România Liberă, septembrie 1979 (Anul 37, nr. 10838-10862)
1979-09-01 / nr. 10838
ANUL XXXVII Nr. 10838 6 pagini 30 bani ACTIVITATEA POLITICO-EDUCATIVĂ II SLUJBA PRODUCŢIEI Operă complexă, de mare amploare, construirea, societăţii socialiste, condusă de Partidul Comunist Român, este rezultatul participării conştiente a maselor la întreaga viaţă politică şi economico-socială a ţării. Anii care au trecut de la Eliberare, şi mai ales perioada de după Congresul al IX-lea al partidului, au validat pe deplin această legitate a însăşi edificării noii societăţi, care înseamnă a aşeza, cifrul în centrul acţiunii sociale, a-i crea cadrul fertil şi stimulator participării sale efective la conducerea societăţii. Propunîndu-şi obiectivul fundamental al construirii unei noi societăţi pe pămîntul României, partidul nostru, care-şi trage seva din existenţa milenară a poporului, a pornit de la însăşi necesitatea atragerii poporului la actul politic al conducerii, organizării şi îndeplinirii scopurilor strategice urmărite, tactica adoptată fiind legătura permanentă şi indisolubilă cu masele, un apel continuu la experienţa, la înţelepciunea poporului. Realizările de importanţă istorică dobîndite în cei 35 de ani de la eliberare sunt tocmai rodul manifestării plenare a personalităţii umane în noile condiţii create, într-un cadru democratic de profundă esenţă umanistă. Acţionînd în consens cu cerinţele dezvoltării bazei tehnicomateriale a socialismului, partidul a întreprins măsuri menite să asigure cadrul democratic specific orînduirii noastre, dezvoltarea democraţiei fiind un proces dinamic, mereu perfectibil. In acest sens, conducerea partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, personal, au manifestat şi manifestă o preocupare permanentă de găsire a celor mai eficiente forme şi metode de atragere a maselor la conducerea societăţii, imperativul general al trecerii la o nouă calitate particularizîndu-se şi în acest domeniu. Aşa cum subliniază secretarul general al partidului. ..Un obiectiv centru, al activităţii partidului l-a constituit lărgirea şi perfecţionarea continuă a cadrului organizatoric de conducere colectivă a tuturor domeniilor de activitate — principiul fundamental al societăţii noastre socialiste —, de participare directă, activă şi efectivă a maselor muncitoare la conducerea întreprinderilor şi instituţiilor, a tuturor unităţilor socialiste, a întregii societăţi. Aceasta constituie o necesitate logică a construcţiei socialiste, esenţa însăşi a noii noastre orînduiri“. Corespunzător stadiului de dezvoltare a economiei naţionale, participarea oamenilor muncii la conducerea şi soluţionarea problemelor mereu mai complexe ce derivă din însuşi progresul multilateral al ţării, este realizată prin organisme şi Alexandrina Găinuşe prim-secretar al Comitetului judeţean Bacău al P.C.R., preşedintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste forur larg reprezentative. Una din particularităţile democraţiei noastre socialiste este tendinţa sa firească — orientată în acelaşi timp prin măsurile stabilite de partid — spre instituţionalizare, prin crearea unor forme care sa asigure participarea efectivă, a maselor la conducere. Consiliul naţional al oamenilor muncii, Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale s-au constituit în autentice „parlamente politico-economice“, din care fac parte reprezentanţi ai oamenilor muncii chemaţi să dezbată şi să adopte hotărîri de interes naţional. Pe aceeaşi linie, crearea unor forumuri de largă participare populară — Congresul oamenilor muncii, Congresul ţărănimii, Congresul consiliilor populare etc. — transpune în fapt ideea de esenţă democratică a conducerii societăţii de către clasa muncitoare, de participare la actul conducerii a ţărănimii, Intelectualităţii, celorlalte categorii sociale. Un rol de covirşitoare importanţă acordă partidul adunărilor generale şi consiliilor oamenilor muncii. Tendinţa de perfectibilitate a conferit noi dimensiuni calitative acestor organisme de conducere colectivă a unităţilor economice, noile măsuri de sporire a atribuţiilor acestora — mai ales în aria autoconducerii şi autogestiunii — vădind lărgirea continuă a democraţiei economice, a democraţiei socialiste în ţara noastră. Iată, de exemplu, în întreprinderile din judeţul Bacău, cu ocazia adunărilor generale ale oamenilor muncii care au avut loc în prima parte a acestui an, au participat la discuţii zeci de mii de oameni