România Liberă, iulie 1980 (Anul 38, nr. 11096-11122)

1980-07-01 / nr. 11096

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXXVIII Nr. 11096 Marti 1 iulie 1980 6 pagini 30 bani .De milenii aici s-a născut poporul nostru şi aici a trăit, a înfrânt multe greutăţi dar şi-a păstrat fiinţa, şi-a dezvoltat-o pînă la nivelul de astăzi al naţiunii noastre socialiste“. NICOLAE CEAUŞESCU Aniversarea împlinirii a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent, condus de Burebista, consti­tuie un minunat prilej pentru a evoca pe geto-dacii ctitori de civilizaţie care, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au fost primii în timp şi cei mai dăruiţi care au umanizat spaţiul carpato-dună­­reano-pontic, conferindu-i o fizionomie aparte, un profil inconfundabil. Cunoaşte­rea acestei epoci îndepărtate trebuie să întărească în conştiinţa noastră, după cum — Ce ştim, in fond, despre Burebista ? — Ştim ceea ce­ ne spun iz­voarele. Deşi puţine şi avare, ele ne oferă date de primă im­portanţă despre această perso­nalitate, despre vastul său stat, despre puterea sa militară, des­pre amploarea şi răsunetul ac­tivităţii sale războinice, despre colaborarea sa cu Deceneu. Trei sunt sursele de bază pe care ne bizuim : ,,Geographic“ lui Stra­­bon, „Getica“ lui Iordanes, care reproduce un pasaj din opera cu acelaşi nume — azi pierdută — a retorului grec Dion Chry­­sostomus, care, exilat din Roma de împăratul Domiţian, ajun­sese, in peregrinările lui, şi la curtea lui Decebal, avînd deci putinţa de a cunoaşte de la obîrşie cultura şi istoria geto­­dacilor la numai 150 de ani după Burebista ; in sfirşit, lunga ins­cripţie de la Dionysiopolis, do­cument autentic, direct, repre­zentând un decret onorific emis în favoarea lui Acomion, care a fost sol al acestei cetăţi elenice pe lîngă Burebista. Toate cele trei izvoare conţin ştiri demne de toată încrederea concordînd şi completîndu-se şi cu unele menţiuni scurte şi răzleţe din alte documente scrise, precum şi cu constatările arheologice. A­­flăm, aşadar, că Burebista­­ a fost „un bărbat get“ care, aju­tat de autoritatea spirituală a lui Deceneu, i-a disciplinat pe geţi alcătuind cu ei o oaste pu­ternică. Deceneu, care-şi avea reşedinţa pe un munte sacru, cu numele Kogaionon, a venit la el, in ţara geţilor, in jurul an.­­ SUNTEM MOŞTENITORII STRĂLUCITEI CIVILIZAŢII GETO-DACE Convorbire cu prof. dr. docent Radu Vulpe. S­-a subliniat şi la recenta intilnire care a avut loc la Comitetul Central al Partidu­lui cu personalităţi de seamă din dome­niul istoriei, simţămîntul tone şi mîndria patriotică legitimă că sintem­ moştenitorii unor impresionante valori materiale şi spirituale şi să ne insufle gîndul că avem­ datoria ca, in evul nou socialist in care trăim, să ducem mai departe mesajul înaintaşilor, să ne dăruim trup şi suflet pentru înflorirea economico-socială a pa­triei, pentru apărarea independenţei şi membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice suveranităţii ei. Ne aplecăm astăzi asupra paginilor care înfăţişează atât de viu lupta marelui rege dac pentru unitatea moşiei sale, pentru libertatea neamului său ast­fel incit acesta să poată înfrunta vicisitu­dinile unui timp neaşezat. .Interlocutorul nostru este venerabilul învăţat Radu Vulpe care, timp de aproape şase decenii, a răscolit în lung şi în lat pământul românesc pentru a identifica obîrşiile­ poporului român, de a se apăra, să se întrunească în formaţiuni regionale mai în­tinse. Marele merit al lui Bure­bista şi al sfetnicului său Dece­neu este că au adunat, aceste formaţiuni într-o uniune de tri­buri mai mare, primul pas spre unirea generală geto-dacă. Pen­tru ca din această uniune, rea­­.