România Liberă, iulie 1981 (Anul 39, nr. 11406-11432)

1981-07-01 / nr. 11406

KOHiJh­ ip­liktkQ Tsitli - ¡n -(9)fi Anul XXXIX Nr. 11 406 1 8 pagini 30 bani .­­ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI­ ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Ieri, in forul legislativ suprem al ţării au fost dezbătute: proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială a României în perioada 1981 —1985 şi proiectul de lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare in perioada 1981-1985 Marţi, 30 iunie, au fost re­luate în plen lucrările sesiunii a IlI-a a celei de-a VIII-a le­gislaturi a Marii Adunări Na­ţionale, întrunită într-o atmosferă de puternică efervescenţă po­litică, de pregnantă manifes­tare a profundului democra­tism al orânduirii noastre so­cialiste, actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale exa­minează şi legiferează acte normative de o deosebită im­portanţă pentru dezvoltarea economico-socială a ţării, care au fost dezbătute, în aceste zile, în cele mai largi forumuri democratice ale clasei munci­toare, ale întregului popor. Ora 10. In aplauzele puter­nice ale deputaţilor şi invita­ţilor, în lojile oficiale iau loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, to­varăşii Ilie Verdeţ, Iosif Banc,­­Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constan­tin, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Janos Fazekas, Ludovic Fazekas, Cornelia Filipaş, Alexandrina Găinuşe, Petre Liupu, Paul Niculescu, Gheor­ghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec. In sală se află membri su­pleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., se­cretari ai C.C. al P.C.R., mem­bri ai Consiliului de Stat. La lucrările sesiunii sunt prezenţi numeroşi invitaţi — membri ai C.C. al P.C.R., mi­niştri, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, reprezentanţi ai oamenilor muncii, personalităţi ale vieţii noastre culturale şi ştiinţifice, ziarişti.­­ Erau prezenţi, de asemenea, şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră, pre­cum şi corespondenţi ai presei străine. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale. La propunerea Biroului Ma­rii Adunări Naţionale, depu­taţii au aprobat completarea ordinei de zi a sesiunii şi des­făşurarea lucrărilor în urmă­toarea succesiune : 1. Validarea alegerii unui deputat în Marea Adunare Naţională şi depunerea de către acesta a jurămîntului de credinţă şi devotament faţă de Republica Socialistă România ; 2. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţio­nal unic de dezvoltare economico-socială a Republicii So­cialiste România în perioada 1981—1985 ; 3. Proiectul de lege pentru adoptarea Planului de dez­voltare a agriculturii și industriei alimentare in perioada 1981—1985 ; 4. Proiectul legii gospodăriei comunale ; 5. Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor ca putere de lege emise de Consiliul de Stat. Intrîndu-se în ordinea de zi,­­­rea ca deputat al M.A.N. în Marea Adunare Naţională a­­ circumscripţia electorală nr. 1 validat, în unanimitate, a lege­­i Tulcea, judeţul Tulcea, a to­varăşului Roman Ancuţ, care a depus apoi jurămîntul de­ credinţă şi devotament faţă de Republica Socialistă Ro­mânia. Tovarăşul Ilie Verdeţ, prim­­ministru al guvernului, a pre­zentat, la următorul punct al ordinei de zi, din împuternici­rea guvernului, proiectul de lege pentru adoptarea Planu­lui naţional unic de dezvoltare economico-socială a României în perioada 1981—1985. In continuare, deputatul Ioan Totu, secretar al Consi­liului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, a expus coraportu­l Consiliului