România Liberă, august 1981 (Anul 39, nr. 11433-11457)
1981-08-01 / nr. 11433
Pagina a 2-o — 1 august 1$>81 Festivalul naţional Cintarea României6 Conturul unei etape a artei noastre contemporane — Pictura, sculptura (0 — Cnal dintre principalele merite ale expoziţiilor de artă organizes in cadrul fazei finale a Festivalului naţional „Cintarea României“ e acela de a schiţa conturul unei etape a istoriei artei noastre contemporane care, altminteri, e mult mai greu de reconstituit din fragmentele reprezentaţii de expoziţiile individuale şi de grup. Desiluşim, cu alte cuvinte, în tradiţionalul spaţiu de la Walles, o imagine evocatoare a picturii, sculpturii, artelor decorative (lucrările de grafică sunt găzduite in sala Arghezi) care, cercetată cu luareaminte, dă răăspuns la cîteva întrebări esenţiale privind orientările generală ale creaţiei din aceşti ani. Se cuvine, din capul locului, să remarcăm eforturile celor care au alcătuit antologia şi ale celor care au paginat-o în spaţiul (totuşi nu foarte generos) al Dallesului. Se înţelege, configuraţia sălii nu poate cuprinde lucrări ilustrative pentru toate soluţiile plastice care reflectă diversitatea mişcării de idei artistice din România contemporană , intr-o situaţie în care e necesară o selecţie de asemenea amploare, lucrările ce reclamă o desfăşurare mai largă, în care forţa de construcţie, atitudinea lucidă ,faţă de mediul ambiant nu îşi pot afla un loc pe măsura semnificaţiei lor estetice şi civice. După cum presupun că secţiunea in care sunt prezentate, în fotografii, opere de artă monumentală e prea rezumativă , pentru că nu îmi vine a crede,că acestea sunt singurele iniţiative care au căpătat viaţă in perioada la care se referă ansamblul expoziţiei. Dar, pentru orice istoric al artei româneşti din aceşti ani, manifestarea de la Dalles are calitatea de a oferi un rezumat foarte util al tendinţelor semnificative, chiar dacă obişnuita aglomerare a lucrărilor face lectura dificilă. Conl afirmind o concluzie prilejuită de expoziţiile din ultima vremii, sculptura se dovedeşte, şi de,această dată, a urma un drum, decis spre afirmarea unor idei artistice noi în care sintezele tradiţiei şi ale modernităţii conduc la o structurare expresivă a formei. Omagiem prezenţa augustei personalităţi a maestrului Jalea, a cărui operă vădeşte o exemplară, admirabilă vigoare , consecvenţa cu care un artist cu prestigiul său participă la toate manifestările importante ale artei contemporane se cuvine relevată ca un model de înaltă conştiinţă artistică. De asemenea, a unor artişti de anvergura lui Ion Irimescu, Ion Vlasiu, Boris Caragea, George Apostu, Ovidiu Maitec, Paul Vasilescu, Mircea Spătaru, Vasile Gorduz, Iftimie Birleanu, Peter Balogh, Gheorghe Iliescu-Călineşti, Grigore Minea, Iulia Oniţă, care indică autoritar cîteva direcţii ale unei gîndiri ferm întemeiate pe o permanentă investigare a raporturilor între idee şi forma. Se desluşeşte în sculptura românească o aspiraţie la cuprinderea sensurilor într-o metaforă expresivă care refuză simplul descriptivism. Uneori, ca la Pavel Bucur, la Florian Labău, la Bata Marianov, la Mihai Buculei, la Nicolae Fleissig, la Valentina Dinu, la Leonard Răchită, la Nicolas Daicu, la Cristian Bedivan, la Nicolae Ghiaţă, Gh. Bucătaru, virtualitatea monumentului destinat înnobilării spaţiului se distinge în formele concentrate, in tensiunea puternică şi in raţiunea care organizează întreaga construcţie. rel Oprescu, care izbutesc să nu dea expresie şi || sens lucrărilor fiilor de mici dimensiuni, să stabilească pre- Brăduţ Covaliu misele unei gramatici specifice şi să nu facă din ele un simplu rezumat miniaturizat al unor sculpturi de mari proporţii. In pictură, complexitatea fenomenului artistic contemporan e la fel de evidentă, deşi — să recunoaştem !