România Liberă, noiembrie 1979 (Anul 37, nr. 10890-10915)
1979-11-15 / nr. 10902
Un înalt grad de civilizaţie — Suntem martorii profundelor înnoiri de pe întreg cuprinsul judeţului Cluj în anii acestui cincinal. Care ar fi parametrii săi cei mai evidenţi ? — In anii cincinalului actual, judeţul Cluj urcă, împreună cu celelalte judeţe ale patriei, noi trepte de progres material şi spiritual, economic şi social-cultural. Pe baza creşterii venitului naţional al ţării şi a potenţialului economic al judeţului, s-a ridicat şi se va ridica, în continuare, nivelul de trai al celor ce muncesc, s-a îmbogăţit sistematic şi s-a înfrumuseţat modul socialist de viaţă al oamenilor muncii români, maghiari şi de altenaţionalităţi care convieţuiesc intr-un spirit de strînsă colaborare şi înfrăţire. Cetăţenii judeţului nostru au fost beneficiarii, în actualul cincinal, unui mare volum de investiţii, însumînd 26 miliarde lei, ceea ce înseamnă o depăşire a prevederilor iniţiale cu 3,4 miliarde lei. Fondurile de investiţii ce ne-au fost alocate reprezintă unul dintre factorii principali care au contribuit la creşterea potenţialului productiv cu noi capacităţi, dezvoltarea, in unele cazuri, considerabilă, a celor existente, ceea ce a imprimat un accentuat dinamism procesului de modernizare a structurii industriei pe ramuri. Pentru exemplificare, menţionez că ponderea construcţiei de maşini a ajuns să reprezinte, în prezent, 23,3 la sută din producţia industrială globală iar aproduselor noi şi reproiectate va ajunge, la sfârşitul anului 1980, la peste 40 la sută din valoarea producţiei-marfă. De altfel, ca să sugerăm o imagine mai fidelă a industrializării judeţului nostru, în contextul dezvoltării armonioase şi accelerate a întregii ţări, să subliniem că producţia anului 1938 se realizează azi doar în 10 zile. Producţia agricolă a fost şi ea, anul trecut, de trei ori mai mare decât în 1950. Iar dacă ieşim din sfera de sinteză a cifrelor, cincinalul actual înseamnă apariţia pe harta economică a judeţului nostru a numeroase obiective noi, însumînd zeci de mii de locuri de muncă moderne, obiective cum sunt combinatul de utilaje greu, extinderile de la Întreprinderea de cazane mici şi arzătoare, de la „Carbochim“, „Sinterom“, de la Combinatul metalurgic din Cimpia Turzii. El mai înseamnă alte 35 000 de apartamente în Cluj-Napoca, Turda, Gherla, Dej şi Cimpia Turzii, în celelalte localităţi industriale precum şi numeroase dotări sociale, de invaţămînt şi cultură, cum sunt edificiul Facultăţii de mecanică,, spitalul clinic „Clujeana“, spitalul de recuperare, şcoli, creşe, grădiniţe, cămine studenţeşti şi pentru tinerii muncitori nefamilişti. Este semnificativ faptul că populaţia urbană reprezintă astăzi, din judeţul nostru, peste 60 la sută din total, ceea ce ilustrează convingător, cred, mutaţiile profunde, calitative ce au loc şi pe meleagurile clujene în anii construcţiei noastre socialiste. — Ce prevede planul in profil teritorial al judeţului Cluj in domeniul industriei, pentru cincinalul 1981—1985 ? — Parte integrantă a planului naţional unic, prevederile planu- lui în profil teritorial pun în lumină, in primul rind, trecerea, imperios necesară, la o nouă calitate în toate sectoarele de activitate. Punctul de convergenţă al activităţii complexe şi multiple îl va constitui ridicarea eficienţei economice prin sporirea aportului factorilor intensivi de dezvoltare, consolidare şi perfecţionare a autogestiunii economico-financiare a unităţilor din judeţ. Producţia globală totală pe un locuitor va creşte la 84 281 lei, din care, 62 776 lei o va reprezenta producţia industrială, ramura conducătoare în economia judeţului nostru. In viitorul cincinal, producţia netă industrială va creşte într-un ritm mediu anual de 11,3 la sută, ritmuri superioare, peste