România Liberă, februarie 1980 (Anul 38, nr. 10967-10991)

1980-02-01 / nr. 10967

„Románia libera" in Trec prin sate, învăluite in picla albastră a iernii, cu spi­rale de fum deasupra streşini­­lor încremenite in ghirlande de gheaţă. E ger de crapă pietrele. Oamenii trebăluiesc pe lingă casele lor sau la cimp, pregă­tind naşterea recoltei viitoare. Spre seară se string la sediul consiliului popular său la cămi­nul cultural sfătuindu-se ca nişte vrednici gospodari care au atitea de dus la capăt in locu­rile unde trăiesc şi muncesc. Am stenografiat cite­va asemenea ,,sfaturi ad-hoc", cerînd permi­siunea să pun şi Întrebări lă­muritoare acolo unde a fost, fireşte, cazul. Colocviu cetăţenesc într-un sat dunărean Mă opresc pentru Început în comuna Frumoasa, cu nume metaforic, localitate aşezată in Cimpia Dunării, pe m­alul drept al riului Vedea. Sunt la sediul Consiliului popular comunal şi iată, transcriu pe hîrtie, gindu­­rile oamenilor. " Ion Obretin (primarul comu­nei) : Tocmai am terminat de­­limitarea celor 17 circumscripții electorale care compun comuna noastră. Vor începe curînd, in­­tilnirile cu alegătorii, in cadrul cărora va trebui să discutăm pe îndelete tot ce mai avem de făcut. începem de la un punct de plecare bun. Un reper, cum să-i zic... Nu vreau să ne lău­dăm. Deși... întreb : — Bănuiesc, desigur, că aveţi cu ce. Nu-i aşa ? — Am asfaltat comuna. Noi singuri am procurat piatra, am cărat-o cu miinile noastre. Dacă nu pui umărul, — n-o scoţi la capăt. Avem acum un dispensar medical cu trei etaje. In trecuta legislatură n-aveam nici un me­dic. Acum avem trei. Important este ce vom face de acum în­colo. Ne-am propus multe lu­cruri. Vrem să construim un nou pod peste riul Vedea. Vom face in­ centrul comunei două blocuri... Constantin Aciu (mecanizator la cooperativa agricolă de pro­ducţie) . Cu ocazia aceasta, vrem să îmbunătăţim şi situaţia reţe­­­­lei comerciale. In prezent, avem doar trei magazine săteşti. Tre­buie să deschidem la parterul noilor blocuri, unităţi comer­ciale mai spaţioase... Dealtfel, azi-mii ne inaugurăm în comună o cofetărie... Floarea Lázár (şefă de fermă): E bună cofetăria, nici vorbă, dar ar fi foarte necesar să înfiin­ţăm un chioşc pentru vînzarea Pâinii. Socotesc, de asemenea, că ar fi necesar să folosim mai bine forţa de muncă pe care o avem la dispoziţie. Iată, de cuvînt, chiar la şedinţa de constituire a organizaţiei proprii a democra­ţiei şi unităţii socialiste din co­mună, femeile au propus înfiin­ţarea unei secţii de lucrat co­voare in satul Păuleasa. Avem toate condiţiile să facem acest lucru. Florea Danciu (mulgător la ferma zootehnică) : Aş avea şi eu o propunere. Să se înfiinţeze o nouă cursă pe traseul Fru­moasa — Alexandria — Bucu­reşti. In general, ar fi de dorit ca autobuzele de pe traseele I.R.T.A. să-şi respecte propriile­­­­programe întocmite astfel incit călătorii să nu mai aştepte fără rost in staţii... Oamenii discută mai departe iar eu — intrucit am de umblat şi prin alte sate — ies in virful picioarelor să nu stingheresc acest veritabil colocviu civic din comuna Frumoasa. Cei mai buni gospodari în fruntea obştei Trec prin Zimnicea, cu noul şi modernul ei chip urbanistic, şi fac un popas la Suhaia, co­mună aşezată lingă lacul cu ace­laşi nume. Localnicii au venit de la treburile lor şi — aşa cum­ se întimplă la sfîrşitul unei zile de muncă — se sfătuiesc la se­diul consiliului popular. Re­produc citeva opinii culese la faţa locului. Petre Iancu (vicepreşedinte al consiliului popular) . In cele 19 