România Liberă, decembrie 1979 (Anul 37, nr. 10916-10941)
1979-12-31 / nr. 10941
Realizări de prestigiu de Ziua Republicii De ziua Republicii, oţelarii de la vetrele cu foc continuu ale Combinatului siderurgic Galaţi, au raportat un remarcabil succes de producţie. Mobilizaţi de istoricele hotărîri ale Congresului al XII-lea al partidului, harnicii oţelari gălăţeni, printr-o mai bună organizare a muncii şi ca urmare a imbunătăţirii aprovizionării fluxurilor tehnologice, au elaborat în acest an al actualului cincinal, 155 000 tone oţel aliat peste prevederile planului, din care mai mult de 10 000 tone numai in luna decembrie. Şi colectivul de la Turnătoria mixtă a aceluiaşi combinat gălăţean a înscris pe graficul întrecerii socialiste noi şi importante realizări, raportînd, elaborarea peste sarcinile de plan a lunii decembrie, circa 180 tone oţel şi peste 200 tone utilaj de turnare — producţii de maximă însemnătate pentru uzinele Combinatului, siderurgic gălăţean. Duminică dimineaţa, minerii din bazinele carbonifere ale judeţului Gorj au rotunjit la 17 milioane de tone cantitatea de lignit extrasă in acest an, depăşind cu 3 milioane de tone producţia din 1978. Cele mai bune rezultate în întrecere au obţinut colectivele minelor noi Urdari, Albeni şi Rogojelu, cele de la Leurda şi Lupoaia din Valea Motrului. După cum aflăm de la Combinatul minier Oltenia, cei peste 30 000 de mineri din judeţ sunt pregătiţi ca in 1980 să obţină şi mai bune rezultate, asigurînd astfel aprovizionarea termocentralelor de la Rogojelu, Craiova și Turceni la nivelul cerințelor. Ştacheta realizărilor acestora urmează să se ridice zilnic la 80 000 t. cărbune. (Agerpres). ★ Aseară a avut loc, în sala „Majestic“ a Teatrului Giuleşti, lansarea almanahului „Gong ’80“ primul almanah al revistei „Teatrul“. Almanahul a fost prezentat de scriitoarea Ecaterina Oproiu. Din cuprins : „Mobilă şi durere“, comedie de Teodor Mazilu, „Vulpoiul filozof“, comedie de Sf. Mrozek, „Spre zările norocului“, monodramă de Franz Xaver Kroetz ; scenete de Ion Băieşu, Valentin Silvestru, Dumitru Solomon ; interviuri cu Radu Beligan, Dirfa Cocea, Constantin Codrescu, Al. Kaliaghin, Aldo Nicolai ; evocări de Mircea Ştefănescu, Dan Deşliu, Mircea Septilici ; itinerar teatral englez ; jocuri de societate cu... Iosefini ; caricaturi de Ion Lucian, Silvan, Radu Costinescu şi Ion Sava ; vorbirea fără cuvinte ; lecţie de machiaj; 160 de pagini frogat ilustrate plus 32 pagini color. Calendarul pe 1980, detaşabil, cu 12 fotografii color ale unor actori populari. ADAS La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă pentru luna decembrie 1979 au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : 1. X. M. F. 5. J. X. K. 2. M. U. V. 6. S. K.G. 3. F. G. S. 7. U. R. L. 4. P. A. K. 8. S.J.E. Toţi asiguraţii cărora le-au ieşit una sau mai multe din aceste combinaţii de litere înscrise în poliţele lor, urmează să se adreseze unităţilor ADAS pentru a li se stabilii drepturile cuvenite. Pentru a participa şi la următoarele trageri lunare de amortizare este necesar ca asiguraţii să achite primele de asigurare la termenele stabilite. „România libera" I REPORTER ’79 REPORTER ’79 ) Anul I al unor municipii La scurtă vreme după publicarea informaţiei că, prin decrete ale Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, oraşele