România Liberă, aprilie 1980 (Anul 38, nr. 11019-11044)

1980-04-01 / nr. 11019

„Avînd convingerea că în întrecerea care se desfăşoară pentru locurile fruntaşe tot mai multe judeţe, întreprinderi şi institute vor acţiona anul acesta pentru a ocupa primul loc, urez să cîştige cine va organiza şi va munci mai bine. Să asigurăm dezvoltarea mai puternică a patriei noastre, ridicarea bunăstării întregului nostru popor!“ NICOLAE CEAUŞESCU (Din cuvintarea la solemnitatea conferirii unor înalte distincţii fruntaşilor in întrecerea socialistă din anul 1979) PENTRU O ACTIVITATE ECONOMICĂ EXEMPLARĂ *• Ne aflăm într-un an a cărui importanţă pentru dezvoltarea ţarii este evidentă şi ale cărui semnificaţii economice nu scă­pă desigur cititorului. Este ulti­mul an al actualului cincinal şi, in acelaşi timp, anul în care se pun bazele dezvoltării noastre in viitorul cincinal, în care­­Romania urmează să parcurgă o etapă hotăritoare pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Iar in­­s­ulnirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al XII- al partidului este legată in­disolubil de munca plină de ab­negaţie a tuturor, de modul în car­ s­e valorifică potenţialul de inteligenţă şi energie creatoa­re al oamenilor muncii. Din acest punct de vedere, în­trecerea socialistă, intrată în tradiţie prin desfăşurarea sa an de an, are menirea de a scoa­­­ la iveala resursele de creati­vitate existente in fiecare colec­­tiv de marxeă, de a stimula, pe m­ultiple căi, ambiţia, dăruirea şi spiritul de iniţiativă r] celor ce , ,s'a?°ară activitatea pe frontul economic. Şi tot în tra­­j *".e a intrat ca, anual, fruntaşii „„_l­"receve să fie răsplătiţi prin ț,^. .ea “nor înalte distincţii, minai de ele însuşi secretarul , al partidului, pre­­r'o-,lntere tării, tovarăşul Nicolae eauşescu. o asemenea solem­­ili­a.te a avut loc sîmbată, la Pa­­ul Marii Adunări Naţionale, . . c­onstituindu-se intr-un veri- 1f.°^naSm­­ adus hărniciei, ab­­,,„Sa'lei, SP­iritului creator, de­­votamentului in muncă. b­.v Parcurgere a listei ce­rcur nşi cu înalte ordine ale Republicii Socialiste România - emrrciv?3^11 judeţene de partid, S “Populare judeţene, in- S ?deri industriale, unităţi rae2’tde construcţii, din do­i-T,ransP°rturiIor Sl teleco­­lor circulației mărfuri­de cercetare, pro-___ e, S1 ■ inginerie tehnologică «-îbri-f, rezultatele deosebite in ir «2- «nul 1979 in îndepli­nereâsirea sarcinilor de fee ;»-/1 ,a s.ra^tajam­entelor asuma- cz3e intrecerea socialistă este a„ra sugereze importan­esurse existente, practic, în - *re ţării ca şi con­iţia substanţială pe care o d­uc la deas-voltarea economică întreprinderi şi unităţi ce şi-au cîştigat în decursul timpului un binemeritat prestigiu. Iar din­colo de aspectul său festiv — şi lucrul acesta ţinem să-l sublini­em — solemnitatea de sîmbătă a căpătat un caracter de lucru, fiind marcată de cuvintarea ros­tită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preţios îndreptar de acţiune pentru perioada ce urmează. „Sunt încă multe de făcut — arăta secretarul general al partidului, în industrie, agri­cultură, construcţii, in cercetare şi in celelalte sectoare de acti­vitate. De aceea, doresc să ex­prim convingerea că organizaţi­ile de partid fruntaşe în anul care a trecut, toate organizaţiile de partid, toţi oamenii muncii vor acţiona in aşa fel incit in acest an să obţinem rezultate superioare în toate domeniile“. Către aceste „rezultate supe­rioare în toate domeniile“ tre­buie să tindem intr-adevăr cu toţi. Că putem să le obţinem, că există încă substanţiale resurse de energie şi creativitate care îşi aşteaptă valorificarea o dove­deşte, între altele, însăşi