circumscripţii electorale de pe raza comunei au început pre­gătirile in vederea alegerilor. Aici, in comuna noastră, gi­­dim împreună la fiecare lucru pe care-1 facem. Am să mă refer concret la citeva lucruri. In pe­rioada care urmează vom con­strui o şcoală cu opt săli de clasă în satul Fintinele şi, tot­odată, 20 de apartamente. Ne-am propus, de asemenea, mai buna alimentare cu apă a comunei, opt kilometri de trotuare in plus, amenajarea unor noi spa­ţii comerciale, modernizarea că­minului cultural şi cite şi mai cite. Avem siguranţa că vom realiza toate aceste lucruri. Ceea ce ne preocupă, in primul rind, este să obţinem o îmbu­nătăţire continuă a calităţii vieţii... Doina Ene (medic) : Exact la acest lucru vreau să ma refer şi eu. Avem, in momentul de faţă, la Suhaia, spaţii comer­ciale aproximativ suficiente, dar vorba este cum sunt ele gospodărite şi cum se respectă regulile de igienă in manipu­larea mărfurilor. După părerea mea, nu ne putem declara mul­ţumiţi de felul cum işi fac da­toria unii responsabili de maga­zine. Ar trebui un control mai energic pentru a asigura deplina igienă in activitatea comercială. Starea de sănătate a comunei este, dealtfel, foarte bună... — Ciţi copii s-au născut , în ultimele luni, la Suhaia ? — 22 de copii. îşi vă rog să re­ţineţi, fiecare in greutate de peste trei kilograme şi jumătate ! Puiu Virgil (directorul şcolii generale) : Poate de aceea ne şi grăbim să construim o nouă şcoală cu opt clase. Zilele acestea i-am şi pus fundaţiile. Primele patru săli de clasă vor fi gata la toamnă. Ne preocupăm să îmbună­tăţim şi activitatea in şcolile de pe raza noastră. Marin Drugă (şef de fermă la cooperativa agricolă de produc­ţie) . Dorinţa mea cea mai mare este să obţinem, in acest an, la hectar, peste 6 000 de kilograme la griu şi 10 000 de kilograme la porumb. Aş mai vrea, de ase­menea, ca peste 40% din pro­ducţie să fie obţinute de sectorul zootehnic. Şi aş mai avea o propunere, de faţă fiind şi to­varăşa medic. Pentru satele care compun comuna Suhaia, un sin­gur medic este insuficient. Am mai avut încă doi medici dar şi-au luat tălpăşiţa... Ing. Elena Sina (de la Coope­rativa agricolă de producţie): Poate o să vi se pară un lucru mic dar, dacă totuşi avem in comună o frizerie, ar fi cazul să se înfiinţeze şi o secţie d­e coafură. Sintem­ multe femei care am dori să beneficiem de servi­ciile unei astfel de secţii şi care sintem­ nevoite să batem dru­mul cu autobuzul pină la Zim­nicea sau Alexandria, cind do­rim să ne coafăm. Intr-o altă or­dine de idei, evident mai impor­tantă, vreau să vă spun că, spre deosebire de unii săteni, despre care am citit în ziar că se duc la oraş să cumpere din piaţă sau de la aprozar legume, carne sau ouă, la noi am reuşit nu numai să dăm pentru fondul centrali­zat al statului, dar să ne apro­vizionăm cu prisosinţă din pro­priile noastre gospodării. Au fost amenajate solarii in interiorul curţilor iar anul acesta produc­ţia de legume va fi mai mare ca anul trecut iar surplusul va fi valorificat in centrele de le­gume şi fructe din Zimnicea. Chiar acum, iarna, s-au pregă­tit în curţile sătenilor toate condiţiile pentru insăminţarea cartofilor de toamnă. Aş­ dori, de asemenea, să existe curse I.R.T.A. mai regulate cu Alexan­dria şi să se înfiinţeze două sta­ţii noi la Suhaia şi la Fîntinele. Floarea Sia (preşedinta coope­rativei agricole de producţie din Fîntinele) : Suntem­ bucuroşi că ne-am îndeplinit in mod exem­plar anul trecut toate lucrările agricole stabilite. Vom face la fel şi in acest