media judeţului, înregistrând ramurile de vîrf : electrotehnica, electronica, mecanica fină. Este de reţinut că 90 la sută din sporul de producţie’ preconizat se va obţine exclusiv pe seama productivităţii muncii iar în numeroase în-1 Virgil Lazăr (Continuare in pag. a 2-a) Convorbire cu tov. Ştefan Mocuţa prim-secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Congresul voinţa revoluţionară şi a poporului Cristian Popişteanu Dintotdeauna, congresele partidului revoluţionar al clasei muncitoare au jucat un rol definitoriu in viaţa societăţii româneşti. Aşa a fost acum aproape nouă decenii cind, în 1893, întiiul Congres al Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România dădea sens şi ţel luptei maselor pentru ideile socialiste care-şi dobîndiseră drept de cetate în dezbaterea ideologică din ţara noastră. Aşa a fost în 1921, la marele congres cind partidul socialist s-a transformat în partid comunist, situîndu-se în fruntea şuvoiului revoluţionar şi ridicînd la un nivel superior întreaga acţiune a proletariatului şi a celorlalte clase şi categorii sociale asuprite şi exploatate. Aşa a fost in octombrie 1945, cind, după victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, inaugurată de insurecţia din August 1944, concepută, organizată şi condusă de comunişti, Conferinţa Naţională stabilea orientările şi opţiunile Partidului Comunist, devenit pentru prima dată, în istoria sa eroică, partid de guvernămînt. Aşa a fost în februarie 1948, cind Congresul al VI-lea consacra deplina unificare organizatorică, politică, ideologică a clasei muncitoare pe baza concepţiei materialismului istoric şi dialectic, a socialismului ştiinţific şi asigura clasei muncitoare, întregii naţiuni acel detaşament de avangardă, menit să conducă opera complexă de construire a unei noi societăţi. Acum, in preajma celui de al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român, nu putem să nu relevăm meritul său istoric de a fi asigurat, în condiţii complexe şi cîtuşi de puţin uşoare, biruind dificultăţi nenumărate, continuitatea dezvoltării poporului român pe trepte tot mai înalte ale progresului şi civilizaţiei. Această dezvoltare a fost atît de impetuoasă şi de amplă, incit în doar trei decenii şi jumătate de la revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, ea a făcut ca România să parcurgă mai multe etape istorice : înfăptuirea revoluţiei democratice, a revoluţiei socialiste, construirea bazelor socialismului şi consolidarea noii orînduiri sociale, trecerea la înfăptuirea măreţului Program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a tarii noastre spre comunism, program adoptat de Congresul al XI-lea, de acum cinci ani. Acum, în preajma celui de al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român,, nu putem să nu relevăm că Partidul Comunist Român a fost tot timpul la înălţimea misiunii sale istorice, a exercitat cu succes rolul de forţă politică conducătoare a întregii societăţi, unind toate forţele naţiunii într-o direcţie unică, accelerînd progresul material şi spiritual, făurirea vieţii demne şi prospere pentru toţi (Continuare in pag. a 5-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE [~~ANUL XXXVII. Nr. 10 902 Joi 15 noiembrie 1979 6 pagini 30 bani 1 IN INTÎMPINAREA MARELUI FORUM AL COMUNIȘTILOR 9 ±£m tei La întreprinderea Industria siimii din Cimpia Turzii JUDEȚELE ÎN STRATEGIA DEZVOLTĂRII TOVARĂŞUL MM CEAUŞESCU a primit pe ministrul agriculturii al Republicii Populare Mozambic Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, miercuri după-amiază, pe Mario da Graţa Machungo, membru al Comitetului Politic Permanent al Comitetului Central al partidului B.R.E.L.I.M.O., ministrul agriculturii al Republicii Populare Mozambic. La primire au luat parte tovarășii Angelo