România Liberă, iulie 1981 (Anul 39, nr. 11406-11432)
1981-07-11 / nr. 11415
Pagina a 2-a — 77 iulie 1987 TIMP ŞI EDUCAŢIE Omul gospodar Îşi face vara sanie şi iarna căruţă. Omul şcolii se gindeşte în vacanţă la şcoală mai mult decit în timpul anului şcolar. Se ştie, copiii şi tineretul de astăzi invaţă fără îndoială, foarte multe lucruri sau, în orice caz, i se cere să înveţe. La invăţămintul tradiţional, la disciplinele tradiţionale s-au adăugat date şi discipline noi, dar s-a înlăturat foarte puţin din ceea ce s-a învechit, din istorismul problemelor, din aspectele lor prea specioase, de mare amănunt. In chip fatal, la unele discipline s-a micşorat şi numărul de ore, dar cantitatea de materie de învăţat a rămas cam aceeaşi. Fireşte, Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului a depus, la indicaţiile partidului, mari eforturi pentru îmbunătăţirea procesului de învăţămint, pentru integrarea lui cu cercetarea şi producţia, pentru evitarea supraaglomerării elevilor şi studenţilor, şi, totuşi, obiectiv, aceştia sunt încă aglomeraţi, rămînindu-le puţin timp pentru studiul individual, pentru meditaţia personală asupra lucrurilor citite ori ascultate la curs. Desigur, un singur om nu va găsi soluţii, şi nici nu avem această pretenţie, la asemenea problemă vitală, complexă şi complicată. De aceea discutarea ei cu răspundere, fără prejudecăţi şi fără spirit alarmist, mi se pare imperios necesară. Pînă atunci, cred că unele probleme, menite să-i despovăreze pe cei de pe băncile şcolilor de toate gradele, se pot aborda cu mai multă hotărire şi exigenţă din partea factorilor de răspundere. Mă gindesc, de pildă, că manualele pentru diverse clase să fie alcătuite de profesori care predau efectiv în clasele respective, ca dimensiunile manualului şi ale fiecărei lecţii să fie strict adaptate la timpul afectat disciplinei respective în procesul de învăţămint, oricare ar fi ea. Mă gindesc, de asemenea, la obligativitatea introducerii interdisciplinarităţii dar cu condiţia, la fel de obligatorie, să se evite paralelismele, factologia seacă, uşor de găsit în orice lucrare de referinţă, savantlîcurile pedante şi inutile, ca şi bavardajul belferesc şi eseistica superficială, în numele importanţei unei probleme nu se poate admite ca ea să fie predată, în fel şi chip, la Ion Dodu Bălan trei-patru discipline, sau în trei - patru ani succesiv. In schimb aş vedea foarte potrivite mai multe texte despre oamenii de ştiinţă români, despre momente din evoluţia civilizaţiei româneşti, texte plăcute, accesibile, care să introducă pe cei mai mici elevi in istoria unor discipline pe care le vor studia mai tirziu. Pentru economisirea bugetului de timp al elevilor, de pildă, pentru mai buna folosire a lecturilor particulare, aş vedea absolut necesare nişte antologii portative, cu texte fundamentale din documentele de partid, din istoria ţării, din marii scriitori clasici şi contemporani, texte, intr-adevăr antologice, utile şi plăcute care sa satisfacă nu ambiţia scriitorului sau a alcătuitorului antologiei, ci nevoile obiective ale tînărului informare. Aceasta ar compensa şi nevoia acută de carte, sărăcia şi caracterul anacronic al unor biblioteci, mai ales din mediul rural, dar şi din Capitală. Trebuie să creăm instrumente de lucru pentru tineretul studios mai suple şi mai adecvate bugetului său de timp, fără a face nici o concesie conţinutului. Instrumente de lucru creatoare, care sâ-i iniţieze pe tineri in studiul unei discipline, să-i deprindă a gindi personal şi nu să le dea textul de-a gata, mută in gură cum se zice. Instrumente care să-i înveţe a învăţa singuri, adică a munci, căci mari pedagogi ne îndeamnă să muncim mai întii şi mai apoi să citim, adică sa urmeze fiecare individ calea pe care a mers omenirea întreagă, de la începuturile ei. Tânărul studios de azi ar trebui să fie, şi din păcate nu este, complet străin de buchiseala, de memorizarea mecanică a unor date. Deşi pare straniu, lipsa de timp şi de mijloace de lucru şi de informare creatoare îl împinge la o asemenea atitudine anacronică faţă de insuşirea cunoştinţelor. Ceea ce oricine ar trebui să poată găsi de-a gata, în lucrări suple de referinţă, nu se cade să înveţe pe de rost. Dar, din păcate, nu avem nici o Enciclopedie şcolară, cum au majoritatea ţărilor lumii. De ani şi ani vorbim despre o asemenea enciclopedie dar nimeni nu o realizează şi cit ar fi de necesară, cit de mult ar economisi bugetul de timp al tinerilor studioşi, cit de bine i-ar putea obişnui cu instrumentele de lucru moderne. In locul a 50—100 de titluri pe care elevul , uneori n-are unde le ţine sau nu le găseşte, se pot realiza 2—3 titluri de asemenea Antologii, bine şi exigent gindite, şi o Enciclopedie şcolară sau pentru tineret, care ar fi de o mare funcţionalitate in procesul de învăţămint şi ar contribui intr-o anumită măsură la acordarea unor şanse egale de învăţătură tuturor copiilor ţării. La fel de util ar fi, in