România Liberă, septembrie 1979 (Anul 37, nr. 10838-10862)

1979-09-01 / nr. 10838

ANUL XXXVII Nr. 10838 6 pagini 30 bani ACTIVITATEA POLITICO-EDUCATIVĂ II SLUJBA PRODUCŢIEI Operă complexă, de mare am­ploare, construirea, societăţii so­cialiste, condusă de Partidul Comunist Român, este rezul­tatul participării conştiente a maselor la întreaga viaţă politică şi economico-socială a ţării. Anii care au trecut de la Eliberare, şi mai ales perioada de după Congresul al IX-lea al partidu­lui, au validat pe deplin această legitate a însăşi edificării noii societăţi, care înseamnă a aşeza, cifrul în centrul acţiunii sociale, a-i crea cadrul fertil şi stimula­tor participării sale efective la conducerea societăţii. Propunîndu-şi obiectivul fun­damental al construirii unei noi societăţi pe pămîntul României, partidul nostru, care-şi trage seva din existenţa milenară a poporului, a pornit de la însăşi necesitatea atragerii poporului la actul politic al conducerii, orga­nizării şi îndeplinirii scopurilor strategice urmărite, tactica adop­tată fiind legătura permanentă şi indisolubilă cu masele, un apel continuu la experienţa, la înţelepciunea poporului. Reali­zările de importanţă istorică do­­bîndite în cei 35 de ani de la eliberare sunt tocmai rodul mani­festării plenare a personalităţii umane în noile condiţii create, într-un cadru democratic de profundă esenţă umanistă. Acţionînd în consens cu cerin­ţele dezvoltării bazei tehnico­­materiale a socialismului, parti­dul a întreprins măsuri menite să asigure cadrul democratic specific orînduirii noastre, dez­voltarea democraţiei fiind un proces dinamic, mereu perfecti­bil. In acest sens, conducerea partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, personal, au manifes­tat şi manifestă o preocupare permanentă de găsire a celor mai eficiente forme şi metode de atragere a maselor la condu­cerea societăţii, imperativul ge­neral al trecerii la o nouă cali­tate particularizîndu-se şi în acest domeniu. Aşa cum subli­niază secretarul general al partidului. ..Un obiectiv centru,­ al activităţii partidului l-a con­stituit lărgirea şi perfecţionarea continuă a cadrului organizatoric de conducere colectivă a tuturor domeniilor de activitate — prin­cipiul fundamental al societăţii noastre socialiste —, de partici­pare directă, activă şi efectivă a maselor muncitoare la conduce­rea întreprinderilor şi instituţii­lor, a tuturor unităţilor socialiste, a întregii societăţi. Aceasta con­stituie o necesitate logică a con­strucţiei socialiste, esenţa însăşi a noii noastre orînduiri“. Corespunzător stadiului de dezvoltare a economiei naţio­nale, participarea oamenilor muncii la conducerea şi soluţio­narea problemelor mereu mai complexe ce derivă din însuşi progresul multilateral al ţării, este realizată prin organisme şi Alexandrina Găinuşe prim-secretar al Comitetului judeţean Bacău al P.C.R., preşedintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste forur­ larg reprezentative. Una din particularităţile democraţiei noastre socialiste este tendinţa sa firească — orientată în acelaşi timp prin măsurile stabilite de partid — spre instituţionalizare, prin crearea unor forme care sa asigure participarea efectivă, a maselor la conducere. Consiliul naţional al oamenilor muncii, Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale s-au consti­tuit în autentice „parlamente politico-economice“, din care fac parte reprezentanţi ai oamenilor muncii chemaţi să dezbată şi să adopte hotărîri de interes na­ţional. Pe aceeaşi linie, crearea unor forumuri de largă partici­pare populară — Congresul oa­menilor muncii, Congresul ţără­nimii, Congresul consiliilor populare etc. — transpune în fapt ideea de esenţă democratică a conducerii societăţii de către clasa muncitoare, de participare la actul conducerii