an. Ca femeie ce locuiesc in această comună do­resc să propun să se facă la Fîntinele o grădiniţă cu pro­gram prelungit deoarece majo­ritatea femeilor lucrează la cooperativa agricolă de produc­ţie. Ar fi, de asemenea, nece­sar ca şi la Fîntinele, sat sub­ordonat Suhaiei, să se înfiin­ţeze un magazin unde oamenii să găsească produse de uz casnic necesare în orice gospodărie şi pe care acum le procurăm din localităţile învecinate. Vicepreşedintele Consiliului popular, Petre Iancu, îmi spu­nea, cind imi iau rămas bun, că la alegeri in fruntea obştei vor fi aleşi cei mai buni gospodari care au dovedit prin faptele lor că merită încrederea oameni­lor. — Aţi avut sau aveţi cazuri de deputaţi care nu şi-au făcut da­toria ?­­! Am avut şi asemenea si­tuaţii, din păcate. Cum s-a în­­timplat cu fostul primar Emil Mirea, care, dealtfel, a şi fost schimbat pentru deficienţele din activitatea sa. La întoarcere spre Bucureşti privesc satele cu constelaţiile lor de becuri. E iarnă cu ger straşnic aşa cum s­toarce vremea în Cimpia Dunării. Oamenii stau la sfat cu înţelepciune şi grijă faţă de tot ceea ce au de făcut de acum incolo. Afară sunt minus 18 grade dar peste nă­frama de nea, în curind, va păşi primăvara ! Dumitru Tabacu ALEGERILE DE LA 9 MARTIE TRIBUNA DEMOCRAŢIEI Dialoguri cetăţeneşti sate din Cîmpia Dunării *Casa| Construcții noi în satele Bărăganului CRONICĂ ELECTORALĂ Biroul executiv al Consiliului judeţean ILFOV­­ al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialis­te a aprobat programul de mă­suri pentru organizarea şi des­făşurarea alegerilor, lista nomi­nală a candidaţilor de deputaţi judeţeni şi graficul adunărilor de [■­ prezentare a candidaţilor. Pe te-­­­ritoriul judeţului Ilfov sunt or­ganizate şi delimitate 13 circum­scripţii electorale pentru alege­­­­rea deputaţilor in Marea Aduna­­­­re Naţională şi 141 de circum­scripţii pentru alegerea deputa­ţilor in consiliul popular jude­ţean. Pentru acestea din urmă, consiliul judeţean al F.D.U.S. va prezenta, in total, 253 de can­didaturi, existind 43 de circum­scripţii cu un candidat, 81 cu doi şi 14 cu trei candidaţi. * Acţiunea de selecţionare şi aprobare a candidaţilor de depu­taţi pe care îi vor propune în alegeri consiliile Frontului De­mocraţiei şi Unităţii Socialiste este terminată şi în municipiul Giurgiu (43 de circumscripţii electorale municipale), oraşele Buftea, Olteniţa şi Urziceni (83 circumscripţii electorale orăşe­neşti la un loc), precum şi in co­munele judeţului (2 371 circum­scripţii electorale comunale în total). Planul de măsuri aprobat pre­vede sarcini concrete pentru con­­siliile locale ale Frontului De­mocraţiei şi Unităţii Socialiste in domeniul activităţii economi­ce, pe tărîm edilitar-gospodăresc şi in sectorul muncii politico­­ideologice şi cultural-educative de masă. • In judeţul BACAU delimi­tarea celor 1 864 circumscripţii electorale judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale sunt adu­se la cunoştinţa populaţiei prin afişarea publicaţiilor tipărite in acest scop. La­­aceste alegeri, intr-un număr de 1 503 circum­scripţii electorale din judeţ se va depune candidatura a cite doi deputaţi iar in 202 circumscrip­ţii a cite 3 deputaţi. • Au fost afişate în judeţul PRAHOVA publicaţiile cu deli­mitarea circumscripţiilor electo­rale pentru Marea Adunare Na­ţională şi pentru consiliul popu­lar judeţean şi se află sub tipar publicaţiile cu circumscripţiile electorale pentru municipii şi oraşe. Se lucrează la delimitarea secţiilor de votare. • în judeţul DÎMBOVIŢA