Miculescu, viceprim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Mircea Zara, ambasadorul României în Mozambic. Oaspetele a înminat tovarăşului Nicoae Ceauşescu un mesaj din partea tovarăşului Samora Moises Machel, preşedintele partidului F.R.E.L.I.M.O, preşedintele RepubliciiPopulare Mozambic. Totodată, el a transmis, din partea tovarăşului Samora Moises Machel şi a tovarăşei Graţa Machel, un salut prietenesc şi cele mai cordiale urări tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită, din partea sa şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, un prietenesc salut şi cele mai bune urări tovarăşului Samora Moises Machel şi tovarăşei Graţa Machel. •In timpul Întrevederii, s-a relevat cu satisfacţie faptul că relaţiile dintre Partidul Comunist Român şi partidul F.R.E.L.I.M.O., dintre România şi Mozambic s-au amplificat şi aprofundat continuu, apreciindu-se că evoluţia ascendentă şi rodinică a acestor raporturi a fost puternic stimulată de înţelegerile stabilite cu prilejul întîlnirilor şi convorbirilor dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări. S-a considerat că este necesar să se acţioneze în continuare pentru transpunerea în fapt a tuturor măsurilor convenite cu ocazia dialogului la nivel Înalt, a acordurilor şi celorlalte documente încheiate între România şi Mozambic, în vederea dezvoltării legăturilor politice, economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale, extinderii şi diversificării cooperării în producţia industrială şi agricolă, intensificării schimburilor comerciale. , S-a subliniat că întărirea prieteniei şi conlucrării românomozambicane, pe multiple planuri, este în folosul ambelor ţări şi popoare, al progresului şi prosperităţii lor, al cauzei păcii, cooperării şi înţelegerii între naţiuni. întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordială, prietenească. Oameni şi performanţe pe şantierul canalului Dunăre -Marea De unde începe să devină navigabilă şi pînă la vărsare, Dunărea se măsoară In mile marine. O singură porţiune, din drumul său milenar, va fi convenţional măsurată, incă vreo 3—4 ani, în kilometri. Această porţiune este Canalul Dunăre — Marea Neagră. Deocamdată la kilometrul 40+550, lucrează constructorii Grupului III de șantiere, la un „tronson“, din care sunt în curs de excavare peste 35 milioane mc de pămînt. Grupul II lucrează de la kilometrul 740 . Grupul I efectuează prima ecluză iar Grupul de șantiere instalaţii şi montaje nr. 5 lucrează pretutindeni, în toate sectoarele, la toate tronsoanele, pînă la „digul de larg“ din largul mării. Fiindcă în afară de firul apei, pe care, convenţional îl vom trasa ci de curind cu fir albastru pe harta Dobrogei, canalul mai prevede două ecluze, fiecare cu cite un port, „de amonte“ şi „de aval“, două porturi la Crnavodă, portul industrial de la Medgidia, portul de tranzit de la Basarabi şi ca un evantai, portul Constanţa Sud- Agigea proiectat ca cel mai mare port al Mării Negre. Secţionînd cu apă podişul de aur alDobrogei, canalul va lega sudul cu nordul Dobrogei prin 7 mari poduri, de şosea şi cale ferată. Podurile şi porturile Canalului se constituie în complexul acestei mari, uriaşe investiţii, opere separate de înaltă tehnicitate, măiestrie şi experienţă omenească. Consemnind fidel descrierea pe care ne-a făcut-o executantul unui pod, „podarul“ inginer Gelu Popescu, directorul Grupului de instalaţii-montaj am surprins acel patetism bine temperat, caracteristic doar acelor constructori care şi-au închinat decenii de muncă pe şantiere. Ecluze, porturi, nave, poduri, milioane de mc săpaţi, munţi şi ape strămutate sunt termeni care fac parte din exprimarea diurnă a constructorilor fără a desconsi (Continuare in pag. a 3-a) Istorie contemporană ORŞOVA NOUĂ Un adevăr elementar, dar cu semnificaţii profunde este impus