România Liberă, decembrie 1979 (Anul 37, nr. 10916-10941)

1979-12-08 / nr. 10922

CONSTITUIREA ORGANIZAŢIILOR FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE, EVENIMENT DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITA IN VIAŢA POLITICA A TARII O etapă nouă în adîncirea continuă a democraţiei noastre _____socialiste______ Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu într-o atmosferă de puternică angajare, de profund avânt patriotic, în întreprinderi, instituţii d­in cartierele oraşelor, la sate, continuă să se desfăşoare primirile de membri individuali şi constituirea de organizaţii proprii ale Frontului Unităţii Socialiste. Cu aceste prilejuri, participanţii la adunări au adresat C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, numeroase telegrame prin care îşi manifestă totala adeziune la măsurile de adîncire a cadrului democratic de participare a tuturor cetăţenilor la viaţa social-politică a ţării. Semnatarii telegramelor se angajează totodată să acţioneze ferm pentru înfăp­tuirea obiectivelor stabilite de cel de-al XII-lea Congres al P.C.R. „In atmosfera de profund en­tuziasm şi angajare deplină a întregului nostru popor, determi­nată de istoricele hotărîri adop­tate de cel de-al XII-lea Congres al partidului, ne exprimăm ade­ziunea deplină la propunerile dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, privind creşterea ro­lului Frontului Unităţii Socia­liste în viaţa social-politică a ţării şi îmbunătăţirea organizării sale care marchează o etapă nouă, calitativ superioară in în­treaga activitate a acestei orga­nizaţii,d­in adîncirea continuă a democraţiei noastre socialiste, se arată în telegramă semnată de Comitetul organizaţiei proprii a F.U.S., atelierul Prelucrări me­canice, COMBINATUL PENTRU LIANŢI, CÎMPULUNG, jude­ţul Argeş. Asemenea tutu­ror cetăţenilor patriei care au trecut la înfăptuirea preve­derilor documentelor adoptate de marele forum al comuniştilor şi noi , colectivul de oameni ai muncii din cadrul atelierului Prelucrări mecanice al Combi­natului pentru lianţi din Cîmpu­­lung, judeţul Argeş ne găsim antrenaţi in mod plenar în rea­lizarea şi depăşirea sarcinilor planului de producţie pe acest an. Cu inimile pline de bucurie şi totală satisfacţie, ne-am con­stituit, pe baza cererilor indivi­duale, in organizaţia proprie a Frontului Unităţii Socialiste. Vă mulţumim din toată inima pen­tru că avem acum posibilitatea practică, nemijlocită, de a lua parte la viaţa politică a ţării, la dezbaterea problemelor econo­­mico-sociale care privesc colec­tivul în care muncim şi trăim şi ne angajm cu acest prilej ca pînă la sfîrşitul anului 1979 să depă­şim planul valoric la piese de schimb cu 95 000 lei“. Intr-o altă telegramă se subli­niază : „Cadrele didactice, per­sonalul muncitor al LICEULUI DE MATEMATICA-FIZICA „GEORGE BACOVIA“ din mu­nicipiul Bacău, constituiţi în organizaţia proprie a Frontu­lui Unităţii Socialiste, ne ex­primăm recunoştinţa stima şi preţuirea noastră faţă de Par­tidul Comunist Român, faţă , de dumneavoastră personal, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru noua posibili­tate creată tuturor oamenilor muncii de a participa nemijlocit la viaţa politică a ţării, pentru modul strălucit in care conduceţi destinele harnicului şi vrednicu­lui nostru popor. Mobilizaţi de măreţele perspective deschise poporului nostru de documentele Congresului al XII-lea, ne anga­jăm solemn să, muncim cu avînt sporit pentru îndeplinirea exem­plară a sarcinilor ce ne revin în domeniul învăţămîntului“. Intr-o altă telegramă