România Liberă, august 1981 (Anul 39, nr. 11433-11457)

1981-08-01 / nr. 11433

Pagina a 2-o — 1 august 1$>81 Festivalul naţional Cintarea României6 Conturul unei etape a artei noastre contemporane — Pictura, sculptura (0 — Cna­l dintre principalele me­rite al­e expoziţiilor de artă or­ganizes in cadrul fazei finale a Festivalului naţional „Cintarea României“ e acela de a schiţa conturul unei etape a istoriei ar­tei noast­re contemporane care, altminteri, e mult mai greu de reconstituit din fragmentele re­prezentaţii de expoziţiile indivi­duale şi d­e grup. Desiluşim, cu alte cuvinte, în tradiţionalul spa­ţiu de la Walles, o imagine evo­catoare a picturii, sculpturii, ar­telor decorative (lucrările de grafică sunt găzduite in sala Ar­­ghezi) care, cercetată cu luare­­aminte, dă răăspuns la cîteva în­trebări esenţiale privind orien­tările generală ale creaţiei din aceşti ani. Se cuvine, din capul locului, să remarcăm eforturile celor care au alcătuit­ antologia şi ale celor care au paginat-o în spa­ţiul (totuşi nu foarte generos) al Dallesului. Se înţelege, configu­raţia sălii nu poate cuprinde lu­crări ilustrative pentru toate so­luţiile plastice care reflectă di­versitatea mişcării de idei artis­tice din România contempora­nă , intr-o situaţie în care e ne­cesară o selecţie de asemenea amploare, lucrările ce reclamă o desfăşurare mai largă, în care forţa de construcţie, atitudinea lucidă ,faţă de mediul ambiant nu îşi pot afla un loc pe măsura semnificaţiei lor estetice şi ci­vice. După cum presupun că secţiunea in care sunt prezenta­te, în fotografii, opere de artă monumentală e prea rezumati­vă , pentru că nu îmi vine a crede­,că acestea sunt singurele iniţiative care au căpătat viaţă in perioada la care se referă an­samblul expoziţiei. Dar, pentru orice istoric al artei româneşti din aceşti ani, manifestarea de la Dalles are calitatea de a oferi un rezumat foarte util al tendin­ţelor semnificative, chiar dacă obişnuita aglomerare a lucrări­lor face lectura dificilă. Conl afirmind o concluzie prile­juită de expoziţiile din ultima vremii, sculptura se dovedeşte, şi de,­această dată, a urma un drum, decis spre afirmarea unor idei artistice noi în care­ sinte­zele tradiţiei şi ale modernităţii conduc la o structurare expre­sivă a formei. Omagiem pre­zenţa augustei personalităţi a maestrului Jalea, a cărui operă vădeşte o exemplară, admirabilă vigoare , consecvenţa cu care un artist cu prestigiul său participă la toate manifestările impor­tante ale artei contemporane se cuvine relevată ca un model de înaltă conştiinţă artistică. De a­­semenea, a unor artişti de an­vergura lui Ion Irimescu, Ion Vlasiu, Boris Caragea,­­ George Apostu, Ovidiu Maitec, Paul Va­­silescu, Mircea Spătaru­, Vasile Gorduz, Iftimie Birleanu, Peter Balogh, Gheorghe Iliescu-Căli­­neşti, Grigore Minea, Iulia Oni­­ţă, care indică autoritar cîteva direcţii ale unei gîndiri ferm în­temeiate pe o permanentă inves­tigare a raporturilor între idee şi forma. Se desluşeşte în sculptura ro­mânească o aspiraţie la cuprin­derea sensurilor într-o metaforă expresivă care refuză simplul descriptivism. Uneori, ca la Pa­vel Bucur, la Florian Labău, la Bata Marianov, la Mihai Bucu­­lei, la Nicolae Fleissig, la Valen­tina Dinu, la Leonard Răchită, la Nicolas Daicu, la Cristian Be­­divan, la Nicolae Ghiaţă, Gh. Bucătaru, virtualitatea monu­mentului destinat înnobilării spaţiului se distinge în formele concentrate, in tensiunea puter­nică şi i­n raţiunea care organi­zează întreaga construcţie. rel Oprescu, ca­re izbutesc să nu dea expresie şi || sens lucrărilor fii­lor de mici di­mensiuni, să stabilească pre- Brăduţ Covaliu misele unei gra­matici specifice şi să nu facă din ele un simplu rezumat mi­niaturizat al unor sculpturi de mari proporţii. In pictură, complexitatea fe­nomenului artistic contemporan e la fel de evidentă, deşi — să recunoaştem !