România Liberă, decembrie 1979 (Anul 37, nr. 10916-10941)

1979-12-31 / nr. 10941

Realizări de prestigiu de Ziua Republicii De ziua Republicii, oţelarii de la vetrele cu foc continuu ale Combinatului siderurgic Galaţi, au raportat un remarcabil suc­ces de producţie. Mobilizaţi de istoricele hotărîri ale Congre­sului al XII-lea al partidului, harnicii oţelari gălăţeni, printr-o mai bună organizare a muncii şi ca urmare a imbunătăţirii apro­vizionării fluxurilor tehnologice, au elaborat în acest an al actua­lului cincinal,­ 155 000 tone oţel aliat peste prevederile planului, din care mai mult de 10 000 tone numai in luna decembrie. Şi colectivul de la Turnătoria mixtă a aceluiaşi combinat gălă­­ţean a înscris pe graficul între­cerii socialiste noi şi importan­te realizări, raportînd, elabora­rea peste sarcinile de plan a lu­nii decembrie, circa 180 tone oţel şi peste 200 tone utilaj de turnare — producţii de maximă însemnătate pentru uzinele Combinatului, siderurgic gălă­­ţean. Duminică dimineaţa, minerii din bazinele carbonifere ale ju­deţului Gorj au rotunjit la 17 milioane de tone cantitatea de lignit extrasă in acest an, depă­şind cu 3 milioane de tone pro­ducţia din 1978. Cele mai bune rezultate în întrecere au obţinut colectivele minelor noi Urdari, Albeni şi Rogojelu, cele de la Leurda şi Lupoaia din Valea Motrului. După cum aflăm de la Combinatul minier Oltenia, cei peste 30 000 de mineri din judeţ sunt pregătiţi ca in 1980 să obţină şi mai bune rezultate, asigurînd astfel aprovizionarea termocentralelor de la Rogojelu, Craiova și Turceni la nivelul ce­rințelor. Ştacheta realizărilor a­­cestora urmează să se ridice zil­nic la 80 000 t. cărbune. (Ager­­pres). ★ ­ Aseară a avut loc, în sala „Majestic“ a Teatrului Giuleşti, lansarea almanahului „Gong ’80“ primul almanah al revistei „Teatrul“. Almanahul a fost pre­zentat de scriitoarea Ecaterina Oproiu. Din cuprins : „Mobilă şi durere“, comedie de Teodor Ma­­zilu, „Vulpoiul filozof“, comedie de Sf. Mrozek, „Spre zările no­rocului“, monodramă de Franz Xaver Kroetz ; scenete de Ion Băieşu, Valentin Silvestru, Du­mitru Solomon ; interviuri cu Radu Beligan, Dirfa Cocea, Cons­tantin Codrescu, Al. Kaliaghin, Aldo Nicolai ; evocări de Mircea Ştefănescu, Dan Deşliu, Mircea Septilici ; itinerar teatral englez ; jocuri de societate cu... Iosefini ; caricaturi de Ion Lucian, Silvan, Radu Costinescu şi Ion Sava ; vorbirea fără cuvinte ; lecţie de machiaj; 160 de pagini frogat ilus­trate plus 32 pagini color. Calen­darul pe 1980, detaşabil, cu 12 fo­tografii color ale unor actori populari. ADAS La tragerea de amortizare a asigurărilor de viaţă pentru luna decembrie 1979 au ieşit următoa­rele opt combinaţii de litere : 1. X. M. F. 5. J. X. K. 2. M. U. V. 6. S. K.G. 3. F. G. S. 7. U. R. L. 4. P. A. K. 8. S.J.E. Toţi asiguraţii cărora le-au ie­şit una sau mai multe din aceste combinaţii de litere înscrise în poliţele lor, urmează să se adre­seze unităţilor ADAS pentru a li se stabilii drepturile cuvenite. Pentru a participa şi la urmă­toarele trageri lunare de amorti­zare este necesar ca asiguraţii să achite primele de asigurare la termenele stabilite. „România libera" I REPORTER ’7­9 REPORTER ’79 ) Anul I al unor municipii La scurtă vreme după publi­carea informaţiei că, prin de­crete ale Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, oraşele