expe­rienţa fruntaşilor. Se pune acum cu hotărîre problema generaliză­rii a ceea ce este pozitiv, a lichi­dării cu hotărire a lipsurilor şi neajunsurilor ce grevează asupra activităţii economice. Pentru a asigura o accelerare a dezvoltă­rii in ritmurile propuse prin plan, o creştere continuă a nive­lului de trai, este nevoie ca Constantin Vrînceanu (Continuare în pag. a 5-a) Proletari din toate ţările, m­iţrivă. COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXXVIII Nr. 11019 Marţi 1 aprilie 1980 6 pagini 30 bani Fiecare zi cîştigată acum la semănat înseamnă un spor de recoltă la toamnă Primăvara este capricioasă dar la cîmp, spre Dunăre, oamenii se luptă cu timpul pentru a pregăti încă de pe acum rodul acestui an. Căci fiecare zi cîştigată la se­mănat îşi triplează valoarea la toamnă, o­­dată cu sorocul culesului. Ne oprim in ci­­ teva aşezări teleormanene, la Fîntinele, Piatra, Bujoru şi Smîrdioasa unde după ploile intermitente, oamenii au pornit ime­diat cu toată destoinicia, la semănatul o­­goarelor. Aflăm că precipitaţiile căzute in­­ultima săptămînă au variat între 20 litri şi • După ploile din ultimele zile, timpul bun per­mite intrarea tractoarelor pe ogoare • Se ac­ţionează intens pentru recuperarea restanţelor • în judeţul Teleorman pînă la sfîrşitul săptă­­mînii trecute se însămînţasera 13 500 hectare • Tot in această zonă 1 000 de tractoare lu­crează în două schimburi de mecanizatori • Supunem atenţiei forurilor în drept : 1) lip­sesc încă importante cantităţi de seminţe şi ierbicide ; 2) unele tractoare ajung pe cîmp aproape de amiază. De ce ? 48 litri pe mp, îngreunînd în felul acesta lucrările agricole de primăvară. Soarele palid a început să zbicească cîmpul şi, iată, şirurile lungi de tractoare pornesc de îndată la semănat. Bătălia pentru pîine continuă. 1 000 de tractoare în două schimburi In drumul nostru spre partea sudică a Cimpiei dunărene se acţionează intens pentru recupe­rarea zilelor cind a plouat tot timpul. Stăm de vorbă cu tova­răşul Mircea Popescu, director economic al Direcţiei generale pentru agricultură şi industrie a­­limentară din judeţul Teleor­man, care ne pune la curent cu situaţia la zi. „ Pînă ieri s-au insămînţat circa 13 500 de hectare, ceea ce înseamnă că trebuie să acţionăm în continuare cu mai multă e­nergie pentru a folosi fiecare zi bună de muncă. La legume am insămînţat 4 950 de hectare, adi­că 95 la sută din suprafaţa sta­bilită. Concomitent cu aceste lu­crări s-a efectuat pregătirea te­renului pe circa 25 la sută din suprafeţe în vederea însăminţă­­rilor din epoca I. In scopul re­cuperării ur­gente a rămînerilor in urmă s-au stabilit măsuri o­­perative în fiecare unitate agri­colă pentru evacuarea apelor şi începerea imediată, chiar pe sole. Dumitru Tabacu Marius Georgescu Drumul certitudinii Mihai Beniuc ^Ca tcm. singur glas a răsunat acel Da ! COU7-« tarra întreagă a reales ca pre~ xul republicii pe tovarășul Nicolae p Este glasul încrederii in pro-D F­-ex~teri cele poporului în construirea ^ multilateral dezvoltate și certi- _ *neci un. mai activ, mai priceput, mai ti mai înțelept fiu în rindul lor de oameni ai acestor meleaguri Wtrec*- fi decit el, bărbatul cel.mai lumi­­răsărit din rindul lumii noastre' f e' F*-enumele I«i ele om politic, ■i-n. c.z- stejarii străvechilor codri carrt­eriilor acestui pămînt a tre- — ca­­ armurile lui, prin care freamătă timtpului nostru, dincolo de fron- — d zsL.cestu.-i pămînt, iar numele lui __ prot «ie btr-zele tuturor, cu mare drag, ----^"-Tf de către cei ce vor și luptă pen­_ —fi dre cei ce prin muncă se stră- i SS clădească o lume mai bună și ■ r___ay~^*cLMjptă, care culminează în comit­ototb&snvitor. ------. -.