România Liberă, februarie 1980 (Anul 38, nr. 10967-10991)
1980-02-01 / nr. 10967
„Románia libera" in Trec prin sate, învăluite in picla albastră a iernii, cu spirale de fum deasupra streşinilor încremenite in ghirlande de gheaţă. E ger de crapă pietrele. Oamenii trebăluiesc pe lingă casele lor sau la cimp, pregătind naşterea recoltei viitoare. Spre seară se string la sediul consiliului popular său la căminul cultural sfătuindu-se ca nişte vrednici gospodari care au atitea de dus la capăt in locurile unde trăiesc şi muncesc. Am stenografiat citeva asemenea ,,sfaturi ad-hoc", cerînd permisiunea să pun şi Întrebări lămuritoare acolo unde a fost, fireşte, cazul. Colocviu cetăţenesc într-un sat dunărean Mă opresc pentru Început în comuna Frumoasa, cu nume metaforic, localitate aşezată in Cimpia Dunării, pe malul drept al riului Vedea. Sunt la sediul Consiliului popular comunal şi iată, transcriu pe hîrtie, gindurile oamenilor. " Ion Obretin (primarul comunei) : Tocmai am terminat delimitarea celor 17 circumscripții electorale care compun comuna noastră. Vor începe curînd, intilnirile cu alegătorii, in cadrul cărora va trebui să discutăm pe îndelete tot ce mai avem de făcut. începem de la un punct de plecare bun. Un reper, cum să-i zic... Nu vreau să ne lăudăm. Deși... întreb : — Bănuiesc, desigur, că aveţi cu ce. Nu-i aşa ? — Am asfaltat comuna. Noi singuri am procurat piatra, am cărat-o cu miinile noastre. Dacă nu pui umărul, — n-o scoţi la capăt. Avem acum un dispensar medical cu trei etaje. In trecuta legislatură n-aveam nici un medic. Acum avem trei. Important este ce vom face de acum încolo. Ne-am propus multe lucruri. Vrem să construim un nou pod peste riul Vedea. Vom face in centrul comunei două blocuri... Constantin Aciu (mecanizator la cooperativa agricolă de producţie) . Cu ocazia aceasta, vrem să îmbunătăţim şi situaţia reţelei comerciale. In prezent, avem doar trei magazine săteşti. Trebuie să deschidem la parterul noilor blocuri, unităţi comerciale mai spaţioase... Dealtfel, azi-mii ne inaugurăm în comună o cofetărie... Floarea Lázár (şefă de fermă): E bună cofetăria, nici vorbă, dar ar fi foarte necesar să înfiinţăm un chioşc pentru vînzarea Pâinii. Socotesc, de asemenea, că ar fi necesar să folosim mai bine forţa de muncă pe care o avem la dispoziţie. Iată, de cuvînt, chiar la şedinţa de constituire a organizaţiei proprii a democraţiei şi unităţii socialiste din comună, femeile au propus înfiinţarea unei secţii de lucrat covoare in satul Păuleasa. Avem toate condiţiile să facem acest lucru. Florea Danciu (mulgător la ferma zootehnică) : Aş avea şi eu o propunere. Să se înfiinţeze o nouă cursă pe traseul Frumoasa — Alexandria — Bucureşti. In general, ar fi de dorit ca autobuzele de pe traseele I.R.T.A. să-şi respecte propriileprograme întocmite astfel incit călătorii să nu mai aştepte fără rost in staţii... Oamenii discută mai departe iar eu — intrucit am de umblat şi prin alte sate — ies in virful picioarelor să nu stingheresc acest veritabil colocviu civic din comuna Frumoasa. Cei mai buni gospodari în fruntea obştei Trec prin Zimnicea, cu noul şi modernul ei chip urbanistic, şi fac un popas la Suhaia, comună aşezată lingă lacul cu acelaşi nume. Localnicii au venit de la treburile lor şi — aşa cum se întimplă la sfîrşitul unei zile de muncă — se sfătuiesc la sediul consiliului popular. Reproduc citeva opinii culese la faţa locului. Petre Iancu (vicepreşedinte al consiliului popular) . In cele 19 circumscripţii