scopul in care discutăm, un Vademetum pentru şcolari in care să găsească principalele date necesare culturii generale a unui tinăr de azi. In acest scop suntem datori să oferim tineretului cîteva cărţi fundamentale de referinţă şi informare cu care sâ se poată pricind uşor deplasa dintr-un oraş un altul, de pe un şantier pe altul, dacă este nevoie. S-au realizat unele lucrări foarte aproximative de această natură, dar în genere, superficial, fără o concepţie clară, integratoare faţă de învăţămînt şi nevoile de formare a tînărului. Editura Albatros a avut frumoase iniţiative in acest sens, dar singură nu poate rezolva, nici din punct de vedere material asemenea complexe probleme. Să fie clar, nu pledăm pentru ştiinţă şi cultură in pilule. Pledăm pentru o atitudine raţională, umană, în faţa unei situaţii obiective, cu care se confruntă în fond şcolile din toate ţările lumii. Un lucru e însă limpede pentru toată lumea : omul universalist al Renaşterii n-a trecut pragul secolului al XIX-lea ; dezvoltarea impetuoasă a ştiinţelor, îmbogăţirea datelor din diverse domenii, constrînge tot mai mult omul la o anumită specializare, dar nu trebuie să-l unilateralizeze. Pentru aceasta oamenii şcolii din toată lumea caută soluţii, eficiente, de perspectivă. Discutând cîteva din soluţiile la care m-am gindit în calitate de cadru didactic, nu am, fireşte pretenţia că le-am şi găsit, dar am certitudinea că trebuie repede găsite de către toţi cei interesaţi şi aplicate cu fermitate pentru binele şi sănătatea tineretului nostru, pentru viitorul culturii şi civilizaţiei româneşti. Să ajutăm tineretul să înveţe mai modern şi mai uşor, să înveţe a învăţa ceea ce-i trebuie, să ştie că nu numai pentru şcoală şi note învaţă, ci mai ales pentru muncă şi viaţă. Căci adevărata şcoală a unui om şi chiar a unui popor este munca lui de fiecare zi. Şcoala fără folos real pentru viață e o deșertăciune. Cumpăr scule pescăreşti (Urmare din pag. 1) re — se va găsi la faţa locului... Da, pentru că in cazul acesta, ca şi in cazul atitor alte bălţi cu nume nu mai puţin eufonice — Ghimpaţi, Puturoasa, Gogotari, Beliţă, Porceşti funcţionează ca un halucinogen, acel unic resort : iluzia. ...Că la Ciocăneşti n-am prins nimic, lăţind deoparte cîţiva guindaşi, de apă dulce, n-are vreo importanţă. Important este că In ultima clipă am prins din zbor o altă... informaţie. — La Mănăstirea s-a prins un somn de 24 de kilograme. Dar voi trebuie fir gros şi ca momeală lipitori de cal... Mă veţi crede au ba, dar In următoarele 3 ore ne aflam la Mănăstirea, cu nailon Tortue- Racine de unu, cu ace Mustad „cioc de vultur“, cu pupoanele lăsate la fund, pe fiecare cirlig zbătindu-se, alternativ, o lipitoare, apoi o broscuţă, o coroptşniţă apoi un şoricel, apoi iar o lipitoare ş.a.m.d. Şi ? Totul, absolut totul a decurs normal, adică după încă 12 ore de iluzii am prins, pe înnoptate, o nouă... informaţie : — Cade ceva la Braţul Rău de pe Borcea. Vă trebuie insă rumbi. larve de calul Dracului. Dacă săpaţi In mal, găsiţi berechet, o găleată la două cazmale. nu revărsat de zori eram la Braţul Rău. Voi adăugă doar un singur amănunt pentru a vă dai seama de temperatura iluziilor noastre. O larvă se găseşte la doi metri cubi de mal săpat. Egal: 500 de cazmale ! Şi ? Fireşte, din nou, totul, absolut totul s-a desfăşurat normal. Nimic deci, decit o nouă informaţie : Cică la Plevna II de la dig, in amonte... Urmează aşadar să demarăm spre Plevna bis. La drum, la asalt ! Veţi spune, poate, că aceasta se numeşte nebunie. Nu, e vorba de iluzie, de îmbolditoarea, atotnutritoarea Himeră, fantasticul combustibil al tagmei pescăreşti. Şi iată-ne la Plevna bis, in amonte de dig, sub sălcii pletoase, cu balta năpădită ochi de nufăr galben. Vine şi paznicul, cu un nume de vis : Moş Zăpadă, bonom, locvace şi, mai ales instruit : — In balta aceasta, zice, avem zece specii de peşti : crap, somn, plătică de 3 kg., şalău cu piciorul, biban la un kil, avem şi roşioară bălos, caras auriu, tene chinezesc care răstoarnă barca... Momelile care merg sunt următoarele : mămăliga, dar numai pătrăţică, rima neagră, şerpească, firea. Vă servesc eu cu de toate. A, nu pe bani. Nişte cîrlige mai măricele n-aveţi ? O „gută“ mai babană ? Nu exagerez : au fost cele mai fericite ceasuri din viaţă. E adevărat : se pornise o ploaie de sfirşitul lumii, vintul rupea plopii, trăznea un virful vergii... Dar noi nu vedeam sub valurile clocotitoare decit forfota celor zece specii şi miracolul primei mușcături. Firesc, nu s-a produs. S-a produs in schimb cea mai dezolantă catastrofă ce poate izbi tenacitatea unui pescar. S-a ivit sub forma unui tinăr binecrescut . Realitatea. Simpla și necruțătoarea realitate. — In balta asta nu e nimic... E apă moartă. — Cum adică ? Dar Moş Zăpadă ? — Moşu e un mincinos. Nici el nu dă aici. Pierdeţi vremea de pomană, zău, mi-e şi milă de dumneavoastră. In clipe aceea l-am urit de moarte. Nu pe moşul mincinos, ci pe