România Liberă, octombrie 1981 (Anul 39, nr. 11484-11510)

1981-10-01 / nr. 11484

O­M­ti I­­J_ 7-rm K TJ TRin-w-lMl ACTIVITATEA DE CONTROL AL OAMENILOR MUNCII SUB SEMNUL EFICIENŢEI MAXIME Activitatea de control al oame­nilor muncii, condusă şi organi­zată de Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste, se înscrie ca o manifestare civică de amploa­re, care polarizează însemnate disponibilităţi umane, în scopul continuei perfecţionări a activi­tăţii economico-sociale. In legă­tură cu rolul şi importanţa aces­tei activităţi, cu rezultatele ob­ţinute pină în prezent şi cu obiectivele avute în vedere pen­tru mai buna desfăşurare a con­trolului oamenilor muncii, ne-am adresat tovarăşului Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Con­siliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste şi preşedinte al Comisiei cen­trale pentru coordonarea şi în­drumarea activităţii de control al oamenilor muncii, — în cadrul formelor institu­­ţionalizate care permit antrena­rea tuturor categoriilor de oa­meni ai muncii la o mai bună gospodărire şi folosire a mijloa­celor pe care le oferă societatea pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă şi de mun­că ale poporului, la înfăptuirea politicii partidului de ridicare a bunăstării celor ce muncesc, un rol deosebit îl are exercitarea controlului oamenilor muncii în sectoare importante ale activi­tăţii social-economice şi de ser­vire a populaţiei. Rolul şi importanţa acestei ac­tivităţi de interes social deose­bit, derivă din amplul proces de adincire a democratismului în ţara noastră, pe fundalul impor­tantelor mutaţii de ordin canti­tativ şi calitativ în ansamblul vieţii economice şi sociale. în acest context, controlul oameni­lor muncii reprezintă o­ cerinţă obiectivă în etapa actuală, avînd în vedere că la exercitarea lui, participă reprezentanţi ai colec­tivelor de muncă din întreprin­deri, instituţii, unităţi agricole de stat şi cooperatiste, gospodi­ne, elevi, studenţi, ei înşişi pro­prietari, producători şi totodată, beneficiari, profund interesaţi în folosirea eficientă a mijloace­lor materiale şi spirituale de care dispune societatea. La organizarea şi exercitarea controlului oamenilor muncii, o importantă contribuţie o aduc sindicatele. Avînd în vedere ex­perienţa sindicatelor de-a lun­gul anilor, s-a stabilit prin lege că sindicatele — ca organizaţii largi ale clasei muncitoare, ale maselor de oameni ai muncii — participă efectiv în cadrul Fron­tului Democraţiei şi Unităţii So­cialiste la întreaga activitate de control al oamenilor muncii. Ele acţionează cu eficienţă sporită în unităţile comerciale, de prestări de servicii, transport in comun, Convorbire cu tovarăşul Gheorghe Petrescu vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste In activitatea de Întreţinere şi reparare a fondului locativ, in instituţii sanitare, staţiuni bal­neare, hoteluri, moteluri şi alte unităţi de cazare, în domeniul protecţiei mediului înconjurător De asemenea, o activitate bună în acest domeniu o desfăşoară organizaţiile de femei şi de ti­neret, cu precădere în materni­tăţi, case de naşteri, spitale de copii, creşe, grădiniţe, cămine şi case pentru copii preşcolari şi şcolari, în instituţiile de asisten­ţă socială şi, respectiv, în insti­tuţiile de învăţămînt (şcoli şi facultăţi), precum şi în alte sec­toare. — Care este aria de cuprin­dere a controlului oamenilor muncii ? — In prezent controlul oame­nilor muncii acţionează in peste 148 000 de unităţi. în concordan­ţă cu numărul şi complexitatea acestor unităţi, în anul 1981 s-au constituit 46 728 de echipe, din care fac parte aproape 195 000 de membri, aleşi in adu­nările sindicale, ale organizaţi­ilor de femei şi U.T.C., pe car­tiere orăşeneşti şi pe sate. Un accent deosebit se pune pe buna pregătire a membrilor echipelor. Periodic, sau ori de cite ori este nevoie, echipele de control al oamenilor muncii sunt instruite în scopul cunoaşterii şi aplicării hotăririlor de partid, a legilor şi actelor normative care reglementează activitatea in sec­toarele care fac obiectul activi­tăţii de control. Foarte utile pen­tru buna pregătire a membrilor echipelor, s-au dovedit instruiri­le practice pe teren. Un rol în­semnat pentru valorificarea de­plină şi operativă a propunerilor formulate în control, îl au con­sfătuirile şi dialogurile între echipe cu personalul unităţilor controlate, care constituie un bun prilej de extindere a expe­rienţei pozitive, de prevenire pe viitor a înregistrării unor aba­teri similare. — Ce acţiuni mai importante au fost întreprinse şi ce rezulta­te s-au obţinut in activitatea echipelor de control al oame­nilor muncii ? — Pe baza hotăririlor adopta­te de cel de al doilea Congres al Frontului Democraţiei şi Uni­tăţii Socialiste, a măsurilor sta­bilite la Consfătuirea pe ţară a reprezentanţilor controlului oa­menilor muncii din februarie 1981, Comisia centrală şi comisi­ile teritoriale pentru coordona­rea şi îndrumarea acestei acti­vităţi, au trecut la intensificarea acţiunilor de control in unităţile economico-sociale şi cultural­­educative prevăzute de lege. Au fost organizate in mai multe judeţe acţiuni-model de control, soldate cu o eficienţă sporită. S-a extins practica organizării — împreună cu inspecţiile de con­trol specializat al statului — a controalelor dirijate pe anumite sectoare sau grupuri de unităţi, în care se face simţită nevoia unei intervenţii operative, în municipiul Bucureşti, pre­cum şi in judeţe ca Argeş, Bra­şov, Brăila, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi altele, se organizează în mod frecvent controale tematice în diferite domenii de activitate. în Capitală, principalele probleme desprinse din control se discută săptâminal cu factorii de răs­pundere din unităţile controlate şi de la consiliile populare de sector. Semnificativ pentru efi­cienţa acestor acţiuni este fap­tul că în primele opt luni din acest an, cele aproape 30 000 de controale efectuate in Bucureşti, au fost urmate de peste 16 000 de propuneri ale echipelor, din care mai mult de 85 la sută au fost însuşite şi rezolvate de că­tre conducerile unităţilor con­trolate. Acţiunile de control întreprin­se au contribuit la înlăturarea unor lacune în activitatea co­­­nercială­­(aere,­,­poet­area grama­­jelor sau a preţurilor, servirea preferenţială a unor cumpără­tori, lipsa de grijă în buna gos­podărire a fondului de marfă, nerespectarea normelor igienico­­sanitare dintr-o serie de uni­tăţi), îmbunătăţiri au fost aduse şi în activitatea prestărilor de servicii, asigurîndu-se mai multă promptitudine in efectuarea ser­viciilor, în diversificarea aces­tora, ca şi în comportamentul manifestat faţă de cetăţeni. Re­zultate similare s-au obţinut şi in diferite :unităţi sanitare, creşe, grădiniţe, unităţi hoteliere, sta­ţiuni balneare. — în