— cuprinsă între limite previzibile, enunţate de mai multă vreme. Ceea ce nu înseamnă neapărat, fireşte, o stagnare ; dimpotrivă, cele mai reprezentative personalităţi ale picturii româneşti de astăzi demonstrează o pilduitoare preo-Unii — cazul lui Sabin Bulaşa mi se pare elocvent — depun evidente strădanii, necesare desigur, să evite primejdia manierizării. Dintre cei ceva mai tineri, Mihai Bandac, Gheorghe I. Anghel, Teodor Moraru, Ion Grigore, Dimitrie Gavrilean, Liviu Suhar, Val Gheorghiu, Ion Grigorescu, Francisc Bartók (cu o gamă tot mai rafinată a griurilor), şi Ovidiu Paştina, şi Benone Şuvăilă, şi Ştefan Ştirbu, şi Waldemar Mattig, şi Ion Pogan, şi Paula Ribariu, şi Decebal Niţulescu, şi Petru Popovici, şi Mihai Olos, şi Paul George Mihail, şi Corneliu Vasilescu, şi Nicolae Groza, şi Viorel Grimalschi, şi Paulina Mihai şi-au constituit un stil pe care îl putem recunoaşte fără ezitare. Cu riscul de a desfăşura aici lungi liste de nume (ceea ce poate deveni cusurul unei cronici de expoziţie), vom observa că direcţiile artistice nu se mai separă atît de tranşant ca odinioară. Varietatea se exprimă printr-o permanentă diversificare a soluţiilor stilistice de bază şi nu cred că se mai poate vorbi despre un peisaj plastic contemporan alcătuit din juxtapunerea unor tendinţe clartrasate : chiar dacă ele se pot explica prin acţiunea unor idei stilistice comune, rezultatele sunt mai complexe decât odinioară. E suficient să privim, de pildă, la ipostazele realismului magic, ale suprarealismului poetic, pentru a observa cit de sugestive sint deosebirile intre viziunea lui Semproniu Iclozan, de exemplu, şi aceea a Carolinei Iacob, a lui Ruti Denes si a lui Petre Velicu, a Liviei Rusz şi a lui Doru Rotaru. Şi, in ceea ce îi priveşte pe artiştii afirmaţi mai de aurind, speranţele unei înnoiri, adinei a viziunii. Intre hotarele determinate de tradiţia sensibilităţii româneşti, mi se par întemeiate. Nume ca acelea ale lui Cristian Paraschiv, Constantin Ritivoiu, Dan Mohanu, Ştefan Rîmniceanu, Mircea Bâtei, Sorin Nicodim, Gh. Simion, Bogdan Matei, Neculai Păduraru (care se dovedeşte a fi un pictor la fel de interesant ca si in lucrările saie de Sculptură), Ioan Negus, Maria Pelmuş, Dan Cicorschi, vor trebui urmărite cu luare-aminte, cu deplină responsabilitate, pentru că, aşa cum se demonstrează aici, ei aduc un mesaj de înţelegere a semnificaţiilor vremii contemporane, a raporturilor artei cu realitatea din care se nutreşte ea. S'Xi ' o s ! MUNCITORI FORESTIERI (detaliu) CRONICA PLASTICĂ de Dan Grigorescu Un alt fapt vrednic de relevat e importanţa, tot mai evidentă, pe care o dobîndeşte portretul in ansamblul sculpturii româneşti. Deopotrivă portretul monumental, reprezentat de cîteva lucrări de calitate, apte să evoce personalitatea unui model cu o intensă viaţă interioară , aşa cum sunt de pildă, operele semnate de Victor Gaga, Victoria Ilica, Dinu Rădulescu Anton Raţiu, Mihai Caşan, Iulian Coruţ, Gheorghe Coman, Corneliu Tache, Ioan Seu, Dorin Lupea, Alexandru Păsat, Maria Deac, Liviu Smedoiu. Şi acestea sunt doar citeva din multele exemple care dovedesc că arta portretului se află intr-un moment foarte bun, că artiştii sunt pe deplin conştienţi de resursele cuprinse in stilistica expresivă a chipului omenesc. Un binevenit reviriment e marcat intr-un domeniu in care tradiţia românească a împlinit, mai de mult, o viziune cu adevărat specifică : relieful, împrejurarea că artişti de prestigiul Silviei Radu, al lui Horia Flămîndu se întorc spre fertilele resurse ale acestui gen, că şi Mircea Spătaru le explorează, in creaţia lui cu sensuri complexe, e o demonstraţie care merită consemnată, încurajată de mai multe saloane naţionale, „sculptura mică“ se află, de asemenea, intr-un moment plin de promisiuni. Előd Kocsis care are meritul de a fi perseverent într-un gen privit, pînă nu demult, cu îndoială, e acum suţinut in eforturile lui de cîţiva colegi înzestraţi, de Ioan Pirvan, de Tudor Şerban, de Docupare pentru aprofundarea sensurilor artei lor, pentru aflarea unor modalităţi care să dea mai deplin măsura generosului repertoriu de subiecte puse la îndemână de realitatea contemporană. E, negreşit, legitimă această grijă de a conferi conţinutului filosofic, formei de expresie o mai mare capacitate de a se transmite privitorilor. E întru totul vrednică a fi lăudată aspiraţia de a da metaforei plastice o putere sporită de sugestie. Dar, de la un timp încoace, pictura — în ansamblul ei — nu mai oferă acea surpriză necontenită care, pe la mijlocul deceniului trecut, ne intîmpina la fiecare expoziţie de amploare. Cei mai reprezentativi pictori ai acestei perioade şi-au