Alexandria, Bistriţa, Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe, Slatina, Slobozia, Vaslui şi Za­lău , reşedinţe de judeţ, pre­cum şi oraşul Făgăraş au de­venit municipii, am trecut prin trei dintre ele — Slobozia, Ale­xandria şi Vaslui... Imaginea prezentă a Slobo­ziei, palpitind de viaţă, nu aminteşte cu nimic prăfuitul tîrg de provincie, de acum citeva decenii şi nici măcar oraşul-şantier de acum , zece ani. Doar undeva, în spatele Bulevardului Chimiei (nume care trădează „secretul“ muta­ţiilor, dar numai in parte), se mai profilează pe cer maca­rale. Peste uliţele prăfuite (pe care le caut undeva, in me­morie), in ţesătura străzilor şi pieţelor asfaltul şi travertinul alternează cu spaţii verzi. Pe stema noului­ municipiu, Însemne ale chimiei şi spice de grîu — simbolică expresie a ceea ce numim oraş agroindus­trial. Este Slobozia de azi, a cărei populaţie, după ultimele statistici, în proporţie de 75 la sută locuieşte în apartamente noi, dispune de zeci de şcoli, grădiniţe, patru licee de spe­cialitate, zeci de magazine, numeroase întreprinderi, între care unul dintre cele mai mari combinate chimice din ţară. Este Slobozia a cărei imagine solară n-are nici un element de comparaţie cu Slobozia des­pre care Enciclopedia României din 1938 ,scria că are o popu­laţie analfabetă în proporţie de 43 la sută !... Alexandria, la rindul său, este o imagine vie şi revela­toare a ceea ce numim evoluţie urbană rapidă, de fapt trans­formare radicală pe traseul : tîrg de provincie — oraş — municipiu, în cadrul procesului de eliminare a periferiei geo­grafice, economice şi social­­politice din ţara noastră, pro­ces puternic accelerat în ulti­mul deceniu. Alături de oraşul industrial, platforma cu întreprinderi pro­ducătoare de rulmenţi, ele­mente de automatizare ş.a.,­in care lucrează un număr de muncitori care depăşeşte azi pe cel al tuturor locuitorilor aşezării de acum 2—3 decenii­­, alături, deci sau mai exact legată de aceasta. Înfloreşte urbea cu străzi şi clădiri aidoma oricărui oraş cu tradi­ţie, cu spirit urban. Doar la capătul arterelor de asfalt, in spatele blocurilor de locuinţe, te intîlneşti, pe neaşteptate, cu cîmpul, iar pe inserat vezi oa­menii oraşului venind şi de la fabrici, dar şi de la cîmp. Noul municipiu are tradiţie agrară şi şi-o făureşte cu succes pe cea industrială. Vaslui ’79. Inspirată arhitec­tură a centrului civic, unul dintre cele mai frumoase din ţară. In mijlocul noii „cetăţi“ — monumentul marelui voevod Ştefan cel Mare. Vocaţia de urbe a străvechiului tîrg mol­dovean este mai veche decit a celor două tinere municipii de mai înainte. Schimbările aici sunt, însă, de aceeaşi esenţă şi cu aceleaşi dinamici. Cindva ocoleam centrul oraşului, în drumul cu maşina spre Iaşi, pentru a evita străzile înguste, întortocheate şi prăfoase. Azi, sunt dirijat să circul tot pe rută ocolitoare, evitînd centrul, dar pentru cu totul alte motive. Pe arterele largi şi moderne, in piaţa centrală, o forfotă urbană pietonală caracteristică oricărei aşezări cu o popu­laţie activă şi viaţă trepidantă. Desigur, imaginile celorlalte şase municipii noi, al căror prim an de organizare munici­pală este 1979, au particulari­tăţi şi trăsături care le indivi­dualizează , dar tot atît de ne­îndoielnic este faptul că au şi o coordonată comună funda­mentală — sînt rodul traduce­rii in viaţă a politicii partidu­lui şi statului nostru de dez­voltare armonioasă a tuturor localităţilor