Alexandria, Bistriţa, Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe, Slatina, Slobozia, Vaslui şi Zalău , reşedinţe de judeţ, precum şi oraşul Făgăraş au devenit municipii, am trecut prin trei dintre ele — Slobozia, Alexandria şi Vaslui... Imaginea prezentă a Sloboziei, palpitind de viaţă, nu aminteşte cu nimic prăfuitul tîrg de provincie, de acum citeva decenii şi nici măcar oraşul-şantier de acum , zece ani. Doar undeva, în spatele Bulevardului Chimiei (nume care trădează „secretul“ mutaţiilor, dar numai in parte), se mai profilează pe cer macarale. Peste uliţele prăfuite (pe care le caut undeva, in memorie), in ţesătura străzilor şi pieţelor asfaltul şi travertinul alternează cu spaţii verzi. Pe stema noului municipiu, Însemne ale chimiei şi spice de grîu — simbolică expresie a ceea ce numim oraş agroindustrial. Este Slobozia de azi, a cărei populaţie, după ultimele statistici, în proporţie de 75 la sută locuieşte în apartamente noi, dispune de zeci de şcoli, grădiniţe, patru licee de specialitate, zeci de magazine, numeroase întreprinderi, între care unul dintre cele mai mari combinate chimice din ţară. Este Slobozia a cărei imagine solară n-are nici un element de comparaţie cu Slobozia despre care Enciclopedia României din 1938 ,scria că are o populaţie analfabetă în proporţie de 43 la sută !... Alexandria, la rindul său, este o imagine vie şi revelatoare a ceea ce numim evoluţie urbană rapidă, de fapt transformare radicală pe traseul : tîrg de provincie — oraş — municipiu, în cadrul procesului de eliminare a periferiei geografice, economice şi socialpolitice din ţara noastră, proces puternic accelerat în ultimul deceniu. Alături de oraşul industrial, platforma cu întreprinderi producătoare de rulmenţi, elemente de automatizare ş.a.,in care lucrează un număr de muncitori care depăşeşte azi pe cel al tuturor locuitorilor aşezării de acum 2—3 decenii, alături, deci sau mai exact legată de aceasta. Înfloreşte urbea cu străzi şi clădiri aidoma oricărui oraş cu tradiţie, cu spirit urban. Doar la capătul arterelor de asfalt, in spatele blocurilor de locuinţe, te intîlneşti, pe neaşteptate, cu cîmpul, iar pe inserat vezi oamenii oraşului venind şi de la fabrici, dar şi de la cîmp. Noul municipiu are tradiţie agrară şi şi-o făureşte cu succes pe cea industrială. Vaslui ’79. Inspirată arhitectură a centrului civic, unul dintre cele mai frumoase din ţară. In mijlocul noii „cetăţi“ — monumentul marelui voevod Ştefan cel Mare. Vocaţia de urbe a străvechiului tîrg moldovean este mai veche decit a celor două tinere municipii de mai înainte. Schimbările aici sunt, însă, de aceeaşi esenţă şi cu aceleaşi dinamici. Cindva ocoleam centrul oraşului, în drumul cu maşina spre Iaşi, pentru a evita străzile înguste, întortocheate şi prăfoase. Azi, sunt dirijat să circul tot pe rută ocolitoare, evitînd centrul, dar pentru cu totul alte motive. Pe arterele largi şi moderne, in piaţa centrală, o forfotă urbană pietonală caracteristică oricărei aşezări cu o populaţie activă şi viaţă trepidantă. Desigur, imaginile celorlalte şase municipii noi, al căror prim an de organizare municipală este 1979, au particularităţi şi trăsături care le individualizează , dar tot atît de neîndoielnic este faptul că au şi o coordonată comună fundamentală — sînt rodul traducerii in viaţă a politicii partidului şi statului nostru de dezvoltare armonioasă a tuturor