aflat un stil perfect recognoscibil, fiecare tablou al lor e o siglă care nu poate fi confundată. Şi Ion Popescu-Negreni, şi Brăduţ Covaniu, şi Ion Musceleanu, şi Eugen Popă, şi Zoltán Kovács, şi Virgil Almăşanu, şi Ion Pacea, şi Florin Niculiu, şi Ion Biţan, şi Vladimir Şetran, şi Traian Brădean, şi Georgeta Năpăruş, şi Gheorghe Iacob, şi Vasile Celmare, şi Constantin Piliuţă, şi Mihai Rusu, şi Paul Sima, şi Marius Cilievici, şi Sultana Maitec, şi Spiru Chiritilă, şi Octav Grigorescu, şi Marin Gherasim, şi Gheorghe Savu, şi Aurel Nedel, şi Grigore Vasile, şi Lazar Iacob, şi Dan Cristian, şi Iosif Mátyás, şi Rodica Lazăr, şi Iftimie Alma Redlinger, şi Mihaela Nica se remarcă printr-o consecventă năzuinţă de a-şi îmbogăţi repertoriul de idei carte, şi pînă acum, s-a impus în peisajul artei noastre. • Intre 12 iulie—7 august se desfăşoară cea de-a 21-a ediţie a Cursurilor şi colocviilor de limba, literatura, istoria şi arta poporului român. Participă peste 100 de scriitori, profesori şi cercetători din 25 de ţări. Programul cursurilor cuprinde colocvii, conferinţe, merse rotunde, intilniri cu scriitori, vizite la muzee şi case memoriale etc. * A apărut nr. 1-2 pe acest an al revistei Comisiei Naţionale Române pentru UNESCO. Din sumar , grupajul de articole şi comentarii „Ciitarea României“, mişcare naţională de creaţie cultural-educativă şi termico-ştiinţifică“ , articole consacrate unor mari aniversări recomandate de UNESCO (G. Enescu, A.T. Laurian, I. Iser), mese rotunde, interviuri etc. • La Casa filmului din Bucureşti a avut loc intre 28—30 iulie gala republicană a filmului de amatori, din cadrul Festivalului naţional „Cintarea României“. * Ansamblul de balet clasic şi contemporan „Fantasio“ din Constanţa, condus de Oleg Danovschi efectuează in aceste zile un turneu peste hotare. Timp de două săptâmîni artiştii constănţeni vor prezenta în mai multe oraşe din Italia şi Franţa spectacole de UNA PE ZI de MATTY - Sînteți sigur că Borg nu v-a văzut executînd lovitura asta ? balet între care: „Carmen“, „Lacul lebedelor“, „Mandarinul miraculos“. * Ansamblul folcloric „Mindra“ al Casei de cultură din Petroșani va efectua un turneu in R.P. Bulgaria între 1—10 septembrie. * La Lupeni se vor desfășura săptămina viitoare o suită de manifestări politico-ideologice, cultural-educative şi artistice dedicate „Zilei minerului“. * La galeriile de artă ale U.A.P. din Tg. Mureş a avut loc vernisajul expoziţiei, de pictură a artistului plastic Macskassy József din Cluj-Napoca. * La Galeriile Fondului plastic din Baia Mare o expoziţie de artă populară şi artizanat prezintă publicului lucrări realizate de creatorii populari din împrejurimile Băii Mari şi de unele întreprinderi industriale şi unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti : împletituri din diverse materiale, cusături, broderii, confecţii, obiecte din lemn şi ceramică etc. * In holul cinematografului „Dacia“ din Baia Mare a fost deschisă expoziţia de pictură Gheorghe Catană , artistul băimărean expune o suită de lucrări inspirate din peisajul şi viaţa Maramureşului de astăzi. 11 Hărnicia micilor novăceni Elevii şcolii generale din Novaci (judeţul Gorj) cresc albine, iepuri de casă şi produc legume in cultura forţată, la adăpostul foliilor de polietilenă ale solarului din grădina şcolii. Oieritul şi alte îndeletniciri de tradiţie aici, la poale de Paring, micii novăceni le deprind in timpul vacanţelor de la părinţii lor, sus pe plaiurile păşunilor alpine. (R. ION) „Şedinţe oculte“ Bobolina Sava şi Lenuţa Rostaş, de loc din Hunedoara, au plecat in week-end, la Sibiu. Dar, pentru a se putea distra in voie şi pe picior mare, şi-au zis să-şi încerce şi aici farmecele... Şi, cum întotdeauna legările şi dezlegările vrăjitoreşti se fac cu obiecte preţioase de aur şi argint, vrăjitoarele noastre se alegeau ca venituri substanţiale după fiecare „şedinţă ocultă“. Astfel, dintr-un singur spectacol, „vrăjitoarele“ s-au ales cu bijuterii în valoare de 11 500 lei, din altul cu peste 4 300 lei ş.a.m.d..Prinse, ele au fost deferite instanţei de judecată, iar naivele victime au rămas şi fără farmece cu efect şi fără obiectele de preţ puse în joc. (VIRGIL LAZAR). Coşuri de Pecica De aproape un sfert de