se arată: „Oamenii muncii, români şi ma­ghiari din cadrul ÎNTREPRIN­DERII JUDEŢENE DE CON­STRUCŢII MONTAJ SFÎNTU GHEORGHE, judeţul Covas­­na, alături de întregul nostru popor, într-o atmosferă de pu­ternică emulaţie ne exprimăm totala aprobare faţă de propune­rile dumneavoastră cu privire la constituirea organizaţiilor (Continuare în pag. a 2-a) Activitatea desfăşurată de consiliile Frontului Unităţii So­cialiste din judeţul Neamţ ne-a fost prezentată, cu prilejul unei recente convorbiri, de tovarăşul Gheorghe Grigore, secretar al Comitetului judeţean Neamţ al P.C.R., secretarul Consiliului­­judeţean al Frontului Unităţii Socialiste. „ Consiliul judeţean Neamţ al Frontului Unităţii Socialiste a iniţiat, in ultima vrem­le, miciie acţiuni care s-au bucurat de participarea largă a maselor. Pe care dintre ele o consideraţi cea mai valoroasă ? — Datorită aşezării­­ geogra­fice şi configuraţiei terenului, judeţul nostru dispune de con­diţii optime pentru creşterea animalelor. Dealtminteri, este o îndeletnicire cu vechi tradiţii pe aceste meleaguri. Aşa se şi explică succesul pe care l-au avut acţiunile întreprinse în vederea sporirii producţiei de furaje prin ameliorarea supra­feţei mari de pajişti naturale de care dispune judeţul. — A cui a fost ideea ? — Acţiunea a fost iniţiată de Comitetul judeţean de partid pornindu-se de la necesitatea asigurării bazei materiale pen­tru înfăptuirea Programului ju­deţean de dezvoltare a zooteh­niei şi creşterea producţiei ani­maliere. — Cum a demarat această acţiune ? — începutul este legat de numele a două din comunele judeţului : Borleşti şi Răuceşti, comune cu­ mari suprafeţe de pămînt neproductiv ; de pe unele din ele nici caprele nu aveau cu ,ce se hrăni­­­au , fost întreprinse, cu fondul acordat de stat, ample lucrări de ame­liorare a terenului. Prin defri­şări de arboreţi­­nefolositori, prin drenaje şi nivelări, prin operaţii de fertilizare şi de co­rectare a acidităţii solului, pes­te 200 de ha. ,de asemenea te­renuri au fost redate agricul­turii, îndeosebi producţiei de furaje. Inclusă pe ordinea de zi a se­siunilor consiliilor populare, a plenarelor consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste, a­­ceastă experienţă a constituit obiectul unor largi dezbateri în adunările cetăţeneşti organizate pe circumscripţii electorale, pe sate şi comune. — Şi rezultatele ? — Au fost cit se poate de bu­ne. Aş aminti numai cîteva dintre ele. In perioada care a urmat, în cuprinsul judeţului suprafaţa arabilă a crescut cu peste 1 500 de hectare, pe o su­ Const. Azoiţii (Continuare în pag. a 2-a) Din experienţa consiliilor Frontului Unităţii Socialiste Un grup de muncitori, de la întreprinderea „Electromagnetica“ in momentul semnării cererilor de primire in organizaţia F.U.S. In imagine un grup de cetăţeni ai blocului de garsoniere din strada Măgurei nr. 1-5, sectorul 6 care s-au întrunit pentru a se înscrie şi a-şi constitui organele proprii ale F.U.S. Foto : NICU VASILE Direcţii de manifestare ale noii spiritualităţi în zilele de puternică anga­jare a întregului nostru popor pentru îndeplinirea sarcinilor celui de al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român ni se pune mai limpede in eviden­tă felul in care liniile principa­le directoare ale dezvoltării vieţii spirituale a Sibiului con­temporan, decurg nemijlocit din prevederile Pro­gramului­­ par­tidului şi au fost hotăritor impulsionate de atitudinea pli­nă de înţeleap­tă solicitudine a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Reluarea vieţii uni­versitare sibiene, în