România Liberă, noiembrie 1980 (Anul 38, nr. 11202-11226)

1980-11-01 / nr. 11202

Proletari din toate ţările, uniți-vă !" COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXXVIII Nr. 11202 Sîmbătă 1 noiembrie 1980 6 pagini 30 bani Din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu CONSFĂTUIRE DE LUCRU LA CC. AL P.C.R. CU ACTIVUL DIN DOMENIUL GEOLOGIEI Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a parti­cipat, vineri dimineaţa, la şedinţa de închidere a Consfătuirii de lucru cu activul din domeniul geologiei, ale cărei lucrări s-au desfă­şurat la C.C. al P.C.R. în zilele de 30 şi 31 octombrie, împreună cu tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, in prezidiul Con­sfătuirii au luat loc tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Gheorghe Oprea, Virgil Trofin, Ion Ursu, Richard Winter. Consfătuirea a reunit 445 de lucrători din cadrul Ministe­rului Minelor, Petrolului şi Geo­logiei şi din unităţile sale sub­ordonate - centrale şi combi­nate miniere, trusturi de petrol, întreprinderi geologice şi institu­te de cercetări precum şi re­prezentanţi ai unor organe cen­trale, ministere şi instituţii de învăţămînt superior. Organizată din iniţiativa tova­răşului Nicolae Ceauşescu, con­sfătuirea se înscrie pe linia analizelor şi măsurilor stabilite pentru principalele sectoare de activitate în această perioadă de încheiere a unui cincinal şi începere a altuia, exprimă grija şi atenţia deosebite pe care conducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le acordă acestui sector de mare însemnătate al economiei noastre naţionale. S-au examinat stadiul realizării planului de cercetare geologică pe acest an şi măsurile ce se impun pentru îndeplinirea exem­plară a prevederilor planului pe anul 1981, ale cincinalului 1981-1985 şi, în perspectivă, pînă în anul 2000, înaintea şedinţei de închidere a lucrărilor, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost prezentate, în cadrul unei expoziţii, cuprin­­zind numeroase grafice şi expo­nate­­ ilustrative pentru stadiul atins de cercetarea geologică şi (Continuare in pag. a 3-a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Stimaţi tovarăşi Actuala consfătuire cu lu­cratorii din geologie a fost convocată atît pentru a face bilanţul activităţii din cinci­nalul pe care îl încheiem în acest an, cit, mai cu seamă, pentru a discuta împreună cum să se acţioneze, în acest domeniu, în vederea realiză­rii obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea al par­tidului pentru cincinalul 1981—1985 şi în perspectivă, pînă în 1990 şi chiar pînă în 2000. în dezbaterile care au avut loc au fost evidenţiate rezul­tatele obţinute în activitatea geologică, prin punerea în evidenţă a unor noi resurse de petrol, cărbune, minereuri feroase, neferoase şi alte sub­stanţe utile. La unele din a­­cestea, prevederile pentru cincinalul pe care îl încheiem s-au realizat, iar la cîteva s-au obţinut chiar realizări mai mari, o anumită depă­şire ; la unele însă, îndeosebi la petrol, rezultatele sunt sub aşteptări. Pe ansamblu se poate spune că s-au realizat progrese mai însemnate în activitatea geologică, ceea ce demonstrează că organizaţiile geologice, geologii, toţi oame­nii muncii din acest impor­tant sector al economiei na­ţionale au înţeles răspunde­rea mare pe care o au în iden­tificarea şi asigurarea de surse de energie şi materii prime necesare dezvoltării economiei naţionale, ridicării bunăstării poporului nostru. Pentru a­­ceste rezultate pozitive, pen­tru eforturile depuse de toţi oamenii muncii din geologie doresc să le adresez felici­tări, împreună cu urarea de succese şi mai mari în viitor. (Aplauze prelungite). După cum este cunoscut, Congresul al XII-lea al