localităţilor şi zonelor ţării. I. Butnaru la Mestecâniş Noul Era din nou linişte în gara Mestecâniş. Doar din acceleratul sosit odată cu ivirea zorilor coboriseră parcă mai mulţi călători ca de obicei. Şeful de gară, vădit emoţionat, ii primea pe toţi ca pe nişte vechi cunoştinţe. In preajmă, pe dealurile din spatele gării, prin aburul uşor al cetii, se distinge colonia tuneliştilor. Imediat in faţă, urmărind cu privirea păienjenişul liniilor de cale ferată, ochii ţi se opresc asupra a două guri de tunel săpate in pintecul muntelui. Prima dintre ele iţi tunel de reţine atenţia prin prospeţimea zidurilor, prin frumuseţea portalului împodobit cu vechile motive populare ale pietrarilor bucovineni. A doua poartă de tunel, cuprinsă in chingile abia ridicate de constructori, lasă totuşi să se mai vadă încă ceva din fumul locomotivelor ce au trecut decenii la rînd pe aici. Ne aflăm la poalele Obcinei Mestecănişului, la o altitudine de aproape 1 000 de metri, in faţa a două tuneluri feroviare despărţite în timp de peste şapte decenii. Tunelul Mestecăniş I, în lungime de 1 622 metri a fost construit între anii 1897 şi 1908. Tunelul Mestecâniş II, in lungime de 1 666 metri, urma să fie inaugurat în acea zi, conectindu-se la magistrala feroviară Suceava— Vatra Dornei, pe tronsonul Valea Putnei—Iacobeni. In acelaşi timp, tunelul Mestecaniş I era scos din circulaţie, permiţând constructorilor feroviari să înceapă lucrările de refacere şi modernizare prin care să devină apt pentru electrificarea liniei. 14 noiembrie 1979, la orele 11,50 in aplauzele constructorilor şi invitaţilor lor, primul tren a intrat in noul tunel care străbate Mestecănişul. Din acel moment, primul obiectiv şi cel mai greu, din proiectul complex de dublare şi electrificare a magistralei Suceava — Vatra Dornei, care face legătura intre Moldova şi Transilvania, a fost dat în exploatare. Acum, în gara Mestecaniş nu mai este linişte. Lucrările pregătitoare pentru refacerea vechiului tunel sunt în toi. Tudor Gheorghiu Numărul următor al ziarului va apare în ziua de 3 ianuarie 1980 Anul 1980 va fi mai lung ? După ce aţi ciocnit paharul de şampanie, să vă potriviţi ceasurile. Şi 1980 va fi un an mai lung. După cum se ştie, se folosesc două scări principale de timp. Una este dată de rotaţia pămintului, cealaltă este scara de timp atomic. In fiecare an, din 1972 încoace, Biroul Internaţional al Orei stabileşte introducerea sau scoaterea unei secunde. După cum ne informează Magda Stavinschi, cercetător ştiinţific principal la Laboratorul de frecvenţe şi timp al Centrului de astronomie şi ştiinţe spaţiale din Bucureşti, la 1 ianuarie 1980, ora OGMT se introduce o secundă. Adică ora 23 h, 59 m, 60 s este urmată de 0 h, 0 m, 0 s. Deci, după ce aţi terminat cu felicitările de la miezul nopţii daţi ceasurile cu... o secundă înainte. Cum va fi vremea de Revelion Desigur, ne interesează cum va fi vremea de Revelion. Bineînţeles, frig. Precipitaţii temporare, mai ales sub formă de ninsoare, îndeosebi in partea de nord a ţării. Vînt moderat. Temperaturi minime, între —12 şi 0, maxime —5 şi +5. Local ceaţă, izolat condiţii de polei. Ieri, stratul de zăpadă la munte nu era prea mare . Bîlea-Lac — 33 cm. ; Semenic — 11 cm ; Rarău — 11 cm ; Ţarcu — 11 cm ; Predeal — 9 cm ; Stîna de Vale — 8 cm ; în rest, straturi de 5—6 cm. Sfaturi vestimentare La ora cinci apar