România Liberă, octombrie 1981 (Anul 39, nr. 11484-11510)
1981-10-01 / nr. 11484
OMti IJ_ 7-rm K TJ TRin-w-lMl ACTIVITATEA DE CONTROL AL OAMENILOR MUNCII SUB SEMNUL EFICIENŢEI MAXIME Activitatea de control al oamenilor muncii, condusă şi organizată de Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste, se înscrie ca o manifestare civică de amploare, care polarizează însemnate disponibilităţi umane, în scopul continuei perfecţionări a activităţii economico-sociale. In legătură cu rolul şi importanţa acestei activităţi, cu rezultatele obţinute pină în prezent şi cu obiectivele avute în vedere pentru mai buna desfăşurare a controlului oamenilor muncii, ne-am adresat tovarăşului Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste şi preşedinte al Comisiei centrale pentru coordonarea şi îndrumarea activităţii de control al oamenilor muncii, — în cadrul formelor instituţionalizate care permit antrenarea tuturor categoriilor de oameni ai muncii la o mai bună gospodărire şi folosire a mijloacelor pe care le oferă societatea pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de viaţă şi de muncă ale poporului, la înfăptuirea politicii partidului de ridicare a bunăstării celor ce muncesc, un rol deosebit îl are exercitarea controlului oamenilor muncii în sectoare importante ale activităţii social-economice şi de servire a populaţiei. Rolul şi importanţa acestei activităţi de interes social deosebit, derivă din amplul proces de adincire a democratismului în ţara noastră, pe fundalul importantelor mutaţii de ordin cantitativ şi calitativ în ansamblul vieţii economice şi sociale. în acest context, controlul oamenilor muncii reprezintă o cerinţă obiectivă în etapa actuală, avînd în vedere că la exercitarea lui, participă reprezentanţi ai colectivelor de muncă din întreprinderi, instituţii, unităţi agricole de stat şi cooperatiste, gospodine, elevi, studenţi, ei înşişi proprietari, producători şi totodată, beneficiari, profund interesaţi în folosirea eficientă a mijloacelor materiale şi spirituale de care dispune societatea. La organizarea şi exercitarea controlului oamenilor muncii, o importantă contribuţie o aduc sindicatele. Avînd în vedere experienţa sindicatelor de-a lungul anilor, s-a stabilit prin lege că sindicatele — ca organizaţii largi ale clasei muncitoare, ale maselor de oameni ai muncii — participă efectiv în cadrul Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste la întreaga activitate de control al oamenilor muncii. Ele acţionează cu eficienţă sporită în unităţile comerciale, de prestări de servicii, transport in comun, Convorbire cu tovarăşul Gheorghe Petrescu vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste In activitatea de Întreţinere şi reparare a fondului locativ, in instituţii sanitare, staţiuni balneare, hoteluri, moteluri şi alte unităţi de cazare, în domeniul protecţiei mediului înconjurător De asemenea, o activitate bună în acest domeniu o desfăşoară organizaţiile de femei şi de tineret, cu precădere în maternităţi, case de naşteri, spitale de copii, creşe, grădiniţe, cămine şi case pentru copii preşcolari şi şcolari, în instituţiile de asistenţă socială şi, respectiv, în instituţiile de învăţămînt (şcoli şi facultăţi), precum şi în alte sectoare. — Care este aria de cuprindere a controlului oamenilor muncii ? — In prezent controlul oamenilor muncii acţionează in peste 148 000 de unităţi. în concordanţă cu numărul şi complexitatea acestor unităţi, în anul 1981 s-au constituit 46 728 de echipe, din care fac parte aproape 195 000 de membri, aleşi in adunările sindicale, ale organizaţiilor de femei şi U.T.C., pe cartiere orăşeneşti şi