România Liberă, decembrie 1979 (Anul 37, nr. 10916-10941)
1979-12-08 / nr. 10922
CONSTITUIREA ORGANIZAŢIILOR FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE, EVENIMENT DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITA IN VIAŢA POLITICA A TARII O etapă nouă în adîncirea continuă a democraţiei noastre _____socialiste______ Telegrame adresate C. C. al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu într-o atmosferă de puternică angajare, de profund avânt patriotic, în întreprinderi, instituţii din cartierele oraşelor, la sate, continuă să se desfăşoare primirile de membri individuali şi constituirea de organizaţii proprii ale Frontului Unităţii Socialiste. Cu aceste prilejuri, participanţii la adunări au adresat C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, numeroase telegrame prin care îşi manifestă totala adeziune la măsurile de adîncire a cadrului democratic de participare a tuturor cetăţenilor la viaţa social-politică a ţării. Semnatarii telegramelor se angajează totodată să acţioneze ferm pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de cel de-al XII-lea Congres al P.C.R. „In atmosfera de profund entuziasm şi angajare deplină a întregului nostru popor, determinată de istoricele hotărîri adoptate de cel de-al XII-lea Congres al partidului, ne exprimăm adeziunea deplină la propunerile dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, privind creşterea rolului Frontului Unităţii Socialiste în viaţa social-politică a ţării şi îmbunătăţirea organizării sale care marchează o etapă nouă, calitativ superioară in întreaga activitate a acestei organizaţii,din adîncirea continuă a democraţiei noastre socialiste, se arată în telegramă semnată de Comitetul organizaţiei proprii a F.U.S., atelierul Prelucrări mecanice, COMBINATUL PENTRU LIANŢI, CÎMPULUNG, judeţul Argeş. Asemenea tuturor cetăţenilor patriei care au trecut la înfăptuirea prevederilor documentelor adoptate de marele forum al comuniştilor şi noi , colectivul de oameni ai muncii din cadrul atelierului Prelucrări mecanice al Combinatului pentru lianţi din Cîmpulung, judeţul Argeş ne găsim antrenaţi in mod plenar în realizarea şi depăşirea sarcinilor planului de producţie pe acest an. Cu inimile pline de bucurie şi totală satisfacţie, ne-am constituit, pe baza cererilor individuale, in organizaţia proprie a Frontului Unităţii Socialiste. Vă mulţumim din toată inima pentru că avem acum posibilitatea practică, nemijlocită, de a lua parte la viaţa politică a ţării, la dezbaterea problemelor economico-sociale care privesc colectivul în care muncim şi trăim şi ne angajm cu acest prilej ca pînă la sfîrşitul anului 1979 să depăşim planul valoric la piese de schimb cu 95 000 lei“. Intr-o altă telegramă se subliniază : „Cadrele didactice, personalul muncitor al LICEULUI DE MATEMATICA-FIZICA „GEORGE BACOVIA“ din municipiul Bacău, constituiţi în organizaţia proprie a Frontului Unităţii Socialiste, ne exprimăm recunoştinţa stima şi preţuirea noastră faţă de Partidul Comunist Român, faţă , de dumneavoastră personal, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru noua posibilitate creată tuturor oamenilor muncii de a participa nemijlocit la viaţa politică a ţării, pentru modul strălucit in care conduceţi destinele harnicului şi vrednicului nostru popor. Mobilizaţi de măreţele perspective deschise poporului nostru de documentele Congresului al XII-lea, ne angajăm solemn să, muncim cu avînt sporit pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne revin în domeniul învăţămîntului“. Intr-o altă telegramă se arată: „Oamenii muncii, români şi maghiari din cadrul ÎNTREPRINDERII JUDEŢENE DE CONSTRUCŢII MONTAJ SFÎNTU GHEORGHE, judeţul Covasna, alături de întregul nostru popor, într-o atmosferă de puternică emulaţie ne exprimăm totala aprobare faţă de propunerile dumneavoastră cu privire la constituirea organizaţiilor (Continuare în pag. a 2-a) Activitatea desfăşurată de consiliile Frontului Unităţii Socialiste din judeţul Neamţ ne-a fost prezentată, cu prilejul unei recente convorbiri, de tovarăşul Gheorghe Grigore, secretar al Comitetului judeţean Neamţ al P.C.R., secretarul Consiliuluijudeţean al Frontului Unităţii Socialiste. „ Consiliul judeţean Neamţ al Frontului Unităţii Socialiste a iniţiat, in ultima vremle, miciie acţiuni care s-au bucurat de participarea largă a maselor. Pe care dintre ele o consideraţi cea mai valoroasă ? — Datorită aşezării geografice şi configuraţiei terenului, judeţul nostru dispune de condiţii optime pentru creşterea animalelor. Dealtminteri, este o îndeletnicire cu vechi tradiţii pe aceste meleaguri. Aşa se şi explică succesul pe care l-au avut acţiunile întreprinse în vederea sporirii producţiei de furaje prin ameliorarea suprafeţei mari de pajişti naturale de care dispune judeţul. — A cui a fost ideea ? — Acţiunea a fost iniţiată de Comitetul judeţean de partid pornindu-se de la necesitatea asigurării bazei materiale pentru înfăptuirea Programului judeţean de dezvoltare a zootehniei şi creşterea producţiei animaliere. — Cum a demarat această acţiune ? — începutul este legat de numele a două din comunele judeţului : Borleşti şi Răuceşti, comune cu mari suprafeţe de pămînt neproductiv ; de pe unele din ele nici caprele nu aveau cu ,ce se hrăniau , fost întreprinse, cu fondul acordat de stat, ample lucrări de ameliorare a terenului. Prin defrişări de arboreţinefolositori, prin drenaje şi nivelări, prin operaţii de fertilizare şi de corectare a acidităţii solului, peste 200 de ha. ,de asemenea terenuri au fost redate agriculturii, îndeosebi producţiei de furaje. Inclusă pe ordinea de zi a sesiunilor consiliilor populare, a plenarelor consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste, această experienţă a constituit obiectul unor largi dezbateri în adunările cetăţeneşti organizate pe circumscripţii electorale, pe sate şi comune. — Şi rezultatele ? — Au fost cit se poate de bune. Aş aminti numai cîteva dintre ele. In perioada care a urmat, în cuprinsul judeţului suprafaţa arabilă a crescut cu peste 1 500 de hectare, pe o su Const. Azoiţii (Continuare în pag. a 2-a) Din experienţa consiliilor Frontului Unităţii Socialiste Un grup de muncitori, de la întreprinderea „Electromagnetica“ in momentul semnării cererilor de primire in organizaţia F.U.S. In imagine un grup de cetăţeni ai blocului de garsoniere din strada Măgurei nr. 1-5, sectorul 6 care s-au întrunit pentru a se înscrie şi a-şi constitui organele proprii ale F.U.S. Foto : NICU VASILE Direcţii de manifestare ale noii spiritualităţi în zilele de puternică angajare a întregului nostru popor pentru îndeplinirea sarcinilor celui de al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român ni se pune mai limpede in evidentă felul in care liniile principale directoare ale dezvoltării vieţii spirituale a Sibiului contemporan, decurg nemijlocit din prevederile Programului partidului şi au fost hotăritor impulsionate de atitudinea plină de înţeleaptă solicitudine a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Reluarea vieţii universitare sibiene, în urmă cu zece ani, la puţin timp după noua organizare teritorial-administrativă, apariţia seriei noi a revistei „Transilvania“ în mai 1972, consolidarea instituţiilor muzeale şi de cercetare, constituirea, in noiembrie 1978, a Asociaţiei scriitorilor din Sibiu reprezintă jaloanele cele mai importante ale unui drum mereu ascendent, pe parcursul căruia pot fi marcate şi alte numeroase puncte de referinţă. Astfel, revista sibiană a făcut să vadă lumina tiparului cîteva apariţii, remarcate de publicul cititorşi presa de specialitate ca reuşite de o particulară concepţie şi viziune. Numerele monografice dedicate împlinirii a două milenii de la atestarea documentară a oraşului Alba Iulia, a 375 de ani de la prima unire politică a Transilvaniei cu Ţara Românească, sub Mihai Viteazul, şi aniversării a patru secole şi jumătate de tipar sibian, cele două numere monografice dedicate literaturii germane din patria noastră, ori cele închinate prezentării şi celebrării acelui elocvent eşantion de viaţă românească autentică şi veche care este Săliştea Sibiului, au rămas cele mai cunoscute apariţii de acest fel. S-a încercat, cu aceste ocazii, o reconsiderare a unor tradiţionale precepte de program revuistic, mobilizarea colaboratorilor şi redactorilor revistei în vederea unui efort in cel mai inalt grad inspirator de iniţiative şi direcţii de creaţie, ieşirea din