­izată iniţial ca o coaliţie mo­mentană, de formaţiuni regio­nale, să facă o forţă consistentă şi durabilă, era necesar s-o transforme intr-un stat centrali­zat, organizat monolitic, in forme autoritare. Sunt indicii că Burebista începuse această operă de centralizare folosind formule de etichetă regală şi servindu-se şi de diplomaţi greci din oraşele pontice, pentru vasta sa politică externă. Avea, desigur, şi o capitală, în sensul de reşedinţă centrală perma­nentă. — Ce adaugă fondului mai vechi de cunoştinţe noile cerce­tări ? — Cercetările desfăşurate în ultima vreme de către arheolo­gii din întreaga ţară au înmul­ţit dovezile referitoare la cul­tura geto-dacă şi au lămurit diferitele ei aspecte şi relaţii, confirmind arheologic prezenţa geţilor lui Burebista in cetăţile pontice — la Histria de pildă — şi au dovedit că măcar o parte din cetăţile şi sanctuarele din Munţii Orăştiei existau Încă de la vremea aceea, lui 80 î.em., îndemnindu-l să re­cucerească paminturile din Eu­ropa Centrală, posedate încă înainte de daci şi încălcate între timp de neamurile celtice. Ur­­mind acest îndemn, Burebista a nimicit stăpinirea celţilor, boii de sub conducerea lui Critastros şi pe cea a celţilor taurisci pînă spre Alpi. A înfruntat, de ase­menea, pe celţii scordisci (ames­tecaţi cu traci şi cu iliri). In puţini ani a întemeiat „o mare domnie“, devenind „cel dinţii şi cel mai mare dintre regii din lumea tracă“. Stăpinea pe am­bele părţi ale Istrului puţind dispune de o forţă militară uriaşă pentru acel timp (pes­te 200 000 de ostaşi). Prin jurul anului 55 î.e.n. îşi întinsese au­toritatea asupra tuturor oraşe­lor greceşti din Pontul sting (ţărmul de vest al Mării Negre). Un centru de seamă al geţilor se numea Argedava. In anul 43 î.e.n., Burebista se amestecase în războiul civil al romanilor fiind gata să-l ajute pe Pompeius îm­potriva lui Iulius Caesar. După biruinţa din acel an de la Phar­­salos, acesta din urmă pregătise o puternică expediţie împotriva dacilor dar ciocnirea n-a mai avut loc, Caesar fiind asasinat la 14 martie 44 î.e.n. Tocmai se pregătea să pornească dincolo de Dunăre. — Aţi reprodus faptele, aşa cum sunt transmise de slova iz­voarelor. Către ce înţelesuri conduc ele ? — Geto-dacii, cere de secole trăiau ip. triburi autonome or­ganizaţi in cadrul democraţiei militare, ajunseseră, din nevoia Ion Pavelescu (Continuare in pag. a 2-a) 'S Potrivit prevederilor de creştere a nivelului de trai in actualul cincinal, de astăzi Peste 280000 de oameni ai muncii chimică beneficiază de majorarea Continuindu-se aplicarea cu consecvenţă a prevederilor din Programul de creştere a nivelului de trai în actualul cincinal, de la 1 iulie — in cadrul celei de-a doua etape de majorare a retri­buţiilor personalului muncitor — vor beneficia de majorare peste 280 000 de oameni ai muncii din industria chimică, industria de pre­­lucraree a petrolului, industria săpunurilor şi cosmeticelor. Industria chimică — ramură de bază a economiei naţionale — cunoaşte o dezvoltare deose­bită. Faţă de anul 1965, indus­tria chimică s-a dezvoltat de peste 12,3 ori, producţia din ac­tualul cincinal