România Liberă, mai 1981 (Anul 39, nr. 11355-11379)
1981-05-01 / nr. 11355
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXXIX Nr. 11355 Vineri 1 Mai 1981 6 pagini 30 bani ■ -ko/ml TRĂIASCĂ ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE MUNCESC, fjj • J ... ■,-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ZIUA FRĂȚIEI MUNCITORILOR DE PRETUTINDENI! Patrie în mai Proaspăt timp se deschide pe umerii ţării, lumină de dragoste izvorăşte in noi. E a noastră ţara cu floare şi statornicie, e a noastră patria de eroi. A noastră-i adinea lumină de mal izvorind in noi, implinindu-se pentru timpul Căruia ii dăm pecetea efortului şi a speranţei noastre. Claritate de mai trimite In noi credinţa celor care au stat cumpănă suferinţei In lumină de mai se imbracă Om lingă Om. Sint ale noastre amfiteatrele primăverii in care ne creştem copiii, in care timpului, pentru noi, II cerem secunda şi secunda noastră timpului dăruim. E pentru noi climatul acesta de mai de omenie, de muncă şi îndreptăţire a viţei străbune, a viţei fără sfirşit ce leagă mileniile cu viitorul. E nesfirşire de mai dragostea ce ni se dă drepţilor noştri fii să o dăm mai departe. Dragostea de muncă şi adevăr, puterea de frate şi unitate, in fiece om dezvelind tezaurul fără preţ al bătăii de inimă pentru ţară, bătaie de inimă a timpului românesc, in care încolţesc lanurile şi copiii ne cresc şi patria învaţă să zboare. Vocală de mai e ora ce ni se dă să ne trăim bucuria şi începutul cînd drepţilor ziditori le simţim împlinită Speranţa pe care Ca pe o flacără o au gindit. E oră de dragoste şi adevăr, credinţa aceasta ce ne uneşte lingă oraşele înflorind lingă floarea de măr care vorbeşte cu raza soarelui româneşte.„ E o iubire fără sfîrşit columnă a gîndului venit de departe urcind mai departe prin patria de dragoste a fiecăruia dintre noi, Mihai Negulescu 1. Cit. d. in prezenta tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ieri a avut loc, intr-o atmosferă sărbătorească ADUNAREA POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, joi dupăamiaza, la adunarea populară din Capitală consacrată zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Sărbătorim, în acest an, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni în atmosfera de puternică efervescenţă creatoare în care aniversăm 60 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român, eveniment de însemnătate istorică în viaţa clasei noastre muncitoare, moment inconfundabil în lupta pentru dreptate şi libertate socială şi naţională, partidul nostru afirmindu-se de-a lungul Întregii sale existenţe drept exponentul fidel al intereselor supreme ale poporului român, conducătorul încercat al operei revoluţionare de edificare a socialismului în România. Sub conducerea partidului, ■trîns uniţi în jurul secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din patria noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — intimpină această tradiţională sărbătoare cu succese de seamă în realizarea, în condiţii de înaltă eficienţă, a sarcinilor economicosociale pe 1981, primul an din actualul cincinal, al calităţii şi eficienţei, în înfăptuirea hotărîrilor istorice ale celui de-al XII-lea Congres al partidului, care a eronat cu clarviziune calea dezvoltării viitoare a României socialiste. Muncind cu abnegaţie şi elan revoluţionar pentru ridicarea ţării noastre pe noi trepte de progres şi civilizaţie, poporul român îşi aduce, in acelaşi timp, contribuţia sa internaţionalistă la cauza întăririi forţelor păcii şi progresului, la creşterea şi afirmarea prestigiului socialismului in întreaga lume. De ziua Internaţională a frăţiei celor ce muncesc, poporul român îşi manifestă hotărîrea de a acţiona pentru dezvoltarea cooperării şi pirieteniei cu toate ţările sociaiste, pentru extinderea colaborării cu ţările în curs de dezvoltare, nealiniate, cu celelalte ■täte, fără deosebiră de orinduire socială, pentru