România Liberă, iulie 1980 (Anul 38, nr. 11096-11122)
1980-07-01 / nr. 11096
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXXVIII Nr. 11096 Marti 1 iulie 1980 6 pagini 30 bani .De milenii aici s-a născut poporul nostru şi aici a trăit, a înfrânt multe greutăţi dar şi-a păstrat fiinţa, şi-a dezvoltat-o pînă la nivelul de astăzi al naţiunii noastre socialiste“. NICOLAE CEAUŞESCU Aniversarea împlinirii a 2050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat şi independent, condus de Burebista, constituie un minunat prilej pentru a evoca pe geto-dacii ctitori de civilizaţie care, aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au fost primii în timp şi cei mai dăruiţi care au umanizat spaţiul carpato-dunăreano-pontic, conferindu-i o fizionomie aparte, un profil inconfundabil. Cunoaşterea acestei epoci îndepărtate trebuie să întărească în conştiinţa noastră, după cum — Ce ştim, in fond, despre Burebista ? — Ştim ceea ce ne spun izvoarele. Deşi puţine şi avare, ele ne oferă date de primă importanţă despre această personalitate, despre vastul său stat, despre puterea sa militară, despre amploarea şi răsunetul activităţii sale războinice, despre colaborarea sa cu Deceneu. Trei sunt sursele de bază pe care ne bizuim : ,,Geographic“ lui Strabon, „Getica“ lui Iordanes, care reproduce un pasaj din opera cu acelaşi nume — azi pierdută — a retorului grec Dion Chrysostomus, care, exilat din Roma de împăratul Domiţian, ajunsese, in peregrinările lui, şi la curtea lui Decebal, avînd deci putinţa de a cunoaşte de la obîrşie cultura şi istoria getodacilor la numai 150 de ani după Burebista ; in sfirşit, lunga inscripţie de la Dionysiopolis, document autentic, direct, reprezentând un decret onorific emis în favoarea lui Acomion, care a fost sol al acestei cetăţi elenice pe lîngă Burebista. Toate cele trei izvoare conţin ştiri demne de toată încrederea concordînd şi completîndu-se şi cu unele menţiuni scurte şi răzleţe din alte documente scrise, precum şi cu constatările arheologice. Aflăm, aşadar, că Burebista a fost „un bărbat get“ care, ajutat de autoritatea spirituală a lui Deceneu, i-a disciplinat pe geţi alcătuind cu ei o oaste puternică. Deceneu, care-şi avea reşedinţa pe un munte sacru, cu numele Kogaionon, a venit la el, in ţara geţilor, in jurul an. SUNTEM MOŞTENITORII STRĂLUCITEI CIVILIZAŢII GETO-DACE Convorbire cu prof. dr. docent Radu Vulpe. S-a subliniat şi la recenta intilnire care a avut loc la Comitetul Central al Partidului cu personalităţi de seamă din domeniul istoriei, simţămîntul tone şi mîndria patriotică legitimă că sintem moştenitorii unor impresionante valori materiale şi spirituale şi să ne insufle gîndul că avem datoria ca, in evul nou socialist in care trăim, să ducem mai departe mesajul înaintaşilor, să ne dăruim trup şi suflet pentru înflorirea economico-socială a patriei, pentru apărarea independenţei şi membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice suveranităţii ei. Ne aplecăm astăzi asupra paginilor care înfăţişează atât de viu lupta marelui rege dac pentru unitatea moşiei sale, pentru libertatea neamului său astfel incit acesta să poată înfrunta vicisitudinile unui timp neaşezat. .Interlocutorul nostru este venerabilul învăţat Radu Vulpe care, timp de aproape şase decenii, a răscolit în lung şi în lat pământul românesc pentru a identifica obîrşiile poporului român, de a se apăra, să se întrunească în formaţiuni regionale mai întinse. Marele merit al lui Burebista şi al sfetnicului său Deceneu este că au adunat, aceste formaţiuni într-o uniune de triburi mai mare, primul pas spre unirea generală geto-dacă. Pentru ca din această uniune, rea.izată iniţial ca o coaliţie momentană, de formaţiuni regionale, să facă o forţă consistentă şi durabilă, era necesar s-o transforme intr-un stat centralizat, organizat monolitic, in forme autoritare. Sunt indicii că Burebista începuse această operă de centralizare folosind formule de etichetă regală şi servindu-se şi de diplomaţi greci din oraşele pontice, pentru vasta