ai muncii. Preocupările muncitorilor, insîgnorilor, funcţionarilor şi tehnicienilor pentru mai buna organizare a muncii, pentru creşterea, în general, a eficienţei economice s-au vădit şi în numărul mare de propuneri făcute — aproape 3 000 — care prind viaţă, în prezent, concretizîndu-se in importante realizări pe linia economisirii energiei, creşterii productivităţii muncii, reducerii costurilor de producţie. în procesul adîncirii democraţiei socialiste, un rol deosebit revine Frontului Unităţii Socialiste, organism politic larg reprezentativ, democratic prin însăşi componenţa lui, care uneşte forţele politice şi sociale ale naţiunii noastre socialiste în vederea participării ample a acesteia la îndeplinirea politicii interne şi externe a partidului şi statului. In acest fel, Frontul Unităţii Socialiste reprezintă însăşi naţiunea participantă activă la rezolvarea multiplelor probleme generate de progresul multilateral al patriei. O activitate tot mai intensă o desfăşoară consiliile Frontului Unităţii Socialiste, chemate să dezbată, să hotărască şi să mobilizeze masele la realizarea sarcinilor din diverse sectoare ale activităţii economico-sociale. Consiliul judeţean Bacău al Frontului Unităţii Socialiste şi-a făcut o practică din a analiza — pe baza unor studii temeinic documentate — atît în şedinţele biroului executiv, cit şi în plenare, realizările în diverse domenii — gospodărirea localităţilor, controlul oamenilor muncii etc. — stabilind, de fiecare dată, măsuri corespunzătoare. La rindul lor, consiliile municipale, orăşeneşti, comunale ale Frontului Unităţii Socialiste organizează largi dezbateri cu oamenii muncii a unor prevederi legislative, a problemelor privind dezvoltarea economico-socială în profil teritorial a localităţilor, o multitudine de aspecte privind viaţa cotidiană a localităţilor, a oamenilor, într-un larg cadru democraţic se exprimă opinii, se fac propuneri pentru îmbunătăţirea muncii, pentru mobilizarea plenară a tuturor locuitorilor aşezărilor noastre la viaţa politică, economico-socială şi spirituală a ţării, în cadrul Frontului Unităţii Socialiste, acţiunile politico-educative chemate să ducă la îmbunătăţirea producţiei din diverse sectoare ale vieţii economice, acţiuni întreprinse de organizaţiile componente ale Frontului sunt urmarea firească a rolului acestora in societatea noastră, rol care decurge din înseşi principiile democraţiei socialiste. Organizaţiile de masă şi obşteşti desfăşoară, astfel, o temeinică şi multilaterală activitate de unire a eforturilor tuturor oamenilor muncii în vederea traducerii în viaţă a programului partidului, desfăşurind, în acelaşi timp, o Braşov: 20 întreprinderi au îndeplinit planul pe primii patru ani ai cincinalului 20 de unităţi industriale braşovene au raportat pină în prezent îndeplinirea sarcinilor de plan pe primii patru ani ai actualului cincinal. Printre colectivele de muncă fruntaşe care au înregistrat aceste substanţiale devansări de plan se numără cele de la întreprinderea mecanică Braşov, „Rulmentul“, întreprinderea de articole tehnice din cauciuc, I.F.E.T., „Republica“, „Aurora“, „Electroprecizia“-Săcele, întreprinderea de utilaj chimic Făgăraş, „Colorom“Codlea, întreprinderea de scule Rîşnov şi altele. De remarcat faptul că realizările oamenilor muncii braşoveni se datoresc în principal creşterii productivităţii muncii, îndeplinirii ritmice şi în devans a indicatorilor de producţie, mai bunei organizări a muncii in fiecare secţie şi atelier. (D. BUJDOIU) JURNAL PE CĂLĂTORIE Mişcarea de Adrian Păunescu Trăiesc, intr-adevăr, sentimentul acut al imposibilităţii de a fotografia această tulburătoare, dinamică realitate prin inima şi pe marginile căreia trec, îi invidiez iarăşi aici, ii invidiez cu voce tare pe făuritorii de stampe, şi pe fotografii liniştiţi, şi pe desenatorii suavi. Ce soartă blindă, insă, ce puţin încape în stampe, in fotografii şi în desene din această epocă plină de o grabă incomparabilă. O epocă de schimbări ce n-ar fi fost posibile nici intr-un veac, o epocă străbătută de neaşezări care aşează o epocă tulburată de aspiraţia acută a limpezirii, o epocă în care valorile îşi află cea mai necesară întrebuinţare. Mă uit prin cărţile minunate ale predecesorilor vu ale călătoriei. Cu cită siguranţă scriau ei „Oraşul are 10 317 locuitori, dintre care 15 avocaţi, 6 potcovari, 20 de învăţători, 4 doctori, 1 veterinar, 3 preoţi etc.