veac, in comuna Pecica (judeţul Arad) fiinţează şi are de acum bun renume — o secţie de împletituri, a cooperativei meşteşugăreşti ,,înfrăţirea“, din localitate. O mină de oameni harnici şi gospodari s-au apucat să valoriifice foarte banala răchită, existentă din belşug in această zonă. Şi pe parcursul anilor — ne spune maistrul Ion Laza, şeful secţiei — a crescut nu numai numărul împletiturilor, care acum se cifrează la 240, ci şi faima unităţii. Intr-adevăr, peste 60 modele de coşuri, mese, scaune, dulapuri şi alte articole de mobilier din răchită sunt astăzi Dialog telefonic : ,,Mo ! Hotelul din Caracal ? Am dori să ne reţineţi un apartament...“ „Noi nu avem apartamente, ci doar camere, suntem hotelul vechi“. „Dar ghidul turistic al judeţului Olt scrie negru pe alb că la Caracal există un hotel nou, confortabil...“ „O fi scriind, dar una e pe hîrtie şi alta-i situaţia pe teren“. Şi atunci a urmat dialogul, pe teren, cu tov. Ion Baroană, şeful filialei de turism din Caracal : ,,Conform Contractului, întreprinderea judeţeană de construcţii şi montaje din Olt trebuia să dea in folosinţă, incă din 1979, noul hotel. Care, intr-adevăr, ar fi îndeplinit toate condiţiile de confort. Dar deocamdată constructorul n-a reuşit să realizeze decit... camera etalon !“ „Ce să faceţi cu ea ?“ „Ne-a pus-o la dispoziţie pentru a contracta... mobilierul viitorului hotel“. Cum arată acum viitorul hotel, care trebuia să fie gata... în 1979 ? — imaginea alăturată vă răspunde singură ! (D. TECUŢA). Accidentată cu.., propria bicicletă Pentru hoţi există iminent o justiţie, dar există şi o justiţie imanentă a hoţilor. Dovada : Ioan Sulică, din Braşov, bucuros tare că a reuşit să fure o bicicletă de Uz ştrandul Codlea, s-a „magnetizat“ binişor, aşa că un drum spre casă a lovit cu bicicleta o cetăţeancă. Dar, culmea, cea accidentată era chiar proprietara bicicletei! (D. BUJDOIU). Din nou despre capsulele goale După ce că se procură cu dificultate, capsulele pentru autosifoane sunt de multe ori inutilizabile. Dintr-o cutie cu capsule — după cum ne scriu mulţi consumatori — doar citeva pot fi folosite, restul pierzindu-şi probabil bioxidul de carbon, pe drumul de la producător la cumpărător... Cui se datoreşte asta aflăm dintr-un răspuns al Întreprinderii de sucuri şi răcoritoare Bucureşti. Capsulele fabricate de întreprinderea „Electrometal“ — Timişoara, necorespunzătoare calitativ, lipsite de etanşeitate, pierd bioxidul de carbon — ni se comunică — fapt care perturbează activitatea productivă şi economică a întreprinderii noastre. Repararea unui număr mare de capsule duce la pierderi suplimentare de CO2 faţă de consumul tehnologic şi, totodată, la casarea unei cantităţi apreciabile, ca urmare a decalibrării lor şi, evident, la nemulţumirea posesorilor de autosifoane, întreprinderea de sucuri şi răcoritoare Bucureşti ne informează asupra unor măsuri luate în vederea remedierii lipsurilor semnalate , depistarea capsulelor golite şi înlocuirea lor, experimentări cu diferite calităţi de cauciuc şi introducerea garniturilor tronconice in scopul unei mai bune etanşări — dar avansează propunerea ca umplerea capsulelor să fie preluată de producătorul acestora — „Electromotor“ — Timişoara, prin unităţi de servire in toate judeţele ţării. (P. P.) Fără permis dar cu... alcool Paul Janos, din Cernăteşti (judeţul Dolj), a fost oprit pe şosea de organele de miliţie, el aflindu-se la volanul unui autovehicul. Şi, pe lingă faptul că nu avea permis de conducere, mai era şi sub nefasta influenţă a alcoolului ! A fost trimis in faţa instanţei de judecată, care l-a pedepsit cu închisoare pe timp de doi ani şi jumătate, pe care o va executa la locul de muncă. (ION BECHERU). Rubrică realizată de Pia Rădulescu cunoscute şi apreciate în R.F.G„ Olanda, Finlanda, Norvegia, Suedia, Italia etc. Iar îndeletnicirea aceasta a impletitului s-a dovedit nu numai frumoasă, dar și... bănoasă, de vreme ce aduce anual cooperativei venituri, de peste 11 milioane lei. (ION MEDOIA), din răchită sint asta zi MEDOIA). Una-i pe hîrtie, alta-i pe teren Meuta VITRINA CĂRŢII Prognoza destinului Recenta carte de poeme *) a lui Petre Stoica ,se dorește o prognoză a destinului omului modern, desigur, o prognoză exprimată