pe sate. Un accent deosebit se pune pe buna pregătire a membrilor echipelor. Periodic, sau ori de cite ori este nevoie, echipele de control al oamenilor muncii sunt instruite în scopul cunoaşterii şi aplicării hotăririlor de partid, a legilor şi actelor normative care reglementează activitatea in sectoarele care fac obiectul activităţii de control. Foarte utile pentru buna pregătire a membrilor echipelor, s-au dovedit instruirile practice pe teren. Un rol însemnat pentru valorificarea deplină şi operativă a propunerilor formulate în control, îl au consfătuirile şi dialogurile între echipe cu personalul unităţilor controlate, care constituie un bun prilej de extindere a experienţei pozitive, de prevenire pe viitor a înregistrării unor abateri similare. — Ce acţiuni mai importante au fost întreprinse şi ce rezultate s-au obţinut in activitatea echipelor de control al oamenilor muncii ? — Pe baza hotăririlor adoptate de cel de al doilea Congres al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, a măsurilor stabilite la Consfătuirea pe ţară a reprezentanţilor controlului oamenilor muncii din februarie 1981, Comisia centrală şi comisiile teritoriale pentru coordonarea şi îndrumarea acestei activităţi, au trecut la intensificarea acţiunilor de control in unităţile economico-sociale şi culturaleducative prevăzute de lege. Au fost organizate in mai multe judeţe acţiuni-model de control, soldate cu o eficienţă sporită. S-a extins practica organizării — împreună cu inspecţiile de control specializat al statului — a controalelor dirijate pe anumite sectoare sau grupuri de unităţi, în care se face simţită nevoia unei intervenţii operative, în municipiul Bucureşti, precum şi in judeţe ca Argeş, Braşov, Brăila, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi altele, se organizează în mod frecvent controale tematice în diferite domenii de activitate. în Capitală, principalele probleme desprinse din control se discută săptâminal cu factorii de răspundere din unităţile controlate şi de la consiliile populare de sector. Semnificativ pentru eficienţa acestor acţiuni este faptul că în primele opt luni din acest an, cele aproape 30 000 de controale efectuate in Bucureşti, au fost urmate de peste 16 000 de propuneri ale echipelor, din care mai mult de 85 la sută au fost însuşite şi rezolvate de către conducerile unităţilor controlate. Acţiunile de control întreprinse au contribuit la înlăturarea unor lacune în activitatea conercială(aere,,poetarea gramajelor sau a preţurilor, servirea preferenţială a unor cumpărători, lipsa de grijă în buna gospodărire a fondului de marfă, nerespectarea normelor igienicosanitare dintr-o serie de unităţi), îmbunătăţiri au fost aduse şi în activitatea prestărilor de servicii, asigurîndu-se mai multă promptitudine in efectuarea serviciilor, în diversificarea acestora, ca şi în comportamentul manifestat faţă de cetăţeni. Rezultate similare s-au obţinut şi in diferite :unităţi sanitare, creşe, grădiniţe, unităţi hoteliere, staţiuni balneare. — în activitatea de control desfăşurată se înregistrează şi anumite neajunsuri. Ce cauze determină existenţa lor ? — Dacă au existat şi neajunsuri, acestea s-au datorat in pri- Mircea Scripca (Continuare in pag. a 3-a) spune să ştie unei Asumare FILE DE de Ioan Trebuie să ne obişnuim cu toţii cu gindul unei vieţi mai austere. Pe tot pămintul, in toate ţările, criza economică este o realitate căreia trebuie să i se facă faţă. Cel mai uşor este să dai vina pe alţii de situaţia în care te afli, dar se pare mereu că o asumare a greului de către fiecare în parte______ , este calea cea bună cind este vorba de încercarea