şi zonelor ţării. I. Butnaru la Mestecâniş Noul Era din nou linişte în gara Mestecâniş. Doar din accelera­tul sosit odată cu ivirea zorilor coboriseră parcă mai mulţi că­lători ca de obicei. Şeful de gară, vădit emoţionat, ii pri­mea pe toţi ca pe nişte vechi cunoştinţe. In preajmă, pe dealurile din spatele gării, prin aburul uşor al cetii, se distinge colonia tu­­neliştilor. Imediat in faţă, ur­mărind cu privirea păienje­nişul liniilor de cale ferată, o­­chii ţi se opresc asupra a două guri de tunel săpate in pintecul muntelui. Prima dintre ele iţi tunel de reţine atenţia prin prospeţi­mea zidurilor, prin frumuse­ţea portalului împodobit cu vechile motive populare ale pietrarilor bucovineni. A doua poartă de tunel, cuprinsă in chingile abia ridicate de con­structori, lasă totuşi să se mai vadă încă ceva din fumul lo­comotivelor ce au trecut dece­nii la rînd pe aici. Ne aflăm la poalele Obcinei Mestecănişului, la o altitudine de aproape 1 000 de metri, in faţa a două tuneluri feroviare despărţite în timp de peste şapte decenii. Tunelul Meste­căniş I, în lungime de 1 622 metri a fost construit între anii 1897 şi 1908. Tunelul Mestecâ­niş II, in lungime de 1 666 me­tri, urma să fie inaugurat în acea zi, conectindu-se la ma­gistrala feroviară Suceava— Vatra Dornei, pe tronsonul Va­lea Putnei—Iacobeni. In acelaşi timp, tunelul Mestecaniş I era scos din circulaţie, permiţând constructorilor feroviari să în­ceapă lucrările de refacere şi modernizare prin care să de­vină apt pentru electrificarea liniei. 14 noiembrie 1979, la orele 11,50 in aplauzele constructori­lor şi invitaţilor lor, primul tren a intrat in noul tunel care străbate Mestecănişul. Din acel moment, primul obiectiv şi cel mai greu, din proiectul com­plex de dublare şi electrificare a magistralei Suceava — Va­tra Dornei, care face legătura intre Moldova şi Transilvania, a fost dat în exploatare. Acum, în gara Mestecaniş nu mai este linişte. Lucrările pre­gătitoare pentru refacerea ve­chiului tunel sunt în toi. Tudor Gheorghiu Numărul următor al ziarului va apare în ziua de 3 ianuarie 1980 Anul 1980 va fi mai lung ? După ce­ aţi ciocnit paharul de şampanie, să vă potriviţi cea­surile. Şi 1980 va fi un an mai lung. După cum se ştie, se fo­losesc două scări pr­incipale de timp. Una este dată de rotaţia pămintului, cealaltă este scara de timp atomic. In fiecare an, din 1972 încoace, Biroul Inter­naţional al Orei stabileşte intro­ducerea sau scoaterea unei se­cunde. După cum ne infor­mează Magda Stavinschi, cerce­tător ştiinţific principal la La­boratorul de frecvenţe şi timp al Centrului de astronomie şi şti­inţe spaţiale din Bucureşti, la 1 ianuarie 1980, ora O­GMT se in­troduce o secundă. Adică ora 23 h, 59 m, 60 s este urmată de 0 h, 0 m, 0 s. Deci, după ce aţi terminat cu felicitările de la miezul nopţii daţi ceasurile cu... o secundă înainte. Cum va fi vremea de Revelion Desigur, ne interesează cum va fi vremea de Revelion. Bineînţeles, frig. Precipitaţii temporare, mai ales sub formă de ninsoare, îndeosebi in partea de nord a ţării. Vînt moderat. Temperaturi minime, între —12 şi 0, maxime —5 şi +5. Local ceaţă, izolat condiţii de polei. Ieri, stratul de zăpadă la munte nu era prea mare . Bîlea-Lac — 33 cm. ; Semenic — 11 cm ; Ra­­rău — 11 cm ; Ţarcu — 11 cm ; Predeal — 9 cm ; Stîna de Vale — 8 cm ; în rest, straturi de 5—6 cm. Sfaturi vestimentare La ora cinci apar aceste