urmă cu ze­ce ani, la puţin timp după noua organizare teritorial-adminis­­trativă, apariţia seriei noi a re­vistei „Transilvania“ în mai 1972, consolidarea instituţiilor muzeale şi de cercetare, cons­tituirea, in noiembrie 1978, a Asociaţiei scriitorilor din Sibiu reprezintă jaloanele cele mai importante ale unui drum me­reu ascendent, pe parcursul că­ruia pot fi marcate şi alte nu­meroase puncte de referinţă. Astfel, revista sibiană a fă­cut să vadă lumina tiparului cîteva apariţii, remarcate de­ publicul cititor­­şi presa de spe­cialitate ca reuşite de o parti­culară concepţie şi viziune. Nu­merele monografice dedicate îm­plinirii a două milenii de la a­­testarea documentară a oraşu­lui Alba Iulia, a 375 de ani de la prima unire politică a Tran­­silvaniei cu Ţara Românească, sub Mihai Viteazul, şi aniver­sării a patru­ secole şi ju­mătate de tipar sibian, cele două numere monografice de­dicate literaturii germane din patria noastră, ori cele închina­te prezentării şi celebrării ace­lui elocvent eşantion de viaţă românească autentică şi veche care este Săliştea Sibiului, au rămas cele mai cunoscute apa­riţii de acest fel. S-a încer­cat, cu aceste ocazii, o recon­siderare a unor tradiţionale pre­cepte de pro­gram revuistic, mobilizarea co­laboratorilor şi redactorilor re­vistei în vederea unui efort in cel mai inalt grad inspirator de iniţiative şi direcţii de creaţie, ieşirea din limitele rutinei. A­­ceastă orientare se sprijină pe o intenţie de program care pu­ne fenomenul literar, cu aspec­tele lui componente, într-un contact mai viu şi mai direct cu domenii învecinate sau mai îndepărtate. în paginile revis­tei, literatura este flancată de preocupări de continuitate în domeniul ştiinţelor sociale, în­deosebi politologia, economia politică, filozofia, preocupările de istorie, prin aportul colabo­ratorilor sibieni şi din alte părţi ale ţării, ocupă un loc şi o func­ţie însemnată, avind darul, îm­preună cu celelalte preocupări extra-literare, să confere crea­ţiei beletristice, demersurilor teoretice şi critice, o deschidere (Continuare in pag. a 2-a) FILE DE CARNET de Mircea Tomuş • Un angajament onorat : trei luni cîşti­­gate de constructori • Lungimea tunelului Cozia — 732 ml • Mi­nerii de pe valea Ol­tului în faţa unor noi premiere Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXXVII Nr. 10922 Simbătă 8 decembrie 1979 6 pagini 30 bani Pe Valea Oltului a fost străpuns primul tunel pe noua cale ferată Defileul Oltului. Valea răsună de vuietul apelor şi al timpului numit aici istorie. Muntele se deschide spre adincuri, pregătin­­du-se să intre in legendă. Sunt de imaginat, între Călimăneşti şi­ Tur­nu, baraje şi lacuri, şosele şi căi ferate. Cozia. Cea mai joasă trecere printre munţi. Evenimen­tul zilei : străpungerea tunelului feroviar — 732 m.l. Sunt de străbătut 12 km, in stînca dură pentru construcţia noii linii ferate şi, după cum ne spunea un veteran al şantie­relor, ing. Gheorghe Constanti­­nescu, coordonator de zonă din partea Centralei de construcţii căi ferate, tunelele se situează pe „drumul critic“ spre reali­zarea acestor obiective. Ascensi­unea oamenilor şi utilajelor grele ţine de eroic. N-au existat nici poteci în acest loc unde a fost creat tunelul. In celălalt versant se vede din cantona­mentul costructorilor feroviari traseul viitoarei șosele nationale. Locul pe unde au trecut legiu­nile romane va coborî în abisul undelor lacului Turnu. Tunelul. Autorul proiectului este un colectiv al Institutului de proiectări căi ferate , şef de proiect ing. Ion