— cuprinsă între limite previzibile, enunţate de mai multă vreme. Ceea ce nu înseamnă neapărat, fireşte, o stagnare ; dimpotrivă, cele mai reprezentative personalităţi ale picturii româneşti de astăzi de­monstrează o pilduitoare preo-Unii — cazul lui Sabin Bu­­­laşa mi se pare elocvent — de­pun evidente strădanii, necesare desigur, să evite primejdia ma­­nierizării. Dintre cei ceva mai tineri, Mihai Bandac, Gheorghe I. Anghel, Teodor Moraru, Ion Grigore, Dim­itrie Gavrilean, Li­viu Suhar, Val Gheorghiu, Ion Grigorescu, Francisc Bartók (cu o gamă tot mai rafinată a griu­­rilor), şi Ovidiu Paştina, şi Be­none Şuvăilă, şi Ştefan Ştirbu, şi Waldemar Mattig, şi Ion Po­gan, şi Paula Ribariu, şi Dece­­bal Niţulescu, şi Petru Popovici, şi Mihai Olos, şi Paul George Mihail, şi Corneliu Vasilescu, şi Nicolae Groza, şi Viorel Gri­­malschi, şi Paulina Mihai şi-au constituit un stil pe care îl pu­tem recunoaşte fără ezitare. Cu riscul de a desfăşura aici lungi liste de nume (ceea ce poate deveni cusurul unei cro­nici de expoziţie), vom observa că direcţiile artistice nu se mai separă atît de tranşant ca odi­nioară. Varietatea se exprimă printr-o permanentă diversifi­care a soluţiilor stilistice de bază şi nu cred că se mai poate vorbi despre un peisaj plastic contemporan alcătuit din juxta­punerea unor tendinţe clar­­tra­sate : chiar dacă ele se pot ex­plica prin acţiunea unor idei stilistice comune, rezultatele sunt mai complexe decât odinioară. E suficient să privim, de pildă, la ipostazele realismului magic, ale suprarealismului poetic, pen­tru a observa cit de sugestive sint deosebirile intre viziunea lui Semproniu Iclozan, de exem­plu, şi aceea a Carolinei Iacob, a lui Ruti Denes si a lui Petre Velicu, a Liviei Rusz şi a lui Doru Rotaru. Şi, in ceea ce îi priveşte pe artiştii afirmaţi mai de aurind, speranţele unei înnoiri, adinei a viziunii. Intre hotarele determi­nate de tradiţia sensibilităţii ro­mâneşti, mi se par întemeiate. Nume ca acelea ale lui Cristian Paraschiv, Constantin Ritivoiu, Dan Moh­a­nu, Ştefan Rîmnicea­­nu, Mircea Bâtei, Sorin Nico­­dim, Gh. Simion, Bogdan Matei, Neculai Păduraru (care se dove­deşte a fi un pictor la fel de in­teresant ca si in lucrările saie de Sculptură), Ioan Negus, Ma­ria Pelmuş, Dan Cicorschi, vor trebui urmărite cu luare-amin­­te, cu deplină responsabilitate, pentru că, aşa cum se demon­strează aici, ei aduc un mesaj de înţelegere a semnificaţiilor vremii contemporane, a rapor­turilor artei cu realitatea din care se nutreşte ea. S'Xi ' o s ! MUNCITORI FORESTIERI (detaliu) CRONICA PLASTICĂ de Dan Grigorescu Un alt fapt vrednic de rele­vat e importanţa, tot mai evi­dentă, pe care o dobîndeşte por­tretul in ansamblul sculpturii româneşti. Deopotrivă portretul monumental, reprezentat de cî­teva lucrări de calitate, apte să evoce personalitatea unui mo­del cu o intensă viaţă interioa­ră , aşa cum sunt de pildă, ope­rele semnate de Victor Gaga, Victoria Ilica, Dinu Rădulescu Anton Raţiu, Mihai Caşan, Iu­lian Coruţ, Gheorghe Coman, Corneliu Tache, Ioan Seu, Dorin Lupea, Alexandru Păsat, Maria Deac, Liviu Smedoiu. Şi acestea sunt doar citeva din multele e­­xemple care dovedesc că arta portretului se află intr-un mo­ment foarte bun, că artiştii sunt pe deplin conştienţi de resursele cuprinse in stilistica expresivă a chipului omenesc. Un binevenit reviriment e marcat intr-un domeniu in care tradiţia românească a împlinit, mai de mult, o viziune cu ade­vărat specifică : relieful, împre­jurarea că artişti de prestigiul Silviei Radu, al lui Horia Flă­­m­îndu se întorc spre fertilele re­surse ale acestui gen, că şi Mir­cea Spătaru le explorează, in creaţia lui cu sensuri complexe, e o demonstraţie care merită consemnată, încurajată de mai multe saloa­ne naţionale, „sculptura mică“ se află, de asemenea, intr-un moment plin de promisiuni. Előd Kocsis care are meritul de a fi perseverent într-un gen privit, pînă nu demult, cu îndoială, e acum suţinut in eforturile lui de cîţiva colegi înzestraţi, de Ioan Pirvan, de Tudor Şerban, de Do­cupare pentru aprofundarea sen­surilor artei lor, pentru aflarea unor modalităţi care să dea mai deplin măsura generosului re­pertoriu de subiecte puse la în­demână de realitatea contempo­rană. E, negreşit, legitimă aceas­tă grijă de a conferi conţinutului filosofic, formei de expresie o mai mare capacitate de a se transmite privitorilor. E întru totul vrednică a fi lăudată as­piraţia de a da metaforei plas­tice o putere sporită de suges­tie. Dar, de la un timp încoace, pictura — în ansamblul ei — nu mai oferă acea surpriză necon­tenită care, pe la mijlocul de­ceniului trecut, ne intîmpina la fiecare expoziţie de amploare. Cei mai reprezentativi pictori