rîn­­duri toaletele pentru Anul Nou sint pregătite. Dar poate vă in­teresează ce-o să fie după Anul­ Nou. Iată cum susţine că va fi linia modei în 1980 Alexandrina Patriciu, şefa secţiei de creaţie a Casei de Modă din calea Vic­toriei , pentru noaptea de Anul Nou, cit şi pentru celelalte zile festive ale lui 1980 se recomandă şase game de culori : roşu, al­bastru, galben, culorile naturale, violet şi verde. In combinaţii, se vor folosi culoarea cea mai în­chisă alături de culoarea cea mai deschisă plus o culoare vie, de preferinţă albul, negrul şi roşul. Ca linie se preconizează orientarea spre forme clasice : umeri mai ampli, prin Înălţare şi lărgire, talie bine marcată, iar fustele mult strimte şi în gene- I Ne-am rat cu tăieturi pe margine sau în spate. Se folosesc mult brode­riile şi ornamentele de paiete care îmbracă umerii, bustul şi minecile. Rochiile sunt gofrate sau de lărgimi moderate. Ca ţe­sături se folosesc stofele moi, tip lină, lucrate in combinaţii cu crepuri moi şi materiale strălu­citoare, cum ar fi de pildă, şa­tenul. Pentru costumele de seară bărbăteşti se folosesc umerii lăr­giţi şi înălţaţi, haine nu foarte cambrate, închise cu un singur­­ nasture, iar pantalonii în linie­­ dreaptă şi nu mai largă de­­ 25 cm. Pentru amatorii de sport Pentru amatorii ele sport... in faţa micului ecran, au fost pre­gătite tradiţionalele retrospec­tive, sinteze ale celor mai im­portante evenimente ale anului. Miine, pe parcursul a 65 de mi­nute, veţi putea urmări două fi­nale ale cupelor europene la vo­lei masculin, in care au jucat echipele noastre Dinamo şi Steaua, ultimele minute cit şi prelungirile din memorabila fi­nală a „Cupei României“ la handbal masculin, secvenţe din meciurile de rugbi Anglia — Scoţia şi Ţara Galilor — Irlanda, din „Turneul celor cinci naţiuni“, şi cursele de 209 şi 400 metri plat, în care atleta Marita Kock stabileşte două noi recorduri mondiale. Miercuri, 2 ianuarie, din nou 60 de minute de sport : finalele campionatului balcanic de volei masculin (este vorba de meciul România — Bulgaria) ; prima ediţie a „Cupei mondiale“ la călărie ; aspecte­­de la campio­natele europene de lupte greco­­romane şi libere, dominate de sportivi români • selecţiuni din primele competiţii de gimnastică ale anului şi meciul de box Ma­rian Bene? — Max Cohen, în­cheiat cu un K.O. puţin obişnuit. Pe patine Doriţi să vă relaxaţi intr-un mod plăcut după noaptea de Anul Nou ? Vă recomandăm, în acest scop, să nu ocoliţi patinoa­rul artificial Floreasca. Aici, peste 350 de perechi de patine, de cele mai diferite măsuri, vă stau la dispoziţie precum şi un atelier de montat şi ascuţit pa­tine. Cei „însetaţi“ vor putea consuma din belşug... ceai cald şi pepsi rece. Iată acum şi orele în care puteţi patina : 1 ia­nuarie : 15—17 ; 18—20,30 ; 2 ia­­nurie 10,30—12,30 ; 15—17 ; 18,30— 20,30. Telefon 331212. Nu uitaţi florile Dacă faceţi revelionul la prie­teni, nu uitaţi, de flori. Iată şi florile preferate de bucureşteni : garoafa, trezia, crizantema, gla­­diola, trandafirul. De revelion, floarea tradiţională, liliacul alb. Astăzi, între orele 7 şi 20 vor funcţiona toate florăriile între­prinderii horticole" „1 Mai“. In - Cind eram tînăr, la Re­velion, puneam şi eu un coif ca al tău. Acum, mi s-ar pă­rea cu totul neserios... ziua de 1 ianuarie 1980, între orele 10 şi 14 vor fi deschise unităţile din piaţa Naţiunilor Fi­nite 3­5, şoseaua