printr-o metaforă care nu rezolvă decit la modul poetic drama lumii contemporane. Prognoza meteorologică este, pe plan simbolic, o prognoză ecologică, vorbind de o ecologie a spiritului modern. Deşi se menţine ca o lirică de notaţie, poezia acestui volum nu mai este o „arheologie blindă“, ci un jurnal acid, inteligent, ironic şi chiar trist. Cartea poate fi Socotită un singur poem, compus din fragmente ce nu pot fi citite decit sub forma unor articulaţii ce concură la imaginea întregului. Nostalgica albumului de familie sau tematica plictisului provincial au dispărut, noua culegere fiind o meditaţie în dicteu asupra condiţiei umane, dar o meditaţie detaşată, necenzurată de nici o prejudecată logică, totul răspunzînd unei sete de real. Iată, pentru început un poem în care se face o radiografie morală a lumii: ,,Rübezahl coboară din munţi se angajează măturător / scade nivelul adevărului creste preţul minciunilor vechi / homo informations inghite seara pastile galbene sau verzi I şi înoată în somnul cifrelor de miine / poezia mucegăieşte in pivniţa marilor oraşe..." (Epocă de aur III). In această lume in care domneşte logica ilogicului mobern*) Petre Stoica : Prognoză meteorologică, poeme, Ed. Cartea Românească, 1981. Mă explodează sub patul lui Michelangelo“, iar „şuierul gloanţelor devine limbă universală“ a cărei gramatică o învaţă copiii la grădiniţă, mai grav e faptul că în această epocă de aur ,,corbii duc in cioc ramura de măslin“ iar „călăul cultivă trandafiri din soiul gloriadei“. Prognoza meteorologică a veacului e sumară şi Petre Stoica n-o dramatizează ci o expune cu ceva din ironia acidă a lui Geo Dumitrescu, cel de la începuturile lui felixanadamice. Condiţia ironică a creatorului dezumanizat în veacul atomic e definită printr-un poem sugerat de o sentinţă metaforică a lui Gottfried Benn: „Seara citim romane poliţiste / gumă, de şters pentru creier , apoi ne culcăm cu sufletul împăcat / şi visăm palate mirifice / dimineaţa ne trezim destul de bine dispuşi I dăm ceaiul peste cap şi grăbiţi I pornim la demolarea palatelor apărute in vis / seara întrebuinţăm aceeaşi gumă de şters.“ (Gumă de şters). Singura reverie a omului cu o existenţă poluată e dezlegarea cuvintelor încrucişate: „dezlegatul cuvintelor impune concentrare deplină, mai cu seamă cind apar anumite cuvinte subtile ! marketing stress cibernetică...“. In această lume in care „gurile tunurilor cască spre zare“ şi „rua se cunună cu laurii“ totuşi, poarta speranţei „rămîne deschisă“. Uneori, meditaţia gravă devine tot sub forma jocului suprarealist, un simplu calambur: „Cedez sicriu biedermeier stare excepţională preiau adăpost antiatomic confort trei sau patru situaţii după încheierea tratativelor de pace.“ (Anunţ la Mica publicitate). O ilustrată din staţiunea de odihnă are structura unui aforism ironic : „O duc minunat ! aici avem o mulţime de tranzistoare / avem şi cîteva megafoane puternice / din păcate / mă deranjează murmurul izvorului“. Omul care a pierdut sentimentul naturii îşi face idoli mecanici şi nu-şi mai recunoaşte destinul; în univers dispar „cărăbuşii berzele broaştele / dispar pină şi meloanele bunicilor“, dar „important e faptul că nu dispare încrederea in progres.“ (Ecologică). Petre Stoica scrie o poezie ostentativ şi bine despodobită de sentimentalism, prozaizată cu detaşarea unui poet ce-a ştiut bine retorica tradiţională, pe care-o abandonează ca pe o haină învechită. Uneori, sentenţioase şi aforistice, alteori realizate prin asociaţii de metafore contrastante, poemele din Prognoză meteorologică se susţin prin concentrare, autorul lor fiind un virtuoz al fragmentului. Părţi componente ale unui discurs despre poluarea universală sau ale unui tratat despre absurd, aceste poeme, utilizind şi jocul de cuvinte şi meditaţia gravă, sunt o încercare de descriere şarjată a unei lumi în care „sonetele şi licuricii sunt pe cale de dispariţie“. Şi dincolo de metaforă, dincolo de acest semnal emblematic de alarmă, poezia lui Petre Stoica e o contribuţie la salvarea lumii noastre întoarsă pe dos, o salvare a lumii prin reabilitarea visului sincer. Emil Manu Vocaţia actualităţii Cunoscut animator al programelor literare de la radio şi televiziune, Constantin