ai acestei perioade şi-au aflat un stil perfect recognoscibil, fie­care tablou al lor e o siglă care nu poate fi confundată. Şi Ion Popescu-Negreni, şi Brăduţ Co­­vaniu, şi Ion Musceleanu, şi Eu­gen Popă, şi Zoltán Kovács, şi Virgil Almăşanu, şi Ion Pacea, şi Florin Niculiu, şi Ion Biţan, şi Vladimir Şetran, şi Traian Brădean, şi Geor­geta Năpăruş, şi Gheorghe Iacob, şi Vasile Cel­­mare, şi Constantin Piliuţă, şi Mihai Rusu, şi Paul Sima, şi Ma­rius Cilievici, şi Sultana Maitec, şi Spiru Chiritilă, şi Octav Gri­­gorescu, şi Marin Gherasim, şi Gheorghe Savu, şi Aurel Nedel, şi Grigore Vasile, şi Lazar Iacob, şi Dan Cristian, şi Iosif Mátyás, şi Rodica Lazăr, şi Iftimie Alma Redlinger, şi Mihaela Nica se remarcă printr-o consecventă năzuinţă de a-şi îmbogăţi reper­toriul de idei carte, şi pînă a­­cum, s-a impus în peisajul ar­tei noastre. • Intre 12 iulie—7 august se­ desfăşoară cea de-a 21-a ediţie a Cursurilor şi colocviilor de limba, literatura, istoria şi arta po­porului român. Participă peste 100 de scriitori, profesori şi cerce­tători din 25 de ţări. Programul cursurilor cuprinde colocvii, con­ferinţe, merse rotunde, intilniri cu scriitori, vizite la muzee şi case memoriale etc. * A apărut nr. 1-2 pe acest an al revistei Comisiei Naţionale Române pentru UNESCO. Din sumar , grupajul de articole şi co­mentarii „Ciitarea României“, mişcare naţională de creaţie cultu­­ral-educativă şi termico-ştiinţifică“ , articole consacrate unor mari aniversări recomandate de UNESCO (G. Enescu, A.T. Laurian, I. Iser), mese rotunde, interviuri etc. • La Casa filmului din Bucureşti a avut loc intre 28—30 iulie gala republicană a filmului de amatori, din cadrul Festivalului na­ţional „Cintarea României“. * Ansamblul de balet clasic şi contemporan „Fantasio“ din Constanţa, condus de Oleg Danovschi efectuează in aceste zile un turneu peste hotare. Timp de două săptâmîni artiştii constănţeni vor prezenta în mai multe oraşe din Italia şi Franţa spectacole de UNA PE ZI de MATTY - Sînteți sigur că Borg nu v-a văzut executînd lovitura asta ? balet între care: „Carmen“, „Lacul lebedelor“, „Mandarinul mi­raculos“. * Ansamblul folcloric „Mindra“ al Casei de cultură din­ Petro­șani va efectua un turneu in R.P. Bulgaria între 1—10 septembrie. * La Lupen­i se vor desfășura săptămina viitoare o suită de manifestări politico-ideologice, cultural-educative şi artistice dedi­cate „Zilei minerului“. * La galeriile de artă ale U.A.P­. din Tg. Mureş a avut loc ver­nisajul expoziţiei, de pictură a artistului plastic Macskassy József din Cluj-Napoca. * La Galeriile Fondului plastic din Baia Mare o expoziţie de artă populară şi artizanat prezintă publicului lucrări realizate de creatorii populari din împrejurimile Băii Mari şi de unele între­prinderi industriale şi unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti : îm­pletituri din diverse materiale, cusături, broderii, confecţii, obiecte din lemn şi ceramică etc. * In holul cinematografului „Dacia“ din Baia Mare a fost des­chisă expoziţia de pictură Gheorghe Catană , artistul băimărean ex­pune o suită de lucrări inspirate din peisajul şi viaţa Maramure­şului de astăzi. 1­1 Hărnicia micilor novăceni Elevii şcolii generale din No­vaci (judeţul Gorj) cresc albine, iepuri de casă şi produc legume in cultura forţată, la­ adăpostul foliilor de polietilenă ale solaru­lui din grădina şcolii. Oieritul şi alte îndeletniciri de tradiţie aici, la poale de Paring, micii novăceni le deprind in timpul vacanţelor de la părinţii lor, sus pe plaiurile păşunilor alpine. (R. ION) „Şedinţe oculte“ Bobolina Sava şi Lenuţa Ros­taş, de loc din Hunedoara, au plecat in week-end, la Sibiu. Dar, pentru a se putea distra in voie şi pe picior mare, şi-au zis să-şi încerce şi aici farmecele... Şi, cum întotdeauna legările şi dezlegările vrăjitoreşti se fac cu obiecte preţioase de aur şi argint, vrăjitoarele noastre se alegeau ca venituri substanţiale după fiecare „şedinţă ocultă“. Ast­fel, dintr-un singur spectacol, „vrăjitoarele“ s-au­ ales cu biju­terii în valoare de 11 500 lei, din altul cu peste 4 300 lei ş.a.m.d.