activitatea de control desfăşurată se înregistrează şi anumite neajunsuri. Ce cauze determină existenţa lor ? — Dacă au existat şi neajun­suri, acestea s-au datorat in pri- Mircea Scripca (Continuare in pag. a 3-a) spune să ştie unei Asumare FILE DE de Ioan Trebuie să ne obişnuim cu to­ţii cu gindul unei vieţi mai austere. Pe tot pămintul, in toate ţările, criza economică este o realitate căreia trebuie să i se facă faţă. Cel mai uşor este să dai vina pe alţii de situaţia în care te afli, dar se pare mereu că o asumare a greului de către fiecare în parte______ , este calea cea bună cind este vorba de încer­carea de ieşire din criză, în Japonia, în clasa întii li se copiilor limpede că ei sunt fiii ţări sărace in bogăţii na­turale, că averea lor este mintea pusă pe lucru de pe băncile şcolii, că fiecare copil trebuie să stăpînească ştiinţa întru, re­dire şi economisire pentru a putea trăi, îmi îngădui să-mi aduc aminte viaţa grea de după război dintr-un sat transilvan, într-o casă plină de copii. Nu numai munca era cea care ca­racteriza fiecare şi, ci şi grija faţă de fiecare bucată de piine, de fiecare spic de griu rămas după­ seceriş sau ştiulete de porumb după cules. Apoi, iar­na, grija faţă de animale, mai ales pe vreme geroasă, cum erau acoperite cu haine calde vitele mai slabe, cum li se punea apă caldă in cea foarte rece ca să poată bea, cum erau mieii de timpuriu fătaţi aduşi la gura sobei pină prindeau viaţă. Unde nu pui şi suflet nu ro­deşte nimic. Natura, vitele, pă­mintul bolesc fără ocrotirea su­fletească a noastră. Nu-i de a­­juns să ne facem aşa zisa dato­rie pasiv faţă de cele de la care aşteptăm să ne dăruiască totul, viaţa lor rodi­toare. în vechime, ţăranul român ştia că nu se cuvine să se a­­tingă de carne în perioada cind vitele, oile a­­lăptează, se regenerează , aşa cum un pădurar adevărat nu taie copacii cind mustesc de sevă tot aşa nu se sacrifică un animal cind este în ceasul creş­terii cel mai fecund. Acestea sunt tradiţii şi experienţe mile­nare care trebuie cintărite cu discernămint şi aplicate odată cu modernele cuceriri ale ştiin­ţei in creşterea animalelor. Suntem­ un popor vechi cu multe asemenea tradiţii şi experienţe, care am ştiut să du­cem greul, să sublimăm sufe­rinţele nu resemnindu-ne ci punind în lucrare acele puteri interioare ale fiinţei noastre care ne-au ţinut locului aici, in jurul Carpaţilor. CARNET Alexandru 650 000 de autoturisme „Dacia“ Pe porţile cunoscutei între­prinderi de autoturisme din Piteşti a ieşit cel de-al 650 000- lea automobil „Dacia“, în decursul celor 13 ani care au trecut de la data cinci. În prezenţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost semnat „Cer­tificatul de naştere al primei limuzine româneşti“, concomi­tent cu acţiunile întreprinse pentru continua sporire a pro­ducţiei, colectivul uzinei s-a preocupat permanent de diver­sificarea gamei sortimentale a automobilelor, ca şi de îmbună­tăţirea parametrilor tehnico­­funcţionali ai acestora. Drept urmare, in afară de „Dacia 1­300“ berlină normală, nomen­clatorul de fabricaţie al între­prinderii cuprinde în prezent încă 9 variante constructive, cea mai recentă dintre ele fiind „Dacia­­ 1310“. Datorită performanţelor lor superioare, automobilele purtînd marca de prestigiu a fabricii pi­­teștene au devenit cunoscute in multe țări ale lumii. Piolotaiî din toate ţările, uniţi-vă ! i wi 'ifi0'ij COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI SI UNITĂŢII SOCIALISTE Constructorii de pe apă Oricine spune Galaţi nu se poate să nu asocieze numele a­­­­cestui mare oraş de la Dunăre cu oţel şi nave. Mai puţini sunt însă cei care se gindesc la cons­tructori, ca cei care de fapt au acţionat şi acţionează încă pe uscat sau pe ape pentru a înăl­ţa aici, la mila 80 pe Dunăre, unele dintre cele mai mari şi importante obiective ale indus­triei noastre siderurgice, navale şi portuare. Iată de ce in rindu­­rile de faţă ne-am propus să po­posim printre acei oameni care alcătuiesc detaşamentul de con­structori mai puţin cunoscuţi şi a căror activitate se desfăşoară nu ca a celorlalţi constructori, pe uscat, ci pe apă. Este vorba de constructorii de porturi şi po­duri, de oamenii aceia curajoşi şi îndrăzneţi care aştern intre cer şi apă piste uriaşe din be­ton, unde ancorează navele ori pe care circulă întocmai ca pe autostrăzi mijloacele de trans­port de mare capacitate. — Tovarăşe inginer Constan­tin Tasei, conduceţi şantierul de construcţii al portului mineralier de aproape nouă ani. Cind v-am întilnit atunci tot aici, pe ma­lul Dunării, eraţi şi dumnea­voastră şi portul la început de drum. Primul port mineralier este o realitate... — Iar noi am devenit nişte constructori cu experienţă. O experienţă care, după cum se vede, se traduce în îmbunătăţi­rea parametrilor de lucru la cel mai mare port mineralier. — Apropo, puteţi furniza cîte­­va amănunte despre dimensiu­nile şi importanţa acestui port ? — Cum să nu ? Portul mine­ralier este, ca să mă exprim într-o formă mai plastică, ,,poarta combinatului siderur­gic“. Pe aici intră întreaga ma­terie primă. Iar din această toamnă, tot pe aici vor pleca pe calea apei, pentru diverşi be­neficiari externi, şi produsele laminate. De aici reies şi im­portanţa, şi dimensiunile aces­tui port care trebuie să fie, dacă ţinem seama de colosul pe care-l deserveşte, la aceeaşi înăl­ţime. La ora actuală, construc­torii noştri execută lucrările din etapa a lll-a de dezvoltare, care constă din construirea a încă unui cheu maritim de expediţie, in lungime de 400 metri, altul de 800 de metri pentru primiri, o platformă de depozitare a lami­natelor, destinată exportului, o cale ferată care face legătura între combinat şi port, precum şi cea de-a doua magistrală de benzi rulante pe o distanţă de 8 kilometri şi a unui pod de tre­cere peste Siret. Laminatele aga­­baritice care nu vor putea fi aduse pe calea ferată vor fi transportate pe calea rutieră, vedesc şi ele faptul că în nici un an constructorii portului mi­neralier nu s-au situat mai jos de locui I. Străbatem şantierul la pas şi simţim mai aproape pulsul muncii. Peste tot cons­tructorii, bine organizaţi, cunos­cători ai operaţiilor pe care le au de executat, muncesc cu în­sufleţire. Ne atrag atenţie în mod deosebit cei de pe platfor­mele de vibrare a coloanelor. Munca acestor oameni suspen­daţi intre cer şi apă, pe nişte platforme special amenajate, do­tate cu instalaţii corespunzătoa­re, este cea mai spectaculoasă dar şi cea mai importantă. Cele două echipe care lucrează pe platforma de vibrare sunt con­duse de Virgil Brehoi şi Aldea Negriţă. Nu se poate ajunge la ei decit cu şalupa. „Fiind vete­ranii noştri, spunea inginerul Tasei, ei ştiu mai bine decit noi ce au de făcut. Membrii acestor două formaţii de lucru sunt nu numai executanţi dar şi proprii lor