electorale de pe raza comunei au început pregătirile in vederea alegerilor. Aici, in comuna noastră, gidim împreună la fiecare lucru pe care-1 facem. Am să mă refer concret la citeva lucruri. In perioada care urmează vom construi o şcoală cu opt săli de clasă în satul Fintinele şi, totodată, 20 de apartamente. Ne-am propus, de asemenea, mai buna alimentare cu apă a comunei, opt kilometri de trotuare in plus, amenajarea unor noi spaţii comerciale, modernizarea căminului cultural şi cite şi mai cite. Avem siguranţa că vom realiza toate aceste lucruri. Ceea ce ne preocupă, in primul rind, este să obţinem o îmbunătăţire continuă a calităţii vieţii... Doina Ene (medic) : Exact la acest lucru vreau să ma refer şi eu. Avem, in momentul de faţă, la Suhaia, spaţii comerciale aproximativ suficiente, dar vorba este cum sunt ele gospodărite şi cum se respectă regulile de igienă in manipularea mărfurilor. După părerea mea, nu ne putem declara mulţumiţi de felul cum işi fac datoria unii responsabili de magazine. Ar trebui un control mai energic pentru a asigura deplina igienă in activitatea comercială. Starea de sănătate a comunei este, dealtfel, foarte bună... — Ciţi copii s-au născut , în ultimele luni, la Suhaia ? — 22 de copii. îşi vă rog să reţineţi, fiecare in greutate de peste trei kilograme şi jumătate ! Puiu Virgil (directorul şcolii generale) : Poate de aceea ne şi grăbim să construim o nouă şcoală cu opt clase. Zilele acestea i-am şi pus fundaţiile. Primele patru săli de clasă vor fi gata la toamnă. Ne preocupăm să îmbunătăţim şi activitatea in şcolile de pe raza noastră. Marin Drugă (şef de fermă la cooperativa agricolă de producţie) . Dorinţa mea cea mai mare este să obţinem, in acest an, la hectar, peste 6 000 de kilograme la griu şi 10 000 de kilograme la porumb. Aş mai vrea, de asemenea, ca peste 40% din producţie să fie obţinute de sectorul zootehnic. Şi aş mai avea o propunere, de faţă fiind şi tovarăşa medic. Pentru satele care compun comuna Suhaia, un singur medic este insuficient. Am mai avut încă doi medici dar şi-au luat tălpăşiţa... Ing. Elena Sina (de la Cooperativa agricolă de producţie): Poate o să vi se pară un lucru mic dar, dacă totuşi avem in comună o frizerie, ar fi cazul să se înfiinţeze şi o secţie de coafură. Sintem multe femei care am dori să beneficiem de serviciile unei astfel de secţii şi care sintem nevoite să batem drumul cu autobuzul pină la Zimnicea sau Alexandria, cind dorim să ne coafăm. Intr-o altă ordine de idei, evident mai importantă, vreau să vă spun că, spre deosebire de unii săteni, despre care am citit în ziar că se duc la oraş să cumpere din piaţă sau de la aprozar legume, carne sau ouă, la noi am reuşit nu numai să dăm pentru fondul centralizat al statului, dar să ne aprovizionăm cu prisosinţă din propriile noastre gospodării. Au fost amenajate solarii in interiorul curţilor iar anul acesta producţia de legume va fi mai mare ca anul trecut iar surplusul va fi valorificat in centrele de legume şi fructe din Zimnicea. Chiar acum, iarna, s-au pregătit în curţile sătenilor toate condiţiile pentru insăminţarea cartofilor de toamnă. Aş dori, de asemenea, să existe curse I.R.T.A. mai regulate cu Alexandria şi să se înfiinţeze două staţii noi la Suhaia şi la Fîntinele. Floarea Sia (preşedinta cooperativei agricole de producţie din Fîntinele) : Suntem bucuroşi că ne-am îndeplinit in mod exemplar anul trecut toate lucrările agricole stabilite. Vom face la fel şi in acest an. Ca