au fost tipărite 1 500 seturi cu ex­trase din documentele Congre­sului al XII-Iea al partidului pentru a fi afişate în localitate şi sunt în lucru, pliante care oglindesc realizările obţinute în dezvoltarea judeţului pe domenii şi ramuri de activitate precum şi perspectiva dezvoltării jude­ţului în următorul cincinal. Se află sub tipar broşura : „Repere cotidiene ale muncii noastre in 1980“, care înfăţişează sarcinile judeţului in acest an. ! Doi reporteri ai „României libere“ pe firul cauzelor 7. RITMUL CONSTRUCŢIILOR POATE FI ACCELERAT. Primele rezultate ale bunei colaborări O lună grea de iarnă. Atit a trecut de la ultima noastră rela­tare consacrată activităţilor şi problemelor de pe şantierul ac­tualei faze de dezvoltare a în­treprinderii de utilaj petrolier şi minier „1 Mai" din Ploieşti. N-a fost ceea ce s-ar numi un moment de răgaz pentru cei aflaţi in primele linii. Nimeni nu a stat la adăpost din calea viscolului sau a gerului. Iarna şantierelor — o noţiune devenită de mai mult timp familiară — este poate mai puţin spectacu­loasă in privinţa lucrărilor ce se fac sub cerul liber, dar este un anotimp foarte activ pentru or­ganizatori, pentru proiectanţi, pentru mentori şi pentru toţi cei ce contribuie la asigurarea mijloacelor necesare existenţei unui şantier. Am urmărit şi noi, in tot acest răstimp, truda aceasta anevoioasă, menită să lămurească situaţii îndilcite, să ofere răspunsuri la vechi intre­­bări, să aducă soluţii acolo unde speranţele păreau deşarte. Un angrenaj de zeci şi sute de oa­meni funcţionează pentru ca pulsul şantierului să rămînă cit mai normal, indiferent de starea timpului. Şi dacă în aceste zile au continuat să crească zidurile noii hale electrice, dacă la noua modelărie s-au săpat primele fundaţii, dacă pe poarta şantie­relor au pătruns, trailere cu noi materiale, cu noi utilaje, acestea sînt semnele cele mai evidente că se munceşte cu toată răspun­derea, pentru ca noile obiective să prindă viaţă aşa cum s-a prevăzut spre folosul economiei, al ţării. Un nou şantier deschis şi o promisiune onorată Intr-o discuţie purtată cu ci­teva zile in urmă la beneficiar ni s-a pomenit, mai mult in treacăt­, despre deschiderea şan­tierului noii modelării. — Cum, adică, susţineţi că aţi şi început lucrările ? !— Evacuarea materialelor şi a incintelor ce au aparţinut. Bazei judeţene de aprovizionare a de­curs mai bine decit ne aşteptam şi iată că azi s-au realizat o parte din excavaţii şi constructorul a pregătit platformele de mate­riale şi prefabricate. Răspunsul ni l-a dat, în această formă, inginerul şef Gh. Damian de la uzina „1 Mai“. îl căutăm in continuare, telefonic, pe directorul B.J.A.­LM. — Pra­hova. Gh. Mihai. — Să vă reamintesc promisiu­nile făcute public acum peste o lună ? — Mulţumesc, le cunosc. Acum pot să demonstrez că nu au fost vorbe în vint. înainte de toate, am soluţionat transferul şi de­pozitarea în bune condiţiuni a rulmenţilor. Ştiţi că avem pro­bleme cu ei, ca şi cu hîrtia, de­altfel. Am găsit o rezolvare, provizorie, desigur, şi pentru hîrtie. La profile metalice am organizat scoaterea şi mutarea pe noile amplasamente,­­ uneori in condiţii foarte anevoioase, a 150—160 tone zilnic. Am lucrat cu un trailer mare în plus faţă de cele ce le aveam, împrumu­tate de la o unitate ploieşteană, iar programul echipelor de transport l-am organizat pentru 12 ore pe zi până la încheierea acţiunii. Vă mărturisesc că am fost impresionat, şi stimulat chiar de zelul cu care construc­torii s-au apucat imediat de treabă pe terenurile