urmînd să depă­şească pe cea a celor cinci cin­cinale anterioare luate la un loc. Nomenclatorul de fabricaţie al acestei ramuri cuprinde peste 8 000 de produse. Mult apreciate în ţară şi peste hotare sunt pro­dusele petrochimice, produsele fabricate din cauciuc şi mase plastice, produsele chimice a­­norganice, precum şi produsele chimice pentru agricultură. O contribuţie de seamă la di­namismul chimiei româneşti au adus-o dezvoltarea capacităţilor de producţie existente şi pune­rea în funcţiune a unor noi instalaţii. Dintre instalaţiile mai importante care au intrat în funcţiune în anul precedent, menţionăm : instalaţiile de dis­tilare atmosferică de la rafină­riile Borzeşti şi Midia-Năvodari, instalaţiile de cocsare de la ra­finăriile Dărmăneşti şi Telea­­jen, instalaţia de cauciuc poli­­izoprenic de la Combinatul pe­trochimic Brazi, instalaţia de amoniac de la Combinatul de îngrăşăminte chimiei Bacău etc. Industria chimică se dezvoltă un ritm susţinut şi în acest an ritm reflectat în sporirea pro­ducţiei cu 12,8 la sută faţă de anul precedent. La unele produ­se chimice de bază sunt prevă­zute sporuri însemnate. Astfel, comparativ cu anul 1975, în acest an producţia de îngrăşăminte chimice urmează să crească de două ori, producţia de mase plastice şi răşini sintetice de 1,8 ori, producţia de cauciuc sinte­tic de 2,2 ori, cea de anvelope auto de 1,4 ori, iar producţia de­ fibre artificiale şi sintetice de 1,5 ori. Depunind eforturi deo­sebite, colectivele unor impor­tante unităţi productive — cum sunt Rafinăria Ploieşti, între­prinderea de antibiotice Iaşi, Combinatul de articole din cau­ciuc Jilava Centrala de utilaje şi piese de schimb pentru in­dustria chimică din Bucureşti şi altele — şi-au realizat înainte de termen sarcinile din actua­lul cincinal. O atenţie deosebită se acordă de asemenea realizării investi­ţiilor. Printre obiectivele intra­te în funcţiune în primul se­mestru din acest an, se află noua capacitate pentru prelu­crarea ţiţeiului de la Rafinăria Teleajen, instalaţia pentru ob­ţinerea normal-parafinelor de la Combinatul petrochimic Piteşti, instalaţia de bisfenol de la Combinatul­ petrochimic Bor­zeşti, noi capacităţi de produc­ţie la întreprinderile de mase plastice din Bucureşti şi Drăgă­şani, întreprinderea de anvelope „Victoria“—Floreşti. Filatura de fire melană din Botoşani etc. în această ramură de bază a economiei naţionale, MAJORA­REA RETRIBUŢIILOR SE VA FACE, ÎN MEDIE, CU 14,6 LA SUTA. Această creştere — ra­portată la majorarea cu 17,6 la sută efectuată in prima etapă — va conduce la MAJORAREA, ÎN MEDIE, A RETRIBUŢI­ din industria retribuţiilor ILOR TARIFARE PE ÎNTRE­GUL CINCINAL CU 34,8 LA SUTA. Majorarea retribuţiilor va constitui pentru oamenii muncii din industria chimică un însemnat imbold de a-şi spori eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor de plan, pentru obţi­nerea de rezultate cit mai bune in producție. Mircea Scripcă 5V­0 %J/M} în Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU Cuvîntare la Consfătuirea de lucru cu cadrele din zootehnie — 21 iunie 1980 — rrVedem in această înaltă distincţie o nouă recunoaştere internaţională a contribuţiei inestimabile pe care o aduceţi la cauza edificării unei lumi mai bune şi mai drepte" Telegrame adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele republicii, cu prilejul înminârii de către tovarăşul Erich Honecker a Ordi­nului „Karl Marx". (în pagina a 3-a) 15 M DE IA COMISUL M­IX-LENUL PARTIDULUI Puternică înflorire a judeţelor patriei Covasna: Descoperirea industriale De la Baraolt, pînă la întorsu­­ra­ Buzăului. Din nord, spre sud. Aceasta a fost­ direcţia pe care am urmat-o luna trecută stră­­bătînd meleagurile judeţului Covasna, judeţ in care trăiesc, înfrăţiţi in muncă şi idealuri, români şi maghiari. Am străbă­tut aşezările acestui judeţ, si­tuat în arcul de curbură al Car­­paţilor, în căutarea noului, in căutarea celei mai stringente actualităţi aşa cum apare azi in acest final de cincinal pe locuri trezite la viaţă şi conectate — prin politica partidului de în­florire economică şi socială a tuturor zonelor patriei — la rit­mul trepidant a! întregii ţări. Secvenţe la ordinea zilei din­­tr-o mare carte a Covasnei, scri­să zi de zi de aceşti oameni care trăiesc şi muncesc în perimetrul superior al Oltului, carte ce cu­prinde fapte proaspete încă şi care au la bază tocmai ritmurile de dezvoltare cele mai înalte cunoscute de aceste meleaguri. Şi pentru ca însemnările ce ur­mează pe acest drum al noului să fie cit mai bine înţelese, la dimensiunea lor reală şi în con­textul dat de condiţiile create în anii cei mai fertili din ultimul deceniu şi jumătate, o rememo­rare se impune : „După cum ştiţi spunea to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU la vizita făcută în august 1963 în judeţul Covasna, la puţin timp de la constituire , partidul nostru consideră că pentru a realiza in viaţă principiile de­plinei egalităţi socialiste intre toţi cetăţenii României, fără deosebire de naţionalitate, este în primul rind necesar să asi­gurăm o puternică dezvoltare a industriei, a agriculturii, a bazei materiale, a ştiinţei, culturii şi întregii vieţi sociale în toate judeţele ţării, pe întinsul întregii patrii“. » CAPENI—BARAOLT — Zonă carboniferă, cu oameni dîrji şi modeşti, cum sunt toţi minerii. Au fost atinşi parame­trii finali ai cincinalului, se fac pregătiri pentru ca în urmă­toarea perioadă pînă la încheie­rea anului 1980, economia naţio­nală să primească de aici o pro­ducţie suplimentară de aproape 700 000 tone cărbune energetic, între acestea o iniţiativă de mare valoare, ce începe să prindă contur printr-un proiect elaborat de specialiştii , între­prinderii carbonifere Baraolt, în cariera de la Racoş se pregă­teşte deschiderea unui abataj frontal din care, cu începere din trimestrul TV-1980, se vor ex­trage zilnic 500—600 tone căr­bune. Este vorba de punerea in valoare a unei rezerve de circa 700 000 tone lignit socotită pier­dută deoarece nu era exploata­bilă în condiţiile de carieră. Mi­nerii Baraoltului confirmă şi de astă dată. • VADUL CRISULUI - In drum spre municipiul Sf. Gheor­ghe, un popas la Vadul Cri-sulu­i. Excavatoare, buldozere, auto­basculante grele şi alte utilaje marchează deschiderea unui mare şantier. Aici au început in luna aprilie lucrările pregătitoa­re în vederea punerii în exploa­tare a unei noi zone carbonifere. După primele calcule, rezerva se ridică la aproximativ 20 mi­lioane tone lignit. în anul intii al noului cincinal este prevăzut ca de la Vadul Grisului să se extragă pri­mele cantităţi de cărbune, contribuţie la dezvoltarea bazei energetice a ţării. • MUNICIPIUL SF. GHEOR­GHE, CAPITALA JUDEŢULUI COVASNA — încă de la sosire o veste semnificativă ne întîm­­pină . Constructorii au predat locatarilor al 10 000-lea aparta­ment