aceste rînduri toaletele pentru Anul Nou sint pregătite. Dar poate vă interesează ce-o să fie după Anul Nou. Iată cum susţine că va fi linia modei în 1980 Alexandrina Patriciu, şefa secţiei de creaţie a Casei de Modă din calea Victoriei , pentru noaptea de Anul Nou, cit şi pentru celelalte zile festive ale lui 1980 se recomandă şase game de culori : roşu, albastru, galben, culorile naturale, violet şi verde. In combinaţii, se vor folosi culoarea cea mai închisă alături de culoarea cea mai deschisă plus o culoare vie, de preferinţă albul, negrul şi roşul. Ca linie se preconizează orientarea spre forme clasice : umeri mai ampli, prin Înălţare şi lărgire, talie bine marcată, iar fustele mult strimte şi în gene- I Ne-am rat cu tăieturi pe margine sau în spate. Se folosesc mult broderiile şi ornamentele de paiete care îmbracă umerii, bustul şi minecile. Rochiile sunt gofrate sau de lărgimi moderate. Ca ţesături se folosesc stofele moi, tip lină, lucrate in combinaţii cu crepuri moi şi materiale strălucitoare, cum ar fi de pildă, şatenul. Pentru costumele de seară bărbăteşti se folosesc umerii lărgiţi şi înălţaţi, haine nu foarte cambrate, închise cu un singur nasture, iar pantalonii în linie dreaptă şi nu mai largă de 25 cm. Pentru amatorii de sport Pentru amatorii ele sport... in faţa micului ecran, au fost pregătite tradiţionalele retrospective, sinteze ale celor mai importante evenimente ale anului. Miine, pe parcursul a 65 de minute, veţi putea urmări două finale ale cupelor europene la volei masculin, in care au jucat echipele noastre Dinamo şi Steaua, ultimele minute cit şi prelungirile din memorabila finală a „Cupei României“ la handbal masculin, secvenţe din meciurile de rugbi Anglia — Scoţia şi Ţara Galilor — Irlanda, din „Turneul celor cinci naţiuni“, şi cursele de 209 şi 400 metri plat, în care atleta Marita Kock stabileşte două noi recorduri mondiale. Miercuri, 2 ianuarie, din nou 60 de minute de sport : finalele campionatului balcanic de volei masculin (este vorba de meciul România — Bulgaria) ; prima ediţie a „Cupei mondiale“ la călărie ; aspectede la campionatele europene de lupte grecoromane şi libere, dominate de sportivi români • selecţiuni din primele competiţii de gimnastică ale anului şi meciul de box Marian Bene? — Max Cohen, încheiat cu un K.O. puţin obişnuit. Pe patine Doriţi să vă relaxaţi intr-un mod plăcut după noaptea de Anul Nou ? Vă recomandăm, în acest scop, să nu ocoliţi patinoarul artificial Floreasca. Aici, peste 350 de perechi de patine, de cele mai diferite măsuri, vă stau la dispoziţie precum şi un atelier de montat şi ascuţit patine. Cei „însetaţi“ vor putea consuma din belşug... ceai cald şi pepsi rece. Iată acum şi orele în care puteţi patina : 1 ianuarie : 15—17 ; 18—20,30 ; 2 ianurie 10,30—12,30 ; 15—17 ; 18,30— 20,30. Telefon 331212. Nu uitaţi florile Dacă faceţi revelionul la prieteni, nu uitaţi, de flori. Iată şi florile preferate de bucureşteni : garoafa, trezia, crizantema, gladiola, trandafirul. De revelion, floarea tradiţională, liliacul alb. Astăzi, între orele 7 şi 20 vor funcţiona toate florăriile întreprinderii horticole" „1 Mai“. In - Cind eram tînăr, la Revelion, puneam şi eu un coif ca al tău. Acum, mi s-ar părea cu totul neserios... ziua de 1 ianuarie 1980, între orele 10 şi 14 vor fi deschise unităţile din piaţa Naţiunilor Finite 35, şoseaua Ştefan