importante de energie. 9 Francezul Pierre Bande a realizat o celulă specială de captare a razelor costul energia solare care reduce substanţial obţinerii electricităţii din solară. 9 In Belgia, este prevăzută punerea in funcţiune in următorii ani a tehno­logiei de gazeificare a cărbunelui de la mare adîncime astfel incit să nu mai fie necesară extragerea acestuia. 9 In Austria se experimentează ob­ţinerea de energie termică şi de îngră­şăminte de înaltă eficienţă din reziduu­rile procesului de vinificaţie (tescovină), considerate pină acum lipsite de va­loare. Se apreciază că reziduurile de struguri se ridică pe plan mondial la aproximativ 10 milioane tone anual. A. 9 Deşi legea interzice ca­tegoric racordarea fără apro­bare specială a unor noi con­sumatori la conductele de apă supraîncălzită, pe plat­ ÎN A 9 La Combinatul Metalurgic Tulcea a fost realizată prin proiectare proprie şi autodotare o instalaţie de recuperare a căldurii la cuptoarele de siliciu. Interesant e şi faptul că această instalaţie care conduce la o economie de 1000 t.c.c. pe an a fost realizată cu serpentine şi alte materiale de la nişte cazane mai vechi. Dintre autori cităm pe inginerii : Cristian Boiangiu, Roman Ancut, Gh. Untea, V. Bujoreanu şi maiştrii Victor Mihalache şi Gh. Iurca, forma industrială din Zalău au fost depistate mai multe racorduri ilegale. S-au apui­­cat­ desigur amenzile aspre cuvenite dar pagubele de energie produse pină la des­coperirea ilegalităţilor nu mai pot fi recuperate. Ce pă­rere au tovarăşii de la între­prinderea de produse cera­mice ? • La întreprinderea de sticlă şi faianţă din Sighişoara s-a obţinut o realizare remarca­bilă : o economie de combustibil de circa 12 la sută, ceea ce a permis dezvoltarea secţiei de sticlă şi faianţă în cadrul cotei de combustibil iniţiale. Dintre măsurile aplicate : modificarea geometriei gurii de alimentare a cuptoarelor, mărirea izolaţiei termice in unele zone, recuperarea primară a căldurii şi la bazinele de lucru, majorarea suprafeţei active a camerelor regenera­toare. * • Si pentru că tot sîntem la Zalău, să amintim că se pierd mari cantităţi de ener­gie la întreprinderea de pre­lucrare a lemnului din loca­litate datorită funcţionării necorespunzătoare a instala­ţiei de recuperare a conden­sului. De asemenea, deşi le­gea interzice, se mai elimină direct în pămînt abur uzat. Intrarea în legalitate este o problemă care nu poate fi aminată, tovarăși din Zalău ! Turzii proiectele de cazane recuperatoare de căldură la 7 cuptoare adinei ale lami­norului degrosisor. Nu sunt SINEGEU• • Ni se face cunoscut că au fost prevă­zute pentru 1979 economii de 3 000 de t.c.c., la fabricile de produse ceramice numai pe seama creşterii volumului de blocuri ceramice cu pereţi subţiri şi volum de goluri sporit. Vom reveni­ gata nici acum şi de aceea se irosesc zilnic mii de me­tri cubi de gaz metan .­­ Prin introducerea celui de-al doilea fir de tras baghete la cuptorul de topire a sticlei de la I.M.I. Berceni, se realizează o economie anuală de 15 la sută la combustibil şi 13 la sută la energie electrică, in total 125 t.c.c. şi 53 MWh economisiţi. Firea fictivă a traseelor. In­venţia a şi fost testată cu suc­ces. Datorită ei autoturismul ARO 240 nr. 31-IS-4 927 a realizat consum de 11 litri la 100 km în loc de 17,5 cit era Pagină realizată de : M. Radian • 25 mai 1978 era terme­nul la care I.P.R.O.L.A.M. ar fi trebuit să predea între­prinderii de firmă Cimpia • Se pare că I.T.A. Iași ar avea de gind să prezinte la O.S.I.M. spre brevetare o in­venţie năstruşnică cu ajuto­rul căreia să se obţină peste noapte o reducere masivă a consumurilor specifice : lun­normat , autocamionul SR-113 cu nr. 21-IS-l 422, 21 litri faţă de 30 normat, iar autocamio­nul 21-IS-l 605 a realizat în­tr-o singură lună economii cu 27 la sută din carburant. Pagina a 3-a — 7 martie 1979 I. C. P. E. T. ne anunţă o reuşită tehnică » O veste bună pentru conducerile întreprinderilor care soli­cită asemenea cazane. In clişeul nostru, cazanul de apă fier­binte cu ardere în strat fluidizat, de 1,6 Gigacalorii pe oră, realizat de I.C.P.E.T., în concepţie originala românească. Ca­zanul concurează cu cele mai bune rezultate obţinute recent pe plan mondial, în care se ard combustibili solizi inferiori (ligniţi cu puteri calorice peste 1 200 Kcal/kg­, mixte de huilă de Valea Jiului cu puteri calorice peste 2 000 Kcal/kg, şisturi bituminoase cu puteri calorice peste 1100 Kcal/kg). De notat că randamentul acestor cazane este de peste 80 la sută, adică în conformitate cu Decretul 620/1973. Cei interesaţi se pot adresa la I.C.P.E.T., calea Berceni, sector 5 Bucureşti şi I.C.M.A.