sa politică externă. Avea, desigur, şi o capitală, în sensul de reşedinţă centrală permanentă. — Ce adaugă fondului mai vechi de cunoştinţe noile cercetări ? — Cercetările desfăşurate în ultima vreme de către arheologii din întreaga ţară au înmulţit dovezile referitoare la cultura geto-dacă şi au lămurit diferitele ei aspecte şi relaţii, confirmind arheologic prezenţa geţilor lui Burebista in cetăţile pontice — la Histria de pildă — şi au dovedit că măcar o parte din cetăţile şi sanctuarele din Munţii Orăştiei existau Încă de la vremea aceea, lui 80 î.em., îndemnindu-l să recucerească paminturile din Europa Centrală, posedate încă înainte de daci şi încălcate între timp de neamurile celtice. Urmind acest îndemn, Burebista a nimicit stăpinirea celţilor, boii de sub conducerea lui Critastros şi pe cea a celţilor taurisci pînă spre Alpi. A înfruntat, de asemenea, pe celţii scordisci (amestecaţi cu traci şi cu iliri). In puţini ani a întemeiat „o mare domnie“, devenind „cel dinţii şi cel mai mare dintre regii din lumea tracă“. Stăpinea pe ambele părţi ale Istrului puţind dispune de o forţă militară uriaşă pentru acel timp (peste 200 000 de ostaşi). Prin jurul anului 55 î.e.n. îşi întinsese autoritatea asupra tuturor oraşelor greceşti din Pontul sting (ţărmul de vest al Mării Negre). Un centru de seamă al geţilor se numea Argedava. In anul 43 î.e.n., Burebista se amestecase în războiul civil al romanilor fiind gata să-l ajute pe Pompeius împotriva lui Iulius Caesar. După biruinţa din acel an de la Pharsalos, acesta din urmă pregătise o puternică expediţie împotriva dacilor dar ciocnirea n-a mai avut loc, Caesar fiind asasinat la 14 martie 44 î.e.n. Tocmai se pregătea să pornească dincolo de Dunăre. — Aţi reprodus faptele, aşa cum sunt transmise de slova izvoarelor. Către ce înţelesuri conduc ele ? — Geto-dacii, cere de secole trăiau ip. triburi autonome organizaţi in cadrul democraţiei militare, ajunseseră, din nevoia Ion Pavelescu (Continuare in pag. a 2-a) 'S Potrivit prevederilor de creştere a nivelului de trai in actualul cincinal, de astăzi Peste 280000 de oameni ai muncii chimică beneficiază de majorarea Continuindu-se aplicarea cu consecvenţă a prevederilor din Programul de creştere a nivelului de trai în actualul cincinal, de la 1 iulie — in cadrul celei de-a doua etape de majorare a retribuţiilor personalului muncitor — vor beneficia de majorare peste 280 000 de oameni ai muncii din industria chimică, industria de prelucraree a petrolului, industria săpunurilor şi cosmeticelor. Industria chimică — ramură de bază a economiei naţionale — cunoaşte o dezvoltare deosebită. Faţă de anul 1965, industria chimică s-a dezvoltat de peste 12,3 ori, producţia din actualul cincinal urmînd să depăşească pe cea a celor cinci cincinale anterioare luate la un loc. Nomenclatorul de fabricaţie al acestei ramuri cuprinde peste 8 000 de produse. Mult apreciate în ţară şi peste hotare sunt produsele petrochimice, produsele fabricate din cauciuc şi mase plastice, produsele chimice anorganice, precum şi produsele chimice pentru agricultură. O contribuţie de seamă la dinamismul chimiei româneşti au adus-o dezvoltarea capacităţilor de producţie existente şi punerea în funcţiune a unor noi instalaţii. Dintre instalaţiile mai importante care au intrat în funcţiune în anul precedent, menţionăm : instalaţiile de distilare atmosferică de la rafinăriile Borzeşti şi Midia-Năvodari, instalaţiile de cocsare de la rafinăriile Dărmăneşti şi Teleajen, instalaţia de cauciuc poliizoprenic de la Combinatul petrochimic Brazi, instalaţia de amoniac de la Combinatul de îngrăşăminte chimiei Bacău etc. Industria chimică se dezvoltă un ritm susţinut şi în acest an ritm reflectat în sporirea producţiei cu 12,8 la sută faţă de anul precedent. La unele produse chimice de bază sunt prevăzute sporuri însemnate. Astfel, comparativ cu anul 1975, în acest an producţia de îngrăşăminte chimice urmează să crească de două ori, producţia de mase plastice şi răşini sintetice de 1,8 ori, producţia de cauciuc