“. Ce scriau era bine scris pentru o lungă perioadă. Rar, rar de tot apăreau modificări: pleca vreun avocat intr-o funcţie ministerială, se pensiona vreun învăţător, vreun potcovar ieşea din uz, lovit de un cal nărăvaş." O monotonie aproape istorică era fondul muzical ce însoţea bătaia strictă a ceasului primăriei. O stampă era întrutotul potrivită atunci, o stampă cu oameni ce se mişcau încet printre clădiri greu înălţate (şi, uneori, mai durabile şi mai frumos construite decit unele de azi), printre copacii care parcă își schimbau frunza cu o sleită încetineală, nu o dată pe an ci o dată la 10 ani. Dar azi încerc, în anumite clipe cînd ostenesc, să fiu pictorul static, să fiu fotograful fără subiectivitate și indolentul, adormitul făcător de stampe. Nu că nu vreau, dar nu pot. Epoca este (împotriva tuturor necazurilor, neajunsurilor, dificultăţilor) extraordinară. Oamenii sunt chemaţi spre destine noi. Oraşele arată altfel decit acum o lună, cind le-ai văzut tu personal ultima oară, satele (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE NIMIC DIN RECOLTA ACESTEI TOAMNE SA NU SE PIARDĂ! Campania agricolă şi în primul rînd culesul recoltei, avansează pe zi ce trece. Dar, în acelaşi timp, exigenţele cresc. Unele culturi se apropie de termenul limită al epocii optime de recoltare, artele au ajuns la coacere pe suprafeţe tot mai mari. Succesul campaniei agricole poate fi asigurat numai dacă în toate unităţile agricole se va instaura ordinea şi disciplina, o rigoare caracteristică activităţii industriale, se va lucra organizat, din zori şi pînă seara. (Pagina a 3-a) Dincolo de Motr Motrul înseamnă energie incepînd de la izvoare şi pină la confluenta cu Jiul. Peste puţin timp, apele Motrului vor avea două întâlniri cu Jiul, cea mai nouă producîndu-se la confluenta Tismanei cu acest rîu datorită modificărilor de geografie realizate prin aducţiunile din complexul hidrotehnic şi energetic Cerna — Motru — Tismana. Aşadar, sus către izvoare, Motrul contribuie la producerea de energie electrică prin apele sale şi munca depusă în acest sens de către constructorii hidroenergetici. Jos către vărsare, depozitul de energie îl constituie lignitul — cărbune inferior pus în valoare datorită muncii minerilor, precum şi celei a termoenergeticienilor din Oltenia. Pentru oamenii cărbunelui de pe Motrul de jos au fost realizate investiţii sociale deosebit de mari, apreciate de Tănase Lolescu, primarul oraşului Motru, la trei miliarde lei — sumă direct proporţională cu grija pe care partidul şi statul, societatea noastră socialistă, o acordă acestui detaşament deosebit de preţuit al clasei muncitoare din România contemporană. Pină in 1981, oraşul Motru va avea un fond de locuinţe de peste6 600 de apartamente şi circa 18 000 locuitori, din totalul de 15 000 apartamente şi 35 000 locuitori cit va număra la dimensiunea finală. Pentru cetăţenii oraşului au fost construite policlinică şi spital, şcoli, unităţi comerciale şi club muncitoresc, ateliere ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi alte dotări sociale. Anul acesta se înalţă aici blocuri cu 440 apartamente iar în 1980 alte clădiri de locuit cu 600 apartamente. Zestrea economică a centrului industrial minier Motru a crescut cu noi capacităţi în cadrul exploatărilor de lignit. Minerii Motrului au dat în prima jumătate a anului un spor de producţie de 743 000 tone lignit faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. A crescut media zilnică a extracţiei de cărbune cu 25—35 la sută. Cariera Lupoaia şi-a sporit in aceste zile capacitatea de excavare cu 50 la sută faţă de prima jumătate a anului în curs. Pe lingă cele cinci abataje de mare randament aflate in funcţiune în întregul bazin al Motrului, la mina Ploştina se pregăteşte punerea in funcţiune a celui de al şaselea abataj de acest gen care urmează să ofere condiţii de înaintare rapidă, de peste o sută de metri lunar, cu productivitate sporită pe best de miner şi cu productivitate excepţională. In perspectiva apropiată, industria Motrului tinde spre diversificare. Noua fabrică de tricotaje care se află în stadiu final de construcţie constituie un început remarcabil şi va urma să funcţioneze datorită muncii harnice a unui număr de 1000 femei , soţii şi fiice de mineri. Corespunzător dezvoltării economice, se află în lucru alte obiective social-edilitare. Cea de a doua gară a oraşului va fi deschisă traficului feroviar în toamna acestui an. Noul oficiu telefonic a ridicat la 1 000 numărul posturilor