cel Mare nr. 17, Drumul Taberei 91, piaţa Palatului 26, calea Şerban Vodă 234, piaţa Romană nr. 9, şoseaua Mihai Bravu nr. 168, piaţa Mihail Kogălniceanu nr. 1, calea Griviţei nr. 134, bd. Ghencea, şoseaua Pantelimon nr. 254, bd. 1 Mai nr. 42—54, str. Berzei nr. 108, calea Griviţei nr. 206, şoseaua Colentina 59, bd. Ion Şulea bloc G 6 bis, bd. Republicii nr. 72, bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 39, şoseaua Alexandriei bloc PC 10, bd. Lacul Tei nr. 109, şoseaua Giurgiului bloc 4 A+B. In ziua de 2 ianuarie 1980, între orele 10 şi 14 vor funcţiona magazinele cu flori din Drumul Taberei bloc C 8, bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej 39, bd. Dimitrie Cantemir bloc 9, şoseaua Pantelimon nr. 3, şoseaua Giurgiului 103—105, piaţa Unirii (supermagazinul), bd. Bucureştii Noi nr. 20, pasajul Nicolae Bălcescu, şoseaua Pantelimon nr. 253, şoseaua Mihai Bravu nr. 288, şoseaua Ştefan cel Mare nr. 1, piaţa Cosmonauţilor 5 A, calea Rahovei 263, str. Baba Novac nr. 11, piaţa Buzeşti 365. Jocuri distractive şi discoteci IAPIT s-a îngrijit de agrementul bucureştenilor şi celor care pleacă la munte. Pentru Revelionul tineretului, s-a amenajat o sală de jocuri mecanice, cu 14 utilaje şi un minibowling. In parcul Tineretului au fost montate utilaje complete pentru toate vîrstele, de la minicarusele destinate celor mici, pină la cea mai nouă instalaţie de agrement, „Calipso“, achiziţionată recent, şi destinată celor mai in vîrstă. Sala de jocuri mecanice a fost şi ea completată, în piaţa Titan a fost instalat un parc de distracţii cu utilaje pentru copii. In zona montană : discoteci în Poiana Braşov, la „Teleferic“, „Sport“ şi „Violeta“. La Sinaia, Babyclub cu televiziune în culori (filme de desene animate). Discoteca se află la hotelul „Sinaia“. Şi la Predeal funcţionează două discoteci, la „Cioplea“ şi „Orizont“. La Semenic a început să funcţioneze sala de jocuri mecanice, discoteca, centrul de închiriat materiale sportive. Breviar telefonic pentru trei zile 141130 şi 14 97 10 sunt două numere de telefon la care vă dorim să nu apelaţi în noaptea de Anul Nou. Dacă totuşi vi se defectează coşul de la sobă (sau soba), dacă sunteţi decişi să vă mutaţi chiar în prima zi a anului, puteţi apela la întreprinderea de prestări servicii. 027 — A.C.R. La aceste numere de telefon, membrii A.C.R. din Capitală pot solicita intervenţii pentru depanări. Pentru provincie, telefoanele 12 34 5 (cu excepţia Clujului — 31 82 4, Constanţa — 31 83 6. Tirgovişte — 15 55 6, Galaţi — 13 25 5,Tîrgu Jiu — 14 56 3. Miercurea Ciuc 11 66 4. Iaşi 30 17 7, Baia Mare — 14 10 2, Tirgu Mureş — 15 41 7, Zalău — 13 83 9, Vaslui 13 20 9. Program 10—20. 1358 65 şi 13 58 84 — Centrul de informare al cooperaţiei din str. Gabroveni 57, între orele 8 şi 16 : 18 73 29 şi 16 49 85 — Dispeceratul cooperativei ,,Instalatorul“ din str. Radu Vodă 1 pentru intervenţiile la domiciliu, între orele 7 şi 23 : 41 33 85 şi 41 27 34 — Dispeceratul cooperativei „Metalo-casnica“ din str. Cuza Vodă 152, zilnic între orele 8 şi 20. In zilele de 31 decembrie a.c., şi 2 ianuarie 1980 unităţile cau informat pentru dumneavoastră Metroul — prima cursă Vineri, 16 noiembrie, ora 5 dimineaţa, mecanicii Gheorghe Mandu şi Gheorghe Gheorghe au dat semnalul inaugural intr-o cursă inedită. Odată cu ea, pentru noi bucureştenii, metroul intra in realitatea