ce abia apucasem să­ le eliberăm. Deci, s-a putut. Prin inţele­­gere şi bunăvoinţă s-au contu­rat foarte repede şi soluţiile, şi rezultatele. Şi, fireşte, satisfac­ţiile, de 5 tone cu in­ducţie, ce urmează a fi execu­tate la ,,Electroputere“ — Cra­iova, sunt produse in premieră. Punerea în funcţiune a turnăto­riei de oţel stă practic pe ume­rii craiovenilor. Cine nu ştie că o turnătorie fără cuptor de to­pire nu există... Cum stau lucru­rile cu aceste utilaje directoare pină la această oră ? Documen­taţia pentru prototip se află la Craiova încă de astă vară, con­form unei hotărîri ministeriale. In luna , noiembrie anul acesta „Dosarul T. O.“, adică turnăto­ria de oțel, trebuie închis, adică materializat. Ciclul minim nece­sar montării unui cuptor de acest tip este de 4—5 luni. Teo­retic, ar trebui ca cel tirziu prin martie-aprilie cele două cup­toare să fie aduse la Ploieşti pe amplasamente. In realitate, însă, la această dată abia se discută contractarea utilajelor . Fără indoială, noutatea detaliilor teh­nice ale acestor cuptoare solicită o mare atenţie, o tatonare mai îndelungată a soluţiilor, a pro­­iectelor, a posibilităţilor mate­riale de realizare. Toată lumea este de acord, in principiu, cu această soluţie, dar beneficiarul mai crede c că şi în aceste condi­ţii deosebite proiectele existente trebuie materializate intr-un timp totuşi operativ, astfel ca cuptoarele in discuţie să poată sluji incă în acest an (e oare po­sibil ?) turnătoria. Din informa­ţiile pe care le deţinem şi noi la această oră se desprinde, însă, cu fermitate o concluzie : pen­tru ca „dosarul cuptoare“ să fie scos din impas el trebuie mai intil să existe ca document con­cret, legal, clar şi bine definit inginereşte. Deocamdată, el există numai ca problemă, ca un mare semn de întrebare. Pentru aceasta se impune de urgenţă împlinirea unui prim „ritual“, obligatoriu oricărei clarificări : intilnirea la aceeaşi masă a pro­iectantului general (I.C.P.T.S.C. — Bucureşti), a furnizorului ge­neral („Electroputere“ — Cra­iova) şi a beneficiarului. Nu mai este cazul să reamintim celor citaţi mai înainte că această „invitaţie“ le-a fost făcută mai de mult de propriul lor minister, coordonatorul general al lucră­rilor. Restanţe vechi rezolvate prin... metodologii noi de coordonare Studiem o sinteză a podurilor rulante şi a celor portal nece­sare noilor hale ce ar trebui date in funcţiune anul acesta pe platforma ploieşteană. Există un necesar de 17 poduri rulante şi 4 portal. Pină acum au sosit pa­tru poduri rulante, alte patru sunt anunţate printr-o adresă a I. M. — Timişoara să sosească pină la 31 martie, două sunt încă­ necontractate (? !) iar restul de 7 au termene de livrare cu totul necorespunzătoare. La podurile portal, după expresia beneficia­rului, „doar unul singur este bine rezolvat pină, acum !“. In­­formindu-se imediat pe filieră directă (la Direcţia de resort din M.I.C.M.), ploieştenii sunt puşi în contact cu o o situaţie nouă şi, într-un fel, îmbucurătoare pen­tru ei. Anume : in urma unor analize, ministerul a hotărit ca toate restanţele existente în propriile centrale şi care depind de propriile capacităţi să fie so­luţionate în trimestrul I. Foarte bine ! Cum se va proceda ? La poduri metodologia stabilită este următoarea : indiferent de con­tractele încheiate, se întocmeşte un grafic reactualizat de livrări pentru furnizorul general de asemenea agregate (I. M. — Ti­mişoara), in conformitate cu priorităţile stabilite de centrele beneficiare. Se procedează, alt­fel, după o