par­tidului, elaborînd programul pentru noua etapă de făurire a societăţii socialiste multila­teral dezvoltate în perioada 1981—1985, a pus in centrul activităţii asigurarea, într-o măsură mai mare, a bazei de energie şi de materii prime, din ţară. Dorim ca să facem eforturi mai mari pentru a pune în valoare noi rezerve de petrol, de gaze, de cărbu­ne, de şisturi şi ape termale, în vederea asigurării cu mij­loace proprii a surselor nece­sare de energie intr-un pro­cent mult mai mare decit în prezent. Avem în vedere, de­altfel, ca, pînă la sfirşitul de­ceniului 1980, să realizăm o independenţă deplină în ce priveşte asigurarea cu ener­gie. Vom obţine aceasta în primul rînd din sursele pe care le-am menţionat, consi­derate — ca să spunem aşa — clasice, şi în al doilea rînd prin intensificarea activităţii de cercetare în vederea găsi­rii de noi surse energetice, despre care s-a vorbit la Con­gresul al XII-lea şi care sînt cuprinse pe larg în Progra­mul adoptat de Congresul partidului ; nu doresc să mă refer acum la acestea. De asemenea, este necesar să facem eforturi mult mai serioase pentru dezvoltarea bazei de minereuri feroase, ţinînd seama de faptul că producţia siderurgică necesită cantităţi foarte mari de mine­reuri. Se pare că, deşi unele din resurse au conţinuturi ceva mai sărace, dispunem to­tuşi de posibilităţi destul de serioase pentru a asigura, într-o măsură mult mai mare decât în prezent, siderurgia noastră cu minereuri feroase. Trebuie să dezvoltăm pu­ternic extracţia minereurilor, să asigurăm economia naţio­nală cu minereuri neferoase: cupru, zinc, plumb. De ase­menea, trebuie să punem ne­apărat în valoare şi minereu­­rile de nichel, care sunt de acum identificate,­­ astfel incit să putem acoperi, dacă nu în întregime, cel puţin în­tr-o măsură mult mai mare, necesităţile economiei, din producţia internă şi să redu­cem astfel, în mod substan­ţial, importul. Cunoaşteţi bine că preţurile la minereurile ne­feroase au crescut puternic, că tendinţa, în viitor, va fi de creştere, în mod deosebit va trebui să ne ocupăm de cercetarea geologică şi de creşterea re­zervelor şi a producţiei, de aur, argint, platină şi de alte metale rare pentru care se pare că există încă posibili­tăţi, mai cu seamă dacă avem în vedere că şi în prezent continuăm să scoatem aur de acolo de unde au scos şi dacii şi romanii acum 2000 de ani. Nu cred că resursele sau re­zervele de asemenea metale preţioase sunt numai cele des­coperite în­ epoca respectivă. De altfel, o serie de indicii cer să se acţioneze şi în alte zone, unde aluviunile aduc nisipuri cu conţinut destul de substanţial de aur. Activita­tea noastră geologică n-a reu­şit încă să ajungă la sursele de unde apele reuşesc să se­lecteze şi să aducă aceste me­tale. Sunt zone ceva mai grele­­— e adevărat — dar acum peste tot se poate umbla mai uşor. Munţii noştri sunt des­tul de frumoşi — deci sunt şi atractivi — dar au încă bo­găţii şi trebuie mult mai se­rios să ne îndreptăm activi­tatea şi spre zonele mai puţin cercetate pînă acum. •Este necesar să­­ acordăm o mare atenţie cercetării şi pu­nerii în evidenţă a noi rezer­ve de uraniu, avînd în vedere că la sfirşitul cincinalului 1981- 1985 va intra în producţie pri­ma centrală atomo-electrică, iar pînă în 1990 vom mai con­strui citeva, astfel ca pînă în 2000 să ajungem la circa 10-15 centrale atomo-electrice. A­­ceasta necesită o cantitate co­respunzătoare de combustibil şi trebuie să intensificăm cer­cetarea pentru punerea în evidenţă a noi surse de ura­niu. Avem rezerve de sulf, care trebuie să intre în cu­­rînd în producţie, dar este ne­cesar să continuăm cercetarea geologică pentru a putea identifica noi resurse, astfel incit în acest cincinal să pu­tem crea