România Liberă, februarie 1981 (Anul 39, nr. 11279-11302)

1981-02-02 / nr. 11279

La Timişoara ÎNTÎLNIRE LA NIVEL ÎNALT ROMÂNOIUGOSLA­VA La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ieri a sosit într-o vizită de prietenie în ţara noastră tovarăşul Jvnetin L­atovici, preşedintele Prezidiului R.S.F. Iugoslavia La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, duminică dimineaţa a sosit în­­tr-o vizită de prietenie în ţara noastră tovarăşul Tinetin Mia­tovici, preşedintele Prezidiu­lui Republicii Socialiste Fede­rative Iugoslavia, împreună cu tovarăşii Stane Dolanţ, mem­bru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comunişti­lor din Iugoslavia, şi Iosip Vrhoveţ, secretar federal pen­tru afacerile externe. In gara municipiului Timi­şoara, la coborîrea din trenul oficial, tovarăşul Tinetin Mia­­tovici a fost întimpinat de to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Cei doi preşedinţi şi-au strins mîinile cu prietenie, s-au îm­brăţişat cu căldură. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat, de asemenea, cu cordialitate pe ceilalţi oaspeţi iugoslavi. Erau prezenţi tovarăşii Con­stantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, membru su­­­pleant al Comitetului Politic Executiv al CC. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Petre Dănică, membru su­pleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popular judeţean. Se aflau de faţă celelalte persoane oficiale care participă la întîlnirea româno­­iugoslavă la nivel înalt, pre­­­­cum şi reprezentanţi ai orga­nelor locale de partid şi de stat. Un grup de tineri şi tinere,­­îmbrăcaţi în frumoase costu­me populare bănăţene,­­ pio­nieri, au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşului Tinetin Miatovici, celorlalţi oaspeţi, buchete de flori. Numeroşi timişoreni aflaţi în piaţa gării au aplaudat cu însufleţire pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Tinetin Miato­vici. Întîlnirea dintre cei doi şefi de stat se înscrie ca un nou şi important moment al dialogu­lui româno-iugoslav­ la nivel înalt, care are un rol hotărîtor în dezvoltarea şi întărirea con­tinuă a relaţiilor de strînsă prietenie şi rodnică colaborare dintre ţările, partidele şi po­poarele noastre, în folosul re­ciproc, al cauzei socialismului, păcii, securităţii, înţelegerii şi cooperării în Europa şi în în­treaga lume. La punctul de frontieră Sta­­moraj Moraviţa oaspeţii iugo­slavi au fost salutaţi de tova­răşii Liviu Minda, prim-vice­­preşedinte al Consiliului popu­lar judeţean Timiş, Vasile Şandru, director în Ministerul Afacerilor Externe. Au fost de faţă ambasadorul României la Belgrad, Nicolae Mihai, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti, Trifun Nikolici, şi consulul general al Iugoslaviei la Timişoara, Aleksandar Djurovici. ★ Răspunzînd invitaţiei tova­răşului Nicolae. ‘ Ceauşescu, tovarăşul Tinetin Miatovici, împreună cu tovarăşii Stane Dolanţ şi Iosip Vrhoveţ au participat duminică la o par­tidă de vînătoare în pădurea Chevereş, din judeţul Timiş. Au luat parte tovarăşii Constantin Dăscălescu, Ştefan Andrei şi Petre Dănică. Au participat, de asemenea, ambasadorul României la Bel­grad şi ambasadorul Iugosla­viei la Bucureşti. Sosirea la Timişoara a tovarăşului Nicolae Ceauşescu Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte­le Republicii Socialiste Româ­nia, a plecat, sîmbătă, la Ti­mişoara, pentru a se întîlni cu tovarăşul Tinetin Miatovici, preşedintele Prezidiului Re­publicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia, care efec­tuează împreună cu tovarăşii Stane Dolanţ, membru al Pre­zidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugo­slavia, şi Iosip Vrhoveţ, secre­tar federal pentru afacerile externe al R.S.F. Iugoslavia, o vizită de prietenie în Repu­blica Socialistă România, în zilele de 1 şi 2 februarie 1981. La plecarea din Bucureşti, pe aeroportul Otopeni, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat de tovarăşii Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constan­tin, Ion Dincă, Ludovic Faze­kas, Cornelia Filipaş, Paul Ni­­culescu,­ Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion­ Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Ane­­ta Spornic, Mihai Gere, Ni­colae Giosan, Suzana Gâdea, Ion Ioniţă, Ana Mureşan, Elena Nae, Marin Rădoi, Ion Ursu, Richard Winter, Marin Vasile. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este însoţit de tovarăşii Con­stantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P C.R., Şte­fan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La sosirea pe aeroportul Ti­mişoara, secretarul general al partidului a fost întimpinat de tovarăşul Petre Dănică, prim-secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., de alţi reprezentanţi ai organe­lor locale de partid şi de stat. O gardă, alcătuită din ostaşi ai forţelor noastre armate, din membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregă­tire a tineretului pentru apă­rarea patriei, a prezentat o­­norul. A fost intonat Imnul de stat­­ al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a trecut în revistă garda de o­­noare. Un grup de tineri şi ti­nere îi oferă secretarului general al partidului buchete de flori. .Numeroşi oameni ai muncii aflaţi la aeroport fac o entu­ziastă primire secretarului ge­neral al partidului. Ei aclamă îndelung pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, scandînd cu însufle­ţire „Ceauşescu — P.C.R.!“, „Ceauşescu şi­­poporul!“, dînd glas bucuriei de a avea din nou, la scurt timp, în mijlocul lor pe conducătorul iubit al partidului şi statului nostru. Timişorenii şi-au manifestat, în acelaşi timp, satisfacţia faţă de noua întîlnire la nivel înalt româno-iugoslavă, faţă de ca­racterul rodnic al acestui nou dialog consacrat dezvoltării şi aprofundării în continuare a legăturilor de prietenie, solida­ritate şi colaborare dintre par­tidele, ţările şi popoarele noas­tre, lărgirii şi întăririi acestor raporturi tradiţionale în folor­sul şi spre binele celor două state socialiste vecine, al pro­gresului şi prosperităţii lor, în interesul cauzei generale a pă­cii şi socialismului. Proletari din toate ţările, uni­ţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE ! • Harta cu fenomeneie meteorologica. Amănunte In pagina a 2-a MESAJUL adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU colectivului de oameni ai muncii de la Banca Naţională cu prilejul aniversării unui secol de la înfiinţarea primei bănci centrale de emisiune din ţara noastră Dragă tovarăşi, Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la înfiin­ţarea primei bănci centrale de emisiune din ţara noastră, doresc să vă adresez dumneavoastră, lucrătorilor şi tuturor oamenilor muncii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România, un salut cordial şi cele mai bune urări, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consi­liului de­ Stat şi al guvernului, precum şi al meu personal. Totodată, doresc să vă felicit călduros pentru înalta distincţie conferită Băncii Naţionale — Ordinul „Steaua Republicii Socialiste Româ­nia“ clasa I — pentru aportul său la dezvoltarea economiei naţionale, la înfăptuirea politicii par­tidului şi statului în domeniul financiar.E înfiinţată acum un secol, in anii imediat ur­mători cuceririi independenţei de stat, prima instituţie bancară românească de emisiune a avut un rol activ în dezvoltarea economică a­ ţării şi progresul forţelor de producţie, în­ stimularea schimburilor României cu alte state, în întărirea suveranităţii economice şi a independenţei naţio­nale a României. După victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi anti­­imperialistă din august 1944, Banca Naţională — devenind prima instituţie financiară a statului democrat-popular a contribuit activ la înfăp­tuirea politicii partidului privind reconstrucţia şi dezvoltarea pe baze socialiste a economiei naţio­nale, creşterea susţinută a forţelor de producţie, a circulaţiei mărfurilor şi a schimburilor inter­naţionale, la realizarea programului de ridicare a nivelului de trai al poporului. Pe baza dez­voltării un ritm intens a industriei şi agriculturii, a tuturor ramurilor producţiei materiale, a creş­terii an de an a venitului naţional şi a avuţiei socialiste s-a asigurat consolidarea şi întărirea continuă a monedei naţionale, a finanţelor ţării,­­ ceea ce s-a repercutat cu rezultate pozitive asupra progresului general al societăţii româneşti. Aniversarea unui secol de la înfiinţarea Băncii trebuie să constituie pentru dumneavoastră toţi, un prilej de a analiza cu răspundere şi exigenţă munca desfăşurată, de a trage, concluziile care se impun atît din realizările dobîndite cit şi din lipsurile şi neajunsurile care s-au manifestat, în vederea ridicării întregii activităţi la un nivel mai înalt, corespunzător cerinţelor şi sarcinilor sporite stabilite de partidul şi statul nostru în domeniul financiar, monetar şi valutar­ . Marile obiective pe care le avem de înfăptuit în actualul cincinal , care, aşa cum am stabilit la Congresul al XII-lea, trebuie