- ? *e T-fc triple -pieptul de mîndrie cind afli -----alf. impiznător al titlurilor cărților ga-rx -^j.se intr-un număr de limbi străi­­■*=ar de mare pe toate meridianele 7\^ -fc'~d­or Terrei. Alzics Inaumeta eu să-i fac portretul e «nmplei, atlt de neobosit in des­­-rrT^_^C_, un^~i energii ce țișnește parcă — cc iz-voare, acumulate din stră­____ ^ Men-cure ale unui popor vrednic -----— -c -------a Prrecupețit virtuțile, nici sîn­fră. minte cu el pămlntul patriei __ ° '^^ăpin^ească. r. subl­isnia o trăsătură a sa care se 30 rine. Nu o dată pre-_ nost­ru spune răspicat că faptele istori­e nu le face o personalitate ci rooporul şi popoarele pornite — 1 1 co-rxstruirii drumurilor şi aşe-I? ~T viaţii umane. Adevărul acesta _J en toc zi ce trece în conştiinţa ,'că To­tiyj nu putem trece cu ve­derea şi să nu ni se lumineze sufletul de admiraţie cugetind că forţele naţiunii, vrednicia, talentele multiple, energia ne­bănuită, el, Nicolae Ceauşescu le-a desfe­recat şi el le îndeamnă şi le dă elan împreună cu tovarăşa sa, Elena Ceauşescu. Riurile s-au populat de hidrocen­trale, minele de tunele noi, drumurile ţării s-au înmulţit şi modernizat, timpu­rile s-au umplut de maşini agricole, petro­lul, cărbunele, fierul şi celelalte metale curg în valuri topite şi oamenii care mun­cesc parcă s-au luminat mai mult la chip ca nişte case in care s-au aprins lumi­nile electrice in locul chioarelor lămpi cu gaz şi opaiţe. Ţăranul nu-şi mai îndeam­nă boii pricăjiţi şi costelivi, ci conduce tractorul şi alte maşini agricole ; ţăranca nu mai muşcă din cilţi, torcind, ci mane­vrează şi ţese cu maşini moderne pinze­­turi renumite şi căutate şi peste hotare. Ce să mai vorbim de oraşe şi de sate dintre care zeci şi zeci se urbanizează, ne­­maiinţelegind viaţa fără bec electric, fără radio şi televizor, fără maşină de spălat şi adeseori fără apă caldă şi rece la ro­binet ? Noi, generaţia bătrină, venim ca din altă lume, cindi intrăm în oraşele, pe care le ştiam vechi şi care sunt moderne de nerecunoscut şi cu care satele sunt în con­tinuă întrecere, ca să le ajungă din urmă. Şi aceasta e, prea puţin spus din toate cite s-au făcut şi se fac mereu, pentru în­făţişarea cărora, de la micile luntri ale pescarilor la marile vase petroliere, ar trebui biblioteci şi albume întregi, iar cite se fac nu ajung. Portretul lui Nicolae Ceauşescu ? E România nouă. In plin progres material şi spiritual. Iar realegerea sa ca preşedinte al republicii e pasul unui întreg popor Inaintlnd către viitor, către comunism ale cărui culmi se întrezăresc. A început semănatul în Cimpia Burnazului In solariile cooperativei agricole din Buzescu plantatul timpurii se apropie de sfirşit tomatelor Fără îndoială, unele dintre momentele cele mai impresionante, şi care s-au suc­cedat într-o adevărată avalanşă in zilele de 28 şi 29 martie în spaţiul de aleasă grandoare al clădirii Marii Adunări Naţio­nale, au fost acelea in care aleşii de frun­te ai naţiunii, începînd cu primul bărbat politic al României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au depus jurămîntul. M-am aflat în acest univers şi am trăit, clipă de clipă, desfăşurarea acestui — să-i zicem — protocol al reclădirii puterii de stat la nivelurile cele mai înalte odată cu începerea unei noi legislaturi şi mărturi­sesc că momentul dinţii, rostirea de către cei ce la 9 martie au fost desemnaţi să ocupe fotoliile de deputaţi in parlament, rostirea, zic, a jurământului lor, care se intitulează atit de frumos şi■ în acelaşi timp atit de profund, m-a emoţionat pînă in adincul fiinţei. Jurămînt de credinţă şi devotament... Faţă de