tinărul binecrescut şi realist. Ne-am ridicat, am strins totul şi am jurat : — Vindem sculele, gata ! Dar nu le-am vindut. Căci la benzinăria din Lehliu un alt pescar amator tot iscodindu-ne pe unde am fost şi ce ispravă am făcut, ne-a dat un nou imbold : — Vă spun eu... La Strachina colcăie crapul, nu cade insă decit lingă stuf, la coadă de rac. — Şi taci, de unde ? — Nici o grijă. Vă dă paznicul, ii daţi şi dumneavoastră nişte nailon, cirlige, o curea, un binoclu, ceva... — Perfect, am zis, şi brusc îmbărbătaţi am pornit-o. Zburăm cu 100 de km pe oră prin praf, peste mirişti, prin hirtoape. Spre Strachina, mereu spre Strachina. Numai spre Strachina. Ne aflăm pe vectorul principal al axiomei pescărești : o strachină mare, intactă, plină de iluzii. Nu, nu vom vinde sculele. .Dimpotrivă. Mai cumpărăm. Oferte numai persoane serioase. UNA PE ZI de MATTY ...Mi-e că dacă-n cronica asta il compar cu Eminescu e In stare să nu-mi dea bună-ziua... încercările de a-1 interpreta pe Cehov ca autor de comedii pornesc, de fapt, de la o idee a lui Gorki, care a fost întimpinată de cel care a scris „Unchiul Vania“ cu un „poate..." evaziv. Gorki venea cu un punct de vedere, în esență, sociologic, dispus fiind să critice „lenea" personajelor fără a se lăsa impresionat de setea lor de fapte, iritat de „hamletizări" fără a înţelege fascinaţia meditaţiei, doritor să vadă depăşită „mediocritatea", „banalitatea“ momentului, fără a prevedea că tensiunea dintre real şi utopic este o permanenţă a spiritului uman şi că discursurile acestor personaje despre ce va fi peste 300 de ani, despre „lumină“ şi „libertate“ sunt nu gratuite cu simbolice şi tocmai de aceea autentice şi mereu actuale. Foarte bună cunoscătoare a operei lui Cehov, prudentă în ceea ce priveşte ideea că opera sa ar trebui interpretată numai prin prisma comicului dar subliniind cu insistenţă scenele burleşti, ori groteşti, Monica Săvulescu îşi concepe cartea de pe o poziţie „polemică“,în care marile confruntări ori replicile celebre apar, cel mai adesea derizorii, „tirade" goale, lipsite de măreţie tragică. Dar, dacă ne-am obişnuit ca de la Shakespeare Încă, să înţelegem în ce chip comicul se Învecinează cu tragicul, işi face loc în preajma lui, asta nu înseamnă neapărat metamorfoza uneia dintre aceste categorii estetice în cealaltă. Şi nu îl vom comenta pe Hamlet dîndu-i lecţii de conduită... Faptul că foarte tinărul Cehov şi-a început cariera publicînd în „revistele distractive de duminică“ nu poate fi un argument pentru a-l considera unul dintre comici. Monica Săvulescu observă Monica Săvulescu: „Anton Pavlovici Cehov“, Editura „Albatros“, 1981. vă cu justeţe : „Şi totuşi, numai umor dovedeşte el oare un asemenea schiţe şi povestiri ? Numai insul ţi-l poate oare stiri...“ şi demonstrează metodic şi convingător că nici una dintre aceste lucrări de tinereţe, amare şi crude, nu poate fi luată drept scriere a unui comediograf. In ceea ce priveşte dramaturgia, autoarea este dintre exegeţii care vorbesc de lucrările pentru scenă ale celui ce a scris „Unchiul Vania" ca despre nişte comedii de tip nou : „Pînă ajunge insă la această nouă „comedie" care răstoarnă tradiţia, Cehov străbate un drum lung şi întortocheat printre genuri literare şi concepte, pornind de la un tragic cu aparenţă comică in prima etapă de creaţie (atunci cind semna schiţe scurte prin revistele umoristice ale vremii) şi ajungind la un comic cu aparenţă tragică în dramaturgie". Cu ideea că personajele proeminente din dramaturgia cehoviana sunt doar „in aparenţă tragice sunt comentate marile scene şi replicile cheie din „Unchiul Vania“, „Trei surori“, „Ivanov“, „Livada de vişini“. „Sistemul replicilor în contradictoriu este folosit şi in „Unchiul Vania“ din plin. La fel ca şi în piesa „Trei surori“ spre exemplu unde în aceeaşi scenă Olga se simte un om sfîrşit pentru că munceşte prea mult, iar Irina se simte la fel de sfîrşită pentru că nu munceşte". Dar contradicţiile, dintre personajele lui Cehov sunt menite să creeze o anumită atmosferă care, aceasta, constituie secretul, originalitatea şi faima marelui scriitor pe care unii nu ezită, astăzi, sâ-i prefere lui Dostoievski. „Neliniştiţii" lui Cehov nici nu ar putea respira decit in această atmosferă ce este emanaţie a unei stări tensionate. In capitolul final, autoarea vorbeşte de „nevoia simţită de generaţia mea de a se detaşa de lumea cehoviana“, de „oamenii obosiţi şi bolnavi ai lumii cehoviene". Nu credem că e vorba de „un conflict" intre generaţii ci de un mod anumit de a recepta atmosfera cehoviană, aceea în care orice detaliu grotesc, burlesc, ilar nu are menirea decit să facă tragicul incă mai sfîşietor. Căci ii răpeşte măreţia : să o recunoaştem, grandoarea a fost speranţa secretă de salvare, a tragicului clasic. Omul cehovian trăieşte la răscrucea dintre două sisteme de a Înţelege existenţa, zbătindu-se fără scăpare între năruirea valorilor umaniste şi triumful lor posibil. La urma