femeie ce locuiesc in această comună doresc să propun să se facă la Fîntinele o grădiniţă cu program prelungit deoarece majoritatea femeilor lucrează la cooperativa agricolă de producţie. Ar fi, de asemenea, necesar ca şi la Fîntinele, sat subordonat Suhaiei, să se înfiinţeze un magazin unde oamenii să găsească produse de uz casnic necesare în orice gospodărie şi pe care acum le procurăm din localităţile învecinate. Vicepreşedintele Consiliului popular, Petre Iancu, îmi spunea, cind imi iau rămas bun, că la alegeri in fruntea obştei vor fi aleşi cei mai buni gospodari care au dovedit prin faptele lor că merită încrederea oamenilor. — Aţi avut sau aveţi cazuri de deputaţi care nu şi-au făcut datoria ?! Am avut şi asemenea situaţii, din păcate. Cum s-a întimplat cu fostul primar Emil Mirea, care, dealtfel, a şi fost schimbat pentru deficienţele din activitatea sa. La întoarcere spre Bucureşti privesc satele cu constelaţiile lor de becuri. E iarnă cu ger straşnic aşa cum stoarce vremea în Cimpia Dunării. Oamenii stau la sfat cu înţelepciune şi grijă faţă de tot ceea ce au de făcut de acum incolo. Afară sunt minus 18 grade dar peste năframa de nea, în curind, va păşi primăvara ! Dumitru Tabacu ALEGERILE DE LA 9 MARTIE TRIBUNA DEMOCRAŢIEI Dialoguri cetăţeneşti sate din Cîmpia Dunării *Casa| Construcții noi în satele Bărăganului CRONICĂ ELECTORALĂ Biroul executiv al Consiliului judeţean ILFOV al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste a aprobat programul de măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor, lista nominală a candidaţilor de deputaţi judeţeni şi graficul adunărilor de [■ prezentare a candidaţilor. Pe te-ritoriul judeţului Ilfov sunt organizate şi delimitate 13 circumscripţii electorale pentru alegerea deputaţilor in Marea Adunare Naţională şi 141 de circumscripţii pentru alegerea deputaţilor in consiliul popular judeţean. Pentru acestea din urmă, consiliul judeţean al F.D.U.S. va prezenta, in total, 253 de candidaturi, existind 43 de circumscripţii cu un candidat, 81 cu doi şi 14 cu trei candidaţi. * Acţiunea de selecţionare şi aprobare a candidaţilor de deputaţi pe care îi vor propune în alegeri consiliile Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste este terminată şi în municipiul Giurgiu (43 de circumscripţii electorale municipale), oraşele Buftea, Olteniţa şi Urziceni (83 circumscripţii electorale orăşeneşti la un loc), precum şi in comunele judeţului (2 371 circumscripţii electorale comunale în total). Planul de măsuri aprobat prevede sarcini concrete pentru consiliile locale ale Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste in domeniul activităţii economice, pe tărîm edilitar-gospodăresc şi in sectorul muncii politicoideologice şi cultural-educative de masă. • In judeţul BACAU delimitarea celor 1 864 circumscripţii electorale judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale sunt aduse la cunoştinţa populaţiei prin afişarea publicaţiilor tipărite in acest scop. Laaceste alegeri, intr-un număr de 1 503 circumscripţii electorale din judeţ se va depune candidatura a cite doi deputaţi iar in 202 circumscripţii a cite 3 deputaţi. • Au fost afişate în judeţul PRAHOVA publicaţiile cu delimitarea circumscripţiilor electorale pentru Marea Adunare Naţională şi pentru consiliul popular judeţean şi se află sub tipar publicaţiile cu circumscripţiile electorale pentru municipii şi oraşe. Se lucrează la delimitarea secţiilor de votare. • în judeţul DÎMBOVIŢA au fost