controlori, ci decursul celor nouă ani, ei au plantat în Du­năre peste 500 coloane din be­ton armat, cu o lungime totală de 45 kilometri, groase de doi metri în diametru. Munca pe platformă este continuă. Opera­ţiile de introducere a coloanelor in albia Dunării trebuie desfă­şurate zi şi noapte, indiferent de anotimp. Cei 24 constructori de pe platformă se află la datorie şi imaginaţi-vă ce forţă şi curaj trebuie să aibă aceşti oameni să stea suspendaţi la 30—40 de me­tri deasupra apei. Chiar cind aceasta este îngheţată şi cind suflă Crivăţul, oamenii lui Brehoi şi Negriţă stau neclin­tiţi pe coloanele din beton care înaintează încet,, uneori dureros de încet, centimetru cu centime­tru, in apa tulbure şi rece ca gheaţa a Dunării. — Se pare că pentru cei care construiesc portul natura nu este deloc prietenoasă — mă adresez inginerului Gheorghe Golea, şef Viorel Chiurtu (Continuare in pag. a 3-a) INVESTIŢII 1981 cale care va traversa Siretul peste podul amintit. — Care este stadiul de execu­ţie a acestei ultime etape ? — Ne încadrăm la toate obiec­tivele în grafic. Platforma de expediţii a laminatelor pentru export, precum şi cheul aferent se află in faze finale, fiind crea­te toate condiţiile ca la începu­tul lunii octombrie , să intre in funcţiune. De asemenea, suntem­ pe terminate cu linia ferată de legătură cu combinatul care are o lungime de peste 20 km­­, la podul peste Siret, lucrare care constituie pentru noi toţi exame­nul de maturitate şi care se des­făşoară în devans. La fel, la pasajul de trecere pe sub pri­ma magistrală de benzi precum şi la cheul maritim şi fluvial lucrările sunt în plină execuţie şi se încadrează în termenele planificate. Ca în oricare loc de muncă, confruntăm vorbele cu faptele. Indicatorii de plan sunt depăşiţi pe toată linia : 107,8 la sută la producţia globală, 102 la sută la producţia marfă, 114 la sută la productivitatea muncii, plus un beneficiu de peste un milion lei. Diplomele înşirate pe peretele din biroul inginerului Tasei do­ ­ho­l/hC. STAREA VREMII Herta fenomenelor meteorologice,. Amănunte In pag. a 2-« Se anunţă ploi şi răcirea vremii in întrega ţară Deci, culesul şi transportul recoltei! CUM S-AU FOLOSIT IERI MIJLOACELE DE TRANSPORT IN AGRICULTURA Luna octombrie, în care am păşit, găseşte un volum mare de lucrări de executat in agri­­culti­ră, explicaţia fiind ritmul nesatisfăcător in care s-a lucrat pină acum in unele judeţe atit la stringerea recoltei, cit şi la semănat. Acum, vremea s-a ră­cit in întreaga ţară, ieri semna­­lîndu-se ploi în Crişana, Banat, Oltenia,­ vestul Munteniei şi nord-vestul Transilvaniei (in special cele din Banat au fost destul de abundente), fenomen meteorologic care va fi prezent azi aproape în tot sudul ţării. Indiferent de evoluţia vremii, In agricultură se cer a fi luate măsuri hotărite pentru ca ritmul de lucru să crească mai mult, astfel ca răminerile In urmă să fie recuperate, să se evite pier­derile de recoltă. Paralel cu terminarea culesului pe ultimele 11 000 hectare cultivate cu floa­­rea-soarelui, se va trece din plin la recoltatul porumbului, lu­crare ce s-a efectuat pină acum pe 27 la sută din suprafaţă. De asemenea, a mai rămas de strîns recolta de cartofi de pe 21 la sută din total, restanţe mai mari înregistrîndu-se în Maramureş, Mureş, Braşov, Bistriţa-Năsăud, Bihor şi Timiş. Cunoscut fiind faptul că recolta culeasă lăsată pe cîmp se degradează, se