a ţărănimii, Intelectualităţii, celorlalte cate­gorii sociale. Un rol de covirşitoare impor­tanţă acordă partidul adunărilor generale şi consiliilor oamenilor muncii. Tendinţa de perfectibi­litate a conferit noi dimensiuni calitative acestor organisme de conducere colectivă a unităţilor economice, noile măsuri de spo­rire a atribuţiilor acestora — mai ales în aria autoconducerii şi autogestiunii — vădind lărgirea continuă a democraţiei econo­mice, a democraţiei socialiste în ţara noastră. Iată, de exemplu, în întreprinderile din judeţul Bacău, cu ocazia adunărilor ge­nerale ale oamenilor muncii care au avut loc în prima parte a acestui an, au participat la dis­cuţii zeci de mii de oameni ai muncii. Preocupările muncitori­lor, insîgnorilor, funcţionarilor şi tehnicienilor pentru mai buna organizare a muncii, pentru creş­terea, în general, a eficienţei economice s-au vădit şi în nu­mărul mare de propuneri făcute — aproape 3 000 — care prind viaţă, în prezent, concretizîn­­du-se in importante realizări pe linia economisirii energiei, creş­terii productivităţii muncii, re­ducerii costurilor de producţie. în procesul adîncirii democra­ţiei socialiste, un rol deosebit revine Frontului Unităţii Socia­liste, organism politic larg re­prezentativ, democratic prin în­săşi componenţa lui, care uneşte forţele politice şi sociale ale naţiunii noastre socialiste în ve­derea participării ample a aces­teia la îndeplinirea politicii in­terne şi externe a partidului şi statului. In acest fel, Frontul Unităţii Socialiste reprezintă în­săşi naţiunea participantă activă la rezolvarea multiplelor pro­bleme generate de progresul multilateral al patriei. O acti­vitate tot mai intensă o des­făşoară consiliile Frontului Unităţii Socialiste, chemate să dezbată, să hotărască şi să mo­bilizeze masele la realizarea sar­cinilor din diverse sectoare ale activităţii economico-sociale. Consiliul judeţean Bacău al Frontului Unităţii Socialiste şi-a făcut o practică din a analiza — pe baza unor studii temeinic documentate — atît în şedinţele biroului executiv, cit şi în plena­re, realizările în diverse domenii — gospodărirea localităţilor, con­trolul oamenilor muncii etc. — stabilind, de fiecare dată, mă­­­suri corespunzătoare. La rindul lor, consiliile municipale, orăşe­neşti, comunale ale Frontului Unităţii Socialiste organizează largi dezbateri cu oamenii mun­cii a unor prevederi legislative, a problemelor privind dezvoltarea economico-socială în profil teri­torial a localităţilor, o multitu­dine de aspecte privind viaţa cotidiană a localităţilor, a oame­nilor, într-un larg cadru demo­craţic se exprimă opinii, se fac propuneri pentru îmbunătăţirea muncii, pentru mobilizarea plenară a tuturor locuitorilor aşezărilor noastre la viaţa poli­tică, economico-socială şi spiri­tuală a ţării, în cadrul Frontului Unităţii Socialiste, acţiunile politico-edu­cative chemate să ducă la îmbu­nătăţirea producţiei din diverse sectoare ale vieţii economice, ac­ţiuni întreprinse de organizaţiile componente ale Frontului sunt urmarea firească a rolului aces­tora in societatea noastră, rol care decurge din înseşi princi­piile democraţiei socialiste. Or­ganizaţiile de masă şi obşteşti desfăşoară, astfel, o temeinică şi multilaterală activitate de unire a eforturilor tuturor oamenilor muncii în vederea traducerii în viaţă a programului partidului, desfăşurind, în acelaşi timp, o Braşov: 20 întreprinderi au îndeplinit planul pe primii patru ani ai cincinalului 20 de unităţi industriale braşovene au raportat pină în prezent îndeplinirea sarcinilor de plan pe primii patru ani ai actualului cincinal. Printre colectivele de muncă fruntaşe care au înregistrat aceste substanţiale devansări de plan se numără cele de la între­prinderea mecanică Braşov, „Rulmentul“, întreprinderea de