formulă tehnică (de fapt, birocratică) ,,mai realistă“, la o re­perfectare a termenelor contractuale iniţiale,­­ coordonate — şi acum ca si la început — de aceeaşi direcţie de resort din M.I.C.M. Din s.ecosta­ rec­izive a priorităţilor (in fond, cam ace­leaşi ca şi acum un an-doi sau trei...) vor apare, fireşte, alte termene, alte cereri urgente. Cum vor putea fi arbitrate corect toate acestea, fără a nu nedreptăţi din doi beneficiari total, ştiut fiind că in aceeaşi perioadă de timp numărul de poduri rulante care vor ieşi pe poarta uzinei timişorene va fi acelaşi ? Vom căuta răspuns la această ecuaţie acolo unde tre­buie. Corneliu Antim Ştefan Zidăriţă Corespondenţă specială de pe şantierul Întreprinderii „1 Mai" Ploieşti Invitaţie... Cuptoarele la masa verde Destinul socialist al unui n (Urmare din pag. 1) unui oraş socialist în plină dez­voltare materială şi spirituală. Casei de cultură i se vor adăuga un hotel cu 140 de locuri, un spital cu 250 de paturi, o policli­nică, un magazin de tip BIG cu o suprafaţă de 2200 metri pătraţi, alte spaţii comerciale însumind­ încă 3600 metri pătraţi, o staţie de epurare şi un canal colector pentru realizarea centralizată a apelor menajere, extinderea re­ţelei de apă potabilă, lucrare începută în 1975 şi ajungind la peste trei kilometri lungime, o poştă nouă cu centrală automată cu prefix, cu 2000 linii telefonice. Toate aceste obiective social­­culturale se construiesc nu numai sub ochii locuitorilor din Topliţa, ci şi cu sprijinul lor, ce­tăţenii realizînd multe ore de muncă patriotică pe şantierul noului centru civic. Şi tot ei, ce­tăţenii oraşului adumbrit de munţii Călimăni, au realizat un comnplex sportiv denumit „Cor­nişa“, cu terenuri de fotbal, handbal, volei, hochei, un ştrand, două terenuri de tenis pentru ca tineretul să-şi poată petrece în mod plăcut şi instructiv timpul liber. Deputaţii Virgil Boac, Alexandru Marcu, Dumitru Dobreanu, Floarea Moş, Leon Géza. Biro Francisc Eugen nu prididesc, împreună cu alegătorii din circumscripţiile respective, să răspundă tuturor propunerilor făcute de cetăţeni pentru ca Topliţa să arate tot mai frumoa­să, să fie tot mai bine gospodă­rită. Pentru că d­intre multele probleme ridicate de oamenii muncii cu diferite prilejuri, o bună parte se referă la gospodă­rirea oraşului. Locuitorilor din Topliţa nu le este indiferent ce şi cum se face in urbea în care trăiesc şi muncesc. Pavel Maro­san, după ce a văzut şi a chib­zuit, după ce s-a sfătuit şi cu câţiva vecini, a dat o fugă la pri­mar şi a propus ca pentru reali­zarea unor economii, canalul de apă săpat de constructori să nu­­ fie astupat ci, de-a lungul lui, să fie pozate conductele de alimen­tare cu apă potabilă pentru vreo douăzeci de gospodării. Ştefan Cioată, care locuieşte in cartierul Moglăneşti, după ce o primăvară şi-o toamnă s-a tot plimbat pe dealurile ce mărgi­nesc Mureşul, dealuri neproduc­tive, s-a dus la primărie şi a sus­ţinut cu tărie ca aceste dealuri să fie parcelate şi plantate cu smeură de către cooperativa a­­gricolă, lucrare care se şi află in stadiu de proiect, deschizindu-se o pepinieră de smeură de soiuri superioare. Topliţa, oraşul de pe Mureş, trăieşte intens evul renaşterii sale, evul adevăratei sale dezvol­tări sub­oate aspectele. Vechea Topliţă va fi reconstituită, peste ciţiva ani, doar din fotografiile păstrate la primărie pentru ca și cei ce vin in urma noastră să cunoască modul în care cei de azi au trecut cu folos prin vreme. Primele ansambluri de locuinţe date in folosinţă in acest an