să devină cinci­nalul unei inalte calităţi şi eficiente în toate do­meniile de activitate — pun în fata tuturor lu­crătorilor din sistemul nostru bancar sarcina de a milita cu deosebită fermitate pentru transpu­nerea in viată a prevederilor planului de stat privind creşterea producţiei materiale, a renta­bilităţii şi beneficiilor, pentru aplicarea neabătută a noului mecanism economico-financiar, a prin­cipiilor autogestiunii şi autoconducerii munci­toreşti. In centrul activităţii bancare trebuie să se afle permanent exercitarea controlului şi spri­jinirea unităţilor socialiste pentru realizarea va­lorii producţiei nete şi a producţiei fizice, creş­terea productivităţii muncii, reducerea costurilor de producţie şi a oricăror cheltuieli neeconomi­­coase, a consumurilor de materii prime, combus­tibili şi energie, pentru realizarea acumulărilor băneşti planificate şi constituirea, pe această cale, a fondurilor destinate atit dezvoltării în ritm susţinut a economiei naţionale cît şi creş­terii nivelului de trai, material şi spiritual, al poporului nostru. Controlul bancar trebuie să contribuie în mai mare măsură la buna gestio­nare şi folosire a fondurilor materiale băneşti de care dispun unităţile socialiste, la accelerarea vi­tezei de rotaţie a mijloacelor circulante, la intro­ducerea unui spirit riguros de economie şi bună gospodărire, la respectarea neabătută a obliga­ţiilor privind vărsămintele la bugetul statului. Aplicînd ferm politica partidului şi statului nos­tru, organele bancare trebuie să acţioneze şi mai hotărît şi să contribuie într-o măsură şi mai im­portantă la întărirea ordinii şi disciplinei în uti­lizarea fondurilor materiale şi băneşti. la creşte­rea răspunderii tuturor cadrelor financiar-conta­­bile faţă de bunul mers al activităţii economico­­financiare din unităţile economice şi instituţiile de stat. la asigurarea echilibrului planificat intre venituri şi cheltuieli, la întărirea puterii de cir­culaţie a monedei naţionale. îmi exprim convingerea că, sub conducerea organizaţiei de partid, oamenii muncii din cadrul Băncii Naţionale vor face totul pentru îmbună­tăţirea radicală a activităţii lor, pentru creşterea rolului şi contribuţiei finanţelor ţării la realiza­rea măreţelor obiective trasate de Congresul al XII-lea al partidului, la transpunerea cu succes în viaţă a Programului de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Vă urez, dragi tovarăşi şi prieteni, succese în activitatea viitoare, multă sănătate şi fericire ! NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România DECRET PREZIDENŢIAL privind conferirea Ordinului „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I Băncii Naţionale a Republicii Socialiste România Pentru contribuţia adusă la dezvoltarea economiei naţionale şi înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniul financiar-bancar, cu prilejul aniversării a 100 de ani de la înfiinţare, Președintele Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Se conferă Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa I Băncii Na­ţionale a Republicii Socialiste România. NICOLAE CEAUSESCU Preşedintele Republicii Socialiste România I­m fg „ mmmm­g spf. A conduc FILE DE CARNET de Eugen Florescu Academia „Ştefan Gheorghiu“ a avut inspirata idee de a realiza o culegere de texte din gindirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu vi­­zind o temă de mare actualitate şi de un foarte larg interes : conducătorul — ca om politic şi specialist. Lectura cărţii este de natură să ne releve, încă o dată, cultura, profunzimea, seriozita­tea şi optica vie, novatoare pe care secretarul general al parti­dului le demonstrează in mod strălucit, cu metodă, cu perse­verenţă şi un veritabil tact peda­gogic l­a scară naţională, in a­­bordarea unei asemenea proble­matici. Se ştie că definirea, în princi­piu, a „liderului“ în colectivi­tăţile moderne a preocupat şi pre­ocupă un mare număr de spe­cialişti, atenţi la ceea ce socio­logul francez Roger Lambert sta­bilea ca fiind „statutul, compor­tamentul, ansamblul trăsăturilor şi aptitudinilor persoanei asupra căreia se concentrează interesul sau care asigură conducerea unui grup“. Se mai știe, de asemenea, că sociologii, in genere, fac o deosebire clară între şeful „nu­mit“ (impus), ,,leadership“-ul. In termenii anglosaxoni, şi liderul „preferat“ sate membrul cel mai „influent“ al unui grup. Şi iarăşi, se mai ştie că încercările de cla­sificare a trăsăturilor care defi­nesc liderul — conducătorul — au (Continuare in pag. a 2-a)

Next