o bază sigură, care să ne asigure pe deplin sulful de care avem nevoie. Sunt necesare cercetări mai intense, unite, cu minerii, cu chimiştii, pentru a pune în valoare să­rurile de potasiu de care agri­cultura noastră are nevoie pentru a intensifica și cerce­ (Continuare in pag. a 3-a) PRIMIM LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Ministrul industriei de automobile al U.R.S.S., V. N. Poliakov Vineri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe V. N. Poliakov, ministrul indus­triei de automobile al U.R.S.S., care face o vizită în ţara noastră. La primire a participat tova­răşul Ion Avram, ministrul in­dustriei construcţiilor de maşini. A fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Ministrul sovietic a mulţumit călduros tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru întrevederea acordată, pentru posibilitatea oferită de a vizita Rom­ânia, de a cunoaşte nemijlocit din­ reali­zările obţinute în dezvoltarea­ şi modernizarea industriei noastre constructoare de maşini, în cursul întrevederii, a fost relevată cu satisfacţie colabora­rea strînsă dintre cele două ţări pe plan economic, ea. , înscriin­­du-se în ansamblul conţlucrării prieteneşti, multilaterale,­ dintre România şi Uniunea Soivietică, care se extinde şi se :■ îmbogă­ţeşte continuu, în spirit­ul înţe­legerilor convenite cu prilejul intilnirilor şi convorbirii­or ro­mâno-sovietice la nivel inait. In acest cadru, a fost subli­niată importanţa realizării unor acţiuni de cooperare in domeniul producţiei de autovehicule, în concordanţă cu potenţialul actual şi cu perspectivele de dezvoltare a acestei ramuri industriale in România şi Uniunea Sovietică. S-a apreciat că promovarea a­­cestei conlucrări este de natură să, contribuie la amplificarea şi aprofundarea relaţiilor econo­mice dintre ţările noastre vecine şi prietene. întrevederea a decurs intr-o atmosferă caldă, tovărășească. Tovarăşul Marjai József, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Ungare Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, vineri, pe tovarăşul Mar­jai József, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Ungare, preşedintele părţii ţării sale în Comisia mixtă guverna­mentală româno-ungară de cola­borare economică, ale cărei lu­crări s-au desfăşurat la Bucu­reşti. La primire a participat tova­răşul Nicolae Constantin, vice­­prim-ministru al guvernului, preşed­intele Comitetului de Stat al Planificării, preşedintele păr­ţii române în Comisia mixtă. Au fost de faţă Victor Bolo­­jan, ambasadorul României li'' Budapesta, şi Sándor Bajnai, am­basadorul Ungariei la Bucureşti. Cu acest prilej, oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un salut prietenesc şi cele mai cordiale urări din par­tea tovarăşului Janos Kadar,­­ prim-secretar al Completului Central al Partidului Muncito­resc Socialist Ungar, a Biroului Politic şi a Comitetului­­Central al P.M.S.U. Tovarăşul Nicolae Ceatu­­şescu a mulţumit şi a rugat să si­ trans­mită, din partea sa, a Comite­tului Politic Executiv şi a Co­mitetului Central al P.C.R., to­varăşului Janos Kadar. Biro­ului Politic şi Comitetului Central al P.M.S.U. un salut prieteneşte şi cele mai bune urări. In timpul întrevederii, au­ fost evocate relaţiile de strînsă­­prie­tenie şi colaborare dintre parti­dele, ţările şi popoarele noas­tre, subliniindu-se cu satisfacţie că aceste bune raporturi cunosc o dezvoltare fructuoasă, multi­laterală, prin transpunerea in viaţă a înţelegerilor convenite cu ocazia intilnirilor şi convorbiri­lor româno-ungare la nivel înalt. In acest cadru, s-au relevat­­ rezultatele înregistrate în extin­derea şi diversificarea legăturilor economice şi tehnico-ştiintifice. Totodată, a fost exprimată do­rinţa