In perimetrul noilor cartiere de locuinţe „Broşteni“ şi „Doro­banţi“ din municipiul Buzău au fost predate „la cheie“ primele 200 de apartamente din planul pe anul în curs. In acelaşi timp, au demarat lucrările în zona centrală a oraşului la un nou ansamblu de locuinţe în cartie­rul „Unirii“, care va însuma un final mai bine de 4 000 aparta­mente. De remarcat că, până la sfirşitul acestui an, la Buzău, Hm. Sărat, Nehoiu şi în alte lo­calităţi ale judeţului urmează să fie date în folosinţă aproape 6 000 de apartamente, număr care de­pășește de două ori realizările primului an al actualului, cinci­nal. Pagina a 3-a — 7 februarie 1980 Adunările generale ale oamenilor muncii MINERII CARE AU INIŢIAT Întrecerea confirmă O remarcă se impune din capul locului : la întreprinderea minieră Petrila nu a avut loc niciodată pină acum un sfat muncitoresc mai combativ şi mai eficient decit adunarea oameni­lor muncii ţinută zilele trecute. Mineri, tehnicieni şi ingineri au venit la această adunare purtind m­ inimi satisfacţia unor succese frumoase, puternica dorinţă de autodepăşire, dar şi unele regre­te. Era un lucru firesc. Acest colectiv şi-a asumat responsabi­litatea de a iniţia intrecerea mi­nerească din ţara noastră pe anul 1980. Chemarea lansată cu citeva săptămîni in urmă sinte­tizează hotărîrea unanimă a mi­nerilor de a îndeplini­­exemplar sarcinile trasate de Congresul al Xll-lea al partidului şi de a face un salt important pe treptele noii calităţi care aici d in Valea Jiului, înseamnă cărbune mai mult, mai ieftin şi mai bun ex­tras cu eforturi fizice cit mai mici. Depăşirea planului anual cu 20 000 tone cărbune, executa­rea peste prevederile planului a 450 m lucrări miniere de pregă­tire şi 150 m lucrări de deschi­dere, reducerea costurilor de producţie cu 700 000 lei sunt doar citeva dintre angajamentele lua­te. Este adevărat că acest colec­tiv a acumulat o anumită expe­rienţă şi că numai anul trecut şi-a depăşit planul cu peste 28 000 tone cărbune. Dar, aşa cum bine spunea tovarăşul Marcu Androne, preşedintele comitetu­lui oamenilor muncii, atunci cind a fost întrebat despre perspec­tivele din acest an. in 1980 din abatajele minei Petrila trebuie să se extragă cu 120 000 tone căr­bune mai mult decit anul trecut şi să se asigure condiţii pentru sporirea substanţială a produc­ţiei de cărbune in viitorul cin­cinal. In aceste condiţii colecti­vul întreprinderii a hotărit să dea peste plan 20 000 tone căr­bune iar mai mulţi participanţi la adunare au garantat că anga­jamentul va fi îndeplinit şi de­păşit. Adunarea oamenilor muncii a fost dominată de un pronunţat spirit de responsabilitate mi­nerească. Vom realiza 6 000 tone cărbune peste plan la pro­ducţie şi 100 m.l. la lucrările de pregătire“ , a spus inginerul Ion Vasile, şeful sectorului IV. „Angajamentul pe care ni-l asu­măm in acest an este de 6 000 tone cărbune peste plan“ a pre­cizat inginerul Aurel Marhan, şeful sectorului. II. Rind pe rind si alţi mineri si cadre tehnice au anunţat adunarea despre anga­jamentele luate. Oamenii de aici au multă încredere în forţele proprii şi in roadele mecanizării complexe care se dezvoltă mereu. De fapt, colectivul întreprinderii din Petrila a hotărit ca in tot cursul acestui an să menţină in funcţiune patru complexe de sus­ţinere mecanizată echipate cu combine de tăiere, două combine de înaintare in galerii şi patru maşini de încărcat pentru steril.