­­.Prinse, ele au fost deferite ins­tanţei de judecată­­, iar naivele victime au rămas şi fără far­mece cu efect şi fără obiectele de preţ puse în joc. (VIRGIL LAZAR). Coşuri de Pecica De aproape un sfert de veac, in comuna Pecica (judeţul Arad) fiinţează şi are de acum bun renume — o secţie de împleti­turi, a cooperativei meşteşugă­reşti ,,înfrăţirea“, din localitate. O mină de oameni harnici şi gospodari s-au apucat să valori­­i­fice foarte banala răchită, exis­tentă din belşug in această zonă. Şi pe parcursul anilor — ne spune maistrul Ion Laza, şeful secţiei — a crescut nu numai numărul împletiturilor, care acum se cifrează la 240, ci şi fai­ma unităţii. Intr-adevăr, peste 60 modele de coşuri, mese, scau­ne, dulapuri şi alte articole de mobilier din răchită sunt astăzi Dialog telefonic : ,,Mo ! Hote­lul din Caracal ? Am dori să ne reţineţi un apartament...“ „Noi nu avem apartamente, ci doar camere, suntem­ hotelul vechi“. „Dar ghidul turistic al judeţului Olt­ scrie negru pe alb că la Ca­racal există un hotel nou, con­fortabil...“ „O fi scriind, dar una e pe hîrtie şi alta-i situaţia pe teren“. Şi atunci a urmat dialo­gul, pe teren, cu tov. Ion Ba­roană, şeful filialei de turism din Caracal : ,,Conform Contractului, întreprinderea judeţeană de con­strucţii şi montaje din Olt tre­buia să dea in folosinţă, incă din 1979, noul hotel. Care, intr-ade­văr, ar fi îndeplinit toate condi­ţiile de confort. Dar deocamdată constructorul n-a reuşit să reali­zeze decit... camera etalon !“ „Ce să faceţi cu ea ?“ „Ne-a pus-o la dispoziţie pentru a contracta... mobilierul viitorului hotel“. Cum arată acum viitorul hotel, care trebuia să fie gata... în 1979 ? — imaginea alăturată vă răspunde singură ! (D. TECUŢA). Accidentată cu.., propria bicicletă Pentru hoţi există iminent o justiţie, dar există şi o justiţie imanentă a hoţilor. Dovada : Ioan Sulică, din Braşov, bucuros tare că a reuşit să fure o bici­cletă de Uz ştrandul Codlea, s-a „magnetizat“ binişor, aşa că un drum spre casă a lovit cu bici­cleta o cetăţeancă. Dar, culmea, cea accidentată era chiar pro­prietara bicicletei! (D. BUJ­DOIU). Din nou despre capsulele goale După ce că se procură cu di­ficultate, capsulele pentru auto­­sifoane sunt de multe ori inuti­lizabile. Dintr-o cutie cu capsu­le — după cum ne scriu mulţi consumatori — doar citeva pot fi folosite, restul pierz­indu-şi probabil bioxidul de carbon, pe drumul de la producător la cumpărător... Cui se datoreşte asta aflăm dintr-un răspuns al Întreprinderii de sucuri şi ră­coritoare Bucureşti. Capsulele fabricate de întreprinderea „E­lectrometal“ — Timişoara, ne­corespunzătoare calitativ, lipsite de etanşeitate, pierd bioxidul de carbon — ni se comunică — fapt care perturbează activitatea productivă şi economică a între­prinderii noastre. Repararea unui număr mare de capsule duce la pierderi suplimentare de CO2 faţă de consumul tehno­logic şi, totodată, la casarea unei cantităţi apreciabile, ca urmare a decalibrării lor şi, evident, la nemulţumirea pose­sorilor de autosifoane, între­prinderea de sucuri şi răcori­toare Bucureşti ne informează asupra unor măsuri luate în ve­derea remedierii lipsurilor sem­nalate , depistarea capsulelor golite şi înlocuirea lor, experi­mentări cu diferite calităţi de cauciuc şi introducerea garnitu­rilor tronconice in scopul unei mai bune etanşări — dar avan­sează propunerea ca umplerea capsulelor să fie preluată de producătorul acestora — „Elec­tromotor“ — Timişoara, prin unităţi de­­ servire in toate ju­deţele ţării. (P. P.) Fără permis dar cu... alcool Paul Janos, din Cernăteşti (ju­deţul Dolj), a fost oprit pe şosea de organele de miliţie, el aflin­­du-se la volanul unui autovehi­cul. Şi, pe lingă faptul că nu avea permis de conducere, mai era şi sub nefasta influenţă a alcoolului ! A fost trimis in faţa instanţei de judecată, care l-a pedepsit cu închisoare pe timp de doi ani şi jum­­ătate, pe care o va executa la locul de muncă. (ION BECHERU). Rubrică realizată de Pia Rădulescu cunoscute şi apreciate în R.F.G„ Olanda, Finlanda, Norvegia, Sue­dia, Italia etc. Iar îndeletnicirea aceasta a impletitului s-a dove­dit nu numai frumoasă, dar și... bănoasă, de vreme ce aduce anual cooperativei venituri, de peste 11 milioane lei. (ION MEDOIA), din răchită sint asta zi MEDOIA). Una-i pe hîrtie, alta-i pe teren M­e­uta VITRINA CĂRŢII Prognoza destinului Recenta carte de poeme *) a lui Petre Stoica ,se dorește o prognoză a destinului omului modern, desigur, o