cotidiană, ca un atribut binevenit al civilizaţiei. Parcurgând tunelul primului tronson, în lungime de 8,1 km. constaţi cu satisfacţie că Uzinele Semănătoarea şi Timpuri Noi se află doar la 8 minute distanţă şi că poţi parcurge confortabil în minimum de timp orice porţiune situată de-a lungul acestui traseu. Proaspăt călător intr-un asemenea mijloc de transport silenţios te bucuri in primul rînd că datorită lui, timpul tău preţios este substanţial economisit. Apreciindu-i performanţa, ai totodată prilejul să admiri staţiile, care arată ca nişte veritabile gări, în care ingeniozitatea tehnică, priceperea şi fantezia constructorilor se completează într-o operă de deosebită valoare inginerească şi arhitecturală. In sfîrşit, un motiv deosebit de mîndrie este că marca noii realizări este in întregime românească, soluţiile constructive, execuţia tehnică, confecţionarea vagoanelor fiind toate fructul cooperării muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor multor întreprinderi din tară. Prin punctele de acces ale celor şase staţii pot trece intr-o oră 1 000 de călători, trenurile succedîndu-se la un interval de 4—5 minute in orele de vîrf iar în restul timpului, la 7—8 minute , un sistem central de supraveghere complexă asigură siguranţa şi controlul circulaţiei, în calda şi entuziasta atmosferă a miilor de bucureşteni prezenţi, miercuri, 19 decembrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a inaugurat oficial primul tronson al metroului bucureştean, premieră de prestigiu a ştiinţei şi tehnicii româneşti, expresie a grijii deosebite pe care secretarul general al partidului o poartă îmbunătăţirii continue a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale locuitorilor Capitalei, ai întregii ţări. Ioana Pătraşcu Debutul oţelului de Călăraşi Peste 3 milioane tone de oţel. La această capacitate de producţie urmează să se ridice, într-o primă etapă, noul combinat siderurgic de la Călăraşi. Şi pentru ca această sarcină a viitorului cincinal, trasată constructorilor şi siderurgiştilor călărăşeni de către Congresul al XII-lea al P.C.R., să prindă viaţă, ei au făcut ca debutul oţelului în Bărăgan să se producă chiar in preziua deschiderii lucrărilor înaltului forum al comuniştilor. Aşa cum s-au angajat în faţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul inaugurării oficiale a lucrărilor la 16 septembrie 1976, constructorii şi oţelarii au conectat la fluxul de foc continuu al metalurgiei româneşti Combinatul siderurgic Călăraşi, important obiectiv al actualului cincinal. Duminică 18 noiembrie, la orele 3,35, cu mult înaintea ivirii zorilor, alţi zori — cei ai metalului incandescent — au vestit la Călăraşi, sosirea pe lume a prinului născut din familia oţelului ialomiţean. La prima oţelărie a marelui combinat de la malul Dunării — cea electrică —, la cuptorul nr. 1, cu o capacitate de 100 tone, a fost elaborată şarja inaugurală. Misiunea a revenit echipei prim topitorului Vasile Ulmeanu, reprezentant al celei mai tinere generaţii de siderurgişti călăcăşeni. Prin munca lor fără preget, prin înalta lor profesionalitate, constructorii şi mentorii siderurgişti de la Călăraşi, demni continuatori ai şcolilor de la Reşiţa, Hunedoara, Galaţi şi Târgovişte, au trăit momente de emoţie, de profundă recunoştinţă pentru Partidul Comunist Român, care a făcut din mănosul Bărăgan ialomiţean