articole tehnice din cauciuc, I.F.E.T., „Republica“, „Aurora“, „Electropre­­cizia“-Săcele, întreprinderea de utilaj chimic Făgăraş, „Colorom“­­Codlea, întreprinderea de scule Rîşnov şi altele. De remarcat faptul că realizările oamenilor muncii braşoveni se datoresc în principal creşterii productivităţii muncii, îndeplinirii ritmice şi în devans a indicatorilor de producţie, mai bunei organizări a muncii in fiecare secţie şi atelier. (D. BUJDOIU) JURNAL PE CĂLĂTORIE Mişcarea de Adrian Păunescu Trăiesc, intr-adevăr, sentimen­tul acut al imposibilităţii de a fotografia această tulburătoare, dinamică realitate prin inima şi pe marginile căreia trec, îi invidiez iarăşi aici, ii invi­diez cu voce tare pe făuritorii de stampe, şi pe fotografii li­niştiţi, şi pe desenatorii suavi. Ce soartă blindă, insă, ce puţin încape în stampe, in fotografii şi în desene din această epocă plină de o grabă incomparabilă. O epocă de schimbări ce n-ar fi fost posibile nici intr-un veac, o epocă străbătută de neaşezări care aşează o epocă tulburată de aspiraţia acută a limpezirii, o epocă în care valorile îşi află cea mai necesară întrebuinţare. Mă uit prin cărţile minunate ale predecesorilor vu ale călăto­riei. Cu cită siguranţă scriau ei „Oraşul are 10 317 locuitori, din­tre care 15 avocaţi, 6 potcovari, 20 de învăţători, 4 doctori, 1 ve­terinar, 3 preoţi etc.“. Ce scriau era bine scris pentru o lungă perioadă. Rar, rar de tot apă­reau modificări: pleca vreun avocat intr-o funcţie ministeria­lă, se pensiona vreun învăţător, vreun potcovar ieşea din uz, lo­vit de un cal nărăvaş." O mono­tonie aproape istorică era fon­dul muzical ce însoţea bătaia strictă a ceasului primăriei. O stampă era întrutotul potri­vită atunci, o stampă cu oameni ce se mişcau încet printre clă­diri greu înălţate (şi, uneori, mai durabile şi mai frumos construite decit unele de azi), printre copacii care parcă își schimbau frunza cu o sleită în­cetineală, nu o dată pe an ci o dată la 10 ani. Dar azi­­ încerc, în anumite clipe cînd ostenesc, să fiu pic­torul static, să fiu fotograful fără subiectivitate și indolentul, ador­mitul făcător de stampe. Nu că nu vreau, dar nu pot. Epoca este (împotriva tuturor necazu­rilor, neajunsurilor, dificultăţi­lor) extraordinară. Oamenii sunt chemaţi spre des­tine noi. Oraşele arată altfel de­cit acum o lună, cind le-ai văzut tu personal ultima oară, satele (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vâ ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE NIMIC DIN RECOLTA ACESTEI TOAMNE SA NU SE PIARDĂ! Campania agricolă şi în primul rînd culesul recoltei, avansează pe zi ce trece. Dar, în ace­laşi timp, exigenţele cresc. Unele culturi se apropie de termenul limită al epocii optime de recoltare, artele au ajuns la coacere pe su­prafeţe tot mai mari. Succesul campaniei agricole poate fi asigu­rat numai dacă în toate unităţile agricole se va instaura ordinea şi disciplina, o rigoare carac­teristică activităţii industriale, se va lucra orga­nizat, din zori şi pînă seara. (Pagina a 3-a) Dincolo de Motr Motrul înseamnă energie in­­cepînd de la izvoare şi pină la confluenta cu Jiul. Peste puţin timp, apele Motrului vor avea două întâlniri cu Jiul, cea mai nouă­­ producîndu-se la confluen­ta Tismanei cu acest rîu dato­rită modificărilor de geografie realizate prin aducţiunile din complexul hidrotehnic şi ener­­­getic Cerna — Motru — Tisma­­na. Aşadar, sus către izvoare, Motrul contribuie la producerea de energie electrică prin apele sale şi munca depusă în acest sens de către constructorii hi­droenergetici. Jos către vărsare, depozitul de energie îl consti­tuie lignitul — cărbune inferior pus în valoare datorită muncii minerilor, precum şi celei a ter­­moenergeticienilor din Oltenia. Pentru oamenii cărbunelui de pe Motrul de jos au