—Cluj-Napoca, str. Podgoriei nr. 5. O ÎNTREBARE PENTRU: I. C. P. E. T, CI. U. E. M. M. R., I. J. P. Bacău. „La toate cazanele care folosesc combustibil lichid şi gazos s-au găsit în ultimii ani soluţii de modernizare pe baza cărora randamen­tul energetic al cazanelor a crescut simţitor. Numai la cazanele pe cărbune­­ şi in sectorul minier avem destul de multe — nu există NICI O ASEMENEA SOLUŢIE, ne scrie tov. PINTILIE MOISE din Comăneşti. Pentru mina din Comăneşti am încercat asemenea mo­dernizări , am apelat la Institutul de proiectare al judeţului Bacău care a şi executat un bilanţ termic al minei, a găsit o situaţie proastă sub raportul consumurilor (avem cazane care au un randa­ment de 0,3—0,4 ceea ce e inadmisibil) dar institutul şi-a de­clinat capacitatea de a face proiecte de modernizare pentru aceste cazane. Cui să ne adresăm ?“. „Vulcan"-Bucureşti. „La noile tipuri de cazane (CR-12) uzina „Vulcan“ refuză cere­rile de a schimba motoarele de 250 KW—0,4 KW aferente agregatu­lui, cu motoare de, 250 KW insă la tensiunea de 6 KW. Or, pe lingă secţiunea şi consumul sporit de cablu impuse de alimentarea motorului la tensiunea de 0,4 KW, pierderile în cablu sunt de 130 de ori mai mari decit dacă motorul ar fi fost alimentat la tensiunea de 6 KW (5 720 W faţă de 44 W). Adăugind şi pierderile suplimentare în transformator de cca 1 000 W, rezultă 7 KW pierderi de energie electrică pe oră. Anual, acest consum suplimentar se ridică la : 8 760 ore X 1 KW­­= 61 000 kWh. Dar numai pe platforma combinatului chimic Tîrgu Mureş sunt 10 asemenea agregate, după cum mai sunt şi la C.I.A.­Arad, C.Ch. Craiova, C.I.A. Turnu Măgurele şi altele, se cere o intervenţie hotărită. (ing. V. Rusescu — Bucureşti). M . M. şi C.I.P.R.. „Vă rog să transmiteţi tovarăşilor din Ministerul Metalurgiei ne­mulţumirea sticlarilor care ar dori şi ei să facă mai multă economie de combustibil dar n-o pot face uneori pentru că materialul refrac­tar de tip Silica cu care căptuşim bolţile cuptoarelor de topit sticlă, ale bazinelor de topire, ale bolţilor şi pereţilor laterali din camerele generatoare nu este întotdeauna de calitate ceea ce duce la pierderi mari de căldură. După unele calcule, aceste pierderi suplimentare de energie se ridică la 20 la sută. Dat fiind că la noi se consumă multe milioane de kilowaţi-oră vă daţi seama la cit se ridică ener­gia irosită De ani de zile se ştie asta la centrală şi chiar la mi­nister, dar continuăm să primim aceleaşi materiale refractare neco­respunzătoare De ce ?“ (TUDOR STANA, Turda). De ce şi pină cînd, adăugăm noi transmiţînd întrebarea celor în drept. M. I. C. M.. Tehnicianul CONST. DIRIA din str. Republicii 6 Oradea doreşte să ştie ce s-a întîmplat cu microcentrala de 25 000 de kilocalorii. „Acum doi ani, scrie dînsul, la întreprinderea de industrie locală din Salonta a fost pusă la punct o asemenea microcentrală pentru apartament de 4 camere sau cămin cultural, care prezenta o serie de mari avantaje categorice : funcţiona pe lignit inferior (care se găseşte la noi în judeţ, la Voievozi), avea un sistem termostatic original de reglare a arderii — spre deosebire de toate sobele care n-au reglare şi, deci consumă neraţional — realiza o ardere con­tinuă in adîncime neavind deci nevoie de încărcări repetate. Nu în­ţeleg de ce intirzie apariţia ei pe piaţă, din moment ce acum doi ani seria zero era deja realizată“. ,CARBOCHIM" si IPROMET „Vă relatez pe scurt un mod regretabil de a încălca prevederile legii de către o întreprindere de stat şi un institut de proiectări, ne scrie tov. CALIMAN GRUIA din Cluj-Napoca. Deşi Decretul 6201 1973 si H.C.M. 28111977, prevăd in mod expres la articolul 17, alin. e, ca si altă reglementare recentă, că de la 1 ianuarie 1979 este inter­zisă folosirea cuptoarelor industriale fără recuperatoare de căldură, este pe punctul de a fi pusă in funcţiune la Carbochim din Cluj- Napoca o baterie cu 8 cuptoare fără insă a avea şi echipamentele de recuperare a căldurii gazelor arse, ba nici măcar documentaţia sau soluţiile pentru aceste recuperatoare. Fiind vorba de cuptoare cu un mare consum de gaze naturale (in medie 500 Nm3 pe oră) şi, deci, o mare cantitate de energie risipită ne întrebăm de ce se admite o asemenea situaţie şi cind i se va pune capăt ?“

Next