urmei, o lume în care personajele sînt nişte „nevropaţi" chiar dacă nu e demnă de a fi considerată tragică, nici comică nu este. Ea nu va stirni nici plînsul dar nici insul, iar problemele de patologie nu vor provoca dispute estetice intre generaţii. Personajele cehoviene trăiesc momente de criză, cind conştientizează două serii de trăiri umane, antitetice între ele : pe de o parte se adună „lenea mîrşavă" (cum spune savantul ratat Prozorov), deznădejdea, plictiseala, golul sufletesc, năruirea interioară, lipsa de sens al vieţii, senzaţia de prăbuşire, amărăciunea, îmbătrînirea, infringerea, urîţirea, sleirea sufletească, alcoolismul, incapacitatea de a crede in ceva sau de a mai iubi pe cineva, pe de altă parte, apar simultan, la unele personaje ca idee, la altele ca sentiment difuz, necesitatea de a începe viaţa de la început sau măcar inpresia că aşa ceva nu este cu neputinţă, credinţa în fapte ori doar nostalgia lor, năzuinţa de a crea un sistem filozofic propriu sau amintirea dureroasă de a . Încercat aşa ceva, sentimentul nemărgirii, vocaţia unei vieţi adevărate, plenare, capacitatea de a elabora metafore care să sugereze luminozitatea civilizaţiilor viitoare şi din nou, pendularea îndărăt, spre clipele în care a trăi este dificil, cind, ca în finalul tragediei care este „Unchiul Vania" (si e o tragedie întrucit asistăm la prăbuşirea unor mari valori umane), personajele nu mai au de aşteptat decit momentul ultim cinci, in sfîrşit „se vor odihni". Monica Săvulescu se dovedeşte în monografia sa „Anton Pavlovici Cehov", o serioasă cunoascătoare a operei discutate, a personajelor, temelor şi motivelor ei. In ceea ce priveşte atmosfera cehoviană, aceasta nici nu este o chestiune de erudiţie... Adriana Iliescu Vitrina cârtii O monografie Cehov A RQVISIIVC Trofeele visătorilor vrăceni Prin numărul de medalii de aur obținute, România s-a situat in fruntea celor 42 de ţări participante la recenta expoziţie mondială de vinătoare de la Plovdiv (R.P. Bulgaria). Iar dintre judeţele României prezente în expoziţie cu trofee, Vrancea a ocupat un loc fruntaş. Pentru că la Cremeneţ, in raza Ocolului silvic Soveja, a fost recoltat in septembrie 1980 trofeul de cerb care — prin cele 261,25 de puncte întrunite in cadrul expoziţiei — a cucerit supremaţia in lume, doborind cu 4,47 puncte vechiul record mondial. Şi tot de aici, din munţii Vrancei, au fost recoltate alte 13 trofee de cerb, urs şi mistreţ, medaliate la expoziţie cu aur. (CONST. AZOIŢII). Cine se aseamănă ••• Dan Munteanu, din Călan. Mariana Stoica, din Sebeş şi Victor Kovács, din Vulcan, s-au Intilnit şi s-au împrietenit. Prietenie de tâlhari , pentru că intr-o zi, ei au acostat un cetăţean, pe care l-au jefuit de bani sub ameninţarea cuţitului. Apoi s-au împrăştiat repede, ca să li se piardă urma. Dar tot repede au fost prinşi. Şi, după judecare, au fost condamnaţi la cite 3 ani de închisoare. (I. COJOCARUI). Sticle de sifon fără... sifon Sticlele obisnuite pentru sifon se vind in magazin cu 25 lei bucata —* dar, la Deva, aceste ambalaje, valoroase, au devenit de multă vreme obiecte... fără valoare ! Şi iată de ce, in primul rind, in municipiul respectiv nu se mai produce sifon de ani de zile (şi nici nu se umplu capsule pentru sifon). Deci, sticlele n-au întrebuinţare ! Pe de altă parte, unităţile comerciale din municipiul respectiv nu achiziţionează sticle pentru sifon. Ca atare, atit cetăţenii cit şi unităţile de alimentaţie publică, deţin in cămări şi din depozite mii de sticle pentru sifon. Interesant este că chiar şi unitatea de producţie pentru răcoritoare — care, atunci cind s-a construit, a fost numită fabrică de sifon — are un veritabil stoc de asemenea sticle valoroase,dar fără valoare. Culmea ironiei este că, in aceste condiţii, unităţile comerciale şi de specialitate oferă cumpărătorilor sticle pentru sifon ! Şi, bineînţeles, că in ultimii 4—5 ani nu s-a vindut nici o bucată ! Cine, cind şi cum va hotărî totuşi soarta acestor sticle — care se cer şi umplute cu mult aşteptatul sifon ? (C. IACOB). Dialogul ••• fanfarelor A intrat in tradiţia covăsnenilor să organizeze in fiecare vară întilniri ale celor mai vechi şi cunoscute fanfare din judeţ — un gen de dialog muzical al fanfarelor. Un asemenea dialog a avut loc reent In pitorescul amfiteatru natural de la Valea Zinelor, de lingă staţiunea Covasna, unde s-au întîlnit fanfarele minenor, din Căpeni, ale cooperatorilor din Fanfara tinerilor de« Beci şi cer»-i tenara fanfară a Casei de cultură din Covasna. Localnicii şi cei veniţi in staţiune la odihnă şi tratament au avut posibilitatea să aprecieze cele mai reuşite prelucrări de folclor şi partituri specifice muzicii de fanfară, prezentate şi de alţi instrumentişti la această frumoasă serbare cimpenească. (D. BUJDOIU). Bijutierul dijmuitor La unitatea nr. 31 „Bijuteria“, a cooperativei „Metalochimie“ din Brăila, era gestionar Pompiliu Coman. Fiind bijutier lucra cu aur şi, cum a pus