România Liberă, mai 1979 (Anul 37, nr. 10734-10759)
1979-05-01 / nr. 10734
Pagina a 2-a — 1 Mai 1979 România liberă“ la marea adunare populara (Urmare din pag. 1) 1939, armatele lui Hitler ocupaseră deja o parte a Cehoslovaciei. In faţa acestui act de cotropire samavolnică, în fata pericolului iminent pe care-1 reprezenta Germania fascistă pentru libertatea altor popoare, inclusiv pentru independenţa şi integritatea României, partidul nostru s-a ridicat cu fermitate, şi-a făcut auzit cu putere glasul, condamnînd agresiunea fascistă, chemînd masele populare la luptă pentru a se opune invadatorului, pentru a apăra patria. Marea demonstraţie de la 1 Mai 1939, desfăşurată sub semnul unităţii, al Frontului Unic dintre comunişti şi socialişti, a evidenţiat cu putere hotărîrea eroicei noastre clase muncitoare de a se opune fascismului şi politicii de război, de a apăra interesele naţionale supreme ale României. Manifestaţii similare cu cele din Bucureşti au avut loc şi în alte centre ale ţării, la Ploieşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Alba lulia, în Valea Jiului şi altele. Toate acestea au exprimat combativitatea revoluţionară a clasei muncitoare, hotărîrea oamenilor muncii, a forţelor democratice, antifasciste de a lupta pentru cauza libertăţii şi democraţiei, a independenţei şi integrităţii României. (Aplauze puternice) Demonstraţiile de la 1 Mai 1939 au avut şi un puternic ecou internaţional, fiind apreciate în presa străină a vremii ca unele din cele mai mari manifestări muncitoreşti antifasciste pe plan mondial, în condiţiile în care Germania hitleristă trecuse la aplicarea planurilor ei de înrobire a popoarelor. Politica de cedare şi compromis, faţă de pretenţiile de dominaţie mondială ale Germaniei naziste, promovată de cercurile conducătoare din diferite state a încurajat acţiunile agresive ale hitleriştilor, a deschis calea declanşării de către forţele fascismului a celui de-al doilea război mondial. In aceste împrejurări deosebit de complexe ale situaţiei politice interne şi internaţionale, poporului român, aflat singur, — ca urmare a politicii cercurilor conducătoare —, în faţa agresiunii Germaniei hitleriste, i-a fost impus odiosul Dictat de la Viena, iar în România a fost instaurată dictatura militaro-fascistă care a înrobit ţara, Germaniei. Hitleriştii şi regimul antonescian au aruncat ţara în războiul agresiv dus de Germania împotriva Uniunii Sovietice. Inţelegînd răspunderile ce-i reveneau în acest moment istoric de grea cumpănă pentru poporul nostru, ca şi pentru alte popoare, Partidul Comunist Român s-a ridicat cu toate forţele la luptă împotriva dictaturii antonesciene, a dominaţiei Germaniei naziste şi a războiului contra Uniunii Sovietice, organizînd mişcarea de rezistenţă, lupta pentru sabotarea maşinii de război, pentru răsturnarea regimului, pentru alăturarea României coaliţiei antihitleriste. Totodată, Partidul Comunist a desfăşurat o largă activitate pentru realizarea unităţii clasei muncitoare, a tuturor forţelor muncitoreşti, ca nucleu al frontului democratic, patriotic şi antifascist naţional ce avea să asigure doborîrea dictaturii militaro-fasciste. Conştiente de sarcinile ce le reveneau, Partidul Comunist şi Partidul Social-Democrat au întărit colaborarea, realizînd o platformă politică de luptă comună ce avea la bază salvgardarea intereselor ţării, grav ameninţată în însăşi fiinţa ei naţională. Tratativele între Partidul Comunist Român şi Partidul Social-Democrat au fost încheiate la mijlocul lunii aprilie 1944 prin făurirea Frontului Unic Muncitoresc, iar conducerile celor două partide au hotărît ca această realizare, cu adevărat istorică, să fie adusă la cunoştinţa opiniei publice prin manifestul dat publicităţii, în mod simbolic, la 1 Mai. (Vii aplauze) Aniversăm acum împlinirea a 35 de ani de la acest eveniment istoric în mişcarea noastră muncitorească — crearea Frontului Unic Muncitoresc, care a constituit factorul esenţial în lupta pentru răsturnarea dictaturii militaro-fasciste, pentru ieşirea României din războiul dus contra Uniunii Sovietice, alăturarea coaliţiei