de ieşire din criză, în Japonia, în clasa întii li se copiilor limpede că ei sunt fiii ţări sărace in bogăţii naturale, că averea lor este mintea pusă pe lucru de pe băncile şcolii, că fiecare copil trebuie să stăpînească ştiinţa întru, redire şi economisire pentru a putea trăi, îmi îngădui să-mi aduc aminte viaţa grea de după război dintr-un sat transilvan, într-o casă plină de copii. Nu numai munca era cea care caracteriza fiecare şi, ci şi grija faţă de fiecare bucată de piine, de fiecare spic de griu rămas după seceriş sau ştiulete de porumb după cules. Apoi, iarna, grija faţă de animale, mai ales pe vreme geroasă, cum erau acoperite cu haine calde vitele mai slabe, cum li se punea apă caldă in cea foarte rece ca să poată bea, cum erau mieii de timpuriu fătaţi aduşi la gura sobei pină prindeau viaţă. Unde nu pui şi suflet nu rodeşte nimic. Natura, vitele, pămintul bolesc fără ocrotirea sufletească a noastră. Nu-i de ajuns să ne facem aşa zisa datorie pasiv faţă de cele de la care aşteptăm să ne dăruiască totul, viaţa lor roditoare. în vechime, ţăranul român ştia că nu se cuvine să se atingă de carne în perioada cind vitele, oile alăptează, se regenerează , aşa cum un pădurar adevărat nu taie copacii cind mustesc de sevă tot aşa nu se sacrifică un animal cind este în ceasul creşterii cel mai fecund. Acestea sunt tradiţii şi experienţe milenare care trebuie cintărite cu discernămint şi aplicate odată cu modernele cuceriri ale ştiinţei in creşterea animalelor. Suntem un popor vechi cu multe asemenea tradiţii şi experienţe, care am ştiut să ducem greul, să sublimăm suferinţele nu resemnindu-ne ci punind în lucrare acele puteri interioare ale fiinţei noastre care ne-au ţinut locului aici, in jurul Carpaţilor. CARNET Alexandru 650 000 de autoturisme „Dacia“ Pe porţile cunoscutei întreprinderi de autoturisme din Piteşti a ieşit cel de-al 650 000- lea automobil „Dacia“, în decursul celor 13 ani care au trecut de la data cinci. În prezenţa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost semnat „Certificatul de naştere al primei limuzine româneşti“, concomitent cu acţiunile întreprinse pentru continua sporire a producţiei, colectivul uzinei s-a preocupat permanent de diversificarea gamei sortimentale a automobilelor, ca şi de îmbunătăţirea parametrilor tehnicofuncţionali ai acestora. Drept urmare, in afară de „Dacia 1300“ berlină normală, nomenclatorul de fabricaţie al întreprinderii cuprinde în prezent încă 9 variante constructive, cea mai recentă dintre ele fiind „Dacia 1310“. Datorită performanţelor lor superioare, automobilele purtînd marca de prestigiu a fabricii piteștene au devenit cunoscute in multe țări ale lumii. Piolotaiî din toate ţările, uniţi-vă ! i wi 'ifi0'ij COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI SI UNITĂŢII SOCIALISTE Constructorii de pe apă Oricine spune Galaţi nu se poate să nu asocieze numele acestui mare oraş de la Dunăre cu oţel şi nave. Mai puţini sunt însă cei care se gindesc la constructori, ca cei care de fapt au acţionat şi acţionează încă pe uscat sau pe ape pentru a înălţa aici, la mila 80 pe Dunăre, unele dintre cele mai mari şi importante obiective ale industriei noastre siderurgice, navale şi portuare. Iată de ce in rindurile de faţă ne-am propus să poposim printre acei oameni care alcătuiesc detaşamentul de constructori mai puţin cunoscuţi şi a căror activitate se desfăşoară nu ca a celorlalţi constructori, pe uscat, ci pe apă. Este vorba de constructorii de porturi şi poduri, de oamenii aceia curajoşi şi îndrăzneţi care aştern intre cer şi apă piste uriaşe din beton, unde ancorează navele ori pe care circulă întocmai