tipărite 1 500 seturi cu extrase din documentele Congresului al XII-Iea al partidului pentru a fi afişate în localitate şi sunt în lucru, pliante care oglindesc realizările obţinute în dezvoltarea judeţului pe domenii şi ramuri de activitate precum şi perspectiva dezvoltării judeţului în următorul cincinal. Se află sub tipar broşura : „Repere cotidiene ale muncii noastre in 1980“, care înfăţişează sarcinile judeţului in acest an. ! Doi reporteri ai „României libere“ pe firul cauzelor 7. RITMUL CONSTRUCŢIILOR POATE FI ACCELERAT. Primele rezultate ale bunei colaborări O lună grea de iarnă. Atit a trecut de la ultima noastră relatare consacrată activităţilor şi problemelor de pe şantierul actualei faze de dezvoltare a întreprinderii de utilaj petrolier şi minier „1 Mai" din Ploieşti. N-a fost ceea ce s-ar numi un moment de răgaz pentru cei aflaţi in primele linii. Nimeni nu a stat la adăpost din calea viscolului sau a gerului. Iarna şantierelor — o noţiune devenită de mai mult timp familiară — este poate mai puţin spectaculoasă in privinţa lucrărilor ce se fac sub cerul liber, dar este un anotimp foarte activ pentru organizatori, pentru proiectanţi, pentru mentori şi pentru toţi cei ce contribuie la asigurarea mijloacelor necesare existenţei unui şantier. Am urmărit şi noi, in tot acest răstimp, truda aceasta anevoioasă, menită să lămurească situaţii îndilcite, să ofere răspunsuri la vechi intrebări, să aducă soluţii acolo unde speranţele păreau deşarte. Un angrenaj de zeci şi sute de oameni funcţionează pentru ca pulsul şantierului să rămînă cit mai normal, indiferent de starea timpului. Şi dacă în aceste zile au continuat să crească zidurile noii hale electrice, dacă la noua modelărie s-au săpat primele fundaţii, dacă pe poarta şantierelor au pătruns, trailere cu noi materiale, cu noi utilaje, acestea sînt semnele cele mai evidente că se munceşte cu toată răspunderea, pentru ca noile obiective să prindă viaţă aşa cum s-a prevăzut spre folosul economiei, al ţării. Un nou şantier deschis şi o promisiune onorată Intr-o discuţie purtată cu citeva zile in urmă la beneficiar ni s-a pomenit, mai mult in treacăt, despre deschiderea şantierului noii modelării. — Cum, adică, susţineţi că aţi şi început lucrările ? !— Evacuarea materialelor şi a incintelor ce au aparţinut. Bazei judeţene de aprovizionare a decurs mai bine decit ne aşteptam şi iată că azi s-au realizat o parte din excavaţii şi constructorul a pregătit platformele de materiale şi prefabricate. Răspunsul ni l-a dat, în această formă, inginerul şef Gh. Damian de la uzina „1 Mai“. îl căutăm in continuare, telefonic, pe directorul B.J.A.LM. — Prahova. Gh. Mihai. — Să vă reamintesc promisiunile făcute public acum peste o lună ? — Mulţumesc, le cunosc. Acum pot să demonstrez că nu au fost vorbe în vint. înainte de toate, am soluţionat transferul şi depozitarea în bune condiţiuni a rulmenţilor. Ştiţi că avem probleme cu ei, ca şi cu hîrtia, dealtfel. Am găsit o rezolvare, provizorie, desigur, şi pentru hîrtie. La profile metalice am organizat scoaterea şi mutarea pe noile amplasamente, uneori in condiţii foarte anevoioase, a 150—160 tone zilnic. Am lucrat cu un trailer mare în plus faţă de cele ce le aveam, împrumutate de la o unitate ploieşteană, iar programul echipelor de transport l-am organizat pentru 12 ore pe zi până la încheierea acţiunii. Vă mărturisesc că am fost impresionat, şi stimulat chiar de zelul cu care constructorii s-au apucat imediat de treabă pe