Ştefan cel Mare nr. 17, Drumul Taberei 91, piaţa Palatului 26, calea Şerban Vodă 234, piaţa Romană nr. 9, şoseaua Mihai Bravu nr. 168, piaţa Mihail Kogălniceanu nr. 1, calea Griviţei nr. 134, bd. Gh­encea, şoseaua Pantelimon nr. 254, bd. 1 Mai nr. 42—54, str. Berzei nr. 108, calea Griviţei nr. 206, şoseaua Colentina 59, bd. Ion Şulea­­ bloc G 6 bis, bd. Repu­blicii nr. 72, bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 39, şoseaua Alexandriei bloc PC 10, bd. La­cul Tei nr. 109, şoseaua Giurgiu­lui bloc 4 A+B. In ziua de 2 ianuarie 1980, în­tre orele 10 şi 14 vor funcţiona magazinele cu flori din Drumul Taberei bloc C 8, bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej 39, bd. Dimitrie Cantemir bloc 9, şoseaua Pan­telimon nr. 3, şoseaua Giurgiu­lui 103—105, piaţa Unirii (super­­magazinul), bd. Bucureştii Noi nr. 20, pasajul Nicolae Bălcescu, şoseaua Pantelimon nr. 253, şo­seaua Mihai Bravu nr. 288, şo­seaua Ştefan cel Mare nr. 1, piaţa Cosmonauţilor 5 A, calea Raho­­vei 263, str. Baba Novac nr. 11, piaţa Buzeşti 365. Jocuri distractive şi discoteci IAPIT s-a îngrijit de agre­mentul bucureştenilor şi celor care pleacă la munte. Pentru Revelionul tineretului, s-a ame­najat o sală de jocuri meca­nice, cu 14 utilaje şi un mini­­bowling. In parcul Tineretului au fost montate utilaje complete pentru toate vîrstele, de la mini­­carusele destinate celor mici, pină la cea mai nouă instalaţie de agrement, „Calipso“, achizi­ţionată recent, şi destinată celor mai in vîrstă. Sala de jocuri me­canice a fost şi ea completată, în piaţa Titan a fost instalat un parc de distracţii cu utilaje pen­tru copii. In zona montană : discoteci în Poiana Braşov, la „Teleferic“, „Sport“ şi „Violeta“. La Si­naia, Babyclub cu televiziune în culori (filme de desene animate). Discoteca se află­ la hotelul „Si­naia“. Şi la Predeal funcţionează două discoteci, la „Cioplea“ şi „Orizont“. La Semenic a început să funcţioneze sala de jocuri mecanice, discoteca, centrul de închiriat materiale sportive. Breviar telefonic pentru trei zile 141130 şi 14 97 10 sunt două numere de telefon la care vă dorim să nu apelaţi în noaptea de Anul Nou. Dacă totuşi vi se defectează coşul de la sobă (sau soba), dacă sunteţi decişi să vă mutaţi chiar în prima zi a anu­lui, puteţi apela la întreprin­derea de prestări servicii. 027 — A.C.R. La aceste nu­mere de telefon, membrii A.C.R. din Capitală pot solicita inter­venţii pentru depanări. Pentru provincie, telefoanele 12 34 5 (cu excepţia Clujului — 31 82 4, Con­stanţa — 31 83 6. Tirgovişte — 15 55 6, Galaţi — 13 25 5,­­Tîrgu Jiu — 14 56 3. Miercurea Ciuc 11 66 4. Iaşi 30 17 7, Baia Mare — 14 10 2, Tirgu Mureş — 15 41 7, Zalău — 13 83 9, Vaslui 13 20 9­. Program 10—20. 1358 65 şi 13 58 84 — Centrul de informare al cooperaţiei din str. Gabroveni 57, între orele 8 şi 16 : 18 73 29 şi 16 49 85 — Dis­peceratul cooperativei ,,Instala­torul“ din str. Radu Vodă 1 pentru intervenţiile la domiciliu, între orele 7 şi 23 : 41 33 85 şi 41 27 34 — Dispeceratul coopera­tivei „Metalo-casnica“ din str. Cuza Vodă 152, zilnic între orele 8 şi 20. In zilele de 31 decembrie a.c., şi 2 ianuarie 1980 unităţile cau­ informat pentru dumneavoastră Metroul — prima cursă Vineri, 16 noiembrie, ora 5 dimineaţa, mecanicii Gheorghe Mandu şi Gheorghe Gheorghe au dat semnalul inaugural in­­tr-o cursă inedită. Odată cu ea, pentru noi bucureştenii, me­troul intra