fost reali­zate investiţii sociale deosebit de mari, apreciate de Tănase Lolescu, primarul oraşului Mo­tru, la trei miliarde lei — sumă direct proporţională cu grija pe care partidul şi statul, societa­tea noastră socialistă, o acordă acestui detaşament deosebit de preţuit al clasei muncitoare din România contemporană. Pină in 1981, oraşul Motru va avea un fond de locuinţe de peste­6 600 de apartamente şi circa 18 000 locuitori, din totalul de 15 000 apartamente şi 35 000 locuitori cit va număra la dimensiunea finală. Pentru cetăţenii oraşului au fost construite policlinică şi spital, şcoli, unităţi comerciale şi club muncitoresc, ateliere ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi alte dotări sociale. Anul acesta se înalţă aici blocuri cu 440 apar­tamente iar în 1980 alte clădiri de locuit cu 600 apartamente. Zestrea economică a centrului industrial minier Motru a cres­cut cu noi capacităţi în cadrul exploatărilor de lignit. Minerii Motrului au dat în prima jumă­tate a anului un spor de pro­ducţie de 743 000 tone lignit faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. A crescut media zilnică a extracţiei de cărbune cu 25—35 la sută. Cariera Lu­­poaia şi-a sporit in aceste zile capacitatea de excavare cu 50 la sută faţă de prima jumătate a anului în curs. Pe lingă cele cinci abataje de mare randament aflate in funcţiune în întregul bazin al Motrului, la mina Ploş­­tina se pregăteşte punerea in funcţiune a celui de al şaselea abataj de acest gen care urmea­ză să ofere condiţii de înaintare rapidă, de peste o sută de metri lunar, cu productivitate sporită pe best de miner şi cu produc­tivitate excepţională. In perspectiva apropiată, in­dustria Motrului tinde spre di­versificare. Noua fabrică de tri­cotaje care se află în stadiu fi­nal de construcţie constituie un început remarcabil şi va urma să funcţioneze datorită muncii harnice a unui număr de 1000 femei , soţii şi fiice de mineri. Corespunzător dezvoltării eco­nomice, se află în lucru alte o­­biective social-edilitare. Cea de a doua gară a oraşului va fi deschisă traficului feroviar în toamna acestui an. Noul oficiu telefonic a ridicat la 1 000 nu­mărul posturilor instalate la a­­bonaţi. Pe lingă noile spaţii şcolare ce se execută la Grupul şcolar minier, constructorii mă­resc­ cu încă două săli de clasă spaţiul grădiniţei de copii şi înalţă un atelier pe lingă şcoala generală nr. 2. Pentru raţiona­lizarea circulaţiei şi evitarea a­­glomerării mijloacelor de trans­port în interior, Motrul va dis­pune de o şosea de centură. In sfîrşit, în această vară a fost pus la dispoziţia cetăţenilor pri­mul pasaj subteran care face legătura cu piaţa agroalimen­­tară in condiţii lesnicioase şi de securitate deplină pentru pie­toni. In rindurile de mai sus nu ne-am oprit asupra grupurilor sociale de la gurile minelor, cu băile şi cantinele lor (in func­ţiune sau in construcţie) care servesc zilnic cite o masă gra­tuită minerilor sosiţi la lucru. Sunt obiective sociale intrate in obişnuinţa cotidiană a fiecărei exploatări miniere. Timpul liber poate fi petrecut la alegere in mijlocul celor de acasă, în lo­cuinţele spaţioase şi confortabi­le special construite pentru fa­miliile minerilor, pe stadion, la casa de cultură, în peisajul dea­lurilor din jurul oraşului ori pe malul Motrului la plajă. In anii ce vin, minerii vor mai avea la dispoziţie un ştrand cu toate dotările necesare şi o piaţă a­­groalimentară modernă. Alte două noi oraşe ale mi­nerilor, din Gorj se înalţă sub ochii noştri la Roşia de Jiu în bazinul Rovinari ’şi la Mătăsari în bazinul Jilţ, acolo unde sa­tele au fost trezite la viaţa in­dustrială de prim rang, în avan­garda luptei pentru energie. Sunt locuri care îşi schimbă în­făţişarea datorită preocupărilor partidului şi statului nostru pri­vind