astăzi, cu o tot mai mare vigoare, de civilizaţia noastră socialistă : implantîndu-şi în spaţii virginale reperele de forţă, industrializarea aduce implicit peisajului corectări cu o neîndoielnică valoare estetică. Vorbim tot mai des despre civilizaţia stimulată de gîndul înaripat, cutezător, şi constatăm pe nesimţite că aceleaşi perimetre ale civilizaţiei ne desfată inima şi privirea. S-au împlinit anul acesta cincisprezece ani de la atacarea lucrărilor sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier şi simplul anunţ, aflat într-o publicaţie, mi-a sugerat ideea refacerii, în această toamnă capricioasă, a unui traseu care a stors multă cerneală din pana cronicarilor timpului nostru. Este un traseu de o reconfortantă şi uimitoare frumuseţe, iar schimbarea de ,,cadru“ ilustrează, la respectiva scară, ritmul rapid, al devenirii noastre. Mi-am reamintit forfota industrială ce acoperea, în urmă cu un deceniu, şoseaua ce leagă Drobeta-Turnu Severin de Orşova, amestecul acela halucinant de macarale, cu gîturi înalte care scrijelau parcă cerul, de uriașe basculante și lacome dragline ce mușcau din albia Dunării. Iar fluviul se zbatea năucitor, se smucea asemenea unui animal furios, nevrînd să accepte destinul pe care i-1 hărăzeau cu îndirjire constructorii. Din zbuciumul copleşitor al Dunării a rămas, acum, un geamăt surd, o imensă oglindă acvatică se prelinge lent antrenînd un odihnitor foşnet. Barajul este acum operă definitivă, prezenţă-drapel în peisajul Porţilor de Fier. Cele şase turbine muncesc neîncetat şi harnic, producind acolo, in adîncuri, scînteia miraculoasă ce se transformă in lumină. Acolo, în liniştea de catedrală a sălii lur Romulus Diaconescu (Continuare in pag. a 2-a) Noi construcţii la Orşova Pe magistrala feroviară! Suceava — Vatra Bornei A TRECUT IERI PRIMUL TREN PRIN TUNELUL DE LA MESTECANIŞ La amplul raport muncitoresc al întregii ţări dedicat apropiatului Congres al partidului s-a adăugat ieri un succes de seamă al constructorilor de magistrale feroviare : a fost conectat la magistrala feroviară Suceava— Vatra Dornei noul tunel Mestecăniş de pe tronsonul Valea Putnei—Iacobeni. Conceput de Institutul de proiectări căi ferate şi executat de către Centrala de construcţii aMinisterului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor prin şantierul nr. 81 al staţiunii de tunele feroviare Braşov, tunelul — în pantă şi în curbă — străbate obcina Mestecănişului pe o distanţă de 1 666 metri la o altitudine de 956 metri, fiind al 20-lea tunel executat în ultimele trei cincinale şi situindu-se printre cele mai lungi din ţară. Pentru execuţia acestei lucrări au fost excavaţi peste 100 000 mc de rocă şi au fost turnaţi peste 25 000 mc betoane. Aceste cifre nu pot însă da dimensiunea Tudor Gheorghiu (Continuare in pag. a 5-a) Ascensiune fără precedent . Ca urmare a promovării cu consecvenţă a politicii de repartizare raţională a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, judeţul Vaslui cunoaşte o dezvoltare cu adevărat spectaculoasă. Vă rugăm să ne vorbiţi, la începutul convorbirii noastre, despre evoluţia pe care a cunoscut-o pînă acum această zonă a ţării. Intr-adevăr, judeţul Vaslui a cunoscut, in ultimele două cincinale, ca urmare a transpunerii în viaţă a politicii ştiinţifice a partidului, de repartizare echilibrată a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, politică iniţiată şi promovată cu consecvenţă de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o puternică dezvoltare economică şi socială, ceea ce a determinat integrarea mai dinamică a oraşelor şi satelor de,pe aceste meleaguri în circuitul economiei naţionale, a generat mutaţii profunde in sfera producţiei materiale, in viaţa social-culturală. Este adevărat că 11 ani nu înseamnă prea mult in istoria unui