mina pe un asemenea post de „Aur“, Pompiliu Coman a început să dijmuiască bijuteriile clienţilor, uşurindu-le cu cite un miligram — două. O nimica toată — dar azi aşa şi miine la fel, din „nimica asta toată“ s-a ales cu aur de vreo 30 000 lei. Cu aurul provenit din dijmuială făcea verighete pe care le vindea la diverşi clienţi. Afacere de... aur, pînă cind a fost prins şi trimis in fata instanţei judecătoreşti. (VIOREL CHIURTU). Rubrică realizată de Pia Rădulescu Activitatea municipalităţii bucureştene in dezbatere cetăţenească Analiza activităţii sale din primul semestru al acestui an, a prilejuit Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti — ocazia dezbaterii cetăţeneşti, ţinute cu o zi in urmă — o privire critică asupra unor probleme cu care se confruntă. Buna desfăşurare a vieţii oricărui oraş implică, obligatoriu, cîteva puncte de referinţă esenţiale : activitatea edilitar-gospodărească, problema aprovizionării şi a resurselor care o susţin, întreţinerea şi administrarea fondului imobiliar. Cu atît mai mult, pentru un oraş de proporţiile Capitalei, aceste priorităţi se menţin constant în agenda de lucru a edililor lui. Capitolul investiţiilor edilitare, în anul 1981, este substanţial susţinut, prin prevederea realizării unor obiective importante, atit în dezvoltarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare şi a extinderii magistralelor de termoficare, cit şi prin menţinerea condiţiei funcţionale a drumurilor şi a capacitării lor la cerinţele traficului modern. 1 460 000 m.c. pe zi apă potabilă se consumă în Bucureşti în momentul de faţă, ceea ce, intr-o analiză comparativă cu alte capitale, ne situează intre primele locuri. Se cunosc eforturile făcute in ultimii ani, pentru a se ajunge la acest debit, sau, altfel spus, ca fiecărui bucureştean să-i revină azi 774 litri apă potabilă pe zi , şi anul acesta, lucrările la cîteva obiective importante vor continua, în aşa fel, incit Capitala să aibă in plus încă 200 000 mc pe zi. în ciuda acestor suplimentări anuale ale cantităţii de apă, majorate in concordanţă cu nevoile dezvoltării urbane, unele zone resimt încă lipsa acesteia. Pentru că, e un adevăr notoriu, dar din păcate intens practicat — şi cei prezenţi la dezbatere au subliniat-o in cuvîntul lor — în Bucureşti se risipeşte multă apă. Apă potabilă. Prin instalaţiile defecte din locuinţe, prin cele ale întreprinderilor, care nu şi-au făcut amenajările de rigoare pentru a degreva reţeaua publică de consumul industrial, prin numeroasele avarii neînlăturate la timp. Alte acţiuni menite să sporească confortul edilitar au fost, de asemenea, trecute în revistă , am reţinut, astfel, grija municipalităţii pentru furnizarea în condiţii normale a energiei termice şi pentru dezvoltarea reţelei de termoficare , anul acesta, spre exemplu, se vor construi 28 puncte termice, şi 9 km de reţea de termoficare la care se vor racorda cele 30 000 de apartamente şi obiective economice şi social-culturale din noile cartiere de locuinţe. Şi în privinţa întreţinerii şi modernizării drumurilor există o susţinută activitate. Asigurarea fluenţei circulaţiei, şi redimensionarea la nivelul traficului a unor artere a impus lucrări de amploare pe şoseaua Ştefan cel Mare, şoseaua Pantelimon, Bd. Gloriei, Bd. Pionierilor, pe Calea Moşilor şi Cal. 13 Septembrie, efectuarea lucrărilor pentru punerea, în curînd, în circulaţie a pasajului rutier denivelat — podul Grant, modernizarea şi întreţinerea unui număr important de străzi. Edilii oraşului au recunoscut, în acelaşi timp, că starea unor drumuri este incă departe de exigenţele pe care le implică o capitală modernă, că este nesatisfăcător ritmul reparaţiilor şi al întreţinerii lor, că insăşi calitatea lucrărilor suferă, atrăgind atenţia, atit întreprinderilor specializate in aceste operaţii cit şi acelor unităţi de construcţii care, prin negospodărirea atentă a şantierelor, prin lipsa de curăţenie a acestora şi a zonelor vecine a utilajelor şi a mijloacelor de transport întreţin sursele de murdărire a străzilor. Sunt multe elementele prin care un oraş îşi defineşte personalitatea. Despre Bucureşti se spune, adesea, că farmecul i-l dau grădinile şi parcurile sale. Pentru a întreţine această bună reputaţie, şi în această primăvară primăria Capitalei a dat o atenţie deosebită dezvoltării spaţiilor de verdeaţă, întreţinerii celor existente, in general îmbunătăţirii condiţiilor de odihnă şi agrement. Fiecărui bucureştean îi revin azi 21 mp de spaţii verzi. Capitala dispunînd de o suprafaţă de 4138 ha. In acest prim semestru al anului au continuat lucrările de amenajare la parcurile Plumbuita, Prisaca Dornei, Titan Sud, Miraj, s-au creat suprafeţe de verdeaţă în Satul Universiadei, pe Splaiul Independenţei, pe Bd. Regiei s-au reamenajat arterele Kiseleff, Ana Ipătescu, Alexandriei, Drumul Taberei, Colentinei, bulevardele Ana Ipătescu, Magheru, Nicolae Bălcescu, 1848 . am mai putea aminti despre milioanele