Vişan se numără printre acei reporteri care au „în singe“ vocaţia actualităţii, care nu pot trece indiferenţi pe lingă întimplările zilei, şi paginile ultimei sale cărţi *) vin să mărturisească despre capacitatea sa de a vibra în egală măsură în faţa faptului ieşit din comun şi a celui pe care doar puterea de transfigurare lirică a autorului il scoate din anonimat. De la scurta tabletă de tip bogzian, in care observaţiile morale, sociale, culturale se conjugă in chip fericit in creionarea portretului actualităţii imediate, la bucăţile fantastice („Cal cu fundă albă“) ori pregnant ,lirice („Aeroplan“. ..Planeta co- , pilariei“, „Marea“, „Decoraţii de primăvară“, „Paseism?“, „Porecle“), de la, evocările de că’) Constantin Vişan: „Transmisie in direct“, Ed. Cartea Românească. Istorie reunite sub titlul „Căldura nordului“ şi pînă la prozele mai ample şi reportajele din ciclul titular, marcate de activitatea în cadrul fascinantei uzine de imagini care este televiziunea, piesele care alcătuiesc volumulau comună dorinţa manifestă de a se constitui într-o cronică a spiritului care animă epoca, cronică marcată de confesiuni biografice, care-i dau un plus de veridicitate. Grea şi oarecum ingrată (verba volant), meseria de redactor la radio sau la televiziune are un farmec aei, alcătuit din contactele multiple şi neaşteptate cu oameni din cele mai diverse medii sociale, din munca de echipă pe care o presupune, din efectul imediat şi foarte puternic asupra mediului, din pregătirea complexă şi capacitatea proteică pe care o cere celui care o îmbrăţişează. Numărindu-se printre iniţiatorii Revistei literare radio şi ai Revistei literar artistice TV, Constantin Vişan simte nevoia de a aduce in pagina tipărită tocmai acest farmec al „spontaneităţii complexe“, fără de care e de neimaginat existenţa unui bun realizator de emisiuni. Două dintre prozele ce alcătuiesc volumul, „Circul“ şi „Transmisie în direct“, ni se par revelatoare din acest punct de vedere şi, mai mult decit atît, în absenţa unui lirism manifest, ele dovedesc o reală aptitudine pentru observaţia socială percutantă, anunţată de piese mai scurte, cum ar fi „Umoristul contrariat“, „Calul navetist“ ori „Siluetă de epocă“, în care viziunea de tip metaforic e înlocuită prin denudarea realului, prin mărturia directă, revelatoare. Unitatea tonală a volumului ar fi avut de câştigat dacă ponderea în economia sa ar fi fost de partea acestor proze scurte, veritabile fişe de roman inspirat din viaţa unui gazetar contemporan. Ion Drăgănoiu (Urmare din pas. 1) rătorile lor. Oferind un spectacol al recoltei demn de măreţia unei ode a muncii. Pa un lan de griu fără fiotar se înşirau cele douăzeci şi cinci de secerători, trase de şase cai fiecare. Un om mina caii, un altul punea legăturile, un al treilea arunca spicele pe targa atelajului, pe cind, in urma lor, alţi patru sau cinci legau snopii şi-i aşezau in clăi. Cind secerătoarea ajungea la capătul lanului, era terminată şi treaba : snopii legaţi, clăile ridicate. Echipajul acesta de şase cai şi opt oameni se deplasa vertiginos ca o maşină perfectă, fără nici o oprire, sub căldura teribilei veri, care în cimpia Dunării concurează cu Sahara. Inginerul agronom cind apărea un crap le striga de departe bună ziua şi trecea înainte, fiindcă oamenii aceştia, leoarcă de apă, nu se opresc nici să răsufle darmite să mai schimbe cu cineva o vorbă. Un alt avanpost al puterii noului Bărăgan l-am aflat, tot atunci, la Staţiunea de maşini agricole din Făcăeni, care m-a intimpinat un fapt de seară, luminată puternic, precum un colţ de oraş, răsărit, acolo ca din peria lui Făt Frumos. E metafora unei împliniri, ale cărei antecedente, insă, n-au nimic cu feeria unui basm. Căci şi in acest loc, Bărăganul s-a lăsat greu prins in zăbala necesităţii. Directorul staţiunii mecanizate fusese tractorist la Arad, trimis încoace cu sarcină de partid. Dar S.M.T.