prognoză ex­primată printr-o metaforă care nu rezolvă decit la modul poe­tic drama lumii contemporane. Prognoza meteorologică este, pe plan simbolic, o prognoză eco­logică, vorbind de o ecologie a spiritului modern. Deşi se men­ţine ca o lirică de notaţie, poe­zia acestui volum nu mai este o „arheologie blindă“, ci un jur­nal acid, inteligent, ironic şi chiar trist. Cartea poate fi So­­cotită un singur poem, compus din fragmente ce nu pot fi ci­tite decit sub forma unor arti­culaţii ce concură la imaginea întregului. Nostalgica albumului de fami­lie sau tematica plictisului pro­vincial au dispărut, noua cule­gere fiind o meditaţie­ în dicteu asupra condiţiei umane, dar o meditaţie detaşată, necenzurată de nici o prejudecată logică, to­tul răspunzînd unei sete de real. Iată, pentru început un poem în care se face o radiografie mo­rală a lumii: ,,Rübezahl coboară din munţi se angajează mătură­tor / scade nivelul adevărului creste preţul minciunilor vechi / homo informations inghite seara pastile galbene sau verzi I şi înoată în somnul cifrelor de mii­­ne / poezia mucegăieşte in piv­niţa marilor oraşe..." (Epocă de aur III). In această lume in care dom­neşte logica ilogicului mo­bern­*) Petre Stoica : Prognoză me­teorologică, poeme, Ed. Cartea Românească, 1981. Mă explodează sub patul lui Mi­chelangelo“, iar „şuierul gloan­ţelor devine limbă universală“ a cărei gramatică o învaţă copiii la grădiniţă, mai grav e faptul că în această epocă de aur ,,corbii duc in cioc ramura de măslin“ iar „călăul cultivă tran­dafiri din soiul gloria­dei“. Prognoza meteorologică a vea­cului e sumară şi Petre Stoica n-o dramatizează ci o expune cu ceva din ironia acidă a lui Geo Dumitrescu, cel de la în­­ceputurile lui felixanadamice. Condiţia ironică a creatorului dezumanizat în veacul atomic e definită printr-un poem sugerat de o sentinţă metaforică a lui Gottfried Benn: „Seara citim ro­mane poliţiste / gumă, de şters pentru creier , apoi ne culcăm cu sufletul împăcat / şi visăm pala­te mirifice / dimineaţa ne tre­zim destul de bine dispuşi I dăm ceaiul peste cap şi grăbiţi I pornim la demolarea palatelor apărute in vis / seara întrebuin­ţăm aceeaşi gumă­­ de şters.“ (Gumă de şters). Singura reverie a omului cu o existenţă poluată e dezlegarea cuvintelor încrucişate: „dezlega­tul cuvintelor impune concen­trare deplină,­­ mai cu seamă cind apar anumite cuvinte sub­tile ! marketing stress ciberne­tică...“. In această lume in care „gurile tunurilor cască spre zare“ şi „ru­a se cunună cu lau­rii“ totuşi, poarta speranţei „rămîne deschisă“. Uneori, meditaţia gravă devine tot sub forma jocului suprarea­list, un simplu calambur: „Ce­dez sicriu biedermeier stare­­ excepţională preiau adăpost­­ antiatomic confort trei sau pa­tru situaţi­i după încheierea tra­tativelor de pace.“ (Anunţ la Mica publicitate). O ilustrată din staţiunea de odihnă are structu­ra unui aforism ironic : „O duc minunat ! aici avem o mulţime de tranzistoare / avem şi cîteva megafoane puternice / din păca­te / mă deranjează murmurul iz­vorului“. Omul care a pierdut sentimen­tul naturii îşi face idoli meca­nici şi nu-şi mai recunoaşte des­tinul; în univers dispar „cără­buşii berzele broaştele / dispar pină şi meloanele bunicilor“, dar „important e faptul că nu dis­pare­­ încrederea in progres.“ (Ecologică). Petre Stoica scrie o poezie os­tentativ şi bine despodobită de sentimentalism, prozaizată cu detaşarea unui poet ce-a ştiut bine retorica tradiţională, pe care-o abandonează ca pe o hai­nă învechită. Uneori, senten­ţioase şi aforistice, alteori rea­lizate prin asociaţii de metafo­re contrastante, poemele din Prognoză meteorologică se sus­ţin prin concentrare, autorul lor fiind un virtuoz al fragmentu­lui. Părţi componente ale unui discurs despre poluarea univer­sală­­ sau ale unui tratat despre absurd, aceste poeme, utilizind şi jocul de cuvinte şi medita­ţia gravă, sunt o încercare de descriere şarjată a unei lumi în care „sonetele şi licuricii sunt pe cale de dispariţie“. Şi din­colo de metaforă, dincolo de a­­cest semnal emblematic de alar­mă, poezia lui Petre Stoica e o contribuţie la salvarea lumii noastre întoarsă pe dos, o sal­vare a lumii prin reabilitarea visului sincer. Emil Manu Vocaţia actualităţii Cunoscut animator al progra­melor literare