cere ca tot ce se strînge într-o zi să ajungă pină seara la locurile stabilite şi în primul rînd la bazele de recepţie. Prin organi­zarea mai bună a transportului sunt condiţii ca, zilnic, autoca­mioanele şi remorcile tractate să facă cel puţin patru curse. Or acum, din cauza deficienţelor organizatorice, (care prelungesc ne­justificat de mult staţionările), mijloacele de transport fac — cu unele excepţii — două, cel mult trei curse. La această dată, cind termenul limită al epocii optime pentru zona colinară expiră, era de aşteptat ca suprafaţa semănată cu griu să fie mult mai mare. Or pină acum s-au semănat in Întreaga ţară doar 456 000 hec­tare, ceea ce reprezintă 21 la sută față de prevederi. De ase­menea, constatăm că realizările la orz reprezintă 77 la sută din total, deși, potrivit Decretului Consiliului de Stat nr. 405/1980, această lucrare trebuia încheiată, pe ansamblu, pină la 1 octom­brie. Revenind la griu este cazul să arătăm că in zona colinară, bunăoară, sunt rămineri în urmă îndeosebi în judeţele Bra­şov, Mureş, Botoşani, Alba, Si­biu, Neamţ, Caraş-Severin, Su­ceava şi Iaşi. Şi în sudul ţării, ţinînd seama că semănatul griu­lui trebuie terminat pină la 15 octombrie, se impun măsuri e­­nergice pentru accelerarea­ lu­crărilor de pregătire a terenului, precum şi a semănatului, încheierea grabnică a însămîn­­ţărilor depinde mult de elibera­rea terenurilor destinate a fi cultivate cu griu. Deoarece nu peste tot această importantă acţiune se desfăşoară în bune condiţiuni, pină acum arăturile pentru insăminţările de toamnă s-au efectuat pe 73 la sută din suprafaţă. Ţinînd seama de urgenţa problemei, se cere ca a­­colo unde sint rămineri in urmă să se lucreze la arături şi in schimburi de noapte. O con­centrare a forţelor se impune şi în grădini, vii şi livezi, astfel ca produsele ce sunt furnizate de aici să ajungă repede in pieţe, silozuri şi fabricile de conserve. După cum se vede, lucrările agricole de sezon au mare importanţă pentru­ buna a­­­­provizionare a populaţiei şi de aceea sprijinul studenţilor, ele­vilor, al oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii este binevenit deoarece contribuie la grăbirea ritmului de­ execuţie. De aceea este de dorit ca un a­­semenea ajutor tovărăşesc să fie extins cit mai mult, să fie mai bine organizat, să se soldeze la finele fiecărei zile de muncă cu rezultate cit mai bune. I , JlMlm? . .1 m­ Județul Numărul de­ curse posibile de realizat zilnic­­ Numărul curselor realizate I.T.A. I.T.S.A.I.A. S.M.A. C.A.P. Arad4 3,2 3,8 3,1 3,0 Covasna4 3,4 4,2 2,7 2,6 Neamţ4 3,5 3,2 4,2 4,1 Sălaj4 4,2 3,0 2,5 3,2 Argeş4 1,9 2,0 1,6 1,8 Buzău4 2,3 2,7 2,3 2,3 Dîmboviţa4 2,0 1,5 1,5 1,5 Giurgiu4 2,6 1,9 1,2 1,3 Ialomiţa4 2,0 2,0 2,0 2,0 Dolj4 1,9 2,2 2,1 2,0 că datele au fost centralizate in seara zilei de 30 septembrie a.c. Numeroase colective de muncă prahovene au încheiat cele trei trimestre ale anului cu însemnate sporuri de producţie. Ast­fel, în condiţiile valorificării superioare a materiilor prime şi a celor secundare, lucrătorii rafinăriilor au ridicat la 500 000 tone cantitatea suplimentară a derivatelor din ţiţei­ — acest spor depăşind angajamentul anual —, iar producătorii de an­velope „Victoria“ Floreşti au furnizat beneficiarilor Interni şi externi mai bine de 120 000 anvelope şi camere pentru toate tipurile de autovehicule, peste prevederile planului la zi. Cu