ca pe autostrăzi mijloacele de transport de mare capacitate. — Tovarăşe inginer Constantin Tasei, conduceţi şantierul de construcţii al portului mineralier de aproape nouă ani. Cind v-am întilnit atunci tot aici, pe malul Dunării, eraţi şi dumneavoastră şi portul la început de drum. Primul port mineralier este o realitate... — Iar noi am devenit nişte constructori cu experienţă. O experienţă care, după cum se vede, se traduce în îmbunătăţirea parametrilor de lucru la cel mai mare port mineralier. — Apropo, puteţi furniza cîteva amănunte despre dimensiunile şi importanţa acestui port ? — Cum să nu ? Portul mineralier este, ca să mă exprim într-o formă mai plastică, ,,poarta combinatului siderurgic“. Pe aici intră întreaga materie primă. Iar din această toamnă, tot pe aici vor pleca pe calea apei, pentru diverşi beneficiari externi, şi produsele laminate. De aici reies şi importanţa, şi dimensiunile acestui port care trebuie să fie, dacă ţinem seama de colosul pe care-l deserveşte, la aceeaşi înălţime. La ora actuală, constructorii noştri execută lucrările din etapa a lll-a de dezvoltare, care constă din construirea a încă unui cheu maritim de expediţie, in lungime de 400 metri, altul de 800 de metri pentru primiri, o platformă de depozitare a laminatelor, destinată exportului, o cale ferată care face legătura între combinat şi port, precum şi cea de-a doua magistrală de benzi rulante pe o distanţă de 8 kilometri şi a unui pod de trecere peste Siret. Laminatele agabaritice care nu vor putea fi aduse pe calea ferată vor fi transportate pe calea rutieră, vedesc şi ele faptul că în nici un an constructorii portului mineralier nu s-au situat mai jos de locui I. Străbatem şantierul la pas şi simţim mai aproape pulsul muncii. Peste tot constructorii, bine organizaţi, cunoscători ai operaţiilor pe care le au de executat, muncesc cu însufleţire. Ne atrag atenţie în mod deosebit cei de pe platformele de vibrare a coloanelor. Munca acestor oameni suspendaţi intre cer şi apă, pe nişte platforme special amenajate, dotate cu instalaţii corespunzătoare, este cea mai spectaculoasă dar şi cea mai importantă. Cele două echipe care lucrează pe platforma de vibrare sunt conduse de Virgil Brehoi şi Aldea Negriţă. Nu se poate ajunge la ei decit cu şalupa. „Fiind veteranii noştri, spunea inginerul Tasei, ei ştiu mai bine decit noi ce au de făcut. Membrii acestor două formaţii de lucru sunt nu numai executanţi dar şi proprii lor controlori, ci decursul celor nouă ani, ei au plantat în Dunăre peste 500 coloane din beton armat, cu o lungime totală de 45 kilometri, groase de doi metri în diametru. Munca pe platformă este continuă. Operaţiile de introducere a coloanelor in albia Dunării trebuie desfăşurate zi şi noapte, indiferent de anotimp. Cei 24 constructori de pe platformă se află la datorie şi imaginaţi-vă ce forţă şi curaj trebuie să aibă aceşti oameni să stea suspendaţi la 30—40 de metri deasupra apei. Chiar cind aceasta este îngheţată şi cind suflă Crivăţul, oamenii lui Brehoi şi Negriţă stau neclintiţi pe coloanele din beton care înaintează încet,, uneori dureros de încet, centimetru cu centimetru, in apa tulbure şi rece ca gheaţa a Dunării. — Se pare că pentru cei care construiesc portul natura nu este deloc prietenoasă — mă adresez inginerului Gheorghe Golea, şef Viorel Chiurtu (Continuare in pag. a 3-a) INVESTIŢII 1981 cale care va traversa Siretul peste podul amintit. — Care este stadiul de execuţie a acestei ultime etape ? — Ne încadrăm la toate obiectivele în grafic. Platforma de expediţii a laminatelor pentru export, precum şi cheul aferent se află in faze finale, fiind create