sintetic de 2,2 ori, cea de anvelope auto de 1,4 ori, iar producţia de fibre artificiale şi sintetice de 1,5 ori. Depunind eforturi deosebite, colectivele unor importante unităţi productive — cum sunt Rafinăria Ploieşti, întreprinderea de antibiotice Iaşi, Combinatul de articole din cauciuc Jilava Centrala de utilaje şi piese de schimb pentru industria chimică din Bucureşti şi altele — şi-au realizat înainte de termen sarcinile din actualul cincinal. O atenţie deosebită se acordă de asemenea realizării investiţiilor. Printre obiectivele intrate în funcţiune în primul semestru din acest an, se află noua capacitate pentru prelucrarea ţiţeiului de la Rafinăria Teleajen, instalaţia pentru obţinerea normal-parafinelor de la Combinatul petrochimic Piteşti, instalaţia de bisfenol de la Combinatul petrochimic Borzeşti, noi capacităţi de producţie la întreprinderile de mase plastice din Bucureşti şi Drăgăşani, întreprinderea de anvelope „Victoria“—Floreşti. Filatura de fire melană din Botoşani etc. în această ramură de bază a economiei naţionale, MAJORAREA RETRIBUŢIILOR SE VA FACE, ÎN MEDIE, CU 14,6 LA SUTA. Această creştere — raportată la majorarea cu 17,6 la sută efectuată in prima etapă — va conduce la MAJORAREA, ÎN MEDIE, A RETRIBUŢI din industria retribuţiilor ILOR TARIFARE PE ÎNTREGUL CINCINAL CU 34,8 LA SUTA. Majorarea retribuţiilor va constitui pentru oamenii muncii din industria chimică un însemnat imbold de a-şi spori eforturile pentru înfăptuirea sarcinilor de plan, pentru obţinerea de rezultate cit mai bune in producție. Mircea Scripcă 5V0 %J/M} în Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU Cuvîntare la Consfătuirea de lucru cu cadrele din zootehnie — 21 iunie 1980 — rrVedem in această înaltă distincţie o nouă recunoaştere internaţională a contribuţiei inestimabile pe care o aduceţi la cauza edificării unei lumi mai bune şi mai drepte" Telegrame adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele republicii, cu prilejul înminârii de către tovarăşul Erich Honecker a Ordinului „Karl Marx". (în pagina a 3-a) 15 M DE IA COMISUL MIX-LENUL PARTIDULUI Puternică înflorire a judeţelor patriei Covasna: Descoperirea industriale De la Baraolt, pînă la întorsura Buzăului. Din nord, spre sud. Aceasta a fost direcţia pe care am urmat-o luna trecută străbătînd meleagurile judeţului Covasna, judeţ in care trăiesc, înfrăţiţi in muncă şi idealuri, români şi maghiari. Am străbătut aşezările acestui judeţ, situat în arcul de curbură al Carpaţilor, în căutarea noului, in căutarea celei mai stringente actualităţi aşa cum apare azi in acest final de cincinal pe locuri trezite la viaţă şi conectate — prin politica partidului de înflorire economică şi socială a tuturor zonelor patriei — la ritmul trepidant a! întregii ţări. Secvenţe la ordinea zilei dintr-o mare carte a Covasnei, scrisă zi de zi de aceşti oameni care trăiesc şi muncesc în perimetrul superior al Oltului, carte ce cuprinde fapte proaspete încă şi care au la bază tocmai ritmurile de dezvoltare cele mai înalte cunoscute de aceste meleaguri. Şi pentru ca însemnările ce urmează pe acest drum al noului să fie cit mai bine înţelese, la dimensiunea lor reală şi în contextul dat de condiţiile create în anii cei mai fertili din ultimul deceniu şi jumătate, o rememorare se impune : „După cum ştiţi spunea tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la vizita făcută în august 1963 în judeţul Covasna, la puţin timp de la constituire , partidul nostru consideră că pentru a realiza in viaţă principiile deplinei egalităţi socialiste intre toţi cetăţenii României, fără deosebire de naţionalitate, este în primul rind necesar să asigurăm o puternică dezvoltare a industriei, a agriculturii, a bazei materiale, a ştiinţei, culturii şi întregii vieţi sociale în toate judeţele ţării, pe întinsul întregii patrii“. » CAPENI—BARAOLT — Zonă carboniferă, cu oameni dîrji şi modeşti, cum sunt toţi minerii. Au fost atinşi parametrii finali ai cincinalului, se fac pregătiri pentru ca în următoarea perioadă pînă