de flori şi sutele de arbori şi arbuşti plantaţi, despre mozaicurile, expoziţiile şi covoarele florale, în ideea de a sublinia o dată în plus grija edililor pentru un cadru orăşenesc cit mai plăcut sănătos şi atrăgător creat bucureştenilor. Grijă nu rareori nesocotită de către unii cetăţeni. Adunarea cetăţenească a Capitalei a luat, de asemenea, în dezbatere problema aprovizionării populaţiei in primul semestru al anului. Din raportul Comitetului executiv rezultă să s-a obţinut fondul de marfă contractat cu principalii furnizori, că s-au realizat ritmic graficele de livrare a produselor şi recuperarea restanţelor, ceea ce a făcut ca planul desfacerilor cu amănuntul în primul semestru al anului să fie îndeplinit in proporţie de 100,4 la sută. Faţă de consumul înregistrat anul precedent, s-au realizat sporuri la principalele grupuri de mărfuri : cu 24 la sută la legume, 10 la sută la fructe, 12,2 la sută la făină, 5,3 la sută la cartofi, 14,8 la sută la ouă, 5,8 la sută la preparate din carne şi 4 la sută la carne. In pieţe, datorită unui volum mai mare de marfă pus la dispoziţie de sectorul agricol Ilfov, şi de judeţele limitrofe, datorită creşterii numărului de unităţi de vînzare şi al personalului, s-au asigurat condiţii pentru o aprovizionare mai bună cu legume şi fructe. O resursă, importantă pentru sporirea volumului de mărfuri agroalimentare o constituie agricultura Capitalei, a cărei aşezare într-un cadru organizatoric nou, permite ritmicitate şi calitate in livrarea produselor cu atît mai mult, cu cit, au fost create condiţii pentru utilizarea mai judicioasă a bazei materiale, pentru realizarea unei structuri optime a culturilor şi a efectivelor de animale, pentru obţinerea unor soiuri de mare productivitate. Paralel, acţiunea de cultivare a terenurilor virane şi a suprafeţelor de pămint libere de către cetăţenii cartierelor sau angajaţii unor întreprinderi, a dus, la sporirea cantităţilor de legume şi zarzavaturi pentru populaţie. S-a recomandat deputaţilor, cetăţenilor prezenţi, conducătorilor întreprinderilor de a folosi toate posibilităţile existente, atât pentru cultivarea fiecărui petic de pămint cit şi pentru impulsionarea activităţii de creştere a animalelor şi păsărilor de către populaţie. Analiza pertinentă a activităţii Consiliului popular municipal desfăşurată în prima parte a anului, analiză profitabilă d in umna dezbaterilor din adunarea cetăţenească — deopotrivă pentru edili şi cetăţeni a marcat repere importante pentru continuarea activităţii intr-un plan îmbunătăţit în semestrul al II-lea. • De aceea şi concluzia acestei vii dezbateri cetăţeneşti, potrivit căreia, evaluarea critică a realizărilor din primul semestru al anului, găsirea de către edili şi cetăţeni in acest cadru a unor soluţii pentru ca Bucureştiul să ofere condiţii de viaţă tot mai civilizate locuitorilor săi, ni se pare binevenită pentru asemenea întilniri. Ioana Pătraşcu „Románia libera“ In ziua de 25 mai, m-am prezentat cu un aparat de radio VEF 202, la unitatea din bd. Titulescu. Am spus tehnicianului că audiţia este neclară. Mi s-a spus să fas aparatul şi să mă prezint după două zile ca să mi se spună ce defecte are şi cit mă costă reparaţia. Am plecat şi m-am reîntors la 27 mai. Aparatul ședea tot in raft și incă nu fusese văzut. In cele din urmă, un tehnician l-a cercetat — treaba n-a durat nici două minute după care mi-a spus că are nevoie de reglaj care mă costă 153 lei. Mi s-a părut că ceva nu e in ordine și am spus că nu-l las la reparat, după care am plătit taxa de verificare 18 lei (chitanţa 108055127 mai 1981) şi am plecat. A doua zi, am încercat şi la altă unitate, cea din bd. 1 Mai 179. Aici am fost primit cu atenţie şi solicitudine. Tehnicianul s-a uitat pe loc la aparat. Şi, spre surprinderea mea, mi-a spus că n-are defecţiuni şi că audiţia proastă se datoreşte, probabil, blocului în care locuiesc. Pentru consultaţie nu mi-au cerut nimic, iată un fapt banal, poate, dar semnificativ in ce priveşte comportamentul lucrătorilor din cooperaţie faţă de clienţi. Eu nu formulez nici o pretenţie, dar aş întreba conducerea cooperativei Radioprogres , tehnicianul din bd. Titulescu nu putea să sacrifice două minute să se uite la aparat, fără să mă mai oblige să fac al doilea drum şi să pierd două ore ? Şi-apoi, când defecţiunea e minoră, depistarea ei nu cere timp sau verificări ample, este cinstit să plăteşti 18 lei ? N-am înţeles, apoi, pentru ce mi s-a cerut suma de 153 lei. Tehnicianul nu m-a lămurit ce înseamnă reglaj, dar mi-a spus că n-are nevoie de piese care trebuie înlocuite. Logic gindind sau primul tehnician este incorect, necinstit sau cel de-al doilea nu cunoaşte meseria. Înclin să cred că prima ipoteză este cea reală. T. RĂDULESCU bd. 1 Mai nr. 168 Bucureşti Pentru ca să nu fie prea tirziu, noi, cultivatorii din comuna Malcoci, judeţul Tulcea, am apelat la ziar încă din ianuarie spre a fi îndrumaţi să combatem marele dăunător al