România Liberă, noiembrie 1979 (Anul 37, nr. 10890-10915)

1979-11-15 / nr. 10902

U­n înalt grad de civilizaţie — Suntem­ martorii profundelor înnoiri de pe întreg cuprinsul judeţului Cluj în anii acestui cincinal. Care ar fi parametrii săi cei mai evidenţi ? — In anii cincinalului actual, judeţul Cluj urcă, împreună cu celelalte judeţe ale patriei, noi trepte de progres material şi spiritual, economic şi social-cul­tural. Pe baza creşterii veni­tului naţional al ţării­­ şi a po­tenţialului economic al jude­ţului, s-a ridicat şi se va ridica, în continuare, nivelul de trai al celor ce muncesc, s-a îmbogăţit sistematic şi s-a înfrumuseţat modul socialist de viaţă al oa­menilor muncii români, maghiari şi de alte­­­naţionalităţi care convieţuiesc intr-un spirit de strînsă colaborare şi înfrăţire. Cetăţenii judeţului nostru au fost beneficiarii, în actualul cin­cinal, unui mare volum de in­vestiţii, însumînd 26 miliarde lei, ceea ce înseamnă o depăşire a prevederilor iniţiale cu 3,4 mi­liarde lei. Fondurile de investi­ţii ce ne-au fost alocate repre­zintă unul dintre factorii princi­pali care au contribuit la creşte­rea potenţialului productiv cu noi capacităţi, dezvoltarea, in unele cazuri, considerabilă, a celor existente, ceea ce a impri­mat un accentuat dinamism pro­cesului de modernizare a struc­turii industriei pe ramuri. Pen­tru exemplificare, menţionez că ponderea construcţiei de maşini a ajuns să reprezinte, în pre­zent, 23,3 la sută din producţia industrială globală iar a­­produ­selor noi şi reproiectate va ajunge, la sfârşitul anului 1980, la peste 40 la sută din valoarea producţiei-marfă. De altfel, ca să sugerăm o imagine mai fi­delă a industrializării judeţului­­ nostru, în contextul dezvoltării armonioase şi accelerate a între­gii ţări, să­ subliniem că pro­ducţia anului 1938 se realizează azi doar în 10 zile. Producţia agricolă a fost şi ea, anul trecut, de trei ori mai mare decât în 1950. Iar dacă ieşim din sfera de sinteză a cifrelor, cincinalul ac­tual înseamnă apariţia pe harta economică a judeţului nostru a numeroase obiective noi, însumînd zeci de mii de lo­curi de muncă moderne, obiec­tive cum sunt combinatul de utilaje greu, extinderile de la Întreprinderea de cazane mici şi arzătoare, de la „Carbochim“, „Sinterom“, de la Combinatul metalurgic din Cimpia Turzii. El mai înseamnă alte 35 000 de a­­partamente în Cluj-Napoca, Turda, Gherla, Dej şi Cimpia Turzii, în celelalte localităţi in­dustriale precum şi numeroase dotări sociale, de invaţămînt şi cultură, cum sunt edificiul Fa­cultăţii de mecanică,, spitalul clinic „Clujeana“, spitalul de recuperare, şcoli, creşe, grădi­niţe, cămine studenţeşti şi pen­tru tinerii muncitori nefamilişti. Este semnificativ faptul că popu­laţia urbană reprezintă astăzi, d­in judeţul nostru, peste 60 la sută din total, ceea ce ilustrează convingător, cred, mutaţiile profunde, calitative ce au loc şi pe meleagurile clujene în anii construcţiei noastre socialiste. — Ce prevede planul in profil teritorial al judeţului Cluj in domeniul industriei, pentru cincinalul 1981—1985 ? — Parte integrantă a planului naţional unic, prevederile planu-­ lui în profil teritorial pun în lu­mină, in primul rind, trecerea, imperios necesară, la o nouă ca­litate în toate sectoarele de ac­tivitate. Punctul de convergenţă al activităţii complexe şi multi­ple îl va constitui ridicarea efi­cienţei economice prin sporirea aportului factorilor intensivi de dezvoltare, consolidare şi per­fecţionare a autogestiunii eco­­nomico-financiare a unităţilor din judeţ. Producţia globală totală pe un locuitor va creşte la 84 281 lei, din care, 62 776 lei o va reprezenta producţia in­dustrială, ramura conducă­toare în economia judeţului nos­tru. In viitorul cincinal, pro­ducţia netă industrială va creşte într-un ritm mediu anual de 11,3 la sută, ritmuri supe­rioare, peste media