de la radio şi tele­viziune, Constantin Vişan se numără printre acei reporteri care au „în singe“ vocaţia actua­lităţii, care nu pot trece indi­ferenţi pe lingă întimplările zi­lei, şi paginile ultimei sale cărţi *) vin să mărturisească des­pre capacitatea sa de a vibra în egală măsură în faţa faptului ie­şit din comun şi a celui pe care doar puterea de transfigurare li­rică a autorului il scoate din ano­nimat. De la scurta tabletă de tip bogzian, in care observaţiile morale, sociale, culturale se con­jugă in chip fericit in creiona­rea portretului actualităţii ime­diate, la bucăţile fantastice („Cal cu fundă albă“) ori pregnant ,lirice („Aeroplan“. ..Planeta co- , pilariei“, „Marea“, „Decoraţii de primăvară“, „Paseism?“, „Po­recle“), de la, evocările de că­’) Constantin Vişan: „Transmi­sie in direct“, Ed. Cartea Româ­nească. Istorie reunite sub titlul „Căl­dura nordului“ şi pînă la pro­zele mai ample şi reportajele din ciclul titular, marcate de ac­tivitatea în cadrul fascinantei uzine de imagini care este tele­viziunea, piesele care alcătuiesc volumul­au comună dorinţa ma­nifestă de a se constitui­ într-o cronică a spiritului care animă epoca, cronică marcată de con­fesiuni biografice, care-i dau un plus de veridicitate. Grea şi oarecum ingrată (ver­ba volant), meseria de redac­tor la radio sau la televiziune are un farmec a­­ei, alcătuit din contactele multiple şi neaştepta­te cu oameni din cele mai di­verse medii sociale, din munca de echipă pe care o presupune, din efectul imediat şi foarte pu­ternic asupra mediului, din pre­gătirea complexă şi capacitatea proteică pe care o cere celui care o îmbrăţişează. Numărin­­du-se printre iniţiatorii Revis­tei literare radio şi ai Revistei literar artistice TV, Constantin Vişan simte nevoia de a aduce in pagina tipărită tocmai acest farmec al „spontaneităţii com­plexe“, fără de care e de neima­­ginat existenţa unui bun reali­zator de emisiuni. Două dintre prozele ce alcătuiesc volumul, „Circul“ şi „Transmisie în direct“, ni se par revelatoare din acest punct de vedere şi, mai mult decit atît, în absenţa unui lirism manifest, ele dovedesc o reală aptitudine pentru observa­ţia socială percutantă, anunţată de piese mai scurte, cum ar fi „Umoristul contrariat“, „Calul navetist“ ori „Siluetă de epocă“, în care viziunea de tip meta­foric e înlocuită prin denuda­rea realului, prin mărturia direc­tă, revelatoare. Unitatea tonală a volumului ar fi avut de câşti­­gat dacă ponderea în economia sa ar fi fost de partea acestor proze scurte, veritabile fişe de roman inspirat din viaţa unui gazetar contemporan. Ion Drăgănoiu (Urmare din pas. 1) rătorile lor. Oferind un specta­col al recoltei demn de măre­ţia unei ode a muncii. Pa un lan de griu fără fiotar se înşirau cele douăzeci şi cinci de seceră­­tori, trase de şase cai fiecare. Un om mina caii, un altul pu­nea legăturile, un al treilea a­­runca spicele pe targa atelaju­lui, pe cind, in urma lor, alţi patru sau cinci legau snopii şi-i aşezau in clăi. Cind secerătoa­­rea ajungea la capătul lanului, era terminată şi treaba : snopii legaţi, clăile ridicate. Echipajul acesta de şase cai şi opt oa­meni se deplasa vertiginos ca o maşină perfectă, fără nici o oprire, sub căldura teribilei veri, care în cimpia Dunării concu­rează cu Sahara. Inginerul a­­gronom cind apărea un crap le striga de departe bună ziua şi trecea înainte, fiindcă oamenii aceştia, leoarcă de apă, nu se opresc nici să răsufle darmite să mai schimbe cu cineva o vorbă. Un alt avanpost al puterii noului Bărăgan l-am aflat, tot atunci, la Staţiunea de maşini agricole din Făcăeni, care m-a intimpinat un fapt de seară, lu­minată puternic, precum un colţ de oraş, răsărit, acolo ca din peria lui Făt Frumos. E meta­fora unei împliniri, ale cărei antecedente, insă, n-au nimic cu feeria unui basm. Căci şi in acest loc, Bărăganul s-a lăsat greu prins­ in zăbala necesităţii. Directorul staţiunii mecanizate fusese tractorist la Arad, tri­mis încoace cu sarcină de partid. Dar S.M.T.