unitatea şi solidaritatea cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu toate celelalte partide ale clasei muncitoare, cu mişcările de eliberare, cu forţele democratice, progresiste şi antiimperialiste din întreaga lume în lupta pentru înfăptuirea idealurilor de pace, colaborare, dezarmare, progres şi bunăstare ale tuturor popoarelor. Adunarea populară consacrată zilei internaţionale a muncii a avut loc la Palatul sporturilor şi culturii, împodobit sărbătoreşte. Deasupra tribunei oficiale se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, flancat de drapelele partidului şi statului, sub care era înscrisă urarea „Trăiască Partidul Comunist Român, in frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu !“ Pe laturile sălii se aflau înscrise urările : „Trăiască patria noastră liberă şi independentă, Republica Socialistă România !“ „Stima noastră şi minciuna Ceauşescu — România !“, „Trăiască unitatea de nezdruncinat a întregului nostru popor în cadrul F.D.U.S. !“, „Trăiască solidaritatea şi colaborarea între partidele comuniste şi muncitoreşti, între toate ţările socialiste, între forţele revoluţionare, progresiste, democratice şi antiimperialiste !“, „Trăiască lupta unită a popoarelor pentru pace şi colaborare, pentru o lume mai dreaptă şi mai bună !“, „Trăiască comunismul, viitorul luminos al omenirii !“. Deasupra scenei, ocupată de grupuri alegorice, reprezentând toate categoriile de oameni ai muncii din patria noastră, se află urarea „Trăiască 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni !“. In sală, domneşte o atmosferă sărbătorească, plină de entuziasm şi optimism, specifică întîiului de Mai. Aceeaşi atmosferă o regăsim şi in marele parc al Palatului sporturilor şi culturii, unde mii de bucureşteni s-au adunat pentru a întîmpina pe conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sosirea coloanei oficiale este salutată cu vii aclamaţii şi aplauze. Cei prezenţi, flutură steguleţe ale partidului şi statului, ovaţionează îndelung pentru partid şi secretarul său general. Pe esplanada din faţa sălii, grupuri de şoimi ai patriei, pionieri, tineri şi tinere oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, buchete de flori, îi îmbrăţişează cu dragoste şi bucurie, le urează multă sănătate şi putere de muncă. Se scandează cu însufleţire „Ceauşescu—P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“. Coruri reunite intonează cîntecul „Partidul — Ceauşescu— România“. La intrarea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului sunt salutaţi cu aplauze puternice, cu urate prelungite. Cei prezenţi scandează îndelung numele partidului şi secretarului său general, nume cu valoare de simbol în conştiinţa naţiunii noastre socialiste, dînd expresie sentimentelor de dragoste şi preţuire ale întregului nostru popor faţă de conducătorul stimat şi iubit al partidului şi statului nostru, în prezidiul adunării iau loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Ludovic Fazekas, Cornelia Filipaş, Petre Lupu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, (Continuare In pag. a 3-a) Desen de Constantin Marinescu Bine-ai venit, frumoasă zi de mai Bine-ai venit frumoasă zi de mal, in marea-ţi revărsare de lumină, cu-nmiresmatul florilor alai planeta să ne-o schimbi intr-o grădină ! Bine-aivenit, frumoasă zi de mal, ca să trăiască-a lumii primăvară Sub care sună-n românescul grai neam lingă neam fiară lungă fără ! Victor Tulbure Bine-ai venit, frumoasă zi de mal, să străluceşti pe bolţile tăriei Sub care sună-n românescul grai cintarea păcii şi a omeniei ! OMAGIU MUNCII î Mai, Ziua Muncii şi Înfrăţirii celor ce muncesc, este una din sărbătorile cele mai evocatoare şi mai emoţionante. Ea exprimă, prin chiar caracterul pe care i l-a conferit timpul, un omagiu solemn adus omului, pe care munca l-a transformat în demiurg şi l-a înălţat în demnitatea de stăpîn deplin al destinului său, de ziditor inspirat al civilizaţiei materiale şi spirituale. Poporul nostru a cinstit întotdeauna această facultate prin care omul se defineşte pe sine şi e deajuns să ne amintim proverbele şi zicerile bătrineşti, pentru a înţelege că hărnicia, spiritul activ şi întreprinzător, erau enumerate întotdeauna printre cele mai alese virtuţi. 