dezvoltarea economică a fiecărei zone a ţării, datorită grijii deosebită a secretarului ge­neral al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu declarat „prim mi­ner“ de către oamenii cărbune­lui din Valea Motrului. Ion Becheru In cadrul Combinatului de produse sodice din Govora a fost pusă în funcţiune, cu întreaga capacitate de 150 000 tone pe an, cea de-a treia instalaţie pentru fabricarea sodei calcinate grele. Realizată după un proiect elaborat de specialiştii Institutului de inginerie tehnologică şi proiectare pentru industria chimică din Bucureşti şi dotată cu utilaje şi aparatură de automatizare reali­zate, în exclusivitate, de industria noastră constructoare de maşini, noul obiectiv contribuie la dublarea actualei producţii de sodă cal­cinată grea a combinatului vilcean. Soda calcinată grea este folosită cu succes în industria sticlăriei. PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU Sándor Gáspár, secretar general al Consiliului Central al Sindicatelor din Ungaria Viner­i, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialis­te România, a primit pe tova­răşul Sándor. Gáspár, membru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, secretar general al Con­siliului Central al Sindicatelor din Ungaria, care, la invitaţia Consiliului Central al U.C .S.R., face o vizită în ţara noastră, în fruntea unei delegaţii a sindi­catelor din Ungaria. La primire au participat tova­răşii Emil Bobu, membru al Co­mitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din ţara noastră, Cornelia Filipaş, secre­tar al Consiliului Central al U.G.S.R. Au luat parte, de asemenea, tovarăşii Josef Timmer şi Fe­­rencz Solyom, secretari ai Con­siliului Central al Sindicatelor din Ungaria. Tovarăşul Sándor Gáspár a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut priete­nesc din partea tovarăşului Janos Kadar, prim-secretar al Comitetului Central al Partidu­lui Muncitoresc Socialist Ungar. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită tovarăşului Janos Kadar un salut călduros şi prie­tenesc. In timpul întrevederii a fost relevată cu satisfacţie evoluţia mereu ascendentă şi rodnică’ a relaţiilor dintre Partidul Co­munist Român şi Partidul Mun­citoresc Socialist Ungar, dintre România şi Ungaria, dintre or­ganizaţiile de masă şi obşteşti, subliniindu-se importanţa hotă­­ritoare a întilnirilor şi convor­birilor dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Janos Kadar pen­tru dezvoltarea şi aprofundarea continuă a acestor raporturi. In spiritul înţelegerilor stabilite cu prilejul dialogului româno-un­gar la nivel înalt, a fost mani­festată dorinţa de a se intensi­fica legăturile dintre organiza­ţiile sindicale din cele două ţări, în vederea creşterii apor­tului lor la întărirea prieteniei şi colaborării dintre statele şi popoarele noastre vecine, care construiesc cu succes socialis­mul. Schimbul de păreri a eviden­ţiat, totodată, rolul tot mai mare pe care-l au sindicatele în lupta generală a popoarelor pentru destindere, dezarmare, securitate şi cooperare in Eu­ropa şi în întreaga lume. S-a apreciat că, prin acţiuni unite, clasa muncitoare, oamenii mun­cii de pretutindeni pot aduce o contribuţie însemnată la re­zolvarea problemelor complexe ale vieţii internaţionale, în In­teresul păcii, progresului social şi înţelegerii între naţiuni. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovără­şească. j ţ . Ti: &.. .‘CV -­I I fțj (V » ‘ ' *■ ' - Secretarul permanent al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe Mpinga Ka­­senda, secretar permanent şi membru al Biroului Politic al Mişcării Populare a Revoluţiei din Zair, care face o vizită în ţara noastră. Exprimînd gratitudinea pen­tru deosebita onoare de a fi primit de conducătorul partidu­lui şi statului român, oaspetele a arătat că îi revine plăcuta mi­siune de a transmite tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut pri­etenesc din partea preşedinte­lui Republicii Zair, Mobutu Şese Seko, preşedintele Miş­cării Populare a Revoluţiei din Zair, urări de prosperitate po­porului român. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pe oaspete să transmită preşedintelui Mo­butu Şese Seko un cordial salut de prietenie, iar poporului zai­­rez cele mai bune urări de bu­năstare şi fericire. In timpul întrevederii, a fost exprimată satisfacţia faţă de extinderea continuă a relaţiilor prieteneşti dintre cele două ţări, subliniindu-se că întîlni­­rile şi convorbirile, de la Bucu­reşti şi Kinshasa, dintre pre­şedinţii Nicolae Ceauşescu şi Mobutu Sese Seko au stimulat puternic dezvoltarea colabo­rării, pe multiple planuri, din­tre România şi Zair. în acest cadru, a fost manifestată dorin­ţa comună de a acţiona pentru traducerea integrală în viaţă a acordurilor şi înţelegerilor sta­bilite intre cele două ţări, în folosul ambelor popoare, al ca­uzei păcii şi progresului în lume. Totodată, s-a apreciat că amplificarea conlucrării între România şi Zair, între Partidul Comunist Român şi Mişcarea Populară a Revoluţiei din Zair reprezintă un factor important în lupta pentru promovarea u­­nei noi politici in viaţa interna­ţională, pentru înfăptuirea idea­lurilor de libertate, indepen­denţă, pace şi progres ale ome­nirii, pentru întărirea priete­niei şi înţelegerii între naţiuni. Au fost abordate, de aseme­nea, unele aspecte ale situaţiei internaţionale actuale, reafir­­mindu-se hotărîrea României şi Zairului de a colabora strîns pe plan extern, de a-şi aduce contribuţia la crearea unui cli­mat de pace şi securitate în Eu­ropa, Africa şi în întreaga lume, la realizarea dezarmării şi, în primul rînd, a dezarmării nu­cleare, la soluţionarea, în in­teresul popoarelor, a marilor probleme care confruntă ome­nirea, la lichidarea subdezvol­tării şi făurirea unei noi ordini economice şi politice internaţio­nale. O atenţie deosebită a fost a­­cordată problemelor de pe con­tinentul african, evidenţiindu-se necesitatea întăririi unităţii şi solidarităţii popoarelor de pe acest continent în lupta împo­triva imperialismului, colonia­lismului, neocolonialismului, ra­sismului şi apartheidului, pentru asigurarea independenţei na­ţionale, pentru emancipare e­­conomică şi socială, pentru o viaţă liberă şi demnă, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, de prietenie. Profesorul Giancarlo Elia Valori Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe prof. Gian­carlo Elia Valori, secretarul ge­neral al Institutului italian de relaţii internaţionale, autorul unor lucrări consacrate vieţii şi activităţii şefului statului român. La primire a luat parte tova­răşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R. In cadrul întrevederii, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a acor­dat profesorului Giancarlo Elia Valeri un interviu. Redactorul şef al săptăminalului de politică externă „New Outlook" din Tanzania //* Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul­­Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe Joseph Kamuzora, redactor şef al săptăminalului de politică ex­Preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, pe Emile Aurelien Bongouande, tem­ă „New Outlook“ din Tan­zania. La primire a participat tova­răşul Dumitru Popescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. ambasadorul Republicii Popu­lare Congo la Bucureşti, în vi­zită de rămas bun, cu prilejul încheierii misiunii sale în Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu pentru săptămînalul tanzanian de politică externă „New Outlook“, © România. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. Ambasadorul Republicii Populare Congo

Next