Zamfir. Con­structorii : şantierul 82 , tunele Valea Oltului din cadrul staţiei de utilaj greu şi transport Bra­şov. In momentul din care notăm aceste rînduri, cei doi şefi de bri­gadă care au efectuat străpun­gerea, Ilie Velea şi Mihai Neagu, împreună cu ortacii lor şi cu ar­tificierul Aurel Capotă, sunt gata să urmeze frontul de lucru pen­tru ultima „puşcătură“. Mai 1978- decembrie 1979. In acest interval au fost străbătuţi prin muntele ascuns sute de metri , un inter­val record şi trei luni cîştigate de constructori. Un succes dato­rat şi metodei moderne practi­cate, exacavarea cu secţiune­­o­ Cornelia Preda (Continuare in pag. a 5-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Konstantin Katuşev, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe tovarăşul Konstantin Katuşev, vicepreşe­dinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintele părţii sovietice în Comisia intergu­­vernamentală româno-sovietică de colaborare economică şi teh­­nico-ştiinţifică, care a partici­pat la intîlnirea de lucru de la Bucureşti a preşedinţilor celor două părţi din Comisie. Oaspe­tele a fost însoţit de I. P. Ria­­bov, prim-vicepreşedinte al Co­ al U.R.S.S. E­mitetului de Stat al Planificării. La primire a luat parte tova­răşul Cornel Burtică, viceprim ministru al guvernului, preşe­dintele părţii române în Comisie. A fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. In cursul întrevederii a fost exprimată satisfacţia faţă de dezvoltarea colaborării econo­mice şi tehnico-ştiinţifice dintre România şi Uniunea Sovietică, precum şi faţă de creşterea schimburilor comerciale romă­­no-sovietice. Totodată, de am­bele părţi s-a considerat că există posibilităţi şi condiţii fa­vorabile pentru intensificarea raporturilor de colaborare eco­nomică, pentru extinderea unor forme superioare de cooperare şi a legăturilor directe între uni­tăţi de producţie din România şi Uniunea Sovietică, în interesul statelor şi popoarelor n­oastre vecine şi prietene, al cauzei ge­nerale a socialismului şi comu­nismului, a păcii în Europa şi în întreaga lume, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovără­şească. Conducătorul delegaţiei Partidului Istiqlal din Maroc Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Unităţii Socialiste, a primit,­­vineri după­­amiază pe M’Hamed Doui­i, membru al Comitetului Executiv al Partidului Istiqial din Maroc, ministrul aprovizionării şi pro­movării naţionale, care, în frun­tea unei delegaţii a partidului, a făcut o vizită in ţara noastră, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La primire a participat Mircea Maliţa, membru al Biroului Exe­cutiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. A fost de faţă Boubker Boumahdi, ambasadorul Maro­cului la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, din partea regelui Marocului, Hassan al II-lea, un salut prietenesc. Tot­odată, el a adresat un cald salut din partea secretarului general al Partidului Istiqlal, M’Hamed Boucetta. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis suveranu­lui marocan, precum şi secreta­rului general al Partidului Isti­qlal salutul său prietenesc şi cele mai bune urări. In cadrul întrevederii, au fost evocate raporturile de prietenie şi colaborare care s-au stator­nicit şi se dezvoltă între Româ­nia şi Maroc, între organizaţiile politice din cele două ţări, ex­­primîndu-se, în acelaşi timp, dorinţa comună de a acţiona în continuare pentru extinderea acestor relaţii, in folosul ambe­lor state şi popoare, al cauzei păcii, cooperării şi înţelegerii între naţiuni. S-au