România Liberă, mai 1981 (Anul 39, nr. 11355-11379)

1981-05-01 / nr. 11355

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXXIX Nr. 11355 Vineri 1 Mai 1981 6 pagini 30 bani ■ -ko/­ml TRĂIASCĂ ZIUA SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE A CELOR CE­ MUNCESC, fjj • J ... ■,-----------------------------------------------------------------------------------------------------------­---------------------------------------------------------------------­-----------------------------------­ZIUA FRĂȚIEI MUNCITORILOR DE PRETUTINDENI! Patrie în mai Proaspăt timp se deschide pe umerii ţării, lumină de dragoste izvorăşte in noi. E a noastră ţara cu floare şi statornicie, e a noastră patria de eroi. A noastră-i adinea lumină de mal izvorind in noi, implinindu-se pentru timpul Căruia ii dăm pecetea efortului şi a speranţei noastre. Claritate de mai trimite In noi credinţa celor care au stat cumpănă suferinţei In lumină de mai se imbracă Om lingă Om. Sint ale noastre amfiteatrele primăverii in care ne creştem copiii, in care timpului, pentru noi, II cerem secunda şi secunda noastră timpului dăruim. E pentru noi climatul acesta de mai de omenie, de muncă şi îndreptăţire a viţei străbune, a viţei fără sfirşit ce leagă mileniile cu viitorul. E nesfirşire de mai dragostea ce ni se dă­­ drepţilor noştri fii să o dăm mai departe. Dragostea de muncă şi adevăr, puterea de frate şi unitate, in fiece om dezvelind tezaurul fără preţ al bătăii de inimă pentru ţară, bătaie de inimă a timpului românesc, in care încolţesc lanurile şi copiii ne cresc şi patria învaţă să zboare. Vocală de mai e ora ce ni se dă să ne trăim bucuria şi începutul cînd drepţilor ziditori le simţim împlinită Speranţa pe care Ca pe o flacără o au gindit. E oră de dragoste şi adevăr, credinţa aceasta ce ne uneşte lingă oraşele înflorind lingă floarea de măr care vorbeşte cu raza soarelui româneşte.„ E o iubire fără sfîrşit columnă a gîndului venit de departe urcind mai departe prin patria de dragoste a fiecăruia dintre noi, Mihai Negulescu 1. C­it. d. in prezenta tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ieri a avut loc, intr-o atmosferă sărbătorească ADUNAREA POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, joi după­­amiaza, la adunarea populară din Capitală consacrată zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Sărbătorim, în acest an, ziua frăţiei muncitorilor de pretutin­deni în atmosfera de puternică efervescenţă creatoare în care aniversăm 60 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român, eveniment de însemnă­tate istorică în viaţa clasei noastre muncitoare, moment inconfundabil în lupta pentru dreptate şi libertate socială şi naţională, partidul nostru afir­­mindu-se de-a lungul Întregii sale existenţe drept exponentul fidel al intereselor supreme ale poporului român, conducătorul încercat al operei revoluţionare de edificare a socialismului în România. Sub conducerea partidului, ■trîns uniţi în jurul secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din patria noastră — români, ma­ghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi — intimpină această tradiţională sărbătoare cu suc­cese de seamă în realizarea, în condiţii de înaltă efi­cienţă, a sarcinilor economico­­sociale pe 1981, primul an din actualul cincinal, al calităţii şi eficienţei, în înfăptuirea hotărî­­rilor istorice ale celui de-al XII-lea Congres al partidului, care a eronat cu clarviziune calea dezvoltării viitoare a României socialiste. Muncind cu abnegaţie şi elan revoluţionar pentru ridicarea ţării noastre pe noi trepte de progres şi ci­vilizaţie, poporul român îşi aduce, in acelaşi timp, contri­buţia sa internaţionalistă la cauza întăririi forţelor păcii şi progresului, la creşterea şi afir­marea prestigiului socialismu­lui in întreaga lume. De ziua Internaţională a frăţiei celor ce muncesc, poporul român îşi manifestă hotărîrea de a acţiona pentru dezvoltarea cooperării şi pirieteniei cu toate ţările socia­­iste, pentru extinderea colabo­rării cu ţările în curs de dezvol­tare, nealiniate, cu