instalate la abonaţi. Pe lingă noile spaţii şcolare ce se execută la Grupul şcolar minier, constructorii măresc cu încă două săli de clasă spaţiul grădiniţei de copii şi înalţă un atelier pe lingă şcoala generală nr. 2. Pentru raţionalizarea circulaţiei şi evitarea aglomerării mijloacelor de transport în interior, Motrul va dispune de o şosea de centură. In sfîrşit, în această vară a fost pus la dispoziţia cetăţenilor primul pasaj subteran care face legătura cu piaţa agroalimentară in condiţii lesnicioase şi de securitate deplină pentru pietoni. In rindurile de mai sus nu ne-am oprit asupra grupurilor sociale de la gurile minelor, cu băile şi cantinele lor (in funcţiune sau in construcţie) care servesc zilnic cite o masă gratuită minerilor sosiţi la lucru. Sunt obiective sociale intrate in obişnuinţa cotidiană a fiecărei exploatări miniere. Timpul liber poate fi petrecut la alegere in mijlocul celor de acasă, în locuinţele spaţioase şi confortabile special construite pentru familiile minerilor, pe stadion, la casa de cultură, în peisajul dealurilor din jurul oraşului ori pe malul Motrului la plajă. In anii ce vin, minerii vor mai avea la dispoziţie un ştrand cu toate dotările necesare şi o piaţă agroalimentară modernă. Alte două noi oraşe ale minerilor, din Gorj se înalţă sub ochii noştri la Roşia de Jiu în bazinul Rovinari ’şi la Mătăsari în bazinul Jilţ, acolo unde satele au fost trezite la viaţa industrială de prim rang, în avangarda luptei pentru energie. Sunt locuri care îşi schimbă înfăţişarea datorită preocupărilor partidului şi statului nostru privind dezvoltarea economică a fiecărei zone a ţării, datorită grijii deosebită a secretarului general al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu declarat „prim miner“ de către oamenii cărbunelui din Valea Motrului. Ion Becheru In cadrul Combinatului de produse sodice din Govora a fost pusă în funcţiune, cu întreaga capacitate de 150 000 tone pe an, cea de-a treia instalaţie pentru fabricarea sodei calcinate grele. Realizată după un proiect elaborat de specialiştii Institutului de inginerie tehnologică şi proiectare pentru industria chimică din Bucureşti şi dotată cu utilaje şi aparatură de automatizare realizate, în exclusivitate, de industria noastră constructoare de maşini, noul obiectiv contribuie la dublarea actualei producţii de sodă calcinată grea a combinatului vilcean. Soda calcinată grea este folosită cu succes în industria sticlăriei. PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Sándor Gáspár, secretar general al Consiliului Central al Sindicatelor din Ungaria Vineri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe tovarăşul Sándor. Gáspár, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, secretar general al Consiliului Central al Sindicatelor din Ungaria, care, la invitaţia Consiliului Central al U.C .S.R., face o vizită în ţara noastră, în fruntea unei delegaţii a sindicatelor din Ungaria. La primire au participat tovarăşii Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din ţara noastră, Cornelia Filipaş, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. Au luat parte, de asemenea, tovarăşii Josef Timmer şi Ferencz Solyom, secretari ai Consiliului Central al Sindicatelor din Ungaria. Tovarăşul Sándor Gáspár a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut prietenesc din partea tovarăşului Janos Kadar, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită tovarăşului Janos Kadar un salut călduros şi prietenesc. In timpul întrevederii a fost relevată cu satisfacţie evoluţia mereu ascendentă şi rodnică’ a relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Socialist Ungar, dintre România şi Ungaria, dintre organizaţiile de masă şi obşteşti, subliniindu-se importanţa hotăritoare a întilnirilor şi convorbirilor dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Janos Kadar pentru dezvoltarea şi aprofundarea continuă a acestor raporturi. In spiritul înţelegerilor stabilite cu prilejul dialogului româno-ungar la nivel înalt, a fost manifestată dorinţa de a se intensifica legăturile dintre organizaţiile sindicale din cele două ţări, în vederea creşterii aportului lor la întărirea prieteniei şi colaborării dintre statele şi popoarele noastre vecine, care construiesc cu succes socialismul. Schimbul de păreri a evidenţiat, totodată, rolul tot mai mare pe care-l au sindicatele în lupta generală a popoarelor pentru destindere, dezarmare, securitate şi cooperare in Europa şi în întreaga lume. S-a apreciat că, prin acţiuni unite, clasa muncitoare, oamenii muncii de pretutindeni pot aduce o contribuţie însemnată la rezolvarea problemelor complexe ale vieţii internaţionale, în Interesul păcii, progresului social şi înţelegerii între naţiuni. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. j ţ . Ti: &.. .‘CV -I I fțj (V » ‘ ' *■ ' - Secretarul permanent al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe Mpinga Kasenda, secretar permanent şi membru al Biroului Politic al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair, care face o vizită în ţara noastră. Exprimînd gratitudinea pentru deosebita onoare de a fi primit de conducătorul partidului şi statului român, oaspetele a arătat că îi revine plăcuta misiune de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut prietenesc din partea preşedintelui Republicii Zair, Mobutu Şese Seko, preşedintele Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair, urări de prosperitate poporului român. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită preşedintelui Mobutu Şese Seko un cordial salut de prietenie, iar poporului zairez cele mai bune urări de bunăstare şi fericire. In timpul întrevederii, a fost exprimată satisfacţia faţă de extinderea continuă a relaţiilor prieteneşti dintre cele două ţări, subliniindu-se că întîlnirile şi convorbirile, de la Bucureşti şi Kinshasa, dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mobutu Sese Seko au stimulat puternic dezvoltarea colaborării, pe multiple planuri, dintre România şi Zair. în acest cadru, a fost manifestată dorinţa comună de a acţiona pentru traducerea integrală în viaţă a acordurilor şi înţelegerilor stabilite intre cele două ţări, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii şi progresului în lume. Totodată, s-a apreciat că amplificarea conlucrării între România şi Zair, între Partidul Comunist Român şi Mişcarea Populară a Revoluţiei din Zair reprezintă un factor important în lupta pentru promovarea unei noi politici in viaţa internaţională, pentru înfăptuirea idealurilor de libertate, independenţă, pace şi progres ale omenirii, pentru întărirea prieteniei şi înţelegerii între naţiuni. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale, reafirmindu-se hotărîrea României şi Zairului de a colabora strîns pe plan extern, de a-şi aduce contribuţia la crearea unui climat de pace şi securitate în Europa, Africa şi în întreaga lume, la realizarea dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare, la soluţionarea, în interesul popoarelor, a marilor probleme care confruntă omenirea, la lichidarea subdezvoltării şi făurirea unei noi ordini economice şi politice internaţionale. O atenţie deosebită a fost acordată problemelor de pe continentul african, evidenţiindu-se necesitatea întăririi unităţii şi solidarităţii popoarelor de pe acest continent în lupta împotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialismului, rasismului şi apartheidului, pentru asigurarea independenţei naţionale, pentru emancipare economică şi socială, pentru o viaţă liberă şi demnă, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, de prietenie. Profesorul Giancarlo Elia Valori Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe prof. Giancarlo Elia Valori, secretarul general al Institutului italian de relaţii internaţionale, autorul unor lucrări consacrate vieţii şi activităţii şefului statului român. La primire a luat parte tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. In cadrul întrevederii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat profesorului Giancarlo Elia Valeri un interviu. Redactorul şef al săptăminalului de politică externă „New Outlook" din Tanzania //* Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşulNicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe Joseph Kamuzora, redactor şef al săptăminalului de politică exPreşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe Emile Aurelien Bongouande, temă „New Outlook“ din Tanzania. La primire a participat tovarăşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. ambasadorul Republicii Populare Congo la Bucureşti, în vizită de rămas bun, cu prilejul încheierii misiunii sale în Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru săptămînalul tanzanian de politică externă „New Outlook“, © România. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. Ambasadorul Republicii Populare Congo