terenurile ce abia apucasem să le eliberăm. Deci, s-a putut. Prin inţelegere şi bunăvoinţă s-au conturat foarte repede şi soluţiile, şi rezultatele. Şi, fireşte, satisfacţiile, de 5 tone cu inducţie, ce urmează a fi executate la ,,Electroputere“ — Craiova, sunt produse in premieră. Punerea în funcţiune a turnătoriei de oţel stă practic pe umerii craiovenilor. Cine nu ştie că o turnătorie fără cuptor de topire nu există... Cum stau lucrurile cu aceste utilaje directoare pină la această oră ? Documentaţia pentru prototip se află la Craiova încă de astă vară, conform unei hotărîri ministeriale. In luna , noiembrie anul acesta „Dosarul T. O.“, adică turnătoria de oțel, trebuie închis, adică materializat. Ciclul minim necesar montării unui cuptor de acest tip este de 4—5 luni. Teoretic, ar trebui ca cel tirziu prin martie-aprilie cele două cuptoare să fie aduse la Ploieşti pe amplasamente. In realitate, însă, la această dată abia se discută contractarea utilajelor . Fără indoială, noutatea detaliilor tehnice ale acestor cuptoare solicită o mare atenţie, o tatonare mai îndelungată a soluţiilor, a proiectelor, a posibilităţilor materiale de realizare. Toată lumea este de acord, in principiu, cu această soluţie, dar beneficiarul mai crede c că şi în aceste condiţii deosebite proiectele existente trebuie materializate intr-un timp totuşi operativ, astfel ca cuptoarele in discuţie să poată sluji incă în acest an (e oare posibil ?) turnătoria. Din informaţiile pe care le deţinem şi noi la această oră se desprinde, însă, cu fermitate o concluzie : pentru ca „dosarul cuptoare“ să fie scos din impas el trebuie mai intil să existe ca document concret, legal, clar şi bine definit inginereşte. Deocamdată, el există numai ca problemă, ca un mare semn de întrebare. Pentru aceasta se impune de urgenţă împlinirea unui prim „ritual“, obligatoriu oricărei clarificări : intilnirea la aceeaşi masă a proiectantului general (I.C.P.T.S.C. — Bucureşti), a furnizorului general („Electroputere“ — Craiova) şi a beneficiarului. Nu mai este cazul să reamintim celor citaţi mai înainte că această „invitaţie“ le-a fost făcută mai de mult de propriul lor minister, coordonatorul general al lucrărilor. Restanţe vechi rezolvate prin... metodologii noi de coordonare Studiem o sinteză a podurilor rulante şi a celor portal necesare noilor hale ce ar trebui date in funcţiune anul acesta pe platforma ploieşteană. Există un necesar de 17 poduri rulante şi 4 portal. Pină acum au sosit patru poduri rulante, alte patru sunt anunţate printr-o adresă a I. M. — Timişoara să sosească pină la 31 martie, două sunt încă necontractate (? !) iar restul de 7 au termene de livrare cu totul necorespunzătoare. La podurile portal, după expresia beneficiarului, „doar unul singur este bine rezolvat pină, acum !“. Informindu-se imediat pe filieră directă (la Direcţia de resort din M.I.C.M.), ploieştenii sunt puşi în contact cu o o situaţie nouă şi, într-un fel, îmbucurătoare pentru ei. Anume : in urma unor analize, ministerul a hotărit ca toate restanţele existente în propriile centrale şi care depind de propriile capacităţi să fie soluţionate în trimestrul I. Foarte bine ! Cum se va proceda ? La poduri metodologia stabilită este următoarea : indiferent de contractele încheiate, se întocmeşte un grafic reactualizat de livrări pentru furnizorul general de asemenea agregate (I. M. — Timişoara), in conformitate cu priorităţile stabilite de centrele beneficiare. Se procedează, altfel, după