privind proiectul de lege pentru adop­tarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-soci­ală a României în perioada 1981—1985. Deputatul Gheorghe Dumi­­trache, vicepreşedinte al Co­misiei pentru industrie şi ac­tivitatea economico-financiară, a dat citire, apoi, raportului comisiilor permanente ale Ma­rii Adunări Naţionale, care au avizat favorabil proiectul de lege. Trecîndu-se la următorul punct al ordinii de zi, tovară­șul Angelo Miculescu, vice­­prim-ministru al guvernului, ministrul agriculturii și indus­triei alimentare, a expus pro­iectul de lege pentru adopta­rea Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei ali­mentare în perioada 1981—1985. Preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi gospodărirea apelor, deputatul Ion Catrinescu, a prezentat apoi raportul comisiilor per­manente ale M.A.N. care au avizat proiectul de lege. In şedinţa de după-amiază a început dezbaterea generală asupra celor două proiecte de legi. Au luat cuvintul deputaţii : Gheorghe Pană, Corneliu Ve­­lincov, Emilian Dobrescu, Iu­­liana Bacinschi, Ioan Avram, Alecu Popa, Gheorghe Poto­­cean, Melenti Tuduce, Ştefan Korodi, Marin Nedelcu, Elena Sava, Traian Gârba, Floarea Moise, Teodor Roman, Neculai Agachi, Vasilica Vlad, Richard Winter, Virginia Gomesen, Ion Teoreanu, Valeria­ Dumitrică, Ferdinand Nagy, Vasile Bu­lucea. Lucrările sesiunii continuă. • Expunerea la proiectul de lege pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-sociala a României în perioada 1981-1985 • Expunerea la proiectul de lege pentru adoptarea Planului de dezvol­tare a agriculturii şi industriei alimentare în perioada 1981—1985 • Coraportul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României • Rapoartele Comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale • Din cuvintul participanţilor la dezbateri (în paginile 2, 3, 4 şi 5) A început secerişul griului CRAIOVA . In triunghiul ni­sipos din sudul Olteniei, situat între Craiova — Bechet — Co­rabia, a început recoltarea griu­lui. Semnalul a fost dat de către cooperatorii şi mecanizatorii din comuna Călăraşi pentru ca, in citeva zile, recoltatul griului să înceapă şi in celelalte unităţi agricole din cadrul Consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist Dăbuleni. (Ion Be­cherii). Miercuri 1 iulie 1981 PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ambasadorul Sudanului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socia­liste România, a primit, marţi dimineaţa, Pe Mohamed Osman Mohamed El Awad, ambasado­rul Sudanului in Republica So­cialistă România. In vizită de rămas bun, in legătură cu În­cheierea misiunii acestuia în țara noastră. Cu acest prilej, a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat intr-o atmosferă cordială. Cercetări în sprijinul industriei miniere CLUJ - NAPOCA. Colectivul institutului de cercetări şi pro­iectări miniere pentru substanţe nemetalifere din Cluj-Napoca a finalizat în săptăminile trecute­­ o serie de studii in sprijinul In­dustriei de profil, studii de ma-­­­re valoare practică şi eficienţă economică. Este vorba despre cercetări privind dezvoltarea capacităţii de producţie a cuar­­ţitelor din dealul Cernei — Con­stanţa, instalaţia pentru produ­cerea semiindustrială a noi sub-­­­stanţe nemetalifere în vederea înlocuirii importului de cuarţ, argile pentru email şi bentonita organofilizantă ; extinderea pro­ducţiei de caolin preparat la întreprinderea minieră Harghita, precum şi despre cercetări pen­tru valorificarea rezervelor de volost­omit din Băiţa — Bihor. Toate aceste studii finalizate cu mult înainte de termenul progra­mat, reprezintă