-ul din acte consta, de fapt, dintr-un pro­ces verbal şi citeva tractoare vechi, adăpostite iarna sub niş­te şoproane. Tractoriştii, veniţi de aiurea, lăsau maşina in cimp cind le venea bine şi plecau in lume. Şapte luni, directorul n-a primit nici un salariu. De două ori, in timpul nopţii, fiinţe ne­cunoscute l-au pîndit ca să-l ciomăgească. Şase mecanici şefi şi cinci ingineri agronomi a schimbat staţiunea in acest timp. Directorul însuşi a făcut trei cereri, de demisie. Pînă la urmă nucleul de putere al ci­ti­­lizaţiei s-a statornicit temeinic. Ară, coseşte, prăşeşte, califică pe tinerii din sat, trimite me­canici la uzine electrice, staţii de pompe, şalupe, camioane, schimbă mentalităţi, revoluţio­nează. E un adevărat avan­post al urbanizării. Şi astfel, oraşul începe să pă­trundă in viaţa satului. Cu tim­pul, satul însuşi devine oraş. Şi acest sat, devenit oraş, in privi Bărăgan, se poate numi Slo­bozia. Noi e nici o minune. Nu­mai că revenind, in acelaşi loc, după patru-cinci ani, reporterul însuşi, specializat în schimbări, nu-şi crede ochilor. In faţa lui, o privelişte perfect urbană, ce poate face concurenţă, prin do­tare, mărime, arhitectonică, ori­cărui alt oraş al ţării, inclusiv Bucureştii. Am­ revenit, tot­­acolo, într-o iarnă, la inaugurarea unei expoziţii de pictură, in holul Ca­sei de Cultură. Sala — o imen­să potcoavă cu pereţii de sticlă, prevăzuţi cu perdele ce difu­zau lumina — oferea, prileju­lui plastic, o încadrare ideală. Nu cunosc la Bucureşti o alta mai potrivită. De faţă la eve­niment o asistenţă din­ persoa­ne avizate, manifestind un re­al interes cit şi un entuziasm de substanţă. Pe mine, ca reporter care a văzut destule in cariera sa, lu­crul acesta m-e­ impresionat mai mult decit însăşi priveliştea blocurilor. Căci el se iveşte nu întotdeauna şi nu în mod au­tomat, ca produs al mediului ci­tadin. Dar, în acest caz, care ii poate fi explicaţia ? S-o con­siderăm cumva, ca urmare a consolidării Bărăganului ca o putere a piinii ? Fără îndoială, dar cu specifi­carea că, în Bărăgan, punea este mai mult decit o putere mate­rială... Puterea pîinii ,România libera" Sîmbătă 1 august 1981 Soarele răsare la ora 6,02 şi apune la ora 20,41 m n OPERETA CINTA, RIDE­­, DANSEA­IA : Teatrul de Operetă (13 98 48), ora 20 la Teatrul de vară Herăstrău ; N-AM TIMP : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30, salo Majestic, MIORIŢA — spectacol de poezie şi mu­zica (in 6 limbi) la Muzeul Satului între orele 11,30 - 12,30 ; POPAS ÎN ISTORIE: Teatrul Giuleşti (18 04 85) spectacol de sunet şi lumină la Muzeul de Artă al R.S.R. ora 11 • INTR-UN CEAS BUN : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 18,30; VESELIE LA TANASE : Teatrul ,,C. Tanase" (15 50 78), ora 20 la grădina Batîşte­ şi IDOLUL FEMEILOR, ora 20, la gră­dina Boerig (16 61 65) ; LA FÎNTÎNA DORULUI : Rapsodia Romănd (13 13 00), ora 18.30. TELEVIZIUNE 10: Matineu de vacanţe ; 10,25: Limba română ; 10,45 : Adevărata dra­goste ; 12,20: Studioul muzical ; 13: Mozaic cultural-artustic-sportiv ; 13,30: Iulie, cronica evenimentelor politice; 18,50: 1001 de seri ; 19: Telejurnal ; 19,30: Călătorie prin tara mea ; 19,50: Teleenciclopedia ; 20,40: Daflos ; 21,30: Seară de muzică şi umor ; 22,40: Telejurnal. Sport. 19: Telejurnal ; 19,30: Din muzica şi dansurile popoarelor ; 20,35: Re­portaj TV ; 20,55: Maeştrii artei Inter­pretative ; 21,3®: Seara de muzică şi umor ; 22,40: Telejurnal. Sport. DUMINICA 3 AUGUST 9 : Tot înainte ! ; 9,33 : „Micul Prinţ” de Antoine de Saint-Exupéry . Producţie a studiourilor engleze (pre­miera pe ţara) ; 10 : Viaţa satului ; 11,45 : Bucuriile muzicii ; 12,30 : De straja patriei ; 13: Telex ; 13,00: Al­bum duminical ; 13,10: Mah ; 15,25: Fotbal-Magazift ; 17,10 : filme Inspi­rate din înota P.C.R. pentru făurirea vieţii noi : „Desfăşurarea" ; 18,40: Micul ecran pentru cel mic?­­ 19 : Telejurnal ; 19,25 : „Cintarea Ro­mâniei" — De pe marea scenă a ţârii pe micul ecran ; 20,50 : film artistic „Tuliettia*. Cu : Jean Marais, Jeanne Moreau, Danny Robin, Ber­nard Lorenet ; Regia : Marc Aîîe­­gret ; 22,30 : Telejumor­­ Sport. Prog rem­u!­t 11 : Matineu de vacanţă • „lassie* ; 11,45: îh parc, fanfara cîntS ; 12 : Prin Moldova de sub munte ; 12,20: Maeştrii artei muzicale româneşti ; 13,10: Muîeele patrie? ; 13,30: Con­certul Orchestrei de muzică popu­lară a Radioteleviziunii ; 14,20 : De­sene animate ; 14,45: Estrada estivală; 15,30: Teatru TV : ,,fec­ie în miez de noapte", de Barrie Stavis, în ro­mâneşte de Air Adam­o ; Spectacol realizat în coproducţie cu Teatrul de Nord din Satu Mare ; 17 : Serată muzicală TV ; 19 : Telejurnal ; 19,23 : Teleroma ; 19,55 : Serată muzicala TV : 20,55 : Jurnalul ştiinţelor şi al călătoriilor ; 21,40 : Muzica de jazz ; 22,30 : Telejurnal ; Sport. Programul 1 Programul I Programul 1 CINEMATOGRAFE CAMPIONII : Scote (11 03 72). p.