celelalte ■täte, fără deosebiră de orin­duire socială, pentru unitatea şi solidaritatea cu partidele comu­niste şi muncitoreşti, cu toate celelalte partide ale clasei mun­citoare, cu mişcările de elibe­rare, cu forţele democratice, progresiste şi antiimperialiste din întreaga lume în lupta pen­tru înfăptuirea idealurilor de pace, colaborare, dezarmare, progres şi bunăstare ale tutu­ror popoarelor. Adunarea populară consacrată zilei internaţionale a muncii a avut loc la Palatul sporturilor şi culturii, împodobit sărbăto­reşte. Deasupra tribunei oficiale se afla portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, flancat de drapelele partidului şi statului, sub care era înscrisă urarea „Trăiască Partidul Comunist Român, in frunte cu secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu !“ Pe laturile sălii se aflau înscrise urările : „Trăiască patria noastră liberă şi inde­pendentă, Republica Socialistă România !“ „Stima noastră şi minciuna Ceauşescu — România !“, „Trăiască unitatea de nezdrun­cinat a întregului nostru popor în cadrul F.D.U.S. !“, „Trăiască solidaritatea şi colaborarea între partidele comuniste şi muncito­reşti, între toate ţările socialiste, între forţele revoluţionare, pro­gresiste, democratice şi antiim­perialiste !“, „Trăiască lupta uni­tă a popoarelor pentru pace şi co­laborare, pentru o lume­­ mai dreaptă şi mai bună !“, „Trăiască comunismul, viitorul luminos al omenirii !“. Deasupra scenei, ocupată de grupuri alegorice, reprezentând toate categoriile de oameni ai muncii din patria noastră, se află urarea „Trăiască 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni !“. In sală, domneşte o atmosferă sărbătorească, plină de entu­ziasm şi optimism, specifică întîiului de Mai. Aceeaşi atmo­sferă o regăsim şi in marele parc al Palatului sporturilor şi culturii, unde mii de bucureşteni s-au adunat pentru a întîmpina pe conducătorul iubit al parti­dului şi statului nostru, tova­răşul Nicolae Ceauşescu. Sosirea coloanei oficiale este salutată cu vii aclamaţii şi aplauze. Cei prezenţi, flutură steguleţe ale partidului şi sta­tului, ovaţionează îndelung pen­tru partid şi secretarul său ge­neral. Pe esplanada din faţa sălii, grupuri de şoimi ai patriei, pio­nieri, tineri şi tinere oferă tova­răşului Nicolae Ceauşescu, tova­răşei Elena Ceauşescu, buchete de flori, îi îmbrăţişează cu dra­goste şi bucurie, le urează multă sănătate şi putere de muncă. Se scandează cu însufleţire „Ceauşescu—P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“. Coruri reunite intonează cîntecul „Parti­dul — Ceauşescu­— România“. La intrarea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi sta­tului sunt salutaţi cu aplauze pu­ternice, cu urate prelungite. Cei prezenţi scandează îndelung nu­mele partidului şi secretarului său general, nume cu valoare de simbol în conştiinţa naţiunii noastre socialiste, dînd expresie sentimentelor de dragoste şi pre­ţuire ale întregului nostru popor faţă de conducătorul stimat şi iubit al partidului şi statului nos­tru, în prezidiul adunării iau loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Ca­zacu­, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fa­zekas, Ludovic Fazekas, Cornelia Filipaş, Petre Lupu, Paul Nicu­­lescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Po­­pescu, Gheorghe Rădulescu, (Continuare In pag. a 3-a) Desen de Constantin Marinescu Bine-ai venit, frumoasă zi de mai Bine-ai venit frumoasă zi de mal, in marea-ţi revărsare de lumină, cu-nmiresmatul florilor alai planeta să ne-o schimbi intr-o grădină ! Bine-ai­­venit, frumoasă zi de mal, ca să trăiască-a lumii primăvară Sub care sună-n românescul grai neam lingă neam fi­­ară lungă fără ! Victor Tulbure Bine-ai venit, frumoasă zi de mal, să străluceşti pe bolţile tăriei Sub care sună-n românescul grai cintarea păcii şi a omeniei ! OMAGIU MUNCII î Mai, Ziua Muncii şi Înfrăţirii celor ce muncesc, este una din sărbătorile cele mai evocatoare şi mai emoţionante. Ea exprimă, prin chiar caracterul pe care i l-a confe­rit timpul, un omagiu solemn adus omului, pe care munca l-a transformat în demiurg şi l-a înălţat în demnitatea de stăpîn deplin al destinului său, de ziditor inspirat al ci­vilizaţiei materiale şi spirituale. Poporul nostru a cinstit întotdeauna această facultate prin care omul se defineşte pe sine şi e deajuns să ne amintim proverbele şi zicerile bătrineşti, pentru a înţelege că hărnicia, spi­ritul activ şi întreprinzător, erau enumerate întotdeauna printre cele mai alese virtuţi. 