antihitleriste şi trecerea la dezvoltarea democratică şi la transformarea socialistă a ţării.. In manifestul proclamat la 1 Mai 1944 se spunea : „în ziua de 1 Mai, ziua ei de luptă şi speranţă, muncitorimea, organizată, unită de la comunişti pînă la social-democraţi, cheamă întreaga clasă muncitoare, pe toţi muncitorii organizaţi şi neorganizaţi, întregul popor român, toate clasele şi păturile sociale, toate partidele şi organizaţiile, indiferent de culoarea politică, credinţă religioasă şi apartenenţă socială, la lupta hotărită pentru pace imediată, răsturnarea guvernului Antonescu, formarea unui guvern naţional din reprezentanţii tuturor forţelor antihitleriste... pentru o Românie liberă, democratică şi independentă“. (Aplauze puternice, îndelungate). Ne apare astăzi tuturor limpede uriaşa însemnătate a făuririiFrontului Unic Muncitoresc — care a pus bazele lichidării sciziunii proletariatului român. Acţionînd unită, clasa muncitoare şi-a sporit forţa şi combativitatea, capacitatea de a mobiliza masele largi ale întregului nostru popot. Frontul Unic Muncitoresc a avut un rol esenţial în crearea frontului larg democratic antifascist, în unirea tuturor forţelor politice progresiste, a tuturor elementelor patriotice din ţara noastră împotriva dictaturii militaro-fasciste, pentru salvarea României de la dezastru naţional. Lupta antifascistă, îndelungată şi grea, condusă de partidul nostru a dus la victoria Insurecţiei naţionale armate antifasciste şi antiimperialiste din August 1944, la eliberarea ţării de sub dominaţia străină, la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. Insurecţia din august 1944 — realizată în împrejurările internaţionale favorabile create de înaintarea victorioasă a Uniunii Sovietice şi de succesele celorlalte puteri ale coaliţiei antihitleriste , precum şi participarea României la războiul împotriva Germaniei fasciste, alături de glorioasa Armată Roşie, au constituit încununarea luptei antifasciste purtate neabătut de poporul român, în frunte cu clasa muncitoare. (Aplauze puternice, prelungite). Acest moment crucial a deschis calea cuceririi deplinei noastre independenţe naţionale, a împlinirii idealurilor de dreptate socială şi naţională ale poporului, a făuririi României libere, socialiste. Lupta eroică dusă de partidul nostru comunist timp de două decenii, în cele mai grele condiţii de ilegalitate, de teroare burghezo-moşierească, a cerut grele jertfe şi sacrificii din partea clasei muncitoare, a militanţilor revoluţionari şi antifascişti, în această perioadă, în închisori şi lagăre, sub gloanţele plutoanelor de execuţie, în înfruntarea dîrzâ şi neînfricată cu forţele reacţiunii, au căzut mulţi din cei mai buni fii ai poporului. în acest moment solemn exprimăm omagiul nostru fierbinte martirilor clasei muncitoare, eroilor luptei pentru libertatea patriei şi salvarea fiinţei naţionale a poporului, celor care au participat activ la realizarea Frontului Unic Muncitoresc, la lupta pentru răsturnarea dictaturii militaro-fasciste şi eliberarea ţării — şi care nu mai sunt astăzi printre noi. (Aplauze puternice). Aducem o înaltă cinstire memoriei fruntaşilor din acea perioadă ai partidului şi mişcării noastre revoluţionare : Ştefan Boriş, care în timpul războiului, pînă în 1944, s-a aflat în fruntea partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej, care împreună cu activul de bază din închisori, a avut un rol important în organizarea luptei pentru răsturnarea dictaturii militaro-fasciste iar apoi, în fruntea partidului, în dezvoltarea socialistă a ţării noastre, Lucreţiu Pătrăşcanu care a avut un rol de seamă în unirea forţelor patriotice, antifasciste, în jurul partidului, în victoria insurecţiei, Constantin Agiu, care a contribuit direct la crearea Frontului Unic Muncitoresc, Teohari Georgescu, Iosif Rangheţ, Emil Bodnaraş, Lothar Rădăceanu, Teodor Iordăchescu şi alţii, care au participat activ la conducerea luptei antifasciste şi antirăzboinice a clasei noastre muncitoare, a celorlalte forţe progresiste, la înfăptuirea măreţului act de la 23 August 1944, eliberarea ţării şi trecerea ei