la încheierea anului 1980, economia naţională să primească de aici o producţie suplimentară de aproape 700 000 tone cărbune energetic, între acestea o iniţiativă de mare valoare, ce începe să prindă contur printr-un proiect elaborat de specialiştii , întreprinderii carbonifere Baraolt, în cariera de la Racoş se pregăteşte deschiderea unui abataj frontal din care, cu începere din trimestrul TV-1980, se vor extrage zilnic 500—600 tone cărbune. Este vorba de punerea in valoare a unei rezerve de circa 700 000 tone lignit socotită pierdută deoarece nu era exploatabilă în condiţiile de carieră. Minerii Baraoltului confirmă şi de astă dată. • VADUL CRISULUI - In drum spre municipiul Sf. Gheorghe, un popas la Vadul Cri-sului. Excavatoare, buldozere, autobasculante grele şi alte utilaje marchează deschiderea unui mare şantier. Aici au început in luna aprilie lucrările pregătitoare în vederea punerii în exploatare a unei noi zone carbonifere. După primele calcule, rezerva se ridică la aproximativ 20 milioane tone lignit. în anul intii al noului cincinal este prevăzut ca de la Vadul Grisului să se extragă primele cantităţi de cărbune, contribuţie la dezvoltarea bazei energetice a ţării. • MUNICIPIUL SF. GHEORGHE, CAPITALA JUDEŢULUI COVASNA — încă de la sosire o veste semnificativă ne întîmpină . Constructorii au predat locatarilor al 10 000-lea apartament nou din oraş. Cel mai tînâr cartier al municipiului a fost amplasat in zona gării, nu departe de puternica platformă industrială ridicată pe malul sting al Oltului în ultimii ani. Aici au fost construite şi au intrat în producţie : întreprinderea de echipamente electrice auto şi motoare electrice, întreprinderea de maşini agregat şi subansamble auto. Combinatul de industrializare a lemnului cu o fabrică de mobilă stil, o autobază modernă etc. Iată, de altfel, şi rampa de lansare a producţiei industriale a judeţului care atinge la finele acestui an un nivel de 10 300 000 000 lei. © TG. SECUIESC — A intrat parţial in producţie întreprinderea de izolatori electrici, cel mai tinăr, vlăstar al platformei industriale a oraşului. Noua unitate, aflată in continuare în construcţie, se alătură altora care deşi noi constituie de acum faima oraşului . Fabrica de organe de asamblare, Fabrica de confecţii, Fabrica de amidon şi glucoză, Fabrica de prelucrare a laptelui etc. © BRÂŢCU — O nouă profesie şi-a făcut apariţia pe meleagurile covăsnene : cea de petrolist. La început au venit sondori experimentaţi din alte judeţe, iar acum deprind de la ei noua meserie oameni de prin partea locului. ZAGON — în această „aşezare dintre păduri“ s-au reunit, pe scena căminului cultural 13 formaţii vocale — coruri şi grupuri vocale — din judeţele Covasna, Braşov şi Harghita, înscrisă în cadrul Festivalului naţional „Cintarea României“, şi ediţia din acest an a manifestării a cunoscut un frumos succes, adăugind încă o treaptă la o tradiţie de aproape un veac. © OZUN — Au început lucrările de modernizare în vederea repunerii în funcţiune a morii de apă din localitate. După Olteni şi Ghidianu este cea de-a treia moară ce va utiliza puterea hidraulică a apelor Oltului. Valoroasei acţiuni i se adaugă cea a forestierilor din judeţ. Aceştia au amenajat si pus in funcţiune cu forţe proprii microcentrale la Covasna, Tălişoara şi o alta pe valea Oituzului. Simultan, pe vîrful Lăcuţ, la 1772 metri, la staţia meteo, a intrat în funcţiune prima instalaţie eoliană din judeţ pentru producerea energiei electrice. • COVASNA — In cunoscuta staţiune balneară, constructorii’ se pregătesc să dea anul acesta în folosinţă un mare complex hotelier cu bază de tratament. Acesta se adaugă altor obiective similare realizate aici in ultimii ani : două complexe hoteliere ale Oficiului judeţean de turism, un complex sanatorial al sindicatelor, unul pentru pensionari şi un altul destinat lucrătorilor din agricultură. ÎNTORSURA BUZĂULUI — La Întreprinderea de piese pentru tractoare, a doua unitate de pe tînăra platformă industrială a oraşului, a început montarea echipamentului tehnologic. Primul vlăstar al construcţiei de maşini în această zonă, va începe să producă parţial încă în această toamnă. ...