in realitatea cotidi­ană, ca un atribut binevenit al civilizaţiei. Parcurgând tu­nelul primului tronson, în lun­gime de 8,1 km. constaţi cu sa­tisfacţie că Uzinele Semănă­toarea şi Timpuri Noi se află doar la 8 minute distanţă şi că poţi parcurge confortabil în minimum de timp orice porţi­une situată de-a lungul aces­tui traseu. Proaspăt călător in­tr-un asemenea mijloc de transport silenţios te bucuri in primul rînd că datorită lui, timpul tău preţios este substanţial economisit. Apre­­ciindu-i performanţa, ai totoda­tă prilejul să admiri staţiile, care arată ca nişte veritabile gări, în care ingeniozitatea teh­nică, priceperea şi fantezia constructorilor se completează într-o operă de deosebită va­loare inginerească şi arhitec­turală. In sfîrşit, un motiv deo­sebit de mîndrie­ este că marca noii realizări este in întregime românească, soluţiile con­structive, execuţia tehnică, confecţionarea vagoanelor fiind toate fructul cooperării munci­torilor, tehnicienilor şi ingine­rilor multor întreprinderi din tară. Prin punctele de acces ale celor şase staţii pot trece in­tr-o oră 1 000 de călători, tre­nurile succedîndu-se la un in­terval de 4—5 minute in orele de vîrf iar în restul timpului, la 7—8 minute , un sistem cen­tral de supraveghere complexă asigură siguranţa şi controlul circulaţiei, în calda şi entuziasta atmos­feră a miilor de bucureşteni prezenţi, miercuri, 19 decem­brie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a inaugurat oficial primul tronson al metroului bucureştean, premieră de prestigiu a ştiinţei şi tehnicii româneşti, expresie a grijii deosebite pe care secretarul general al partidului o poartă îmbunătăţirii continue a con­diţiilor de muncă şi de viaţă ale locuitorilor Capitalei, ai în­tregii ţări. Ioana Pătraşcu Debutul oţelului de Călăraşi Peste 3 milioane tone de­ oţel. La această capacitate de pro­ducţie urmează să se ridice, într-o primă etapă, noul com­binat siderurgic de la Călăraşi. Şi pentru ca această sarcină a viitorului cincinal, trasată constructorilor şi siderurgişti­­lor călărăşeni de către Con­gresul al XII-lea al P.C.R., să prindă viaţă, ei au făcut ca debutul oţelului în Bărăgan să se producă chiar in preziua deschiderii lucrărilor înaltului forum al comuniştilor. Aşa cum s-au angajat în faţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul inaugu­rării oficiale a lucrărilor la 16 septembrie 1976, constructorii şi oţelarii au conectat la fluxul de foc continuu al metalurgiei româneşti Combinatul siderur­gic Călăraşi, important obiec­tiv al actualului cincinal. Du­minică 18 noiembrie, la orele 3,35, cu mult înaintea ivirii zo­rilor, alţi zori — cei ai meta­lului incandescent — au vestit la Călăraşi, sosirea pe lume a prinului născut din familia oţelului ialomiţean. La prima oţelărie a marelui combinat de la malul Dunării — cea elec­trică —, la cuptorul nr. 1, cu o capacitate de 100 tone, a fost elaborată şarja inaugurală. Mi­siunea a revenit echipei prim topitorului Vasile Ulmeanu, re­prezentant al celei mai tinere generaţii de siderurgişti călă­­căşeni. Prin munca lor fără preget, prin înalta lor profesionalitate, constructorii şi mentorii side­­rurgişti de la Călăraşi, demni continuatori ai şcolilor de la Reşiţa, Hunedoara, Galaţi şi Târgovişte, au trăit momente de emoţie, de profundă recu­noştinţă pentru Partidul Co­munist Român, care a făcut din mănosul Bărăgan ialomi­­ţean şi o