pe calea dezvoltării noi. (Vii aplauze). Cinstim, de asemenea, memoria unor fii de seamă ai poporului nostru, care au adus o contribuţie importantă la această luptă măreaţă, a dr. Petru Groza, conducătorul Frontului Plugarilor, apoi preşedintele primului guvern cu caracter muncitoresc-ţărănesc din istoria ţării şi acad. C.I. Parhon, remarcabil om de ştiinţă, militant comunist şi antifascist, primul preşedinte al Prezidiului tinerei noastre republici populare. (Vii aplauze). Exprimăm, de asemenea, sentimentele noastre de deosebită preţuire faţă, de activitatea tovarăşului Constantin Pîrvulescu, care intr-o perioadă grea a luptei revoluţionare s-a aflat în fruntea conducerii Partidului Comunist Român şi şi-a adus contribuţia activă la victoria revoluţiei şi construcţiei socialiste îrn patria noastră. (Vii aplauze). Exprimăm aceleaşi sentimente faţă de activitatea tovarăşului Ştefan Voitec care, în conducerea Partidului Social-Democrat, a avut un rol important în crearea Frontului Unic Muncitoresc, întărirea unităţii dintre comunişti şi socialişti şi făurirea partidului unic al clasei muncitoare, în întreaga operă de construcţia socialistă în România. (Vii aplauze). Cinstim cu sentimente de profundă recunoştinţă pe miile şi miile de activişti ai Partidului Comunist şi Partidului Social-Democrat, ai celorlalte forţe şi organizaţii democratice patriotice, care n-au precupeţit nimic pentru răsturnarea dictaturii militaro-fasciste, pentru împlinirea idealurilor de libertate naţională şi dreptate socială ale poporului, pentru făurirea României noi, independente şi suverane, pentru triumful socialismului în patria noastră. Abnegaţia lor faţă de cauza clasei muncitoare, a revoluţiei, faţă de independenţa patriei va constitui permanent un exemplu pentru partidul şi pentru poporul nostru, pentru tinerele generaţii din România. (Vii şi îndelungate aplauze). Stimaţi tovarăşi, Aniversînd evenimentele de acum patru decenii, nu putem uita lecţia drastică a istoriei, care a pus în evidenţă consecinţele catastrofale pe care le pot avea atitudinea conciliatoare faţă de fascism, lipsa de vigilenţă şi fermitate împotriva politicii de agresiune şi încălcare a drepturilor suverane ale altor state şi popoare. Astăzi, cînd în diferite ţări elementele fasciste încearcă să se regrupeze din nou, cînd asistăm la apariţia unor curente neofasciste ce propagă rasismul, şovinismul, ura între popoare, forţele sociale înaintate, oamenii politici, popoarele au înalta îndatorire, în faţa generaţiilor de azi şi de mîine, de a face totul pentru a bara calea unei noi ascensiuni a fascismului, pentru a feri omenirea de acest duşman al civilizaţiei şi progresului, pentru a salvgarda libertatea, independenţa şi însăşi viaţa tuturor naţiunilor lumii, pentru înfăptuirea dezarmării, pentru a asigura pacea mondială. (Vn aplauze, se scandează: „Ceauşescu-pace !“) De asemenea, evenimentele istorice, experienţa socială şi politică a poporului nostru evidenţiază cu putere însemnătatea excepţională a realizării unităţii de luptă a celor ce muncesc. Frontul Unic Muncitoresc a jucat un rol esenţial şi în evoluţia procesului revoluţionar în perioada de după eliberarea ţării. Unitatea de acţiune i-a permis clasei muncitoare să se situeze permanent în fruntea marilor bătălii politice pentru înnoirea democratică a ţării, pentru cucerirea puterii din mîinile claselor exploatatoare. In condiţiile trecerii la noua etapă istorică a revoluţiei şi construcţiei socialiste, viaţa a impus ridicarea pe o treaptă superioară a unităţii clasei muncitoare şi a detaşamentului ei de avangardă. Acest obiectiv măreţ s-a realizat prin crearea în 1948 a partidului unic al clasei muncitoare ca rezultat al unificării Partidului Comunist cu Partidul Social-Democrat, pe baza concepţiei materialismului dialectic şi istoric, a socialismului ştiinţific, a teoriei revoluţionare elaborate de Marx, Engels şi Lenin. Făurirea partidului unic al clasei muncitoare a asigurat forţelor revoluţionare din România detaşamentul de avangardă şi statul major capabil să conducă revoluţia socialistă şi opera complexă de