România Liberă, mai 1980 (Anul 38, nr. 11045-11070)

1980-05-01 / nr. 11045

COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI Şl UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXXVIII Nr. 11045 Joi 1 Mai 1980 6 pagini 30 bani mitiiciTPIĂSASca ziua mimen­tl A SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE! Sărbătorirea în acest an a frăţiei muncitorilor din în­treaga lume se desfăşoară în climatul de puternică eferves­cenţă creatoare în care întregul nostru, popor, strins unit in ju­rul Partidului Comunist Român, al secretarului său general, îşi mobilizează toată energia pen­tru înfăptuirea istoricelor hotă­­riri ale­­ celui de al XII-lea fo­rum al comuniştilor, ce a jalonat cu clarviziune calea dezvoltării multilaterale, un ritm accelerat, a României socialiste, însufleţirea cu care oamenii muncii din ţara noastră — români, ma­ghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi —, râspunzînd chemării partidului, au desfăşurat larg întrecerea socialistă în cinstea zilei de 1 Mai în toate sectoa­rele economiei naţionale, pre­cum şi succesele obţinute în a­­ceastă întrecere ilustrează con­cludent înalta conştiinţă revolu­ţionară a celor ce muncesc, hotă­­rîrea lor de a asigura înflorirea continuă a patriei, ridicarea ei pe noi trepte de progres şi civi­lizaţie. Rezultatele Înregistrate atestă, în acelaşi timp, convin­gerea clasei noastre muncitoare, a întregului popor că, acţionind cu hotărîre şi perseverenţă pentru dezvoltarea continuă a României, contribuie concret la întărirea forţelor progresului şi păcii din lumea întreagă, la afirmarea superiorităţii orindui­­rii socialiste. Ziua de 1 Mai este sărbătorită în ţara noastră ca o zi a frăţiei şi solidarităţii cu oa­menii muncii din toate ţările, cu toate forţele înaintate ale lu­mii contemporane, în lupta pen­tru pace, destindere, indepen­denţă, colaborare şi înţelegere între naţiuni, pentru dezarmare, pentru oprirea deteriorării si­tuaţiei internaţionale, pentru triumful idealurilor de progres şi bunăstare ale întregii ome­niri. Atmosfera sărbătorească, plină de entuziasm şi optimism, spe­cifică întîiului de mai, a atins intensitatea maximă în momen­tul sosirii in Parcul Tineretului a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, căruia miile de cetăţeni aflaţi aici i-au făcut o călduroasă pri­mire. Veselia cîntecului şi jocu­lui, emoţionantele urări care l-au însoţit pe secretarul general al partidului pînă la Palatul Spor­turilor şi, Culturii, unde a avut loc adunarea populară organiza­tă de Comitetul municipal Bucu­reşti al P.C.R., s-au constituit intr-o vibrantă expresie a sen­timentelor de dragoste şi pre­ţuire ale întregii naţiuni faţă de cel mai iubit fiu al său, con­ducătorul stimat al partidului şi al ţării. Grupuri de pionieri şi şoimi ai patriei, de tineri şi tinere oferă, la sosire, în faţa sălii palatului, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, buchete de flori. Co­ruri reunite intonează cunoscu­tul cintec „Partidul­ Ceauşescu- România“. La intrarea în sală, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, tova­răşa Elena Ceauşescu, tova­(Continuare in pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, iniţirvăl In prezenţa tovarăşului ieri a avut loc într-o atmosferă sărbătorească. MAREA ADUNARE DIN CAPITALĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc a fost sărbătorită în climatul de puternică efervescenţă creatoare în care întregul nostru popor, strâns unit în jurul partidului, al secretarului său general, îşi mobilizează energiile pentru înfăptuirea istoricelor hotărîri ale Congresului al XII-lea al P. C.R. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, miercuri, la marea adunare din Capitală, consacrată zilei de 1 Mai,, ziua solidarităţii inter­naţionale a celor ce muncesc — eveniment omagiat astăzi sub semnul împli­nirii a 90 de ani de la sărbătorirea pentru prima dată în România a acestei zile cu profunde semnificaţii în conştiinţa oamenilor muncii din ţara noastră. Ţara în munca Să fii binevenită, lună mai, Că te-aşteptăm pe românescul plai, O ţară-n muncă-n orice anotimpuri Cu-ntreg poporul, schimburi după schimburi, Tu cum ai petrecut pe unde-ai fost ? Noi socialismu­l făurim cu rost Uzine, case, şesuri mari arate Şi toate pentru pace şi dreptate. Mihai Beniuc Şi pace vrem, nu pentru noi anume, Ci tuturor popoarelor din lume Pe-un drum ce timpurile noi