o formulă tehnică (de fapt, birocratică) ,,mai realistă“, la o reperfectare a termenelor contractuale iniţiale, coordonate — şi acum ca si la început — de aceeaşi direcţie de resort din M.I.C.M. Din s.ecosta recizive a priorităţilor (in fond, cam aceleaşi ca şi acum un an-doi sau trei...) vor apare, fireşte, alte termene, alte cereri urgente. Cum vor putea fi arbitrate corect toate acestea, fără a nu nedreptăţi din doi beneficiari total, ştiut fiind că in aceeaşi perioadă de timp numărul de poduri rulante care vor ieşi pe poarta uzinei timişorene va fi acelaşi ? Vom căuta răspuns la această ecuaţie acolo unde trebuie. Corneliu Antim Ştefan Zidăriţă Corespondenţă specială de pe şantierul Întreprinderii „1 Mai" Ploieşti Invitaţie... Cuptoarele la masa verde Destinul socialist al unui n (Urmare din pag. 1) unui oraş socialist în plină dezvoltare materială şi spirituală. Casei de cultură i se vor adăuga un hotel cu 140 de locuri, un spital cu 250 de paturi, o policlinică, un magazin de tip BIG cu o suprafaţă de 2200 metri pătraţi, alte spaţii comerciale însumind încă 3600 metri pătraţi, o staţie de epurare şi un canal colector pentru realizarea centralizată a apelor menajere, extinderea reţelei de apă potabilă, lucrare începută în 1975 şi ajungind la peste trei kilometri lungime, o poştă nouă cu centrală automată cu prefix, cu 2000 linii telefonice. Toate aceste obiective socialculturale se construiesc nu numai sub ochii locuitorilor din Topliţa, ci şi cu sprijinul lor, cetăţenii realizînd multe ore de muncă patriotică pe şantierul noului centru civic. Şi tot ei, cetăţenii oraşului adumbrit de munţii Călimăni, au realizat un comnplex sportiv denumit „Cornişa“, cu terenuri de fotbal, handbal, volei, hochei, un ştrand, două terenuri de tenis pentru ca tineretul să-şi poată petrece în mod plăcut şi instructiv timpul liber. Deputaţii Virgil Boac, Alexandru Marcu, Dumitru Dobreanu, Floarea Moş, Leon Géza. Biro Francisc Eugen nu prididesc, împreună cu alegătorii din circumscripţiile respective, să răspundă tuturor propunerilor făcute de cetăţeni pentru ca Topliţa să arate tot mai frumoasă, să fie tot mai bine gospodărită. Pentru că dintre multele probleme ridicate de oamenii muncii cu diferite prilejuri, o bună parte se referă la gospodărirea oraşului. Locuitorilor din Topliţa nu le este indiferent ce şi cum se face in urbea în care trăiesc şi muncesc. Pavel Marosan, după ce a văzut şi a chibzuit, după ce s-a sfătuit şi cu câţiva vecini, a dat o fugă la primar şi a propus ca pentru realizarea unor economii, canalul de apă săpat de constructori să nu fie astupat ci, de-a lungul lui, să fie pozate conductele de alimentare cu apă potabilă pentru vreo douăzeci de gospodării. Ştefan Cioată, care locuieşte in cartierul Moglăneşti, după ce o primăvară şi-o toamnă s-a tot plimbat pe dealurile ce mărginesc Mureşul, dealuri neproductive, s-a dus la primărie şi a susţinut cu tărie ca aceste dealuri să fie parcelate şi plantate cu smeură de către cooperativa agricolă, lucrare care se şi află in stadiu de proiect, deschizindu-se o pepinieră de smeură de soiuri superioare. Topliţa, oraşul de pe Mureş, trăieşte intens evul renaşterii sale, evul adevăratei sale dezvoltări suboate aspectele. Vechea Topliţă va fi reconstituită, peste ciţiva ani, doar din fotografiile păstrate la primărie pentru ca și cei ce vin in urma noastră să cunoască modul în care cei de azi au trecut cu folos prin vreme. Primele ansambluri de locuinţe date in folosinţă in