limitele rutinei. Această orientare se sprijină pe o intenţie de program care pune fenomenul literar, cu aspectele lui componente, într-un contact mai viu şi mai direct cu domenii învecinate sau mai îndepărtate. în paginile revistei, literatura este flancată de preocupări de continuitate în domeniul ştiinţelor sociale, îndeosebi politologia, economia politică, filozofia, preocupările de istorie, prin aportul colaboratorilor sibieni şi din alte părţi ale ţării, ocupă un loc şi o funcţie însemnată, avind darul, împreună cu celelalte preocupări extra-literare, să confere creaţiei beletristice, demersurilor teoretice şi critice, o deschidere (Continuare in pag. a 2-a) FILE DE CARNET de Mircea Tomuş • Un angajament onorat : trei luni cîştigate de constructori • Lungimea tunelului Cozia — 732 ml • Minerii de pe valea Oltului în faţa unor noi premiere Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXXVII Nr. 10922 Simbătă 8 decembrie 1979 6 pagini 30 bani Pe Valea Oltului a fost străpuns primul tunel pe noua cale ferată Defileul Oltului. Valea răsună de vuietul apelor şi al timpului numit aici istorie. Muntele se deschide spre adincuri, pregătindu-se să intre in legendă. Sunt de imaginat, între Călimăneşti şi Turnu, baraje şi lacuri, şosele şi căi ferate. Cozia. Cea mai joasă trecere printre munţi. Evenimentul zilei : străpungerea tunelului feroviar — 732 m.l. Sunt de străbătut 12 km, in stînca dură pentru construcţia noii linii ferate şi, după cum ne spunea un veteran al şantierelor, ing. Gheorghe Constantinescu, coordonator de zonă din partea Centralei de construcţii căi ferate, tunelele se situează pe „drumul critic“ spre realizarea acestor obiective. Ascensiunea oamenilor şi utilajelor grele ţine de eroic. N-au existat nici poteci în acest loc unde a fost creat tunelul. In celălalt versant se vede din cantonamentul costructorilor feroviari traseul viitoarei șosele nationale. Locul pe unde au trecut legiunile romane va coborî în abisul undelor lacului Turnu. Tunelul. Autorul proiectului este un colectiv al Institutului de proiectări căi ferate , şef de proiect ing. Ion Zamfir. Constructorii : şantierul 82 , tunele Valea Oltului din cadrul staţiei de utilaj greu şi transport Braşov. In momentul din care notăm aceste rînduri, cei doi şefi de brigadă care au efectuat străpungerea, Ilie Velea şi Mihai Neagu, împreună cu ortacii lor şi cu artificierul Aurel Capotă, sunt gata să urmeze frontul de lucru pentru ultima „puşcătură“. Mai 1978- decembrie 1979. In acest interval au fost străbătuţi prin muntele ascuns sute de metri , un interval record şi trei luni cîştigate de constructori. Un succes datorat şi metodei moderne practicate, exacavarea cu secţiuneo Cornelia Preda (Continuare in pag. a 5-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Konstantin Katuşev, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe tovarăşul Konstantin Katuşev, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., preşedintele părţii sovietice în Comisia interguvernamentală româno-sovietică de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, care a participat la intîlnirea de lucru de la Bucureşti a preşedinţilor celor două părţi din Comisie. Oaspetele a fost însoţit de I. P. Riabov, prim-vicepreşedinte al Co al U.R.S.S. Emitetului de Stat al Planificării. La primire a luat parte tovarăşul Cornel Burtică, viceprim ministru al guvernului, preşedintele părţii române în Comisie. A fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. In cursul întrevederii a fost exprimată satisfacţia faţă de dezvoltarea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice dintre România şi Uniunea Sovietică, precum şi faţă de creşterea schimburilor comerciale romăno-sovietice. Totodată, de ambele părţi s-a considerat că există posibilităţi şi condiţii favorabile pentru intensificarea raporturilor de colaborare economică, pentru extinderea unor forme superioare de cooperare şi a legăturilor directe între unităţi de producţie din România şi Uniunea Sovietică, în interesul statelor şi popoarelor noastre vecine şi prietene, al cauzei generale a socialismului şi comunismului, a păcii în Europa şi în întreaga lume, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. Conducătorul