toate condiţiile ca la începutul lunii octombrie , să intre in funcţiune. De asemenea, suntem pe terminate cu linia ferată de legătură cu combinatul care are o lungime de peste 20 km, la podul peste Siret, lucrare care constituie pentru noi toţi examenul de maturitate şi care se desfăşoară în devans. La fel, la pasajul de trecere pe sub prima magistrală de benzi precum şi la cheul maritim şi fluvial lucrările sunt în plină execuţie şi se încadrează în termenele planificate. Ca în oricare loc de muncă, confruntăm vorbele cu faptele. Indicatorii de plan sunt depăşiţi pe toată linia : 107,8 la sută la producţia globală, 102 la sută la producţia marfă, 114 la sută la productivitatea muncii, plus un beneficiu de peste un milion lei. Diplomele înşirate pe peretele din biroul inginerului Tasei do hol/hC. STAREA VREMII Herta fenomenelor meteorologice,. Amănunte In pag. a 2-« Se anunţă ploi şi răcirea vremii in întrega ţară Deci, culesul şi transportul recoltei! CUM S-AU FOLOSIT IERI MIJLOACELE DE TRANSPORT IN AGRICULTURA Luna octombrie, în care am păşit, găseşte un volum mare de lucrări de executat in agricultiră, explicaţia fiind ritmul nesatisfăcător in care s-a lucrat pină acum in unele judeţe atit la stringerea recoltei, cit şi la semănat. Acum, vremea s-a răcit in întreaga ţară, ieri semnalîndu-se ploi în Crişana, Banat, Oltenia, vestul Munteniei şi nord-vestul Transilvaniei (in special cele din Banat au fost destul de abundente), fenomen meteorologic care va fi prezent azi aproape în tot sudul ţării. Indiferent de evoluţia vremii, In agricultură se cer a fi luate măsuri hotărite pentru ca ritmul de lucru să crească mai mult, astfel ca răminerile In urmă să fie recuperate, să se evite pierderile de recoltă. Paralel cu terminarea culesului pe ultimele 11 000 hectare cultivate cu floarea-soarelui, se va trece din plin la recoltatul porumbului, lucrare ce s-a efectuat pină acum pe 27 la sută din suprafaţă. De asemenea, a mai rămas de strîns recolta de cartofi de pe 21 la sută din total, restanţe mai mari înregistrîndu-se în Maramureş, Mureş, Braşov, Bistriţa-Năsăud, Bihor şi Timiş. Cunoscut fiind faptul că recolta culeasă lăsată pe cîmp se degradează, se cere ca tot ce se strînge într-o zi să ajungă pină seara la locurile stabilite şi în primul rînd la bazele de recepţie. Prin organizarea mai bună a transportului sunt condiţii ca, zilnic, autocamioanele şi remorcile tractate să facă cel puţin patru curse. Or acum, din cauza deficienţelor organizatorice, (care prelungesc nejustificat de mult staţionările), mijloacele de transport fac — cu unele excepţii — două, cel mult trei curse. La această dată, cind termenul limită al epocii optime pentru zona colinară expiră, era de aşteptat ca suprafaţa semănată cu griu să fie mult mai mare. Or pină acum s-au semănat in Întreaga ţară doar 456 000 hectare, ceea ce reprezintă 21 la sută față de prevederi. De asemenea, constatăm că realizările la orz reprezintă 77 la sută din total, deși, potrivit Decretului Consiliului de Stat nr. 405/1980, această lucrare trebuia încheiată, pe ansamblu, pină la 1 octombrie. Revenind la griu este cazul să arătăm că in zona colinară, bunăoară, sunt rămineri în urmă îndeosebi în judeţele Braşov, Mureş, Botoşani, Alba, Sibiu, Neamţ, Caraş-Severin, Suceava şi Iaşi. Şi în sudul ţării, ţinînd seama că semănatul griului trebuie terminat pină la 15 octombrie, se impun măsuri energice pentru accelerarea lucrărilor de pregătire a terenului, precum şi a semănatului, încheierea grabnică a însămînţărilor depinde mult de eliberarea terenurilor destinate a fi cultivate cu griu. Deoarece nu peste tot această importantă acţiune