-ul din acte consta, de fapt, dintr-un proces verbal şi citeva tractoare vechi, adăpostite iarna sub nişte şoproane. Tractoriştii, veniţi de aiurea, lăsau maşina in cimp cind le venea bine şi plecau in lume. Şapte luni, directorul n-a primit nici un salariu. De două ori, in timpul nopţii, fiinţe necunoscute l-au pîndit ca să-l ciomăgească. Şase mecanici şefi şi cinci ingineri agronomi a schimbat staţiunea in acest timp. Directorul însuşi a făcut trei cereri, de demisie. Pînă la urmă nucleul de putere al citilizaţiei s-a statornicit temeinic. Ară, coseşte, prăşeşte, califică pe tinerii din sat, trimite mecanici la uzine electrice, staţii de pompe, şalupe, camioane, schimbă mentalităţi, revoluţionează. E un adevărat avanpost al urbanizării. Şi astfel, oraşul începe să pătrundă in viaţa satului. Cu timpul, satul însuşi devine oraş. Şi acest sat, devenit oraş, in privi Bărăgan, se poate numi Slobozia. Noi e nici o minune. Numai că revenind, in acelaşi loc, după patru-cinci ani, reporterul însuşi, specializat în schimbări, nu-şi crede ochilor. In faţa lui, o privelişte perfect urbană, ce poate face concurenţă, prin dotare, mărime, arhitectonică, oricărui alt oraş al ţării, inclusiv Bucureştii. Am revenit, totacolo, într-o iarnă, la inaugurarea unei expoziţii de pictură, in holul Casei de Cultură. Sala — o imensă potcoavă cu pereţii de sticlă, prevăzuţi cu perdele ce difuzau lumina — oferea, prilejului plastic, o încadrare ideală. Nu cunosc la Bucureşti o alta mai potrivită. De faţă la eveniment o asistenţă din persoane avizate, manifestind un real interes cit şi un entuziasm de substanţă. Pe mine, ca reporter care a văzut destule in cariera sa, lucrul acesta m-e impresionat mai mult decit însăşi priveliştea blocurilor. Căci el se iveşte nu întotdeauna şi nu în mod automat, ca produs al mediului citadin. Dar, în acest caz, care ii poate fi explicaţia ? S-o considerăm cumva, ca urmare a consolidării Bărăganului ca o putere a piinii ? Fără îndoială, dar cu specificarea că, în Bărăgan, punea este mai mult decit o putere materială... Puterea pîinii ,România libera" Sîmbătă 1 august 1981 Soarele răsare la ora 6,02 şi apune la ora 20,41 m n OPERETA CINTA, RIDE, DANSEAIA : Teatrul de Operetă (13 98 48), ora 20 la Teatrul de vară Herăstrău ; N-AM TIMP : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 19,30, salo Majestic, MIORIŢA — spectacol de poezie şi muzica (in 6 limbi) la Muzeul Satului între orele 11,30 - 12,30 ; POPAS ÎN ISTORIE: Teatrul Giuleşti (18 04 85) spectacol de sunet şi lumină la Muzeul de Artă al R.S.R. ora 11 • INTR-UN CEAS BUN : Teatrul evreiesc de stat (20 39 70), ora 18,30; VESELIE LA TANASE : Teatrul ,,C. Tanase" (15 50 78), ora 20 la grădina Batîşte şi IDOLUL FEMEILOR, ora 20, la grădina Boerig (16 61 65) ; LA FÎNTÎNA DORULUI : Rapsodia Romănd (13 13 00), ora 18.30. TELEVIZIUNE 10: Matineu de vacanţe ; 10,25: Limba română ; 10,45 : Adevărata dragoste ; 12,20: Studioul muzical ; 13: Mozaic cultural-artustic-sportiv ; 13,30: Iulie, cronica evenimentelor politice; 18,50: 1001 de seri ; 19: Telejurnal ; 19,30: Călătorie prin tara mea ; 19,50: Teleenciclopedia ; 20,40: Daflos ; 21,30: Seară de muzică şi umor ; 22,40: Telejurnal. Sport. 19: Telejurnal ; 19,30: Din muzica şi dansurile popoarelor ; 20,35: Reportaj TV ; 20,55: Maeştrii artei Interpretative ; 21,3®: Seara de muzică şi umor ; 22,40: Telejurnal. Sport. DUMINICA 3 AUGUST 9 : Tot înainte ! ; 9,33 : „Micul Prinţ” de Antoine de Saint-Exupéry . Producţie a studiourilor engleze (premiera pe ţara) ; 10 : Viaţa satului ; 11,45 : Bucuriile muzicii ; 12,30 : De straja patriei ; 13: Telex ; 13,00: Album duminical ; 13,10: Mah ; 15,25: Fotbal-Magazift ; 17,10 : filme Inspirate din înota P.C.R. pentru făurirea vieţii noi : „Desfăşurarea" ; 18,40: Micul ecran pentru cel mic? 19 : Telejurnal ; 19,25 : „Cintarea României" — De pe marea scenă a ţârii pe micul ecran ; 20,50 : film artistic „Tuliettia*. Cu : Jean Marais, Jeanne Moreau, Danny Robin, Bernard Lorenet ; Regia : Marc Aîîegret ; 22,30 : Telejumor Sport. Prog remu!t 11 : Matineu de vacanţă • „lassie* ; 11,45: îh parc, fanfara cîntS ; 12 : Prin Moldova de sub munte ; 12,20: Maeştrii artei muzicale româneşti ; 13,10: Muîeele patrie? ; 13,30: Concertul Orchestrei de muzică populară a Radioteleviziunii ; 14,20 : Desene animate ; 14,45: Estrada estivală; 15,30: Teatru TV : ,,fecie în miez de noapte", de Barrie Stavis, în româneşte de Air Adamo ; Spectacol realizat în coproducţie cu Teatrul de Nord din Satu Mare ; 17 : Serată muzicală TV ; 19 : Telejurnal ; 19,23 : Teleroma ; 19,55 : Serată muzicala TV : 20,55 : Jurnalul ştiinţelor şi al călătoriilor ; 21,40 : Muzica de jazz ; 22,30 : Telejurnal ; Sport. Programul 1 Programul I Programul 1 CINEMATOGRAFE CAMPIONII : Scote (11 03 72). p.