*1* 9,30 - 11,30 - 13,43 - 16 - 1* - 30 ! Cotroceni (49 48 43), orale 14 - 0 -20. DUELUL: Lite (31 7­ 71), orele 15,30-- 17,45 - 20 ; Arte (213166), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Gradina Lira, ora 21. ALO, ATERIZEAZĂ STRĂBUNICĂ : Volgo (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 16 - 20,15 : torm­. (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 : Grădina Tomis, ora 21,15. TRIDENTUL NU RĂSPUNDE : Central (14 1224), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 : Floreasco (33 29 7), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17.45 - 20. CĂPITANUL RĂZBUNĂRII : Patrie (11 8625), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; Capitol (16 2917), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Favorit (45 31 70), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 . Grădina Capi­tol, ora 21, UN ȘERIF EXTRATERESTRU : Sore Mare a Palatului, orele 15 — 17,30. PAPILLON : Sala Mică a Palatului, ora 17. CIM­ELE : Luceafărul (15 87 67), o­­rele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - II - 20 : București (15 61 54), orele 8.30 — 10,45 - 13 - 15,30 - 18 - 20.30 : Mo­dern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 — 18 — 20,15 . Grădina Lucea­fărul, ora 21 . Grădina Moder, ora 21. CASTA „DIVINA* : Victoria (14 28 79) orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,43 - TS - 20 SINT TIMID DAR MA TRATEZ : Efo­rie (13 04 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15 45 - 18 - 20,15 : Maladia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20.13 : Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 13,43 - 18 - 20. STRADA HANOVRA : Studio (59 33 15), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20. AM O TOBE : Encelstor (6S 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 13,45 - 18 - 20,15 . Cultural (83 50 13), orele 9 -11,15 - 13,30 - 13 45 - 18 - 20,15. FAMILIE NOUA : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 16 - 13 - 20. POPEYE MARINARUL : Doino (16 35 38), orele 9,15 - 11 - 12,45­­- 14,30. CROAZIERA­­ Doina, orele 16 — 18 - 20. CORLEONE : Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15.45 - 18 - 20,15 . Aurora (33 04 66), o­ele 9 - 11,15 - 13,30 - 15.45 - 18 - 20 . Gră­dina Aurora, ora 21 . Grădina Bu­resti, ora 21 ALERGĂTORUL: Grivita (17 03 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. IN CĂUTAREA CHIBRITURILOR : Buiesti (50 43 58) orele 15-17-19. CIM­ELE ELECTRONIC : D­a­c­i­a (50 35 94), orele 9 - 11,13 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. OLIMPIADA ’49 : Drumul Sor­i (31 28 131, orele 16 - 18 - 20. AVENTURI IN MAREA NORDULUI : Ciulesti (17 55 46), orele 9 - 71,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 . Flamura (85 77 12), orele 9 -11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. SHARANA : Ferentari (80 49 85), ore­le 15,30 - 19. SECRETUL CASETOFONULUI : Pe­tea (60 30 85), orele 13,30 - 17,45 -20. APUS LA AMIAZA: Viitorul (11 48 03) orele 17,30 - 19,30. VAGABONDUL : Viitorul, ora 14 Grădina Mioriţa, ora 21. ÎNAINTE DE MIEZUL NOPŢII : Miori­­ţa (14 27 14), orele 9 - 11,13 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. ARTICOLUL 420: Popular (35 15 17), orele 12 - 15,30 - 19. ZIMBETUL UNUI OM CHINUIT : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20. CAMPIONUL: Cosmos (27 34 95), o­­rele 13,30 - 16 - 19. PROGNOZĂ METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu IOAN STANCESCU ne comut»:::* • VREMEA va continua sâ se încăl­zească uşor. Cerul va fi variabil. Vor cadea averse izolate de ploaie în zo­nele de deal și de munte și în prima parte a intervalului și pe litoral. Tem­peraturile maxime vor fi cuprinse între 12—32 grade, iar minimele de la noap­te între 16--20 grade. Pe alocuri in cursul dimineţii în zone de m­unte ceaţa va persista. LA­ BUCUREŞTI vremea va continua să se încălzească uşor. Cerul va fi variabil. Vîntul va sufla slab. Tem­peratura maximă va fi de 23-30 gra­­de, iar minima de la noapte 16—18 grade.

Next