cartofului şi al altor rădăcinoase care este cirtiţa. Drept urmare M.A.I.A., Direcţia generală economică a horticulturii — Trustul economic de producţie pentru cartof, ne-a comunicat cum trebuie să procedăm urmînd să procurăm, contra cost, substanţele necesare, de la Inspectoratul judeţean de protecţie a plantelor. Pină aici totul e in regulă. Surpriza a fost mare insă, cind m-am prezentat la şeful de depozit al inspectoratului. Acesta mi-a spus că nici n-a auzit de aşa ceva, că n-are nici un fel de soluţie de combatere a cirtiţei. Fapt care m-a determinat să mă adresez primăriţei noastre, spre a interveni la judeţ pentru procurarea celor necesare. Dar timpul trece şi cirtiţa probabil că a aflat că nu există soluţii şi a început să facă ravagii prin grădini. NICHITA BABA comuna Malcoci judeţul Tulcea M-am mutat de curind Intr-o garsonieră dintr-un bloc nou construit. Conform unor uzanţe mai vechi, ştiam că, la mutarea in noile blocuri, apartamentele se dădeau in primire locatarilor fie de către constructor, fie de către un delegat al I.C.R.A.L. Din păcate, la Centrul nr. 1 al I.C.R.A.L. aparţinind de sectorul IV, problema luării in primire a apartamentelor de către locatari s-a rezumat exclusiv la semnarea contracttelor de închiriere in care, bineînţeles, toate instalaţiile figurau ca fiind în perfectă stare de funcţionare. Practic, atit subsemnatul cit şi alti locatari care ne-am mutat in acest bloc am constatat că instalaţiile sanitare prezentau defecţiuni serioase : ţevi înfundate de moloz, sifoane defecte, infiltrări de apă in tavane şi pe pereţi etc. Personal, am fost nevoit să chem pină acum vreo trei instalatori spre a-mi remedia defecţiunile dar, după spusele lor, este nevoie de lucrări de anvergură. Oare este just ca intr-un bloc nou construit şi cu termen de garanţie, locatarul care se mută să fie nevoit să plătească sume importante pentru remedierea unor deficienţe fiindcă unii meseriaşi nu şi-au făcut datoria ? Ar fi de dorit ca I.C.R.A.L. să procedeze in viitor la darea in primire a locuinţelor pe teren şi nu din birou. GHEORGHE TOMOZEI str. Piscului nr. 5 blocul nr. 81 ap. 39 Bucureşti Drumeţind mult prin cedrii şi munţii patriei, in mod deosebit in zona Argeşului, am constatat un fapt care trebuie să dea de gindit. A început sezonul preparării brinzei de coşuleţ, care se ambalează în coajă de brad de la 0,5 cm diametru la 30— 40 cm. Corect şi legal ar fi ca, pentru acestea, să se valorifice brazii indicaţi de organele silvice. Din păcate, procurarea cojii se face pe cale de braconaj, eludindu-se legea. Se sacrifică sute şi sute de puieţi, brazi mai tineri şi adulţi, cărora li se taie coaja pe înălţime de circa 2—3 metri, lăsindu-se copacul gol. Dezgoliţi, arborii pier in doi ani. Am intîlnit recent, după curmătura spre Ghimbav, trei brazi falnici, coliţi la tulpină de ciobani (in cadrul ocolului silvic Rucăr). Problema fiind, zic eu, de interes naţional, trebuie discutat cu toţi ciobanii, cu unităţile care au Urle, cu cele particulare spre a se stabili de unde şi cită coajă le trebuie spre a nu mai distinge pădurea. Jupuirea brazilor In plină creştere este o practică păgubitoare, ce se cere stăvilită cit mai urgent şi definitiv. IOAN DOBRESCU Str. P. Zamfirescu nr. 11 F Cimpulung cinematografe ALO, ATERIZEAZĂ STRĂBUNICĂ ! Scala (11 03 72), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 Melodia (12 09 88), orele 9 - 11,15 - 13.30 -15,45 - 18 - 20 15 i Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; Grădina Moder, ora 21.15. DUELUL I Victoria (11 2» 79), orele 9 - 11,15 - 13.30 - 15,45 - 18 - 20,15 I (14 27 14), orele 9 - 11.15 - 13,30 - Flamura (85 77 12), orele 9 - 11 -13.15 - 15.30 - 17,45 - 20 . Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15.45 - 18 - 20. PROBLEME PERSONALE : Drumul Sării (31 28 13) Orele 1« - 18 - 20. PRUNCUL, PETROLUL $I ARDELE. Nil . Munca (21 50 91), orele 16 - 18 - 20. DETAȘAMENTUL „CONCORDIA*I Flacăra (20 33 40), orele 15.30 -17.30 - 19.30. PUNGA CU LIBELULE ! Progresul (23 94 10) orele 16 - 18 - 20. PIUI MUNȚILOR: Doina (16 35 38), orele 16 15 - 18 - 20 . Pacea (60 30 85) orele 15.30 - 17.30 -19.30 MUPPETS LA HOLLYWOOD : Doina, orele 9 15 - 11 - 12 45 - 14.30. ALERGĂTORUL : Sala Mică a Palatului, orele 17 — 19.15. CAMPIONUL (ambele serul) ! Studia (59 53 15) orele 10 - 12.30 - 16 - 19 CHEMAREA : Central (14 12 24) orele 9.30 - 11,30 - 13.30 - 16 - 18 - 20. CORLEONE : luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11.15 - 13,30 - 15 45 - 18 -20.15 ; Capitol (16 29 17), orele 9 -11.15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Grădina Capitol, ora 21,15 ; Favorit (45 31 70), orele 9 - 11 15 - 13,30 -15,45 — 18 — 20,15 ; Grădina Luceafărul, ora 21. AVENTURI IN MAREA NORDULUI I Potla (11 86 25) orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 15 . Bucuretti (13 61 54), orele 9,13 - 11,30 - 13,45 - 16 - 18 15 - 20,30 . Cultura (83 50 13), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15 