de a intensifica cooperarea în ramuri importante ale pro­ducţiei materiale şi ale cercetă­rii ştiinţifice, de a realiza obiec­tive economice în comun, de a spori volumul schimburilor co­merciale, valorificîndu-se în mod eficient largile posibilităţi pe, care le oferă în acest sens pro­gresele obţinute în construcţia socialistă de România şi Unga­ria, potenţialul economic al cee­­lor două ţări. S-a evidenţiat ro­lul însemnat ce revine Comisiei mixte guvernamentale în identi­ficarea unor noi domenii şi for­me de cooperare, în amplifica­rea colaborării economice şi t°h­­nico­ ştiinţifice, în creşterea pon­derii ei în ansamblul conlucrării prietenești româno-ungare, întrevederea a decurs într-o atmosferă caldă, tovărășească. Isam Sartawi, trimis special al preşedintelui Comitetului Executiv al O.E.P. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a­ primit vineri după amiază pe Isam Sartawi, membru al Con­siliului Revoluţionar al miş­cării „Al­ Fatah“ şi al Con­siliului Naţional Palestinian, con­silier politic, trimis special al preşedintelui Comitetului Execu­tiv al Organizaţiei pentru Eli­berarea Palestinei, Yasser Ara­fat. Oaspetele a fost însoţit de Ramzi Khouri, consilier, direc­torul Cabinetului preşedintelui Comitetului Executiv al O.E.P. La întrevedere au luat parte tovarăşii Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., şi Şte­fan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afa­cerilor externe. A fost de faţă Khaled Al- Sheikh, reprezentantul perma­nent al Organizaţiei pentru Eli­berarea Palestinei în ţara noas­tră. Oaspetele a adresat preşedin­telui Nicolae Ceauşescu un cor­dial salut de prietenie din partea preşedintelui Comitetului Exe­cutiv al Organizaţiei pentru Eli­berarea Palestinei, Yasser Ara­fat. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a transmis, la rîndul său, preşedintelui Yasser Arafat un salut călduros îm­preună cu cele mai bune urări. In cadrul întrevederii au fost evocate bunele relaţii de priete­nie, solidaritate şi colaborare statornicite între Partidul Comu­nist Român şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, între po­poarele român şi palestinian. In acelaşi timp, s-a exprimat do­rinţa de a extinde şi adinei a­­ceste relaţii, în folosul ambelor popoare, în interesul cauzei păcii, înţelegerii şi colaborării în lume. Au fost abordate, de asemenea, unele aspecte ale situaţiei inter­naţionale actuale şi, îndeosebi cu privire la ultimele evoluţii ale situaţiei din Orientul Mijlociu şi Asia de sud-vest. Cu acest prilej, s-a subliniat necesitatea de a se intensifica activitatea politică şi diplomati­că pentru găsirea unei soluţii globale, pentru realizarea unei păci juste şi durabile în Orien­tul Mijlociu. Întemeiată pe re­tragerea Israelului din teritoriile ocupate în urma războiului din 1967, inclusiv din Ierusalimul a­­rab, rezolvarea problemei po­porului palestinian pe baza drep­tului la autodeterminare, inclu­siv la constituirea unui stat pa­lestinian independent. In cursul convorbirii, a fost exprimată îngrijorarea în legă­tură cu conflictul militar dintre Iran și Irak și s-a subliniat ne­cesitatea de a se ajunge la opri­rea acţiunilor militare şi la în­ceperea negocierilor care­ să ducă la încetarea cit mai grabnică a luptelor, la soluţionarea politică a problemelor dintre Iran şi Irak — singura cale care cores­punde intereselor celor două ţări şi popoare, păcii şi securităţii in­ternaţionale, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cor­dialitate şi prietenie. DECRET privind unele măsuri pentru stimularea personalului muncitor din industria extractivă care depăşeşte producţia planificată la extracţia de ţiţei, cărbune şi alte materii prime (în pagina a 3-a)

Next