judeţului, înregistrând ramurile de vîrf : electrotehnica, electronica, me­canica fină. Este de reţinut că 90 la sută din sporul de pro­ducţie’­ preconizat se va obţine exclusiv pe seama productivită­ţii muncii iar în numeroase în-1 Virgil Lazăr (Continuare in pag. a 2-a) Convorbire cu tov. Ştefan Mocuţa prim-secretar al Comitetului judeţean Cluj al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Congresul voinţa revoluţionară ş­i a poporului Cristian Popişteanu Dintotdeauna, congresele par­tidului revoluţionar al clasei muncitoare au jucat un rol definitoriu in viaţa societăţii româneşti. Aşa a fost acum aproape nouă decenii cind, în 1893, întiiul Congres al Partidu­lui Social-Democrat al Mun­citorilor din România dădea sens şi ţel luptei maselor pentru ide­ile socialiste care-şi dobîndiseră drept de cetate în dezbaterea ideologică din ţara noastră. Aşa a fost în 1921, la marele congres cind partidul socialist s-a trans­format în partid comunist, si­­tuîndu-se în fruntea şuvoiului revoluţionar şi ridicînd la un nivel superior întreaga acţiune a proletariatului şi a celorlalte clase şi categorii sociale asuprite şi exploatate. Aşa a fost in oc­tombrie 1945, cind, după victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiim­­perialistă, inaugurată de insu­recţia din August 1944, concepu­tă, organizată şi condusă de comunişti, Conferinţa Naţională stabilea orientările şi opţiunile Partidului Comunist, devenit pentru prima dată, în istoria sa eroică, partid de guvernămînt. Aşa a fost în februarie 1948, cind Congresul al VI-lea consa­cra deplina unificare organiza­torică, politică, ideologică a cla­sei muncitoare pe baza concepţiei materialismului istoric şi dialec­tic, a socialismului ştiinţific şi asigura clasei muncitoare, între­gii naţiuni acel detaşament de avangardă, menit să conducă opera complexă de construire a unei noi societăţi. Acum, in preajma celui de al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român, nu putem să nu relevăm meritul său istoric de a fi asigurat, în condiţii com­plexe şi cîtuşi de puţin uşoare, biruind dificultăţi nenumărate, continuitatea dezvoltării poporu­lui român pe trepte tot mai înalte ale progresului şi civili­zaţiei. Această dezvoltare a fost atît de impetuoasă şi de amplă, incit în doar trei decenii şi ju­mătate de la revoluţia de eli­berare socială şi naţională, anti­fascistă şi antiimperialistă, ea a făcut ca România să parcurgă mai multe etape istorice : înfăp­tuirea revoluţiei democratice, a revoluţiei socialiste, construirea bazelor socialismului şi consoli­darea noii orînduiri sociale, tre­cerea la înfăptuirea măreţului Program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a tarii noastre spre comunism, program adoptat de Congresul al XI-lea, de acum cinci ani. Acum, în preajma celui de al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român,, nu putem să nu relevăm că Partidul Comu­nist Român a fost tot timpul la înălţimea misiunii sale istorice, a exercitat cu succes rolul de forţă politică conducătoare a întregii societăţi, unind toate forţele naţiunii într-o direcţie unică, accelerînd progresul ma­terial şi spiritual, făurirea vieţii demne şi prospere pentru toţi (Continuare in pag. a 5-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE [~~ANUL XXXVII. Nr. 10 902 Joi 15 noiembrie 1979 6 pagini 30 bani 1 IN INTÎMPINAREA MARELUI FORUM AL COMUNIȘTILOR 9 ±£m tei La întreprinderea Industria siimii din Cimpia Turzii JUDEȚELE ÎN STRATEGIA DEZVOLTĂRII TOVARĂŞUL MM CEAUŞESCU a primit pe ministrul agriculturii al Republicii Populare Mozambic Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, miercuri după-amiază, pe Mario da Graţa Machungo, membru al Comitetului Politic Permanent al Comitetului Cen­­tral al partidului B­.R.E.L.I.M.O., ministrul agriculturii al Republi­cii Populare Mozambic. La primire au luat parte to­varășii