abordat, de asemenea, unele aspecte ale situaţiei inter­naţionale, subliniindu-se necesi­tatea soluţionării stărilor de în­cordare şi conflict pe cale paş­nică, prin­ tratative directe între părţile interesate, a intensificării eforturilor în direcţia asigurării păcii, creării unui climat de în­credere şi colaborare intre state. Întrevederea s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă cordială. MESAJUL adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU cadrelor didactice şi studenţilor Institutului de medicină şi farmacie din Iaşi Dragi tovarăşi, Aniversarea a 100 de ani de la înfiinţarea Institutului de medicină şi farmacie din Iaşi imi oferă plăcutul prilej de a vă adresa dum­neavoastră, cadre didactice şi studenţi ai aces­tei prestigioase instituţii de învăţămînt, un salut cordial şi cele mai calde felicitări. Totodată, do­resc să vă felicit pentru înalta distincţie ce a fost conferită institutului dumneavoastră — „Me­ritul ştiinţific“ clasa I, cu prilejul acestei ani­versări. In îndelungata sa activitate, Institutul de me­dicină şi farmacie din Iaşi a adus o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea învăţâmintului din România, la progresul ştiinţelor medicale din ţara noastră, la pregătirea şi educarea a nu­meroase generaţii de medici în spiritul dragos­tei de patrie, al idealurilor şi concepţiilor uma­niste înaintate. Aici au învăţat, s-au format şi au activat personalităţi de prestigiu ale medi­cinii româneşti, care au adus o contribuţie de prim-ordin la îmbogăţirea tezaurului ştiinţei şi culturii naţionale, în anii construcţiei socialiste. Institutul de medicină şi farmacie din Iaşi, dezvoltând şi am­­plificînd frumoasele sale tradiţii, a format şi educat un mare număr de cadre medicale, care îşi îndeplinesc cu cinste sarcinile încredinţate, participă activ şi aduc o contribuţie însemnată la înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare economico-socială a României, de edificare a noii orînduiri în patria noastră. Bilanţul bogat pe care-l faceţi cu prilejul a­­cestei aniversări trebuie să constituie pentru în­tregul colectiv de cadre didactice şi studenţi ai institutului un puternic imbold de a­ ridica la un nivel şi mai înalt activitatea dumneavoastră, de a lega tot mai strins învăţămîntul cu prac­tica, cu cerinţele concrete ale societăţii noastre în plin progres, de a împleti întregul proces instructiv cu o temeinică activitate educativă de formare sănătoasă a tineretului pentru muncă, pentru viaţă. Prin structura sa perfecţionată, adaptată cerinţelor concrete izvorite din procesul realiză­rii măreţelor obiective înscrise­­ în Programul partidului, sistemul nostru nou de învăţămint vă oferă un cadru deosebit de prielnic pentru afir­marea deplină a capacităţilor de creaţie, pen­tru punerea plenară in valoare a pregătirii, ta­lentului şi pasiunii pentru muncă, ştiinţă şi cul­tură. Sunt încredinţat că profesorii, toate cadrele di­dactice ale institutului vor munci cu dăruire şi abnegaţie pentru înfăptuirea exemplară a sar­cinilor stabilite de partid în domeniul învăţă­mîntului şi al întăririi sănătăţii populaţiei, pen­tru ridicarea conţinutului instructiv-educativ şi a nivelului de predare a cunoştinţelor, răs­­punzind astfel cu cinste marilor exigenţe pe care partidul şi societatea noastră le pun în faţa slujitorilor şcolii. Vouă, dragi studenţi, vă adresez îndemnul de a munci şi a învăţa cu sirguinţă, de a vă în­suşi cu pasiune cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi culturii, ale cunoaşterii umane, pregătindu-vă