deschidu-l Şi-n frunte fluturîndu-şi steagul e Partidul V Arminden Sunt flori de primăvară in priviri cind zi de­ Armindeni poartă rază vie ţeşind cunună, strălucind in mai cu ramuri de lumini şi omenie Al muncii imn se-nalță pe cupole in nimb universal ce se înscrie pe steaguri de mătase fluturind strălucitoare-n bolţi de omenie. Sub ramuri de partid, cu tricolorul din zori zidim punind la temelie cristalul pur al inimilor noastre ca soarele cu raze de frăţie. Armindeni îşi revarsă din pocate un cintec roditor de armonie cum miinile se-nalţă peste zări cu flamurile păcii drept solie. Al. Raicu Măreaţă zi de luptă Sărbătorim, după datină, ziua de 1 Mai, rememorind sem­­nificaţiile profund revoluţionare sub semnul cărora a intrat in viaţa şi in istoria poporului român, înţelesul luminos pe care i-l conferă epoca noastră socialistă. Releva un mare adevăr tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cînd sublinia că „Privite în timp, manifestările muncitoreşti prilejuite an de an în ţara noastră de sărbăto­rirea zilei de 1 Mai jalonează însăşi istoria bogată şi eroica a proletariatului român, drumul pe care l-a străbătut, de la începuturile organizării sale, pînă la victoria revoluţiei socia­liste şi edificarea cu succes a noii orînduiri în Romania*. Anul acesta este cu atît mai propriu să trasăm asemenea acolade, cu cit se împlinesc 90 de ani de cînd in ţara noastra s-a celebrat pentru prima oară întîia zi a lunii lui mai. Con­­semnînd această impresionantă aniversare, aducem omagiul nostru încărcat de recunoştinţă înaintaşilor, punem in lumină tradiţiile atît de bogate şi atit de nobile, ale istoriei mişcării noastre muncitoreşti. Muncitorimea, fruntaşii ei, aceşti fă­clieri înainte mergători au transformat 1 Mai într-o zi de cinstire a muncii şi de repunere în drepturi a demnităţii sale, într-o zi de întărire a solidarităţii tuturor celor ce muncesc, într-o măreaţă zi de luptă. Ea va fi şi va rămîne, considera C. Dobrogeanu-Gherea „una dintre cele mai strălucite date ale dezvoltării istorice a omenirii spre progres şi lumină“. Vechile şi atît de înaripatele idealuri de propăşire econo­mică şi socială, de unitate, de independenţă şi suveranitate naţională, ai căror mesageri au fost dintotdeauna muncitorii, au fost ridicate pe o treaptă nouă, mai înaltă, în anii noştri — anii minunaţi şi prodigioşi ai construcţiei socialiste şi comuniste, întâmpinăm 1 Mai, în acest anotimp social reîn­noit, in condiţiile unui uriaş avint creator, in condiţiile an­gajării întregului popor în potenţarea operei de zidire a unei civilizaţii materiale şi spirituale superioare pe pămîntul stră­bun al României. " Ne aflăm în ultimul an al unui cincinal excepţional de bo­gat în realizări, în pragul unui cincinal nou care deschide înaintea noastră orizonturi cu drept cuvînt grandioase. Cel de-al XII-lea Congres al partidului, generalized învăţămin­tele perioadei pe care am parcurs-o, a configurat în docu­mentele sale drumul de progres şi lumină pe care vom porni continuind urcuşul nostru neîntrerupt. Vom da un nou im­puls industrializării socialiste ale cărei viitoare repere în­seamnă o viteză de înaintare superioară, o calitate mai înaltă a produselor, o productivitate sporită, cu un cuvînt, o eficientă Ion Pavelescu Patria nu mai Patria nu mai e un curcubeu de Hori întins multicolor peste Carpaţi, de miinile noastre făurit peste acest dacic pămint cu m­uri şi munţi din legendă iscaţi, în Jara Oaşului, şi Biharia, in Făgăraş ori pe Tîrnave unde sorocită mi-a fost sub zodia viţei, a zilei-lumina. Patria nu mai e un cintec al tinereţii acestui pămint e urcuşul său către meleagurile visate din totdeauna, e un cintec al floriilor peste străzile oraşului unduind, desfăcut din primăveri-amintiri în tăriile cetăţilor mele cu ziduri din demult înnoite mereu. Hans Schuller întotdeauna ziua aceasta Întotdeauna ziua aceasta străluciri aduce prin visul pădurilor, prin zorii apelor, dinspre mustite ogoare larg revărsate, prin străzi, iară umbră, aidoma vîntului in zbor lunecat in văluriri impletindu-se. Pe drumuri acum oamenii pornesc, freamătă tot mai rapid, cadenţate pulsaţii Nu-i chip să urmezi graba fiecăruia in parte, dar poţi aduna frunţile toate-n memorie, mişcarea sufletelor luind in stăpînire lumina. De aceea s-a trezit dimineaţa aceasta, se alătură viitorului adine respirind. Márki Zoltán A (Continuare in pag. a 4-a)

Next