Angelo Miculescu, vice­­prim-ministru al guvernului, mi­nistrul agriculturii şi industriei alimentare, Mircea Zara, amba­sadorul României în Mozambic. Oaspetele a înminat tovarăşu­lui Nicoae Ceauşescu un mesaj din partea tovarăşului Samora Moises Machel, preşedintele partidului F.R.E.L.I.M.O, pre­şedintele Republicii­­Populare Mozambic. Totodată, el a trans­mis, din partea tovarăşului Sa­mora Moises Machel şi a tova­răşei Graţa Machel, un salut prietenesc şi cele mai cordia­le urări tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se trans­mită, din partea sa şi a tovară­şei Elena Ceauşescu, un priete­nesc salut şi cele mai bune urări tovarăşului Samora Moises Ma­chel şi tovarăşei Graţa Machel. •In timpul Întrevederii, s-a re­levat cu satisfacţie faptul că rela­ţiile dintre Partidul Comunist Român şi partidul F.R.E.L.I.M.O., dintre România şi Mozambic s-au amplificat şi aprofundat continuu, apreciindu-se că evo­luţia ascendentă şi rodinică a a­­cestor raporturi a fost puternic stimulată de înţelegerile stabilite cu prilejul întîlnirilor şi convor­birilor dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări. S-a considerat că este nece­sar să se acţioneze în continuare pentru transpunerea în fapt a tu­turor măsurilor convenite cu oca­zia dialogului la nivel Înalt, a a­­cordurilor şi celorlalte documente încheiate între România şi Mo­zambic, în vederea dezvoltării legăturilor politice, economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale, extinderii şi diversificării coope­rării în producţia industrială şi agricolă, intensificării schimbu­rilor comerciale. , S-a subliniat că întărirea prie­teniei şi conlucrării româno­­mozambicane, pe multiple pla­nuri, este în folosul ambelor ţări şi popoare,­ al progresului şi prosperităţii lor, al cauzei păcii, cooperării şi înţelegerii între na­ţiuni. întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordială, prietenească. Oameni şi performanţe pe şantierul canalului Dunăre -Marea De unde începe să devină na­vigabilă şi pînă la vărsare, Du­nărea se măsoară In mile ma­rine. O singură porţiune, din drumul său milenar, va fi con­venţional măsurată, incă vreo 3—4 ani, în kilometri. Această porţiune este Canalul Dunăre — Marea Neagră. Deocamdată la kilometrul 40+550, lucrează con­structorii Grupului III de șan­tiere, la un „tronson“, din care sunt în curs de excavare peste 35 milioane mc de pămînt. Grupul II lucrează de la kilo­metrul 7­40 . Grupul I efectu­ează prima ecluză iar Grupul de șantiere instalaţii şi montaje nr. 5 lucrează pretutindeni, în toate sectoarele, la toate tronsoanele, pînă la „digul de larg“ din lar­gul mării. Fiindcă în afară de firul apei, pe care, convenţional îl vom trasa ci­ de curind cu fir albastru pe harta Dobrogei, canalul mai prevede două eclu­ze, fiecare cu cite un port, „de amonte“ şi „de aval“, două por­turi la Crnavodă, portul indus­trial de la Medgidia, portul de tranzit de la Basarabi şi ca un evantai, portul Constanţa Sud- Agigea proiectat ca cel mai mare port al Mării­ Negre. Secţionînd cu apă podişul de aur al­­Dobro­gei, canalul va lega sudul cu nordul Dobrogei prin 7 mari poduri, de şosea şi cale ferată. Podurile şi porturile Canalului se constituie în complexul acestei mari, uriaşe investi­ţii, opere separate de înaltă tehnicitate, măiestrie şi expe­rienţă omenească. Consemnind fidel descrierea pe care ne-a făcut-o executantul unui pod, „podarul“ inginer Gelu Po­­pescu, directorul Grupului de instalaţii-montaj am surprins acel patetism bine temperat, ca­racteristic doar acelor construc­tori care şi-au închinat decenii de muncă pe şantiere. Ecluze, porturi, nave, poduri, milioane de mc săpaţi, munţi şi ape stră­mutate sunt termeni care fac parte din exprimarea diurnă a constructorilor fără a desconsi­ (Continuare in pag. a 3-a) Istorie contemporană ORŞOVA NOUĂ Un adevăr elementar, dar cu