ţară. Faţă de partid. Faţă de popor... Ce poem poate cuprinde, in imaginile lui, mai mult despre fiinţa umană ca grad de responsabilitate socială decit aceste, adevărate versete ale demnităţii şi anga­jării faţă de un scop de maximă ampli­tudine ? Credinţă şi devotament faţă de pămintul natal, faţă de neamul tău, faţă de binele, de prosperitatea, de fericirea, de idealu­rile şi viitorul propriei naţiuni ! Eram acolo, in sală, şi toate fiinţele noastre formau un singur receptor în momentul tind, deputat între deputaţi; primul s-a ridicat şi a rostit, scurt, dar ferm, cu vocea sa gravă, de oştean hotărât să-şi ducă poporul din victorie în victorie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Jur !“, „Jur „Jur !“, „Jur !“, — s-a auzit, apoi, de peste trei sute şi şaizeci de ori. Voci de muncitori, de ţărani, de intelectuali ; de jurnalişti, mineri, legumicultori, combai­­neri, profesori, cercetători, artişti, savanţi ; de tineri şi vîrstnici ; de femei şi bărbaţi ; de români, maghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi. Cu toţii, o singură bătaie de ini­mă : pentru ţară, pentru partid şi popor. Astfel, reorganizarea organelor supreme ale puterii de stat — după alegerile de la 9 martie — a început cu acest fantastic legă­­mint al Marii Adunări către naţiunea care i-a dat dreptul de a-i reprezenta vrerile şi a decide, cumpănind bine, in numele ei. Ce clipă de poem fără egal ! L-am văzut, apoi, urcînd la tribună, pe acelaşi bărbat, mindrie a noastră, a tutu­ror, votat fiind de către noi toţi să fie preşedintele celor douăzeci şi două de milioane, ciţi trăim pe harta de munţi, de dealuri şi timpii a României, şi-a pus pe piept tricolorul de mătase al ţării şi a rostit marele său legămînt faţă de Româ­nia, in tot ceea ce poate însemna ea — trecut, prezent, viitor. Jurămîntul Preşedintelui. Cel mai înalt dintre toate jurămintele, dar care are la bază aceleaşi două arcuri de boltă : cre­dinţa şi devotamentul faţă de ţară. „Jur să slujesc cu credinţă patria“.... „Jur că îmi voi face întotdeauna datoria cu cinste şi devotament pentru strălucirea şi măreţia naţiunii noastre socialiste, a Republicii Socialiste România !“ — iată cuvintele de început şi încheiere ale acestui legămînt, miezul,, esenţa constituindu-l lupta şi mun­ca pentru binele, progresul, prosperitatea şi pacea ţării. ...Ceea ce s-a petrecut în frumoasa sală a Marii Adunări Naţionale în zilele de 28 şi 29 martie a fost, zic eu astăzi, o teribilă lecţie despre ştiinţa de a fi cetăţean al acestei ţări, cu tot ceea ce implică această calitate. Iar ceea ce a urmat Sesiunii, so­lemnitatea conferirii unor înalte distincţii fruntaşilor întrecerii socialiste — nimic alt­ceva decit continuarea firească, expresia concretă, practică a adevărului că sensul credinţei şi devotamentului faţă de ţară şi popor îşi găsesc materializarea în mun­ca, în faptele­ săvîrşite pentru ţară, pentru viitorul ei. Legămîntul Preşedintelui, legămîntul deputaţilor, legămîntul întregului popor şi care ne implică pe toţi este unul şi acelaşi : Slujirea ţării, a viitorului ei socialist şi comunist. (Continuare in pag. a 5-a) Jurămînt de credinţă şi devotament Eugen Florescu ŢARA IŞI OMAGIAZĂ PREŞEDINTELE Mesaje, telegrame şi scrisori adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu (în pagina a 3-a) MESAJE ŞI FELICITĂRI DE PESTE HOTARE ADRESATE PREŞEDINTELUI REPUBLICII­­ SOCIALISTE ROMÂNIA (în pagina a 2-a) PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU 3 5 5 ŞI TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU 5 5 5 au primit delegaţia conducerii Ligii femeilor din Zambia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al