delegaţiei Partidului Istiqlal din Maroc Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, preşedintele Frontului Unităţii Socialiste, a primit,vineri dupăamiază pe M’Hamed Douii, membru al Comitetului Executiv al Partidului Istiqial din Maroc, ministrul aprovizionării şi promovării naţionale, care, în fruntea unei delegaţii a partidului, a făcut o vizită in ţara noastră, la invitaţia Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La primire a participat Mircea Maliţa, membru al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. A fost de faţă Boubker Boumahdi, ambasadorul Marocului la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, din partea regelui Marocului, Hassan al II-lea, un salut prietenesc. Totodată, el a adresat un cald salut din partea secretarului general al Partidului Istiqlal, M’Hamed Boucetta. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a transmis suveranului marocan, precum şi secretarului general al Partidului Istiqlal salutul său prietenesc şi cele mai bune urări. In cadrul întrevederii, au fost evocate raporturile de prietenie şi colaborare care s-au statornicit şi se dezvoltă între România şi Maroc, între organizaţiile politice din cele două ţări, exprimîndu-se, în acelaşi timp, dorinţa comună de a acţiona în continuare pentru extinderea acestor relaţii, in folosul ambelor state şi popoare, al cauzei păcii, cooperării şi înţelegerii între naţiuni. S-au abordat, de asemenea, unele aspecte ale situaţiei internaţionale, subliniindu-se necesitatea soluţionării stărilor de încordare şi conflict pe cale paşnică, prin tratative directe între părţile interesate, a intensificării eforturilor în direcţia asigurării păcii, creării unui climat de încredere şi colaborare intre state. Întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. MESAJUL adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU cadrelor didactice şi studenţilor Institutului de medicină şi farmacie din Iaşi Dragi tovarăşi, Aniversarea a 100 de ani de la înfiinţarea Institutului de medicină şi farmacie din Iaşi imi oferă plăcutul prilej de a vă adresa dumneavoastră, cadre didactice şi studenţi ai acestei prestigioase instituţii de învăţămînt, un salut cordial şi cele mai calde felicitări. Totodată, doresc să vă felicit pentru înalta distincţie ce a fost conferită institutului dumneavoastră — „Meritul ştiinţific“ clasa I, cu prilejul acestei aniversări. In îndelungata sa activitate, Institutul de medicină şi farmacie din Iaşi a adus o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea învăţâmintului din România, la progresul ştiinţelor medicale din ţara noastră, la pregătirea şi educarea a numeroase generaţii de medici în spiritul dragostei de patrie, al idealurilor şi concepţiilor umaniste înaintate. Aici au învăţat, s-au format şi au activat personalităţi de prestigiu ale medicinii româneşti, care au adus o contribuţie de prim-ordin la îmbogăţirea tezaurului ştiinţei şi culturii naţionale, în anii construcţiei socialiste. Institutul de medicină şi farmacie din Iaşi, dezvoltând şi amplificînd frumoasele sale tradiţii, a format şi educat un mare număr de cadre medicale, care îşi îndeplinesc cu cinste sarcinile încredinţate, participă activ şi aduc o contribuţie însemnată la înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare economico-socială a României, de edificare a noii orînduiri în patria noastră. Bilanţul bogat pe care-l faceţi cu prilejul acestei aniversări trebuie să constituie pentru întregul colectiv de cadre didactice şi studenţi ai institutului un puternic imbold de a ridica la un nivel şi mai înalt activitatea dumneavoastră, de a lega tot mai strins învăţămîntul cu practica, cu cerinţele concrete ale societăţii noastre în plin progres, de a împleti întregul proces instructiv cu o temeinică activitate educativă de formare sănătoasă a tineretului pentru muncă, pentru viaţă. Prin structura sa perfecţionată, adaptată cerinţelor concrete izvorite din procesul realizării măreţelor obiective înscrise în Programul partidului, sistemul nostru nou de învăţămint vă oferă un cadru deosebit de prielnic pentru afirmarea deplină a capacităţilor de creaţie, pentru punerea plenară in valoare a pregătirii, talentului