acest an In perimetrul noilor cartiere de locuinţe „Broşteni“ şi „Dorobanţi“ din municipiul Buzău au fost predate „la cheie“ primele 200 de apartamente din planul pe anul în curs. In acelaşi timp, au demarat lucrările în zona centrală a oraşului la un nou ansamblu de locuinţe în cartierul „Unirii“, care va însuma un final mai bine de 4 000 apartamente. De remarcat că, până la sfirşitul acestui an, la Buzău, Hm. Sărat, Nehoiu şi în alte localităţi ale judeţului urmează să fie date în folosinţă aproape 6 000 de apartamente, număr care depășește de două ori realizările primului an al actualului, cincinal. Pagina a 3-a — 7 februarie 1980 Adunările generale ale oamenilor muncii MINERII CARE AU INIŢIAT Întrecerea confirmă O remarcă se impune din capul locului : la întreprinderea minieră Petrila nu a avut loc niciodată pină acum un sfat muncitoresc mai combativ şi mai eficient decit adunarea oamenilor muncii ţinută zilele trecute. Mineri, tehnicieni şi ingineri au venit la această adunare purtind m inimi satisfacţia unor succese frumoase, puternica dorinţă de autodepăşire, dar şi unele regrete. Era un lucru firesc. Acest colectiv şi-a asumat responsabilitatea de a iniţia intrecerea minerească din ţara noastră pe anul 1980. Chemarea lansată cu citeva săptămîni in urmă sintetizează hotărîrea unanimă a minerilor de a îndepliniexemplar sarcinile trasate de Congresul al Xll-lea al partidului şi de a face un salt important pe treptele noii calităţi care aici d in Valea Jiului, înseamnă cărbune mai mult, mai ieftin şi mai bun extras cu eforturi fizice cit mai mici. Depăşirea planului anual cu 20 000 tone cărbune, executarea peste prevederile planului a 450 m lucrări miniere de pregătire şi 150 m lucrări de deschidere, reducerea costurilor de producţie cu 700 000 lei sunt doar citeva dintre angajamentele luate. Este adevărat că acest colectiv a acumulat o anumită experienţă şi că numai anul trecut şi-a depăşit planul cu peste 28 000 tone cărbune. Dar, aşa cum bine spunea tovarăşul Marcu Androne, preşedintele comitetului oamenilor muncii, atunci cind a fost întrebat despre perspectivele din acest an. in 1980 din abatajele minei Petrila trebuie să se extragă cu 120 000 tone cărbune mai mult decit anul trecut şi să se asigure condiţii pentru sporirea substanţială a producţiei de cărbune in viitorul cincinal. In aceste condiţii colectivul întreprinderii a hotărit să dea peste plan 20 000 tone cărbune iar mai mulţi participanţi la adunare au garantat că angajamentul va fi îndeplinit şi depăşit. Adunarea oamenilor muncii a fost dominată de un pronunţat spirit de responsabilitate minerească. Vom realiza 6 000 tone cărbune peste plan la producţie şi 100 m.l. la lucrările de pregătire“ , a spus inginerul Ion Vasile, şeful sectorului IV. „Angajamentul pe care ni-l asumăm in acest an este de 6 000 tone cărbune peste plan“ a precizat inginerul Aurel Marhan, şeful sectorului. II. Rind pe rind si alţi mineri si cadre tehnice au anunţat adunarea despre angajamentele luate. Oamenii de aici au multă încredere în forţele proprii şi in roadele mecanizării complexe care se dezvoltă mereu. De fapt, colectivul întreprinderii din Petrila a hotărit ca in tot cursul acestui an să menţină in funcţiune patru complexe de susţinere mecanizată echipate cu combine de tăiere, două combine de înaintare in galerii şi patru maşini de încărcat pentru steril. Printre angajamentele asumate figurează, de asemenea, creşterea • Liantul dintre hărnicie şi mecanizarea