rezultate bune păşesc in ultimul trimestru din acest an mi­nerii de la Filipeştii de Pădure — 12 000 tone lignit în plus —, colectivele Întreprinderilor de mecanică fină Sinaia, de pro­duse refractare Pleaşa, de cartoane şi confecţii Boldeşti-Scă­­ieni, unităţi fruntaşe in întrecere pe ramură. (Agerpres). r ' , ,-m .V.; -^ „ y- ' y ' v ' . IS181 Noul pod peste Siret BACAU : Constructorii hi­drocentralei de la Rrăcăciuni au terminat şi dat î­n circu­laţie un nou pod peste rîul Siret. Executarea infrastruc­turii, a sistemului de susţi­nere a podului din­ piloţi fo­raţi a permis scu­rtarea cu peste două luni a timpului afectat realizării acestei lu­crări. Prin darea In, folosinţă a noului pod se asigură atit accesul la uzina hidroelectri­că ce va fi pusă in f­uncţiune aici, cit şi legătura­ dintre cele două maluri al­ă Siretu­lui, distanţa pentru transport­­ul materialelor, utilajelor şi forţei de muncă scurtîndu-se astfel cu peste 20 kilometri. (Constantin Azoiți­)). Biostimulator­ pentru sericicultură CLUJ-NAPOCA . Colecti­vele de specialişti ai Staţiu­nii de cercetări Arcalia şi ai catedrei de biologie, ambele de la Universitatea „Babeş- Bolyai“ din Cluj-Napoca, au elaborat o tehnologie origina­lă pentru îmbunătăţirea pro­ducţiei de mătase naturală în unităţile sericicole. Tehmolo­­gia care are in vedere­, în esenţă, utilizarea unor bio­­stimulatori puşi la pur­ct şi experimentaţi aici ani­i înde­lungaţi, se aplică, pentru în­ceput la complexul sericicol Leu, judeţul Dolj, urmaînd să fie preluată de toate unită­ţile producătoare de mătase naturală din ţară. (Virgil Lazăr). Telefonie în cabanele Bucegilor PLOIEŞTI: Cabanele de pe platoul Bucegilor au fost ra­cordate la telefonia interur­bană. Astfel, turiştii pot an­gaja convorbiri telefonice cu orice localitate din ţară ra­cordată la sistemul interur­ban. în acest scop, pe munte a fost amplasată o reţea de peste 19 km de cabluri­ şi aparate interurbane la caba­nele Piatra Arsă, Babele, Ca­­raiman, Vîrfu cu Dor, Cota 2­000, staţia tele­cabină Ba­bele şi urmează Peştera şi Padina. (Al. Mihai). Dezvoltarea staţiunii­­ Moneasa ARAD , în staţiunea bal­neară Moneasa se află în construcţie două noi unităţi hoteliere cu câte 200 locuri fiecare — unul al O.J.T., celălalt al U.N.C.A.P. —, două baze de tratament cu o capacitate totală de 600 de locuri, un bazin de apă de 500 m.c., precum şi reţele de termoficare, de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare. Totodată, au fost date recent în folosinţă 58 locuinţe noi pentru specialişti şi persona­lul care-şi desfăşoară activi­tatea în­ staţiune, (Ion Me­­doia). Plante amazoniene „Unele dintre ultimele ex­plorări ale secolului nostru le reprezintă expediţiile în pădurea amazoniană, unde flora are rezerve de zeci de mii de specii încă puţin cu­noscute“ spunea revistei „Point“ Dominique Bourret, referindu-se la plantele me­dicinale care, intr-un fel sau altul, intră in compoziţia a circa 80 la sută din medica­mentele moderne. în timpul unei misiuni etno-botanice, de şase ani, cercetătoarea franceză a obţinut o „recoltă“ impresionantă : 8 500 de re­ţete din plante considerate de vraci şi şefi de clanuri ca avînd „puteri“ de a vindeca. Teste de laborator au indicat eficienţa unora dintre aceste plante in tratamentul ulcere­lor, parazitozelor eutanee, muşcăturilor de şarpe ; alte specii s-au dovedit a fi anti­­diabetice şi hipotensive.

Next