făurire a socialismului în patria noastră. (Aplauze îndelungate). Această victorie a avut şi o profundă semnificaţie internaţională , realizînd printre primii în lume partidul unic muncitoresc prin unirea comuniştilor şi socialiştilor, muncitorii din România au înscris o contribuţie originală la îmbogăţirea tezaurului teoretic şi practic al mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Experienţa practică a României demonstrează că lichidarea sciziunii şi realizarea unităţii clasei muncitoare, dezvoltarea colaborării între comunişti şi socialişti, între toate forţele revoluţionare, democratice care se pronunţă pentru transformarea înnoitoare a societăţii sunt o condiţie esenţială a victoriei revoluţiei şi construcţiei socialiste. Tocmai înfăptuirea unităţii a asigurat ducerea la îndeplinire a sarcinilor de uriaşă complexitate puse de transformarea societăţii noastre pe calea socialismului. Viaţa demonstrează că unitatea tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregului nostru popor, sub conducerea partidului comunist, constituie şi în condiţiile noii etape în care ne aflăm, factorul determinant al înfăptuirii măreţului Program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, izvorul tuturor victoriilor pe care le obţinem în ridicarea patriei pe noi culmi de progres şi civilizaţie, în apărarea libertăţii şi independenţei naţionale. (Aplauze şi urale îndelungate. Se scandează : „Ceauşescu — P.C.U.!“). Iată de ce trebuie să facem totul pentru a întări continuu unitatea de nezdruncinat a întregului nostru popor în jurul partidului comunist, forţa politică conducătoare în lupta pentru victoria socialismului şi comunismului în România. " In acelaşi timp milităm şi vom milita neabătut pentru unirea strinsă a forţelor revoluţionare din întreaga lume, a tuturor popoarelor, conştienţi că numai astfel pot fi realizate idealurile înnoirii societăţii, se poate făuri o lume mai bună şi mai dreaptă, se poate salvgarda pacea mondială. Fie ca sărbătorirea zilei de 1 Mai să marcheze un nou pas înainte în consolidarea unităţii celor ce muncesc de pretutindeni în înfăptuirea vibrantului apel istoric lansat cu aproape un secol şi jumătate în urmă de Marx şi Engels : „Proletari din toate ţările uniţi-vă !“. Astăzi, mai mult ca oricînd, acest apel trebuie completat cu chemările : „Popoare din ţările socialiste, uniţi-vă în lupta pentru victoria socialismului şi comunismului, pentru afirmarea plenară a principiilor socialismului şi creşterea prestigiului său în lume ! Popoare asuprite şi forţe progresiste de pretutindeni, uniţi-vă în lupta pentru lichidarea imperialismului şi colonialismului, pentru libertate naţională şi progres social, pentru dezvoltarea liberă şi independentă a fiecărei naţiuni ! Muncitori, ţărani, intelectuali, femei, tineri, oameni progresişti, democraţi, uniţi-vă pentru a realiza progresul social, pentru o viaţă mai bună şi mai dreaptă ! Ţări socialiste, popoare din întreaga lume, acţionaţi în cea mai strînsâ unitate pentru destindere, colaborare şi pacea mondială!“ (Aplauze puternice, prelungite , urale. Se scandează : „Ceauşescu—P.C.R. I“, „Ceauşescu-pace !“) Stimaţi tovarăşi, In întreaga ţară oamenii muncii sărbătoresc ziua de 1 Mai în condiţiile uriaşului avînt creator al întregului nostru popor, angajat cu toate forţele în transpunerea în viaţă a istoricelor hotărîri ale Congresului al XI-lea, a prevederilor planului cincinal.. Putem afirma cu mîndrie îndreptăţită că în cei trei ani care au trecut dinactualul cincinal poporul nostru a obţinut succese de seamă în dezvoltarea şi modernizarea forţelor de producţie, în creşterea potenţialului nostru tehnic şi productiv, în sporirea avuţiei naţionale şi ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc, în înflorirea ştiinţei, culturii şi artei, în perfecţionarea relaţiilor de producţie socialiste, ceea ce a determinat o accelerare a înaintării patriei noastre pe drumul progresului şi civilizaţiei. Doresc să subliniez cu satisfacţie faptul că şi în primele 4 luni ale acestui an au fost obţinute realizări de seamă în dezvoltarea economico-socială