complexă @ De la Petrila a pornit o nouă şi valoroasă iniţiativă . Citeva probleme care cer o grabnică rezolvare producţiei fizice cu 2 la sută faţă de plan şi reducerea cu cel puţin 1 la sută a conţinutului de cenuşă şi umiditate in comparaţie cu anul trecut. Există la Petrila optimism şi încredere in forţele proprii pentru că alături de hărnicie şi tehnica modernă s-au născut şi s-au statornicit iniţiative , care stimulează ambiţiile frumoase ale minerilor şi care modelează conştiinţe. Cu ciţiva ani in urmă renumitul şef de brigadă Eugen Voicu şi ortacii lui au lansat iniţiativa „Brigada înaltei productivităţi“ care se aplică in toată Valea Jiului. In toamna anului trecut aceeaşi brigadă a lansat iniţiativa „Să muncim şi să trăim in chip comunist“ care, după cum se poate deduce, are obiective mult mai complexe şi mai nobile. Din discuţiile purtate în adunarea generală s-a desprins faptul că mulţi dintre minerii petrileni vor să muncească şi să trăiască cu adevărat în chip nou. Ei au dezvăluit cu mult curaj atît lipsurile din cadrul întreprinderii cit şi greutăţile pe care le intîmpină din partea altora, mai ales în ceea ce priveşte aprovizionarea cu materiale si piese de schimb. Anul trecut, datorită în special absenţelor nemotivate s-au pierdut aproximativ 10 000 tone cărbune care putea fi extras iar din cauza faptului că unele brigăzi şi sectoare nu au acordat suficientă atenţie îmbunătăţirii calităţii întreprinderea a fost penalizată cu peste 2 000 tone cărbune care, de fapt, nu întrunea normele calitative. Acestea, ca şi alte probleme, au fost analizate cu multă răspundere. Şeful de brigadă Francisc Kovács arăta că sunt adesea goluri in aprovizionare, cu vagoneti şi bandaje. Nu există întotdeauna suficiente armături TH iar maşinile de perforat se defectează des. Minerul şef de brigadă Constantin Alexe, maistrul Theil Hans, inginerii Iosif Drumuş, Constantin Ionescu Ion Vasile şi alţii au criticat faptul că stilpii hidraulici nu sunt de cea mai bună calitate, nu se asigură la timp şi in cantităţi suficiente o serie de piese de schimb şi elemente de armare, iar calitatea unor materiale şi piese de schimb lasă de dorit. Sunt citeva probleme despre care s-a mai discutat şi cu alte ocazii. Multe necazuri pornesc de la faptul că o serie de furnizori de utilaje, materiale şi piese de schimb, cum este uzina „Unio“ din Satu Mare şi altele, nu-şi respectă in totalitate contractele încheiate faţă de minerii din Valea Jiului. Atit conducerea întreprinderii cit şi tovarăşii din conducerea Combinatului minier Valea Jiului trebuie să insiste cu mai multă fermitate pentru lichidarea neajunsurilor semnalate şi întărirea disciplinei in muncă. La adunarea minerilor a luat parte prim-secretarul Comitetului municipal de partid Petroşani şi un inginer şef al combinatului care au lămurit pe loc o serie de probleme privind îndatoririle colectivului de mun■că de la Petrila şi ale altor factori care trebuie să contribuie la sporirea producţiei de cărbune. Modul responsabil şi mobilizator in care s-au desfăşurat dezbaterile precum şi angajamentele luate sunt garanţia certă că iniţiatorii întrecerii din minerit pe 1980 sunt hotârîţi să-şi îndeplinească exemplar angajamentele şi să dea patriei tot mai mult cărbune. Girul hotărîrilor îl constituie şi faptul că de la începutul anului pină în ziua în care a avut loc adunarea oamenilor muncii la Petrila s-au extras mai mul de 2 200 tone cărbune peste plan. Este un început care promite. I. Cojocaru