­­ Printre angajamentele asumate figurează, de asemenea, creşterea • Liantul dintre hărnicie şi mecani­zarea complexă @ De la Petrila a por­nit o nouă şi valo­roasă iniţiativă . Citeva probleme care cer o grabnică rezolvare producţiei fizice cu 2 la sută faţă de plan şi reducerea cu cel pu­ţin 1 la sută a conţinutului de cenuşă şi umiditate in compara­ţie cu anul trecut. Există la Pe­trila optimism şi încredere in forţele proprii pentru că alături de hărnicie şi tehnica modernă s-au­ născut şi­ s-au statornicit iniţiative , care stimulează ambi­ţiile frumoase ale minerilor şi care modelează conştiinţe. Cu ciţiva ani in urmă renumitul şef de brigadă Eugen Voicu şi orta­cii lui au lansat iniţiativa „Bri­gada înaltei productivităţi“ care se aplică in toată Valea Jiului. In toamna anului trecut aceeaşi brigadă a lansat iniţiativa „Să muncim şi să trăim in chip co­munist“ care, după cum se poa­te deduce, are obiective mult mai complexe şi mai nobile. Din discuţiile purtate în adu­narea generală s-a desprins faptul că mulţi dintre minerii petrileni vor să muncească şi să trăiască cu adevărat în chip nou. Ei au dezvăluit cu mult curaj atît lipsurile din cadrul între­prinderii cit şi greutăţile pe care le intîmpină din partea altora, mai ales în ceea ce priveşte a­­provizionarea cu materiale si piese de schimb. Anul trecut, datorită în special absenţelor nemotivate s-au pierdut aproxi­mativ 10 000 tone cărbune care putea fi extras iar din cauza faptului că unele brigăzi şi sec­toare nu au acordat suficientă atenţie îmbunătăţirii calităţii întreprinderea a fost penalizată cu peste 2 000 tone cărbune care, de fapt, nu întrunea normele calitative. Acestea, ca şi alte probleme, au fost analizate cu multă răs­pundere. Şeful de brigadă Fran­cisc Kovács arăta că sunt adesea goluri in aprovizionare­, cu va­­goneti şi bandaje. Nu există în­totdeauna suficiente armături TH iar maşinile de perforat se defectează­ des. Minerul şef de brigadă Constantin Alexe, mai­strul Theil Hans, inginerii Iosif Drumuş, Constantin Ionescu Ion Vasile şi alţii au criticat faptul că stilpii hidraulici nu sunt de cea mai bună calitate, nu se a­­sigură la timp şi in cantităţi su­ficiente o serie de piese de schimb şi elemente de armare, iar calitatea unor materiale şi piese de schimb lasă de dorit. Sunt citeva probleme despre care s-a mai discutat şi cu alte oca­zii. Multe necazuri pornesc de la faptul că o serie de furnizori de utilaje, materiale şi piese de schimb, cum este uzina „Unio“ din Satu Mare şi altele, nu-şi respectă in totalitate contractele încheiate faţă de minerii din Valea Jiului. Atit conducerea în­treprinderii cit şi tovarăşii din conducerea Combinatului minier Valea Jiului trebuie să insiste cu mai multă fermitate pentru li­chidarea neajunsurilor semnala­te şi întărirea disciplinei in muncă. La adunarea minerilor a luat parte prim-secretarul Co­mitetului municipal de partid Petroşani şi un inginer şef al combinatului care au lămurit pe loc o serie de probleme privind îndatoririle colectivului de mun­­■că de la Petrila şi ale altor fac­tori care trebuie să contribuie la sporirea producţiei de cărbune. Modul responsabil şi mobiliza­tor in care s-au desfăşurat dez­baterile precum şi angajamente­le luate sunt garanţia certă că iniţiatorii întrecerii din minerit pe 1980 sunt hotârîţi să-şi înde­plinească exemplar angajamen­tele şi să dea patriei tot mai mult cărbune. Girul hotărîrilor îl constituie şi faptul că de la începutul anului pină în ziua în care a avut loc adunarea oame­nilor muncii la Petrila s-au ex­tras mai mul de 2 200 tone căr­bune peste plan. Este un început care promite. I. Cojocaru

Next