a ţării, că oamenii muncii, acţionînd cu elan şi abnegaţie, au îndeplinit şi depăşit prevederile planului pe această perioadă. Realizările obţinute evidenţiază justeţea politicii promovate de partidul şi statul nostru care aplică în mod creator legităţile generale ale socialismului, adevărurile universal valabile la condiţiile concrete ale României, relevă realismul prevederilor planului cincinal, justeţea hotărîrilor Congresului al XI-lea, a Programului partidului, precum şi forţa partidului comunist ce îşi îndeplineşte cu cinste rolul istoric de forţă politică conducătoare a întregii societăţi pe calea prosperităţii, a socialismului şi comunismului. (Aplauze îndelungate ; se scandează : „Ceauşescu—P.C.R. !“) Marile realizări dobîndite în toate domeniile de activitate sunt rodul activităţii creatoare a clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii ; ele ilustrează elanul revoluţionar al întregului nostru popor, care înfăptuieşte neabătut politica Partidului Comunist Român ce corespunde pe deplin aspiraţiilor vitale ale tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, intereselor supreme de bunăstare, fericire, libertate şi independenţă ale patriei. Pentru măreţele victorii obţinute în creşterea producţiei industriale şi agricole, în progresul celorlalte ramuri ale economiei, în activitatea desfăşurată în toate domeniile construcţiei socialiste, adresez, cu prilejul acestei sărbători, cele mai calde felicitări clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, întregului nostru popor, împreună cu cele mai vii urări de noi succese în slujba măreţiei Republicii Socialiste România ! (Aplauze şi urale puternice, îndelungate. Se scandează „Ceauşescu şi poporul!“) Dragi tovarăşi, Relevînd marile realizări în edificarea socialismului, suntem conştienţi că mai avem mult de făcut pentru a asigura poporului nostru nivelul de viaţă şi civilizaţie pe care şi-l doreşte şi pe care îl merită pe deplin. In acest scop este necesar să acţionăm cu toată hotărîrea pentru dezvoltarea în ritm înalt a forţelor de producţie şi perfecţionarea relaţiilor sociale, pentru îmbunătăţirea muncii de conducere în toate domeniile vieţii economico-sociale, pentru înfăptuirea neabătută a principiilor socialiste de echitate şi dreptate socială. Ne-au rămas mai puţin de doi ani pentru realizarea actualului plan cincinal. Prevederile pe 1979 sînt hotărîtoare pentru înfăptuirea tuturor obiectivelor cincinalului, îndeplinirea prevederilor planului impune măsuri energice în întreaga economie pentru utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, folosirea maximă a maşinilor şi utilajelor, valorificarea în modul cel mai raţional a forţei de muncă, punerea în funcţiune la timp a noilor obiective la parametrii proiectaţi. Trebuie să acţionăm cu cea mai mare fermitate pentru stimularea gîndirii creatoare ştiinţifice şi tehnice proprii şi a iniţiativei oamenilor muncii în vederea modernizării continue a proceselor de producţie. Să promovăm o politică fermă de economisire a energiei şi materiilor prime, orientînd, totodată, eforturile spre îmbunătăţirea structurii industriei noastre, spre dezvoltarea ramurilor şi sectoarelor mici consumatoare de energie. In faţa oamenilor muncii stau, de asemenea, ca obiectiv central, creşterea mai rapidă a productivităţii muncii, precum şi asigurarea unei calităţi noi în toate sectoarele de producţie. In agricultură trebuie intensificate eforturile pentru înfăptuirea tuturor programelor de creştere a producţiei vegetale şi animale adoptate de partid şi de stat. Să facem totul pentru a realiza o adevărată revoluţie în dezvoltarea agriculturii româneşti, obţinînd producţii şi recolte mult superioare celor de astăzi ! Este, de asemenea, de cea mai mare importanţă pentru progresul economico-social al patriei noastre să asigurăm îndeplinirea neabătută a planului de comerţ exterior şi, în primul rînd, a sarcinilor de export, să lărgim continuu cooperarea economică internaţională a României, colaborarea reciproc avantajoasă, pe multiple planuri, cu toate statele lumii. O atenţie deosebită trebuie acordată