temeinic pentru a deveni constructori de nă­dejde ai socialismului şi comunismului, cetăţeni demni şi conştienţi ai patriei noastre socialiste. La aniversarea institutului dumneavoastră vă adresez tuturor, cadre didactice şi studenţi, che­marea de a munci cu hotărîre pentru a aduce o contribuţie tot mai însemnată la înfăptuirea istoricelor hotărîri ale Congresului al XII-lea al partidului. Vă urez tuturor noi şi mari succese în muncă şi la învăţătură, multă sănătate şi fe­ricire ! NICOLAE CEAUŞESCU Strălucit succes al gimnasticii feminine româneşti ECHIPA URH mm. CAMPIOAT A LUMII Declaraţii, aprecieri, comentarii (în pagina a 5-a) Corespondenţă de la Campionatele mondiale de gimnastică Şcoala feminină românească de gimnastică a impus din nou respect şi admiraţie internaţio­nală. Istoria de aur a fetelor noastre, începută la Skien in 1975, continuată glorios la Olim­piada de la Montreal 1976 şi „eu­ropenele“ de la Praga 1977 şi Copenhaga 1979, a înregistrat aici, la Fort Worth, un adevărat triumf. Este triumful muncii în­­dirjite din centrele aflate in în­treaga ţară care a dus la desco­perirea si afirmarea altor talen­te pe lingă cel al Nadiei Coma­neci. Aşa cum s-au dovedit Emi­lia Eberle (din Arad), Metita Ruhn (din Sibiu), Rodica Dunca (din Baia Mare), Dumitriţa Turner (din Oneşti) şi Marilena Vlădărău (din Bucureşti). Aceste şase fete de aur şi antrenorii lor Bela şi Marta Karoly au cules acum roadele multor ani de stă­ruinţă, perfecţiune tehnică, pa­siune, gîndire creatoare în ela­borarea exerciţiilor, a elemente­lor de mare risc şi dificultate care au condus în final spre cu­cerirea primului titlu mondial pe echipe al gimnasticii româ­neşti. Cuvintele mele sunt­ neputin­cioase în încercarea lor de a des­crie momentele de mare emoţie şi mîndrie patriotică pe care le-am trăit la „Center Arena“ atunci cind 10 000 de spectatori au ascultat cu respect Imnul României, privind admirativ drapelul roşu, galben şi albastru ridicîndu-se înspre cupola sălii. Ne-au trebuit cîteva minute bune ca să ne revenim. Apoi micul grup român (antrenorii, arbitri, ziarişti) ne-am îmbrăţi­şat , cu ochii în lacrimi şi le-am acoperit cu sărutări pe admira­bilele noastre fete la coborîrea de pe podium. Cind Nadia s-a înapoiat din spitalul de la Fort Worth, spu­­nîndu-ne că nu poate stringe de­getul mare de la mina stingă (cauza : infecţie, efectul : infla­­maţie) ne şi­ vedeam echipa, undeva, pe locul 5 sau 6 în clasa­mentul final. Nu bănuiam, recu­nosc, ce forţă morală are această echipă de „fluturaşi“. Starea de indisponibilitate a Nadiei, capa­bilă să facă nu­mai exerciţiul de la bîrnă (şi încă cum — 9,95 !) după care mina stingă i s-a umflat şi mai mult, in loc să le „topească“ pe coechipierele ei le-a făcut şi mai dîrze, mai hotă­­rîte să lupte în cinci contra ce­lorlalte echipe de şase gimnaste (conform regulamentului, , cea mai slabă notă din cele şase nu se ia in consideraţie făcindu-se suma primelor cinci). Mai erau două aparate şi echipa noastră avea un avantaj de citeva zecimi faţă de formaţia sovietică cu efectivul complet. La penultimul aparat s-a decis în mare măsură victoria României : 49,100 puncte la sol față de cele 47,200 puncte la paralele ale echipei sovietice care a înregistrat trei ratări­­la acest aparat ! Nervii fetelor noastre au fost mai tari. Publi­cul era de partea lor. Echipa americană ieșise din cursă după patru ratări la bârnă. Se scanda: Cristian Țopescu (Continuare în pagina a 5-a) Echipa României, pe cel mai înalt podium al Campionatelor mondiale Telefoto: AGERPRES

Next