guvernu­lui, au primit luni după-amiază, delegaţia conducerii Ligii fe­meilor din Zambia, alcătuită din Chibesa Kankasa, membru al C.C. al Partidului Unit al In­dependenţei Naţionale din Zam­bia, secretar pentru Liga femei­lor din Zambia, Lister Chula, secretar cu probleme financiare la Liga femeilor, Ruth Bbuku, preşedinte cu problemele de personal la Asociaţia tinerelor femei, organizaţie afiliată la Liga femeilor din Zambia, care face o vizită de prietenie în ţa­ra noastră, la invitaţia Consiliu­lui Naţional al Femeilor. La primire a luat parte Ana Mureşan, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., preşedinta Con­siliului Naţional al Femeilor. Mulţumind pentru primirea acordată, şefa delegaţiei a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu un călduros mesaj de salut din partea preşedintelui Zambiei, Kenneth David Kaun­­da, şi a soţiei acestuia, Betty Kaunda. Au fost adresate tova­răşului Nicolae Ceauşescu cele mai sincere felicitări cu ocazia realegerii în funcţia supremă de preşedinte al României, îm­preună cu urări de succes în ac­tivitatea pe care o desfăşoară în fruntea partidului şi statului nostru. De asemenea, conducă­toarea delegaţiei a transmis fe­licitări călduroase tovarăşei Elena Ceauşescu, pentru alege­rea sa in funcţia de prim vice­prim-ministru al guvernului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat pe oaspete să adreseze, în numele său şi al tovarăşei Elena Ceauşescu, un salut prietenesc şi cele mai bu­ne urări de sănătate şi fericire preşedintelui Kenneth David Kaunda şi soţiei sale, Betty Ka­unda, de noi succese poporului zambian prieten în dezvoltarea patriei sale. In cadrul întrevederii a fost exprimată satisfacţia pentru dez­voltarea ascendentă a relaţiilor româno-zambiene şi a fost sub­liniată însemnătatea întilnirilor şi convorbirilor la nivel inau­ pentru întărirea prieteniei din­tre ţările şi popoarele noastre, pentru intensificarea colaborării şi cooperării dintre România şi Zambia. In acest context, a fost relevată importanţa contactelor şi a schimburilor de delegaţii, inclusiv pe linia organizaţiilor de femei, în promovarea colabo­rării româno-zambiene. S-a ară­tat că dezvoltarea colaborării dintre organizaţiile de femei din cele două ţări, dintre femeile din toate ţările lumii reprezin­tă un factor important in lupta popoarelor pentru promovarea unei politici noi în viaţa inter­naţională. In legătură cu actuala situaţie internaţională, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat necesita­tea intensificării eforturilor sta­telor, ale tuturor forţelor de­mocratice, progresiste, antiim­­perialiste şi anticolonialiste, inclusiv ale organizaţiilor de femei, pentru oprirea agra­vării climatului politic mondial, pentru reluarea procesului des­tinderii, bazat pe respectul în relaţiile dintre state a principii­lor independenţei şi suveranită­ţii naţionale, egalităţii în drep­turi şi avantajului reciproc, ne­amestecului in treburile interne, eliminării forţei şi ameninţării cu forţa, pe dreptul fiecărui po­por de a-şi hotărî de sine stă­tător propria cale de dezvolta­re. Secretarul general al Parti­dului Comunist Român a rele­vat, totodată, faptul că inte­resele păcii şi destinderii recla­mă soluţionarea, exclusiv pe ca­le paşnică, a litigiilor dintre sta­te, adoptarea de măsuri concre­te de dezarmare şi în special de dezarmare nucleară, lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice in­ternaţionale. A fost exprimată satisfacţia faţă de victoria forţelor patrio­tice din Zimbabwe care creează posibilitatea dezvoltării inde­pendente, de sine stătătoare a acestei ţări întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prie­tenească." PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU 5­5 a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Republicii Botswana Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni, pe Aloysius William Kga­ — rebe, care şi-a prezentat scriso­rile de acreditare în calitate de ambasador extraordinar şi ple­nipotenţiar al Republicii Bots­wana în ţara noastră. (Continuare în pag. a 5-a) ■ h pi Concomitent cu pregătirea terenului, în multe locuri se execută şi ierbicidarea In fruntea ţării, primul ales al naţiunii noastre socialiste Prof. univ. dr. ing. Palfalvi Attila rectorul Institutului politehnic din Cluj-Napoca Privind la televizor emoţionanta mani­festare cu prilejul realegerii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român în funcţia su­premă de preşedinte al Republicii Socia­liste România, am fost cuprins de o emo­ţionantă mîndrie şi bucurie. De 15 ani de cind se află în fruntea partidului, prin spiritul său revoluţionar, prin neobosita sa muncă şi activitate in slujba ţării tovarăşul Nicolae Ceauşescu a determinat profun­dele mutaţii şi transformări economice şi social-culturale în viaţa patriei, mutaţii şi transformări ce poartă amprenta puterni­cei sale personalităţi şi a ideilor forţă de mare originalitate convertite în atîtea şi atitea realizări de prestigiu. Personalitate proeminentă a vieţii politice internaţio­nale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut cunoscută România pe toate meridianele globului, astfel incit azi ţara noastră are prieteni pretutindeni, mai mulţi ca oricind în istoria sa. Aşa incit investirea tova­răşului Nicolae Ceauşescu în funcţia su­premă de şef al statului român apare ca un act firesc, logic susţinut de întregul nostru popor cu bucuria şi entuziasmul ce caracterizează marile evenimente ale ţării. Personal bucuria îmi este amplificată şi de faptul că aici, la institutul nostru l-am avut în mai multe rinduri oaspete drag pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sfaturile şi îndemnurile preţioase pe care ni le-a dat de fiecare dată în direcţia integrării accelerate a învăţă­mlntului cu cercetarea şi producţia în domeniile cele mai strin­gente pe care trebuie să le abordeze cer­cetarea universitară, ne-au ajutat consi­derabil să obţinem progrese rapide şi re­marcabile azt în cadrul celor o sută de laboratoare de care dispunem azi cît şi in întreprinderile cu care colaborăm îndea­proape, însăşi noua facultate de mecanică construită pe platforma industrială a mu­nicipiului, inaugurată chiar, de secretarul general al partidului, a fost organizată după îndemnurile şi sfaturile tovarăşului Nicolae Ceanifescu. Aşadar, multe lucruri ne leagă direct şi pe noi, ca şi pe toţi lo­cuitorii ţării, de persoana secretarului ge­neral al partidului şi realegerea sa în funcţia de înaltă responsabilitate de pre­şedinte al Republicii Socialiste România, nu face decât să ne întărească şi mai mult încrederea că programele-directive ale celui de al XII-lea Congres al partidului, vor fi îndeplinite şi depăşite in condiţii optime spre binele ţării şi al poporului nostru. Salut cu bucurie această înaltă învestitură şi împreună cu colegii mei, cu întregul colectiv de cadre didactice şi stu­denţi ne simţim în aceste clipe solemne şi mai puternic mobilizaţi în îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne revin in do­meniul creşterii unor cadre de nădejde pentru industria socialistă a ţării, în do­meniul implantării ideilor eficiente rezul­tate din cercetare, în activitatea produc­tivă, in dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii româneşti.

Next