1 Mai, o sărbătoare care are darul de a ne reaminti şi adevăruri pe care, angajaţi în ma­rele proces de renaştere şi afirmare a ţării, poate că le-am dat uitării. Acum cînd ne pre­gătim să celebrăm împlinirea a 60 de ani de la făurirea partidului, cînd proiectăm o lumină atît de intensă asupra istoriei miş­­carii noastre muncitoreşti, este, desigur, mo­mentul cel mai prielnic să relevăm că, deşi invocată ca o mare valoare, munca era pro­fund vitregită în condiţiile orînduirii ba­zate pe exploatarea maselor, pe spolierea lor. Anchetele zguduitoare ,întreprinse, bună­oară, de neuitatul Ştefan Gheorghiu înfăţi­şau în toată cruzimea lor faptele celor care, cum spunea Eminescu „numai banul il vî­­nau". Absenţa unei legislaţii proteguitoare îndemna pe patronii lipsiţi de scrupule să al­cătuiască programul de lucru după bunul plac, să nu ia măsuri de protecţie, să an­gajeze adesea copii — pentru a-i plăti, evi­dent, mai prost — acolo unde se efectuau operaţiuni grele şi riscante, împotriva acestor abuzuri, împotriva siste­mului social care le genera, s-au ridicat încă de la începutul manifestării lor ca o clasă „pentru sine“, muncitorii conştienţi. Iar cu mai bine de nouă decenii în urmă, cînd, la sugestia lui Engels, s-a sărbătorit pentru prima oară ziua de 1 Mai, problemele privind a­­meliorarea condiţiilor de lucru, emanci­parea­­muncitorimii, au devenit subiecte de dezbateri publice, anticipînd frămîntările şi luptele sociale ce aveau să se producă in pe­rioada următoare. Mişcarea muncitorească din România şi-a concentrat încă de la apariţia ei in viaţa poli­tică atenţia asupra acestor realităţi, soluţio­narea lor în conformitate cu interesele oame­nilor muncii substanţializînd toate programele pe care ea le-a formulat. Odată cu făurirea, acum 60 de ani, a Parti­dului Comunist, aceste preocupări au dobîn­­dit un suflu nou şi o nouă viziune. Pornind de la principiul profund întemeiat că numai transformarea revoluţionară a societăţii ro­mâneşti va aduce schimbările radicale atît de dorite în această sferă, comuniştii au chemat clasa muncitoare, Întregul popor, să-şi inten­sifice lupta pentru doborîrea „orînduirii crude şi nedrepte“, pentru făurirea unei alcătuiri so­ciale care să consacre echitatea, dreptatea, omenia. Trecînd în revistă uriaşele acţiuni care s-au desfăşurat sub flamura lui Mai, ne amintim cu emoţie cum, in evul nou pe care l-am inau­gurat după victoria revoluţiei de eliberare so­cială şi naţională, unul dintre primele dome­nii care au focalizat atenţia partidului a fost acela care priveşte actul muncii, ambianţa in care el se oficiază, profilul celor angajaţi in efectuarea lui cotidiană. Stăruind, acum de 1 Mai, asupra multiplelor aspecte de ordin politic, economic, social şi ju­ridic, ce se circumscriu acestei sfere, o facem cu minciuna şi satisfacţia de a sublinia lucruri care fac cinste partidului nostru, ca factor de guvernămînt, ţării, ca stat civilizat. înainte de toate, s-a instituit prin lege un nou statut al muncii, Constituţia ţării considerînd-o — cum şi este — o chestiune de cinste şi de onoare. In această privinţă, concepţia partidului nostru a fost limpede exprimată de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu care a relevat simplu şi expresiv că „Drepturile omului încep prin dreptul la muncă". Dar, aşa cum a înţeles în­ Ion Pavelescu (Continuare in pag. a 4-a) I PRIMIRI LA PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU • Şeful delegaţiei americane la reuniunea de la Madrid • Delegaţia parlamentului canadian, condusă de preşedintele Senatului • Ambasadorul Sultanatului Oman Relatările în pagina a 4-a

Next