*1* 9,30 - 11,30 - 13,43 - 16 - 1* - 30 ! Cotroceni (49 48 43), orale 14 - 0 -20. DUELUL: Lite (31 7 71), orele 15,30-- 17,45 - 20 ; Arte (213166), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Gradina Lira, ora 21. ALO, ATERIZEAZĂ STRĂBUNICĂ : Volgo (79 71 26), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 16 - 20,15 : torm. (21 49 46), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 : Grădina Tomis, ora 21,15. TRIDENTUL NU RĂSPUNDE : Central (14 1224), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20 : Floreasco (33 29 7), orele 9 - 11 - 13 - 15,30 - 17.45 - 20. CĂPITANUL RĂZBUNĂRII : Patrie (11 8625), orele 9 - 11,15 - 13,30 -15,45 - 18 - 20,15 ; Capitol (16 2917), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20 ; Favorit (45 31 70), orele 9 - 11,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20 . Grădina Capitol, ora 21, UN ȘERIF EXTRATERESTRU : Sore Mare a Palatului, orele 15 — 17,30. PAPILLON : Sala Mică a Palatului, ora 17. CIMELE : Luceafărul (15 87 67), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - II - 20 : București (15 61 54), orele 8.30 — 10,45 - 13 - 15,30 - 18 - 20.30 : Modern (23 71 01), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 — 18 — 20,15 . Grădina Luceafărul, ora 21 . Grădina Moder, ora 21. CASTA „DIVINA* : Victoria (14 28 79) orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,43 - TS - 20 SINT TIMID DAR MA TRATEZ : Eforie (13 04 83), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15 45 - 18 - 20,15 : Maladia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13.30 -15.45 - 18 - 20.13 : Gloria (47 46 75), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 13,43 - 18 - 20. STRADA HANOVRA : Studio (59 33 15), orele 10 - 12 - 14 - 16 - 18 - 20. AM O TOBE : Encelstor (6S 49 45), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 13,45 - 18 - 20,15 . Cultural (83 50 13), orele 9 -11,15 - 13,30 - 13 45 - 18 - 20,15. FAMILIE NOUA : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9,30 - 11,30 - 13,30 - 16 - 13 - 20. POPEYE MARINARUL : Doino (16 35 38), orele 9,15 - 11 - 12,45- 14,30. CROAZIERA Doina, orele 16 — 18 - 20. CORLEONE : Feroviar (50 51 40), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15.45 - 18 - 20,15 . Aurora (33 04 66), oele 9 - 11,15 - 13,30 - 15.45 - 18 - 20 . Grădina Aurora, ora 21 . Grădina Buresti, ora 21 ALERGĂTORUL: Grivita (17 03 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15. IN CĂUTAREA CHIBRITURILOR : Buiesti (50 43 58) orele 15-17-19. CIMELE ELECTRONIC : Dacia (50 35 94), orele 9 - 11,13 - 13,30 -15,45 - 18 - 20. OLIMPIADA ’49 : Drumul Sori (31 28 131, orele 16 - 18 - 20. AVENTURI IN MAREA NORDULUI : Ciulesti (17 55 46), orele 9 - 71,15 -13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 . Flamura (85 77 12), orele 9 -11 - 13,15 - 15,30 - 17,45 - 20. SHARANA : Ferentari (80 49 85), orele 15,30 - 19. SECRETUL CASETOFONULUI : Petea (60 30 85), orele 13,30 - 17,45 -20. APUS LA AMIAZA: Viitorul (11 48 03) orele 17,30 - 19,30. VAGABONDUL : Viitorul, ora 14 Grădina Mioriţa, ora 21. ÎNAINTE DE MIEZUL NOPŢII : Mioriţa (14 27 14), orele 9 - 11,13 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20. ARTICOLUL 420: Popular (35 15 17), orele 12 - 15,30 - 19. ZIMBETUL UNUI OM CHINUIT : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20. CAMPIONUL: Cosmos (27 34 95), orele 13,30 - 16 - 19. PROGNOZĂ METEOROLOGICA Meteorologul de serviciu IOAN STANCESCU ne comut»:::* • VREMEA va continua sâ se încălzească uşor. Cerul va fi variabil. Vor cadea averse izolate de ploaie în zonele de deal și de munte și în prima parte a intervalului și pe litoral. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 12—32 grade, iar minimele de la noapte între 16--20 grade. Pe alocuri in cursul dimineţii în zone de munte ceaţa va persista. LA BUCUREŞTI vremea va continua să se încălzească uşor. Cerul va fi variabil. Vîntul va sufla slab. Temperatura maximă va fi de 23-30 grade, iar minima de la noapte 16—18 grade.