însemnări lapidare dintr-un itinerar al noului străbătut în aceste zile prin judeţul Covasna. Din nord, spre sud. De la minerii Baraoltului, la primii constructori de maşini din Intorsura Buzăului. Tudor Gheorghiu , mmf llillllllllllli Citeva din noile construcţii ridicate in ultimii ani in municipiul Sf. Gheorghe A ÎNCEPUT SECERIŞUL GRÎULUI. Ritmul recoltării trebuie intensificat CRAIOVA (coresp. R. I. — Ion Becheru) înzonele sudice ale judeţului Dolj, la cooperativele agricole din Poiana Mare, Tineri, Desa, Ciupercenii Noi, Bechet, la I.A.S. Dăbuleni combinele au intrat în lanurile de grâu ajunse la maturitatea necesară recoltării. In primele trei zile suprafaţa recoltată a depăşit 2 000 de hectare şi ritmul continuă să se intensifice. Orzul a fost cules doar de pe aproape 50 la suta din suprafaţa insăminţată . In judeţele Arad, Argeş, Dîmboviţa, Tulcea, viteza de recoltare trebuie grabnic intensificată . Terenurile agricole eliberate trebuie pregătite urgent pentru obţinerea celei de-a doua recolte. (Amănunte în pagina a 5-a) · ' I : ri-y*. • ■ ’ . . ■ ' .v • - ....v .. ■ ... ■. . Literatură şi cunoaştere Literatura este o parte fundamentală a civilizaţiei umane, cuprinzind totalitatea operelor artei verbului, create de scriitor pentru om. Literatura este o operaţie mentală care se construieşte într-o zonă lingvistică anumită, transfigurând în limbajul stilistic limba de comunicare şi realita- ______ tea înconjurătoare, transmi-, tind un adevăr esenţial aparţinând structurilor spirituale ale unui autor format într-o colectivitate umană, Naturii sunt totdeauna deschise interpretării pe care o dă un cititor inseriat pe un arc existenţial care transcende timpurile şi spaţiile in care au fost create. Dar literatura nu este un joc gratuit, un diletantism verbal care exclude faptul, datul umori. Transfigurarea nu este o analiză a adevărului. In concepţia despre lume a creatorului se exprimă coralitatea contemporanilor săi. Sentimentul individual transfigurat în artă sub impulsul voinţei estetice de a se comunica, de a se împărtăşi, devine un sentiment universal. Orice text literar echivalează cu o călătorie în zonele îndepărtate ale unei literaturi necunoscute. Literatura revelă , l it.ii precedente şi caracteri. j \ spirituale ale unui popor evcfc m anumite condiţii socio^lk -llitice, FILE DE CARNET de Alexandru Bălăci Operele lite- i economice, fiind deci expresia unei civilizaţii naţionale. Ideologia materialismului dialectic şi istoric plecînd de la mimesis — oglindire —, consideră realitatea integrală înscrisă in aria activităţii umane, o expresie a istoriei pe care nu o transcende. Oglindirea exprimă realitatea şi ______, societatea, incercînd să sondeze şi dincolo de crustele aparenţelor pentru a atinge miezul iradiant al ritmurilor existenţiale. Literatura exprimă constante sau axe cardinale ale activităţii umane interpretînd-o in structurile ei de cristal. Opera literară este un produs activ care se inserează in istorie, determinat, însă de închiderea sa lingvistică. Despre această piedică in calea universalităţii literaturilor s-a discutat îndelung la recentul Colocviu naţional de traduceri şi literatura universală. Traducătorii sunt intr-adevăr chemaţi să distrugă zidurile care se ridică în calea pătrunderii literaturilor in circuit universal. Ei trebuie să redea într-o altă limbă o operă literară, să invingă toate diferenţele dintre două limbi, spre a transmite conţinutul integral al originalului nedespodobit de frumuseţile AMU CEI MAI FERTILI DIN ISTORIA ROMÂNIEI 3. CONSTRUCŢII DE LOCUINŢE (mii apartamente) 1965 1967 1968 1969 1970 1973 1974 53,2 56,3 35,3 96,3 100,6 107,1 Datele se referă la apartamentele date în folosinţă, construite din fondurile statului, din fondurile unităţilor, ale organizaţiilor cooperatiste şi din fondurile populaţiei construite cu sprijitului. (Continuare în pag. a 2-a) 151,7 191,1