nou din oraş. Cel mai tînâr cartier al municipiului a fost amplasat in zona gării, nu de­parte de puternica platformă in­dustrială ridicată pe malul sting al Oltului în ultimii ani. Aici au fost construite şi au intrat în producţie : întreprinderea de echipamente electrice auto şi motoare electrice, întreprinde­rea de maşini agregat şi sub­­ansamble auto. Combinatul de industrializare a lemnului cu o fabrică de mobilă stil, o auto­bază modernă etc. Iată, de alt­fel, şi rampa de lansare a pro­ducţiei industriale a judeţului care atinge la finele acestui an un nivel de 10 300 000 000 lei. © TG. SECUIESC — A intrat parţial in producţie întreprin­derea de izolatori electrici, cel mai tinăr, vlăstar al platformei industriale a oraşului. Noua unitate, aflată in continuare în construcţie, se alătură altora care deşi noi constituie de acum faima oraşului . Fabrica de or­gane de asamblare, Fabrica de confecţii, Fabrica de amidon şi glucoză, Fabrica de prelucrare a laptelui etc. © BRÂŢCU — O nouă pro­fesie şi-a făcut apariţia pe me­leagurile covăsnene : cea de pe­trolist. La început au venit son­dori experimentaţi din alte ju­deţe, iar acum deprind de la ei noua meserie oameni de prin partea locului.­­ ZAGON — în această „aşe­zare dintre păduri“ s-au reunit, pe­ scena căminului cultural 13 formaţii vocale — coruri şi gru­puri vocale — din judeţele Co­vasna, Braşov şi Harghita, în­scrisă în cadrul Festivalului na­ţional „Cintarea României“, şi ediţia din acest an a manifestă­rii a cunoscut un frumos succes, adăugind încă o treaptă la o tra­diţie de aproape un­­ veac. © OZUN — Au început lu­crările de modernizare în vede­rea repunerii în funcţiune a morii de apă din localitate. După Olteni şi Ghidianu este cea de-a treia moară ce va utiliza pute­rea hidraulică a apelor Oltului. Valoroasei acţiuni i se adaugă cea a forestierilor din judeţ. A­­ceştia au amenajat si pus in funcţiune cu forţe proprii mi­­crocentrale la Covasna, Tălişoa­­ra şi o alta pe valea Oituzului. Simultan, pe vîrful Lăcuţ, la 1772 metri, la staţia meteo, a in­trat în funcţiune prima instala­ţie eoliană din judeţ pentru pro­ducerea energiei electrice. • COVASNA — In cunoscuta staţiune balneară, constructorii’ se pregătesc să dea anul acesta în folosinţă un mare complex hotelier cu bază de tratament. Acesta se adaugă altor obiective similare realizate aici in ultimii ani : două complexe hoteliere ale Oficiului judeţean de turism, un complex sanatorial al sindi­catelor, unul pentru pensionari şi un altul destinat lucrătorilor din agricultură. έ­NTORSURA BUZĂULUI — La Întreprinderea de piese pentru tractoare, a doua unita­te de pe tînăra platformă in­dustrială a oraşului, a început montarea echipamentului tehno­logic. Primul vlăstar al construc­ţiei de maşini în această zonă, va începe să producă parţial încă în această toamnă. ...însemnări lapidare dintr-un itinerar al noului străbătut în aceste zile prin judeţul Covas­­na. Din nord, spre sud. De la minerii Baraoltului, la primii constructori de maşini din In­­torsura Buzăului. Tudor Gheorghiu , mmf llillllllllllli Citeva din noile construcţii ridicate in ultimii ani in municipiul Sf. Gheorghe A ÎNCEPUT SECERIŞUL GRÎULUI.­­ Ritmul recoltării trebuie intensificat CRAIOVA (coresp. R. I. — Ion Becheru) în­­zonele sudice ale judeţului Dolj, la cooperati­vele agricole din Poiana Mare, Tineri, Desa, Ciupercenii Noi, Bechet, la I.A.S. Dăbuleni com­binele au intrat în lanurile de grâu ajunse la maturitatea necesară recoltării. In primele trei zile suprafaţa recoltată a depăşit 2 000 de hec­tare şi ritmul continuă să se intensifice.