semnificaţii profunde este impus astăzi, cu o tot mai mare vigoare, de civilizaţia noastră socialistă : implantîndu-şi în spaţii virginale reperele de forţă, industriali­zarea aduce implicit peisajului corectări cu o neîndoielnică­ va­loare estetică. Vorbim tot m­ai des despre civilizaţia stimulată de gîndul înaripat, cutezător, şi constatăm pe­ nesimţite că ace­leaşi perimetre ale civilizaţiei ne desfată inima şi privirea. S-au împlinit anul acesta cinci­sprezece ani de la atacarea lu­crărilor sistemului hidroenerge­tic şi de navigaţie Porţile de Fier şi simplul anunţ, aflat în­tr-o publicaţie, mi-a sugerat ideea refacerii, în această toam­nă capricioasă, a unui traseu care a stors multă cerneală din pana cronicarilor timpului nostru. Este un traseu de o re­confortantă şi uimitoare frumu­seţe, iar schimbarea de ,,cadru“ ilustrează, la respectiva scară, ritmul rapid, al devenirii noastre. Mi-am­ reamintit forfota indus­trială ce acoperea, în urmă cu un deceniu, şoseaua ce­ leagă Drobeta-Turnu Severin de Orşo­va, amestecul acela halucinant de macarale, cu gîturi înalte care scrijelau parcă cerul, de uriașe basculante și lacome dra­gline ce mușcau din albia Dună­rii. Iar fluviul se zbatea năucitor, se smucea asemenea unui animal furios, nevrînd să accepte desti­nul pe care i-1 hărăzeau cu îndir­­jire constructorii. Din zbuciumul copleşitor al Dunării a rămas, acum, un geamăt surd, o imensă oglindă acvatică se prelinge lent antrenînd un odihnitor foşnet. Barajul este acum operă defini­tivă, prezenţă-drapel în peisajul Porţilor de Fier. Cele şase tur­bine muncesc neîncetat şi harnic, producind acolo, in adîncuri, scînteia miraculoasă ce se trans­formă in lumină. Acolo, în liniştea de catedrală a sălii lur­ Romulus Diaconescu (Continuare in pag. a 2-a) Noi construcţii la Orşova Pe magistrala feroviară! Suceava — Vatra Bornei A TRECUT IERI PRIMUL TREN PRIN TUNELUL DE LA MESTECANIŞ La amplul raport muncitoresc al întregii ţări dedicat apropia­tului Congres al partidului s-a adăugat ieri un succes de seamă al constructorilor de magistrale feroviare : a fost conectat la magistrala feroviară Suceava— Vatra Dornei noul tunel Meste­­căniş de pe tronsonul Valea Putnei—Iacobeni. Conceput de Institutul de proiectări căi ferate şi executat de către Centrala de construcţii a­­Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor prin şantierul nr. 81 al staţiunii de tunele fe­roviare Braşov, tunelul — în pantă şi în curbă — străbate obcina Mestecănişului pe o dis­tanţă de 1 666 metri la o altitu­dine de 956 metri, fiind al 20-lea tunel executat în ultimele trei cincinale şi situindu-se printre cele mai lungi din ţară. Pentru execuţia acestei lucrări au fost excavaţi peste 100 000 mc de rocă şi au fost turnaţi peste 25 000 mc betoane. Aceste cifre nu pot însă da dimensiunea Tudor Gheorghiu (Continuare in pag. a 5-a) Ascensiune fără precedent . Ca urmare a promovării cu consecvenţă a politicii de re­partizare raţională a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării, judeţul Vaslui cunoaşte o dezvoltare cu adevărat specta­culoasă. Vă rugăm să ne vorbiţi, la începutul convorbirii noastre, despre evoluţia pe care a cu­­noscut-o pînă acum această zonă a ţării.­­ Intr-adevăr, judeţul Vaslui a cunoscut, in ultimele două cincinale, ca urmare a transpu­nerii în viaţă a politicii ştiinţi­fice a partidului, de repartizare echilibrată a forţelor de pro­ducţie pe întreg teritoriul ţării, politică iniţiată şi promovată cu consecvenţă de secretarul ge­neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, o puternică dezvoltare economică şi socială, ceea ce a determinat integrarea mai dinamică a oraşelor şi sate­lor de,pe aceste meleaguri în circuitul economiei naţionale, a generat mutaţii profunde in sfera producţiei materiale, in viaţa so­­cial-culturală. Este adevărat că 11 ani nu în­seamnă prea mult in istoria