vatră de oţel. Gh. Teodor Ce panoramă i se înfăţişează privitorului de la înălţimea de 99,7 m a coloanei 209 piroliză de la Combinatul petrochimic Midia-Năvodari , în primul rind, combinatul însuşi, fiindcă, intr-adevăr, este nevoie de o perspectivă înaltă pentru a cu­prinde cu ochii întreg „arealul“ de coloane, conducte argintii şi instalaţii aşternute pe 2 300 hectare teren, cit vor cuprinde, in final, cele 27 obiective petro­chimice. Deocamdată, drumu­rile 5, 6, 1 şi 10 înconjoară in patrulaterul lor, mai mult gropi de fundaţii şi excava­toare cu gigantice cupe şi mai puţin obiective la „cheie“. To­tuşi, constructorii, in pofida te­renului mocirlos, o parte chiar scos din mare, şi a altor greu­tăţi, mari sau mărunte, s-au străduit să predea în devans citeva mari capacităţi din m­a­­relele şi complexul flux teh­nologic în care se vor înnobila hidrocarburile la Midia. .Dar se mai iveşte o între­bare : „De ce un astfel de com­binat, aşternut cu atîta perfec­ţiune pe sol, a trebuit să fie amplasat chiar in aceste mlaştini ?“ Pentru simplul şi temeinicul motiv, de a­ cruţa terenul bun pentru agricultură, valorificind pentru industrie terenul cu mlaştini. Nu se poate spune despre construc­torii noştri că lucrind la acest combinat trăiesc emoţiile în­ceputului. Mulţi dintre ei au construit Borzeştii, Brazii, Pi­teştii, ca să enumerăm doar trei din coloşii industriali de acest gen din ţară, au con­struit şi in străinătate astfel de obiective petrochimice de Înaltă tehnicitate, dar con­strucţia de la Capul Midia este de prestigiu, se impune prin soluţiile tehnice complexe de un înalt grad de dificultate. Odată cu marile coloane ce urcă spre cer, alături, pe ţărm, alţi constructori întind către largul mării digurile unui port, maritim, petrolier şi de mărfuri generale. In vecinăta­tea perimetrului industrial, lingă drumurile 14 şi 26, pomi­­cultorii dobrogeni în acest ano­timp sădesc­ o nouă livadă cu piersici. Toate acestea se văd in ime­diata vecinătate, de la înăl­ţimea coloanei 209 piroliză a marelui combinat. In zare, tot ce se vede este Dobrogea de aur. Ion Marcovîcî Coloanele argintii de la Midia Pagina a 5-a — 37 decembrie 7979 perativei „Radioprogres“ vor funcţiona între orele 9 şi 13 iar în ziua de 1 ianuarie 1980 între orele 14—20. Vor fi deschise uni­tăţile : 19 28 89 şi 18 09 85 — uni­tatea din bd. Gh. Duca 15 ; 65 37 85 — Unitatea din bd.­­ Ştefan cel Mare nr. 15 ; 35 3010 — Unitatea din str. Avrig 63, pentru sectorul 2 ; 15 75 23 şi 14 24 95 — Unitatea din str. 30 Decembrie 16, pentru sectorul 3 ; 83 00 75 şi 83 69 75 — Unitatea din şoseaua Olteniţei 51, pentru sec­torul 4 ; 15 04 47 şi 14 24 90 — Unitatea din calea Plevnei 11, pentru sectorul 5 ; 46 52 25 şi 46 13 97 — Unitatea din bd. Alexandru Moghioroş 21, pentru sectorul 6. 052 informaţii C.F.R. 030, 031, 032, 021, 071, 091 — telefoane. In zilele de 31 decem­brie şi 1 şi 2 ianuarie, în Bucu­reşti funcţionează doar cabina telefonică Victoria, cu program permanent. Unităţile de repara­ţii de magnetofoane, caseto­­foane şi aparate de radio , în ziua de 1 ianuarie 1980, între orele 14 şi 20 vor fi deschise unităţile : str. Smîrdan 30, Avrig 63, şoseaua Colentina, bloc ABC, iar în ziua de 2 ianuarie 1980, cele din calea Plevnei 13 şi şo­seaua Titulescu, bloc 14. 13 36 42 — Agenţia de voiaj auto din calea Victoriei nr. 2. Petre Mihai Bâcanu Ion Bocioacă Caricaturi de Matty

Next