o contribuţie concretă a cercetătorilor clujeni la dezvoltarea industriei extrac­­tive in actualul cincinal. (Virgil Lazăr). Prefabricate­­ din beton cu consum redus de materialeI energointensive CRAIOVA. întreprinderea de prefabricate din beton Craiova a • eliminat din lista necesarului de j materiale pentru panouri mari j polistirenul expandat și vata i .1 minerală — materiale mari con- ‘ I sumatoare de energie, pe care I ] le-au înlocuit cu izolaţie din be­ton celular autoclavizat, asigu­­rînd astfel economisirea a 100 tone combustibil convenţional pe an. In producţia întreprinde­rii au fost asimilate plăcile de ipsos pentru pereţii comparti­mentati şi plăcile de stabilit­e, materiale termoizolante. In uni­tate a fost generalizată folosirea cenuşilor de termocentrală in reţetarul de fabricaţie la panou­rile mari pentru locuinţe şi la tuburile de canalizar­e obţinin­­du-se pe această cale reducerea anuală a consumului de ciment cu 250 vagoane. Pe parcursul acestui cincinal cantitatea anua­lă de ciment economisit prin uti­lizarea (proporțională) a cenu­șilor de termocentrală va atin­ge 1050 vagoane. (Ion Becheru). Numeroase colective de mun­că din industria prahoveană, dimboviţeană şi buzoiană au încheiat primul semestru din a­­cest an, cu însemnate sporuri de producţie. Astfel, in condi­ţiile valorificării superioare a materiilor prime şi a celor se­cundare, lucrătorii din rafinării au ridicat la 500 000 tone canti­tatea suplimentară a derivate­lor din ţiţei, iar minerii de la Filipeştii de Pădure şi Şotinga au furnizat un plus termocen­tralelor aproape 20 000 tone lignit. Astăzi încep lucrările Confe­rinţei naţionale a scriitorilor. Eveniment de mare importan­ţă culturală şi cu profund răsu­net in întreaga ţară in care ar­tele şi ştiinţa influenţează pu­ternic întreaga societate, in care creatorii de valori spirituale de­terminaţi de sporirea exigenţei milioanelor de cititori, işi spaţia­­ză continuu ori­zontul de cerce­tare, diversifi­carea metodelor expresive in a­­ria artei ver­bului, pentru a reda, in toa­tă complexita­tea lor ne­făuritorii realităţi­lor contemporane. Aceia care servesc cu noble­ţe şi devotament literaturii, ar­tei comunicării de sentimente, de adevăr, de frumuseţe şi de idealuri umaniste, revoluţionare, se află intr-o confruntare con­tinuă, trăită cu intensitate dra­matică, cu toate problemele u­­mane ale contemporaneităţii lor. Ei meditează cu profundă fervoare la trăirea remnului lor, la calitatea lor de martori cre­dincioşi şi de­ fibre sensibile ale prezentului si oam­-’nilor, inte­­grinduse unei realităţi primor­diale, unei participări integrale la eferv‘sc'’n*a creatoare a wi popor de constructori. Scriito­rii prezentului românesc alcă­tuiesc, dincolo de trentele bio­logice, o singură generaţie spi­rituală, desch’să tuturor ideilor înnoitoare, diversităţii de stiluri şi de modalităţi estetice, celor mai îndrăzneţe experimente. Ei înţeleg cu demnitate neştirbită responsabilitatea plenară a cu­­vintului scris, forţa lui mode­latoare, caracteristica de monu­ment nepieritor mai tare decit bronzul, in exprimarea polie­drică a coralităţii vocilor şi structurilor existenţiale. Nu se poate nega de nimeni, de nici un glas tainic, unitatea de con­cepţie şi de ve­deri a scriitori­lor prezentului românesc, asu­pra finalităţii artelor, asupra importanţei u­­nui climat spiri­tual, apt să fa­vorizeze influenţa covirşitoare pe care o poate exercita litera­tura in cizelarea conştiinţei şi în mutaţia condiţiei umane. Este vorba de o adevărată in­tegrare spirituală in înţelege­rea locu­lui şi rolului propriu in dinamica lumii contemporane. Înfiorat