1 Mai, o sărbătoare care are darul de a ne reaminti şi adevăruri pe care, angajaţi în marele proces de renaştere şi afirmare a ţării, poate că le-am dat uitării. Acum cînd ne pregătim să celebrăm împlinirea a 60 de ani de la făurirea partidului, cînd proiectăm o lumină atît de intensă asupra istoriei mişcarii noastre muncitoreşti, este, desigur, momentul cel mai prielnic să relevăm că, deşi invocată ca o mare valoare, munca era profund vitregită în condiţiile orînduirii bazate pe exploatarea maselor, pe spolierea lor. Anchetele zguduitoare ,întreprinse, bunăoară, de neuitatul Ştefan Gheorghiu înfăţişau în toată cruzimea lor faptele celor care, cum spunea Eminescu „numai banul il vînau". Absenţa unei legislaţii proteguitoare îndemna pe patronii lipsiţi de scrupule să alcătuiască programul de lucru după bunul plac, să nu ia măsuri de protecţie, să angajeze adesea copii — pentru a-i plăti, evident, mai prost — acolo unde se efectuau operaţiuni grele şi riscante, împotriva acestor abuzuri, împotriva sistemului social care le genera, s-au ridicat încă de la începutul manifestării lor ca o clasă „pentru sine“, muncitorii conştienţi. Iar cu mai bine de nouă decenii în urmă, cînd, la sugestia lui Engels, s-a sărbătorit pentru prima oară ziua de 1 Mai, problemele privind ameliorarea condiţiilor de lucru, emancipareamuncitorimii, au devenit subiecte de dezbateri publice, anticipînd frămîntările şi luptele sociale ce aveau să se producă in perioada următoare. Mişcarea muncitorească din România şi-a concentrat încă de la apariţia ei in viaţa politică atenţia asupra acestor realităţi, soluţionarea lor în conformitate cu interesele oamenilor muncii substanţializînd toate programele pe care ea le-a formulat. Odată cu făurirea, acum 60 de ani, a Partidului Comunist, aceste preocupări au dobîndit un suflu nou şi o nouă viziune. Pornind de la principiul profund întemeiat că numai transformarea revoluţionară a societăţii româneşti va aduce schimbările radicale atît de dorite în această sferă, comuniştii au chemat clasa muncitoare, Întregul popor, să-şi intensifice lupta pentru doborîrea „orînduirii crude şi nedrepte“, pentru făurirea unei alcătuiri sociale care să consacre echitatea, dreptatea, omenia. Trecînd în revistă uriaşele acţiuni care s-au desfăşurat sub flamura lui Mai, ne amintim cu emoţie cum, in evul nou pe care l-am inaugurat după victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, unul dintre primele domenii care au focalizat atenţia partidului a fost acela care priveşte actul muncii, ambianţa in care el se oficiază, profilul celor angajaţi in efectuarea lui cotidiană. Stăruind, acum de 1 Mai, asupra multiplelor aspecte de ordin politic, economic, social şi juridic, ce se circumscriu acestei sfere, o facem cu minciuna şi satisfacţia de a sublinia lucruri care fac cinste partidului nostru, ca factor de guvernămînt, ţării, ca stat civilizat. înainte de toate, s-a instituit prin lege un nou statut al muncii, Constituţia ţării considerînd-o — cum şi este — o chestiune de cinste şi de onoare. In această privinţă, concepţia partidului nostru a fost limpede exprimată de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu care a relevat simplu şi expresiv că „Drepturile omului încep prin dreptul la muncă". Dar, aşa cum a înţeles în Ion Pavelescu (Continuare in pag. a 4-a) I PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU • Şeful delegaţiei americane la reuniunea de la Madrid • Delegaţia parlamentului canadian, condusă de preşedintele Senatului • Ambasadorul Sultanatului Oman Relatările în pagina a 4-a