unui judeţ, dar pentru noi a­­ceastă perioadă are o valoare aparte. Vasluiul se înscrie în ca­tegoria judeţelor care au intrat pe linia unei intense afirmări ceva mai tirziu, in comparaţie cu alte zone ale ţării. Vigoarea acestei dezvoltări este atît de puternică, incit a determinat profunde schimbări în profilul economic al localităţilor şi în viaţa oamenilor. Harta econo­mică a acestei forţe s-a îmbo­găţit cu noi şi importante obiec­tive industriale. La sfirşitul valoarea produ­ţiei industriale a judeţului va fi de circa 8,5 miliarde lei, de peste 50 de ori mai mare decit cea realizată în 1938, şi de 6 ori mai mare decit cea din 1968. Judeţul Vaslui produce în 1979 aproape jumătate din întreaga produc­ţie a României din anul 1938. Paralel cu dezvoltarea indus­triei, a avut loc un proces in­tens de modernizare a agricul­turii. Dispunem de peste 4100 tractoare, circa 1 000 combine autopropulsate, de un număr în­semnat de semănători şi de alte maşini agricole. Răspunzînd prin fapte de muncă grijii conducerii partidului, a preşedintelui ţării, oamenii muncii din judeţul Vaslui depun eforturi susţi­nute pentru îndeplinirea exem­­ ­on Popovici Convorbire cu tov. Gheorghe Cilibiu prim-secretar al Comitetului judeţean Vaslui al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean ingr­­­stiei % m m. & Centrul civic al municipiului Vaslui -a) O imagine a Congresului Încerc­­să găsesc o imagine­­simbol a Congresului ; caut cu­vinte care să exprime, dincolo de adevărurile cifrelor, senti­mentul dominant cu care poporul intimpină mare­le eveniment din viaţa ţării. O imagine care să sintetizeze ci­­teva realităţi ro­mâneşti : sigu­ranţa cu care naţiunea noastră se îndreaptă spre viitorul pe care ea însăşi şi l-a ales, făcînd paşi uriaşi, ca vitejii din poves­te ; identificarea tot mai deplină a partidului cu poporul, proces definitoriu al perioadei istorice pe care o trăim modul de a gindi şi de a simţi, mentalitatea m­arii majorităţi a românilor de azi in legătură cu problemele colectivi­tăţii (liniile de forţă ale acestei mentalităţi sunt evidente pentru orice observator de bună credin­ţă , încrederea în viitor, asuma­rea lucidă a ideii că realizarea de sine a individului nu poate fi concepută decât în raport cu dezideratele celor mulţi, înţele­gerea adevărului că drumul ales de partid pentru evoluţia de vii­tor a ţării reprezintă o opţiune raţională, fun­damentată din punct de vede­re ştiinţific şi politic­. Imaginea glo­bală şi sugestivă, pe care o caut, trebuie să expri­me înaintarea hotărită a Româ­niei spre obiectivele sale istorice, precum şi caracterul realist al acestei înaintări. Ea trebuie, a­­poi, să sugereze caracterul de bilanţ naţional al Congresului, precum şi faptui că participanţii ei sunt oameni care intr-ade­văr reprezintă poporul român. Aş alege, deci, ca imagine a Congresului partidului, harta României, cu riurile şi munţii, cu oraşele şi satele ei; pe a­­ceastă hartă, in locul unde se află reprezentată Capitala, voi implinta două steaguri, cel trico­lor şi cel roşu., FILE DE CARNET de Voicu Bugariu Industria braşoveană raportează noi realizări mobilizate de angajamentul luat în cinstea Congresului al XII-lea al partidului ca industria judeţului Braşov să-şi îndeplinească pla­nul pe 4 ani al actualului cincinal cu cel puţin o lună mai devreme, tot mai multe colective de muncă braşovene raportează onorarea în devans a prevederilor stabilite. Astfel, pînă în prezent 30 de uni­tăţi industriale, printre care cunoscutele întreprinderi „Tractorul“, „Rulmentul“, Rafinăria, întreprinderea de materiale de construcţii, U.F.E.T., „Electroprecizia“,Săcele, întreprinderea de utilaj chimic Făgăraş, „Colorom“—Codlea, felatura Ghimbav, întreprinderea de scule Rişnov şi alte unităţi, vor produce suplimentar pînă la sfir­şitul anului însemnate cantităţi de produse şi utilaje. (D. Bujdoiu)

Next