judeţ, dar pentru noi această perioadă are o valoare aparte. Vasluiul se înscrie în categoria judeţelor care au intrat pe linia unei intense afirmări ceva mai tirziu, in comparaţie cu alte zone ale ţării. Vigoarea acestei dezvoltări este atît de puternică, incit a determinat profunde schimbări în profilul economic al localităţilor şi în viaţa oamenilor. Harta economică a acestei forţe s-a îmbogăţit cu noi şi importante obiective industriale. La sfirşitul valoarea produţiei industriale a judeţului va fi de circa 8,5 miliarde lei, de peste 50 de ori mai mare decit cea realizată în 1938, şi de 6 ori mai mare decit cea din 1968. Judeţul Vaslui produce în 1979 aproape jumătate din întreaga producţie a României din anul 1938. Paralel cu dezvoltarea industriei, a avut loc un proces intens de modernizare a agriculturii. Dispunem de peste 4100 tractoare, circa 1 000 combine autopropulsate, de un număr însemnat de semănători şi de alte maşini agricole. Răspunzînd prin fapte de muncă grijii conducerii partidului, a preşedintelui ţării, oamenii muncii din judeţul Vaslui depun eforturi susţinute pentru îndeplinirea exem on Popovici Convorbire cu tov. Gheorghe Cilibiu prim-secretar al Comitetului judeţean Vaslui al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean ingrstiei % m m. & Centrul civic al municipiului Vaslui -a) O imagine a Congresului Încercsă găsesc o imaginesimbol a Congresului ; caut cuvinte care să exprime, dincolo de adevărurile cifrelor, sentimentul dominant cu care poporul intimpină marele eveniment din viaţa ţării. O imagine care să sintetizeze citeva realităţi româneşti : siguranţa cu care naţiunea noastră se îndreaptă spre viitorul pe care ea însăşi şi l-a ales, făcînd paşi uriaşi, ca vitejii din poveste ; identificarea tot mai deplină a partidului cu poporul, proces definitoriu al perioadei istorice pe care o trăim modul de a gindi şi de a simţi, mentalitatea marii majorităţi a românilor de azi in legătură cu problemele colectivităţii (liniile de forţă ale acestei mentalităţi sunt evidente pentru orice observator de bună credinţă , încrederea în viitor, asumarea lucidă a ideii că realizarea de sine a individului nu poate fi concepută decât în raport cu dezideratele celor mulţi, înţelegerea adevărului că drumul ales de partid pentru evoluţia de viitor a ţării reprezintă o opţiune raţională, fundamentată din punct de vedere ştiinţific şi politic. Imaginea globală şi sugestivă, pe care o caut, trebuie să exprime înaintarea hotărită a României spre obiectivele sale istorice, precum şi caracterul realist al acestei înaintări. Ea trebuie, apoi, să sugereze caracterul de bilanţ naţional al Congresului, precum şi faptui că participanţii ei sunt oameni care intr-adevăr reprezintă poporul român. Aş alege, deci, ca imagine a Congresului partidului, harta României, cu riurile şi munţii, cu oraşele şi satele ei; pe această hartă, in locul unde se află reprezentată Capitala, voi implinta două steaguri, cel tricolor şi cel roşu., FILE DE CARNET de Voicu Bugariu Industria braşoveană raportează noi realizări mobilizate de angajamentul luat în cinstea Congresului al XII-lea al partidului ca industria judeţului Braşov să-şi îndeplinească planul pe 4 ani al actualului cincinal cu cel puţin o lună mai devreme, tot mai multe colective de muncă braşovene raportează onorarea în devans a prevederilor stabilite. Astfel, pînă în prezent 30 de unităţi industriale, printre care cunoscutele întreprinderi „Tractorul“, „Rulmentul“, Rafinăria, întreprinderea de materiale de construcţii, U.F.E.T., „Electroprecizia“,Săcele, întreprinderea de utilaj chimic Făgăraş, „Colorom“—Codlea, felatura Ghimbav, întreprinderea de scule Rişnov şi alte unităţi, vor produce suplimentar pînă la sfirşitul anului însemnate cantităţi de produse şi utilaje. (D. Bujdoiu)