de nelinişti şi căutări creatoare, scriitorul se află în­­ întrecere cu timpul pentru a­­ îmbarca experienţa, pentru a I trăi arzător, sub semnul voinţei­­ de a cuprinde in sine toate­­ datele şi evenimentele înconju- I rătoare, avind, dincolo de orice I tribulaţie şi avatar existenţial, un punct ferm intr-un univers oscilator, lumina, niciodată stinsă a farului artei sale. Transfiou­­riind istoria concretă a timpului şi spaţiului traversat de arcul trăirii sale, al individului şi co­lectivităţii, el aspiră să ridica (Continuare în pag. a 7-a) | Forța modelatoare­­ a literaturii FILE DE CARNET de Alexandru Bălăci A fost străpuns cel mai lung tunel din Valea Oltului Este ora 12:05. Abia sosiţi pe aceste locuri, sintem­ primiţi de o adevărată salvă de explozii. Poate că aşa sînt obiceiurile pe aici, pe la tunelişti. Nu sîntem prea departe de adevăr. Ne-o confirmă şeful de lot, ing. Cristian Gherasim, proaspăta noastră gazdă, tune­­list de peste un deceniu, de pe vremea in care se săpau în stîn­­că pri­nele aducţiuni pentru hi­drocentrala de pe Lotru. Aşadar, bufniturile grele au­zite cu citeva momente înainte din adâncurile muntelui, nu constituiau altceva decit salvele de onoare care anunţau străpun­gerea tunelului Cîrligul Mare, cel mai lung (1 210 metri) şi cel de-al patrulea de pe noul am­plasament al căii ferate ce se construieşte aici, în defileul Oltului. Înainte de a porni pe urmele exploziilor din adineuri, mai notăm citeva amănunte edifi­catoare pe care ni le pune la dispoziţie ing. Traian Sabău, şeful şantierului 82 tunele, de asemenea vechi tunehiet de pe Lotru. Constructorii salbei de lumini de pe Olt sunt de fapt cei care au provocat aceste lucrări de mutare pe noi amplasamente atît ale unor porţiuni de cale ferată, cit şi de magistrale ru­tiere. După cum se ştie, lacurile de acumulare ce se formează in spatele barajelor noilor hidro­centrale, înseamnă inundarea unor mari zone, solicitind deci ridicarea cotei de trecere a căi­lor ferate şi rutiere. Pe locurile unde fie aflăm acum, in amonte de staţiunea Călimăneşti, la o Înălţime de peste 300 metri faţă de nivelul apelor Oltului, cons-I tructorii ceferişti mută pe un nou amplasament doar o porţi- I une de 22 kilometri. Pare sim- I piu. Imaginaţi-vâ insă că pe o zo­nă atît de restrinsă se constru­iesc patru tunele feroviare cu un total de peste 3 kilometri. Cozia — 732 metri ; primul tu­nel străpuns, in decembrie 1979, a fost terminat la 15 aprilie 1981. Turnu — 505 metri — se află într-o fază avansată de exe­cuţie. Cirligul Mic — 620 m — este un finisaj pe ultima porţi- I une. Şi cel de-al patrulea, cel­­ mai mare, a fost străpuns sub I ochii noştri.­­ Acesta este tunelul Cîrligul Mare, in care cu citeva momen­te înainte s-au intilnit cele două I brigăzi de tunelişti conduse de­­ Gheorghe Miron şi Marin Bur­­cuş, amindoi vechi cunoştinţe de la Porţile de Fier, sau mai de curind de la tunelul Mestecăniş din judeţul Suceava. Cit de mult s-a schimbat munca acestor mineri, ne dăm seama şi din cele spuse de ing.­­ Andrei Abăluţă, directorul Int­­reprinderii de utilaj greu pen­tru construcţii căi ferate. Gra­dul Înalt de mecanizare atit la excavaţii, cit şi la lucrările de betonare au făcut munca oame­nilor mai, spornică, mai eficien­tă. Pentru perforarea stincilor se folosesc acum utilaje cu mul­­tibraţe, maşini încarcă şi evacu­ează din tunel sterilul, iar la betonarea interioară se utilizea­ză cofraje metalice glisante şi pompe de beton. Cu astfel de mijloace moder­ne, tuneliştii deschid drum noii căi ferate, adăugind alte frumu­seţi defileului străbătut de ape­le Oltului. Tudor Gheorghiu

Next