şi o vatră de oţel. Gh. Teodor Ce panoramă i se înfăţişează privitorului de la înălţimea de 99,7 m a coloanei 209 piroliză de la Combinatul petrochimic Midia-Năvodari , în primul rind, combinatul însuşi, fiindcă, intr-adevăr, este nevoie de o perspectivă înaltă pentru a cuprinde cu ochii întreg „arealul“ de coloane, conducte argintii şi instalaţii aşternute pe 2 300 hectare teren, cit vor cuprinde, in final, cele 27 obiective petrochimice. Deocamdată, drumurile 5, 6, 1 şi 10 înconjoară in patrulaterul lor, mai mult gropi de fundaţii şi excavatoare cu gigantice cupe şi mai puţin obiective la „cheie“. Totuşi, constructorii, in pofida terenului mocirlos, o parte chiar scos din mare, şi a altor greutăţi, mari sau mărunte, s-au străduit să predea în devans citeva mari capacităţi din marelele şi complexul flux tehnologic în care se vor înnobila hidrocarburile la Midia. .Dar se mai iveşte o întrebare : „De ce un astfel de combinat, aşternut cu atîta perfecţiune pe sol, a trebuit să fie amplasat chiar in aceste mlaştini ?“ Pentru simplul şi temeinicul motiv, de a cruţa terenul bun pentru agricultură, valorificind pentru industrie terenul cu mlaştini. Nu se poate spune despre constructorii noştri că lucrind la acest combinat trăiesc emoţiile începutului. Mulţi dintre ei au construit Borzeştii, Brazii, Piteştii, ca să enumerăm doar trei din coloşii industriali de acest gen din ţară, au construit şi in străinătate astfel de obiective petrochimice de Înaltă tehnicitate, dar construcţia de la Capul Midia este de prestigiu, se impune prin soluţiile tehnice complexe de un înalt grad de dificultate. Odată cu marile coloane ce urcă spre cer, alături, pe ţărm, alţi constructori întind către largul mării digurile unui port, maritim, petrolier şi de mărfuri generale. In vecinătatea perimetrului industrial, lingă drumurile 14 şi 26, pomicultorii dobrogeni în acest anotimp sădesc o nouă livadă cu piersici. Toate acestea se văd in imediata vecinătate, de la înălţimea coloanei 209 piroliză a marelui combinat. In zare, tot ce se vede este Dobrogea de aur. Ion Marcovîcî Coloanele argintii de la Midia Pagina a 5-a — 37 decembrie 7979 perativei „Radioprogres“ vor funcţiona între orele 9 şi 13 iar în ziua de 1 ianuarie 1980 între orele 14—20. Vor fi deschise unităţile : 19 28 89 şi 18 09 85 — unitatea din bd. Gh. Duca 15 ; 65 37 85 — Unitatea din bd. Ştefan cel Mare nr. 15 ; 35 3010 — Unitatea din str. Avrig 63, pentru sectorul 2 ; 15 75 23 şi 14 24 95 — Unitatea din str. 30 Decembrie 16, pentru sectorul 3 ; 83 00 75 şi 83 69 75 — Unitatea din şoseaua Olteniţei 51, pentru sectorul 4 ; 15 04 47 şi 14 24 90 — Unitatea din calea Plevnei 11, pentru sectorul 5 ; 46 52 25 şi 46 13 97 — Unitatea din bd. Alexandru Moghioroş 21, pentru sectorul 6. 052 informaţii C.F.R. 030, 031, 032, 021, 071, 091 — telefoane. In zilele de 31 decembrie şi 1 şi 2 ianuarie, în Bucureşti funcţionează doar cabina telefonică Victoria, cu program permanent. Unităţile de reparaţii de magnetofoane, casetofoane şi aparate de radio , în ziua de 1 ianuarie 1980, între orele 14 şi 20 vor fi deschise unităţile : str. Smîrdan 30, Avrig 63, şoseaua Colentina, bloc ABC, iar în ziua de 2 ianuarie 1980, cele din calea Plevnei 13 şi şoseaua Titulescu, bloc 14. 13 36 42 — Agenţia de voiaj auto din calea Victoriei nr. 2. Petre Mihai Bâcanu Ion Bocioacă Caricaturi de Matty