45 - 18 - 20.15. MOSCOVA NU CREDE IN LACRIMI Eferie (13 04 83), orele 9 - 12 - 16 - 19 OLIMPIADA *48 Timpuri Noi (15 61 10), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 -16 - 18 - 20 STELE DE DIMINEATA Bu»«H (50 43 58) orele 15 - 17 - 19 PATRULA COSMICA IN ACfiUNE I Dacia (50 35 94), orele 9- 11,15 - 13,30 - 15 45 - 18 - 20,15. ALI BABA $ CEI 40 DE HOTI : Ferentari (80 49 85) orele 1,5,30 - 19. JOCURI SERIOASE: Viitorul (11 48 03) orele 15 30 - 17.30 - 19.30. COSMONAUTUL : Popular (34.15 17), orele 15,30 - 17,30 - 19.30. KOJAK LA BUDAPESTA : Cosmo* (27 54 95), orele 15 30 - 17.30 - 19.30. STRADA PETROVKA 30 : Arta (213186), orele 9 - 11 15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. ARTICOLUL 420 : Ferovia: (50 51 40), orele 8,45 - 12 - 16 - 19 . Gloria (47 46 75), orele 8,45 - 12 - 16 - 19,15. IDILA CU MISS BRAZILIA : Excelsior (65 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 15. SECRETUL CASETOFONULUI : Grivita (17 08 58), orele 9 - 11.15 - 13,30 - 15.45 - 18 - 20.15. SERPICO : Lira (31 71 71), orele 15.30 - 19; Giulejti (17 55 46), orele 9 - 11,30 - 14.15 - 17 - 19.45 ; Tomis (21 49 46), orele 9 - 12,30 - 16 - 19.30. Grădina Lira, ora 21 ; Grădina Tomis, ora 21.15 SUPERMAN : Cotrocen (49 48 48), orele 15.30 - 19. STRADA HANOVRA : Floreasca (33 29 71), orele 9 - 11 - 13 - 15 30 -17.45 - 20 SHABANA : Volga (79 71 26), orele 9 -12 _ 16 - 19 CIMELE ELECTRONIC : Aurora (35 04 66), orele 9 - 11.15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20 . Grădina Aurora, ora 21. MAREA NELINIȘTE : Grădina Aria, ora 21. PIERDUT ȘI REGĂSIT : Grădina Sorești. ora 21. DOMNUL MILIARD : Grădina Cultural. ora 21 IMI SARE TANDARA : Grădina Festival ora 21 MESAJ DIN SPATIU : Grădina Flacăra. ora 21 15 MARFA FURATA : G'Sdlna Gloria. Oro 21 C* ISCRH : Grădina Miorita ora 21 JANDARMUL SI EXTRATERESTRII Parc Hote* oro 21 15 p!?onM07Â mptfo^oi ooica Meteorologul de serviciu TAMARA LIMPÄSANÜ, ne comunica : STAREA VREMII : Vremea va fi usor instabila. Cerul va fi variabil, favorabil averselor locale de ploaie In regiunile de deal si de munte, și cu caracter izolat în celelalte regiuni. TEMPERATURA : Maximele de astăzi vor fi cuprinse între 10 si 20 grade, iar minimele de la noapte între 10 si 20 grade. I A SUCURESTI . Vreme uşor Instabila, cu cer variabil, favorabil profi. Temperatura maxima de azi va fi de 25-27 grade, iar minima de la noapte între 14 si 16 grade. Sîmbătă 11 iulie 1981 Soarele răsare la ora 5,41 fi apune la ora 21,00 ■manmuMM PENSIUNEA DOAMNEI OLIMPIA » Teatrul ,,C. I. Nottara" (59 31 03) ora 20 la Parcul Herăstrău ; STOP PE AUTOSTRADA : Teatrul Foarte Mic (14 09 05), ora 20 ; CÎNTECUL IUBIRII - spectacol de sunet si lumina, ora 21 la Rotonda scriitorilor din Cismigiu (prezentat de Teatrul Mic - 14 70 81) ; CINTATI CU MINE UN CÎNTEC : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 18,30 ; POPAS IN ISTORIE : spectacol de sunet si lumină ; Teatrul Gîurești — la muzeul de'' arta, orele 11, 12, 17, 18 ; DAI UN... BIBAN DAR FACE ! : Teatrul ,,C. Tanase" — Grădina Boema (16 61 65), ora 20 ; VESELIE LA TANASE : Teatrul „C. Tanase" — Grădina Batiştei (str. Batiştei nr. 14), ora 20 ; TINDALA... CLOŞCA : Teatrul ,Ţăndărică" (15 23 77) ora 20 în Cişmigiu : LA FINTÎNA DORULUI Ansamblul Rapsodia Română (13 13 00), ora 16,30. tul SIMBATA 11 IUTE Programul 11,20 : Teleşcoala ; 10 : Film artistic. Căutarea ; 11,40 : Limba şi literatura româna ; 12 : Capodopere — Mari interpreţi ; 13 : Mozaic cultural-artistic-sportiv ; 18,05 : Mongolia - ţara cerului senin ; 18,35 : Saptâmîna politică ; 18,50 : 1001 de seri ; 19,30 : Călătorie prin ţara mea ; 19,55 : Teleenciclopedia ; 20,40 : Dallas ; 21,30 : Umor... la minut ; 22,05 : Telejurnal. Sport ; 22,30 : Nocturna TV. Programul 2 19 : Telejurnal ? 19,30 | Din muzica dansurilor popoarelor ; 20,10 : To--- depinde de noi . Reportaj ; 20,35 | Maeştrii artei interpretative : 21,25 : Documentar ştiinţific ; 22,05 : Telejurnal ; Sport ; 22,30 : Nocturna TV. DUMINICA, 12 IULIE Programul 19,00: Tot înainte ; 9,33: Pasărea albastră ; 10,00: Viata satului ; 11,45: Bucuriile muzicii ; 12,30: De straja patriei ; 13,00: Telex; 13,05: Album duminical ; 15,40: Şah ; 15,50: Telesport; 17,20: Din creaţia cinematografică românească — Pădurea pierdută ; 18,10: Călători spre viitor ; 19 : Telejurnal ; 19 25: Onoarea României. De pe marea scena a ţârii pe micul ecran ; 20,55: Film artistic Vîrsta ingrată. Cu: Fernandel, Jean Gabin, Marie Dubois; 22,30: Telejurnal. Programul 2 11,00: Teleşcoala ; 12,00: Documentar de stiinta ; 12,45: Primăvara la Praga ; 13,35: Călătorie prin tara mea; 14,00: Varietăţi... antologice ; 14,35: Desene animate ; 15: De drag şi de voie bună ; 15 30: Teatrul TV : Locuitorii scenei de William Sarovan ; 17,00: Serată muzicală TV • 19: Telejurnal ; 1^’»15:«Ie,d ramo ; 19,55: mi«boala TV ; 21,00: Documentar artistic ; 21,30: Muzică de jazz ; 22,30: Telejurnal. •