aplicării noului mecanism economico-financiar, realizării producţiei fizice şi a producţiei nete — ca indicatori de bază ai planului — bunei funcţionări a organelor de conducere colectivă din toate unităţile. Accentuarea autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii întreprinderilor, participarea la beneficiile întreprinderii a personalului muncitor trebuie să ducă la creşterea răspunderii fiecărui colectiv de oameni ai muncii în soluţionarea problemelor complexe ale producţiei, în îndeplinirea planului. Am îndeplinit cu succes şi am depăşit prevederile Congresului al XI-lea privind sporirea retribuţiei, a veniturilor generale ale oamenilor muncii. Vom face totul pentru a asigura realizarea prevederilor de sporire suplimentară a veniturilor, pentru creşterea cu 32 la sută a retribuţiei în acest cincinal. Toate acestea exprimă în modul cel mai evident faptul că ţelul suprem al politicii partidului nostru, sensul însuşi al construcţiei socialiste sunt bunăstarea şi fericireaîntregului popor, satisfacerea plenară a nevoilor omului, afirmarea deplină a personalităţii umane. (Aplauze puternice, prelungite). Să acţionăm pentru a transpune în viaţă hotărîrile de partid şi de stat, care asigură cadrul cel mai larg de participare a oamenilor muncii de toate categoriile la viaţaeconomico-socială, la conducerea întreprinderilor şi instituţiilor, a statului, a întregii societăţi. Să facem totul pentru întărirea şi perfecţionarea continuă a democraţiei socialiste — democraţie de tip nou, infinit superioară oricărei forme de democraţie burgheză şi care constituie un factor esenţial al mersului nostru neabătut înainte pe drumul înfloririi ţării, al edificării socialismului şi comunismului în România, opera poporului ce îşi făureşte în mod conştient propria sa istorie. (Aplauze puternice, se scandează: „Ceauşescu şi poporul!“). Să intensificăm, de asemenea, activitatea pentru lărgirea continuă a orizontului ştiinţific şi cultural al oamenilor muncii, pentru ridicarea nivelului lor politic şi ideologic, pentru dezvoltarea conştiinţei socialiste şi formarea omului nou, pentru educarea în spiritul concepţiei noastre revoluţionare a tuturor celor ce muncesc şi aplicarea fermă în viaţă, în toate domeniile, a nobilelor principii ale eticii şi echităţii socialiste ! Să extindem tot mai larg acţiunile cultural-educative în cadrul Festivalului „Cîntarea României“ — amplă manifestare naţională a geniului creator al poporului nostru. Să sporim rolul mijloacelor de informare în masă, al presei şi radioteleviziunii, al uniunilor de creaţie, al literaturii şi artei, al întregii noastre culturi în educarea revoluţionară a celor ce muncesc, în îmbogăţirea vieţii spirituale a poporului nostru. Ţinînd seama de complexitatea situaţiei internaţionale, este necesar să ne preocupăm continuu de întărirea capacităţii de apărare a ţării, de sporirea forţei de luptă a armatei noastre, a întregului popor, asigurînd astfel munca paşnică, creatoare a României socialiste, libertatea, independenţa naţională şi integritatea patriei noastre ! (Aplauze puternice, prelungite). Să acţionăm, de asemenea, pentru perfecţionarea continuă a activităţii statului nostru socialist, pentru legarea lui tot mai strînsă de mase, pentru sporirea rolului organelor locale şi centrale ale puterii şi administraţiei de stat în înfăptuirea politicii partidului, în mobilizarea energiilor creatoare ale poporului în opera de construcţie socialistă. Să sărbătorim 1 Mai cu hotărîrea fermă de a face totul pentru înfăptuirea Programului partidului, pentru sporirea avuţiei naţionale, ridicarea bunăstării poporului, pentru a asigura mersul ferm înainte al patriei noastre pe calea socialismului, pe calea comunismului, pentru prosperitatea întregii noastre naţiuni ! (Aplauze şi urale puternice. Se scandează „Ceauşescu — P.C.R. !"). Dragi tovarăşi, Sărbătorim 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, în condiţii internaţionale deosebit de complexe, caracterizate prin afirmarea tot mai puternică a voinţei popoarelor de a trăi libere şi independente, stăpîne (Continuare in pag. a 3-a)