­­ Orzul a fost cules doar de pe aproape 50 la suta din suprafaţa insăminţată . In judeţele Arad, Argeş, Dîmboviţa, Tulcea, viteza de recoltare trebuie grabnic intensificată . Terenurile agricole eli­berate trebuie pregătite urgent pentru obţinerea celei de-a doua recolte. (Amănunte în pagina a 5-a) · ' I : ri-y*. • ■ ’ . . ■ ' .v • - ....v .. ■ ... ■. . ­ Literatură şi cunoaştere Literatura este o parte funda­mentală a civilizaţiei umane, cuprinzind totalitatea operelor artei verbului, create de scriitor pentru om. Literatura este o operaţie mentală care se con­struieşte într-o zonă lingvistică anumită, transfigurând în limba­jul stilistic limba de comuni­care şi realita- ______ tea înconjură­toare, transmi-, tind un adevăr esenţial aparţi­nând structurilor spirituale ale unui autor for­mat într-o co­lectivitate umană, Naturii sunt totdeauna deschise interpretării pe care o dă un ci­titor inseriat pe un arc existen­ţial care transcende timpurile şi spaţiile in care au fost create. Dar literatura nu este un joc gratuit, un diletantism verbal care exclude faptul, datul umori. Transfigurarea nu este o anali­ză a adevărului. In concepţia despre lume a creatorului se exprimă coralitatea contempora­nilor săi. Sentimentul individual transfigurat în artă sub impulsul voinţei estetice de a se comu­nica, de a se împărtăşi, devine un sentiment universal. Orice text literar echivalează cu o că­lătorie în zonele îndepărtate ale unei literaturi necunoscute. Li­teratura revelă­­ , l it.ii prece­dente şi caracteri. j \ spirituale ale unui popor evcfc m anu­mite condiţii socio^lk -llitice, FILE DE CARNET de Alexandru Bălăci Operele lite- i economice, fiind deci expresia unei civilizaţii naţionale. Ideo­logia materialismului dialectic şi istoric plecînd de la mimesis — oglindire —, consideră realitatea integrală înscrisă in aria activi­tăţii umane, o expresie a isto­riei pe care nu o transcende. Oglindirea exprimă realitatea şi ______, societatea, in­cercînd să son­deze şi dincolo de crustele apa­renţelor pentru a atinge miezul iradiant al rit­murilor existen­ţiale. Literatura exprimă constante sau axe car­dinale ale­ activităţii umane in­­terpretînd-o in structurile ei de cristal. Opera literară este un produs activ care se inserează in istorie, determinat, însă de în­chiderea sa lingvistică. Despre această piedică in ca­lea universalităţii literaturilor s-a discutat îndelung la recen­tul Colocviu naţional de tradu­ceri şi literatura universală. Tra­ducătorii sunt intr-adevăr che­maţi să distrugă zidurile care se ridică în calea pătrunderii lite­raturilor in circuit universal. Ei trebuie să redea într-o altă limbă o operă literară, să in­­vingă toate diferenţele dintre două limbi, spre a transmite conţinutul integral al originalu­lui nedespodobit de frumuseţile AMU CEI MAI FERTILI DIN ISTORIA ROM­ÂNIEI 3. CONSTRUCŢII DE LOCUINŢE (mii apartamente) 1965 1967 1968 1969 1970 1973 1974 53,2 56,3­­ 35,3 96,3 100,6 107,1 Datele se referă la apartamentele date în folosinţă, construite din fondurile statului, din fondurile unităţilor, ale organizaţiilor cooperatiste şi din fondurile populaţiei construite cu spriji­­tului. (Continuare în pag. a 2-a) 151,7 191,1

Next