şi pasiunii pentru muncă, ştiinţă şi cultură. Sunt încredinţat că profesorii, toate cadrele didactice ale institutului vor munci cu dăruire şi abnegaţie pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor stabilite de partid în domeniul învăţămîntului şi al întăririi sănătăţii populaţiei, pentru ridicarea conţinutului instructiv-educativ şi a nivelului de predare a cunoştinţelor, răspunzind astfel cu cinste marilor exigenţe pe care partidul şi societatea noastră le pun în faţa slujitorilor şcolii. Vouă, dragi studenţi, vă adresez îndemnul de a munci şi a învăţa cu sirguinţă, de a vă însuşi cu pasiune cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi culturii, ale cunoaşterii umane, pregătindu-vă temeinic pentru a deveni constructori de nădejde ai socialismului şi comunismului, cetăţeni demni şi conştienţi ai patriei noastre socialiste. La aniversarea institutului dumneavoastră vă adresez tuturor, cadre didactice şi studenţi, chemarea de a munci cu hotărîre pentru a aduce o contribuţie tot mai însemnată la înfăptuirea istoricelor hotărîri ale Congresului al XII-lea al partidului. Vă urez tuturor noi şi mari succese în muncă şi la învăţătură, multă sănătate şi fericire ! NICOLAE CEAUŞESCU Strălucit succes al gimnasticii feminine româneşti ECHIPA URH mm. CAMPIOAT A LUMII Declaraţii, aprecieri, comentarii (în pagina a 5-a) Corespondenţă de la Campionatele mondiale de gimnastică Şcoala feminină românească de gimnastică a impus din nou respect şi admiraţie internaţională. Istoria de aur a fetelor noastre, începută la Skien in 1975, continuată glorios la Olimpiada de la Montreal 1976 şi „europenele“ de la Praga 1977 şi Copenhaga 1979, a înregistrat aici, la Fort Worth, un adevărat triumf. Este triumful muncii îndirjite din centrele aflate in întreaga ţară care a dus la descoperirea si afirmarea altor talente pe lingă cel al Nadiei Comaneci. Aşa cum s-au dovedit Emilia Eberle (din Arad), Metita Ruhn (din Sibiu), Rodica Dunca (din Baia Mare), Dumitriţa Turner (din Oneşti) şi Marilena Vlădărău (din Bucureşti). Aceste şase fete de aur şi antrenorii lor Bela şi Marta Karoly au cules acum roadele multor ani de stăruinţă, perfecţiune tehnică, pasiune, gîndire creatoare în elaborarea exerciţiilor, a elementelor de mare risc şi dificultate care au condus în final spre cucerirea primului titlu mondial pe echipe al gimnasticii româneşti. Cuvintele mele sunt neputincioase în încercarea lor de a descrie momentele de mare emoţie şi mîndrie patriotică pe care le-am trăit la „Center Arena“ atunci cind 10 000 de spectatori au ascultat cu respect Imnul României, privind admirativ drapelul roşu, galben şi albastru ridicîndu-se înspre cupola sălii. Ne-au trebuit cîteva minute bune ca să ne revenim. Apoi micul grup român (antrenorii, arbitri, ziarişti) ne-am îmbrăţişat , cu ochii în lacrimi şi le-am acoperit cu sărutări pe admirabilele noastre fete la coborîrea de pe podium. Cind Nadia s-a înapoiat din spitalul de la Fort Worth, spunîndu-ne că nu poate stringe degetul mare de la mina stingă (cauza : infecţie, efectul : inflamaţie) ne şi vedeam echipa, undeva, pe locul 5 sau 6 în clasamentul final. Nu bănuiam, recunosc, ce forţă morală are această echipă de „fluturaşi“. Starea de indisponibilitate a Nadiei, capabilă să facă numai exerciţiul de la bîrnă (şi încă cum — 9,95 !) după care mina stingă i s-a umflat şi mai mult, in loc să le „topească“ pe coechipierele ei le-a făcut şi mai dîrze, mai hotărîte să lupte în cinci contra celorlalte echipe de şase gimnaste (conform regulamentului, , cea mai slabă notă din cele şase nu se ia in consideraţie făcindu-se suma primelor cinci). Mai erau două aparate şi echipa noastră avea un avantaj de citeva zecimi faţă de formaţia sovietică cu efectivul complet. La penultimul aparat s-a decis în mare măsură victoria României : 49,100 puncte la sol față de cele 47,200 puncte la paralele ale echipei sovietice care a înregistrat trei ratărila acest aparat ! Nervii fetelor noastre au fost mai tari. Publicul era de partea lor. Echipa americană ieșise din cursă după patru ratări la bârnă. Se scanda: Cristian Țopescu (Continuare în pagina a 5-a) Echipa României, pe cel mai înalt podium al Campionatelor mondiale Telefoto: AGERPRES