se desfăşoară în bune condiţiuni, pină acum arăturile pentru insăminţările de toamnă s-au efectuat pe 73 la sută din suprafaţă. Ţinînd seama de urgenţa problemei, se cere ca acolo unde sint rămineri in urmă să se lucreze la arături şi in schimburi de noapte. O concentrare a forţelor se impune şi în grădini, vii şi livezi, astfel ca produsele ce sunt furnizate de aici să ajungă repede in pieţe, silozuri şi fabricile de conserve. După cum se vede, lucrările agricole de sezon au mare importanţă pentru buna aprovizionare a populaţiei şi de aceea sprijinul studenţilor, elevilor, al oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii este binevenit deoarece contribuie la grăbirea ritmului de execuţie. De aceea este de dorit ca un asemenea ajutor tovărăşesc să fie extins cit mai mult, să fie mai bine organizat, să se soldeze la finele fiecărei zile de muncă cu rezultate cit mai bune. I , JlMlm? . .1 m Județul Numărul de curse posibile de realizat zilnic Numărul curselor realizate I.T.A. I.T.S.A.I.A. S.M.A. C.A.P. Arad4 3,2 3,8 3,1 3,0 Covasna4 3,4 4,2 2,7 2,6 Neamţ4 3,5 3,2 4,2 4,1 Sălaj4 4,2 3,0 2,5 3,2 Argeş4 1,9 2,0 1,6 1,8 Buzău4 2,3 2,7 2,3 2,3 Dîmboviţa4 2,0 1,5 1,5 1,5 Giurgiu4 2,6 1,9 1,2 1,3 Ialomiţa4 2,0 2,0 2,0 2,0 Dolj4 1,9 2,2 2,1 2,0 că datele au fost centralizate in seara zilei de 30 septembrie a.c. Numeroase colective de muncă prahovene au încheiat cele trei trimestre ale anului cu însemnate sporuri de producţie. Astfel, în condiţiile valorificării superioare a materiilor prime şi a celor secundare, lucrătorii rafinăriilor au ridicat la 500 000 tone cantitatea suplimentară a derivatelor din ţiţei — acest spor depăşind angajamentul anual —, iar producătorii de anvelope „Victoria“ Floreşti au furnizat beneficiarilor Interni şi externi mai bine de 120 000 anvelope şi camere pentru toate tipurile de autovehicule, peste prevederile planului la zi. Cu rezultate bune păşesc in ultimul trimestru din acest an minerii de la Filipeştii de Pădure — 12 000 tone lignit în plus —, colectivele Întreprinderilor de mecanică fină Sinaia, de produse refractare Pleaşa, de cartoane şi confecţii Boldeşti-Scăieni, unităţi fruntaşe in întrecere pe ramură. (Agerpres). r ' , ,-m .V.; -^ „ y- ' y ' v ' . IS181 Noul pod peste Siret BACAU : Constructorii hidrocentralei de la Rrăcăciuni au terminat şi dat în circulaţie un nou pod peste rîul Siret. Executarea infrastructurii, a sistemului de susţinere a podului din piloţi foraţi a permis scurtarea cu peste două luni a timpului afectat realizării acestei lucrări. Prin darea In, folosinţă a noului pod se asigură atit accesul la uzina hidroelectrică ce va fi pusă in funcţiune aici, cit şi legătura dintre cele două maluri ală Siretului, distanţa pentru transportul materialelor, utilajelor şi forţei de muncă scurtîndu-se astfel cu peste 20 kilometri. (Constantin Azoiți)). Biostimulator pentru sericicultură CLUJ-NAPOCA . Colectivele de specialişti ai Staţiunii de cercetări Arcalia şi ai catedrei de biologie, ambele de la Universitatea „Babeş- Bolyai“ din Cluj-Napoca, au elaborat o tehnologie originală pentru îmbunătăţirea producţiei de mătase naturală în unităţile sericicole. Tehmologia care are in vedere, în esenţă, utilizarea unor biostimulatori puşi la purct şi experimentaţi aici anii îndelungaţi, se aplică, pentru început la complexul sericicol Leu, judeţul Dolj, urmaînd să fie preluată de toate unităţile producătoare de mătase naturală din ţară. (Virgil Lazăr). Telefonie în cabanele Bucegilor PLOIEŞTI: Cabanele de pe platoul Bucegilor au fost racordate la telefonia interurbană. Astfel, turiştii pot angaja convorbiri telefonice cu orice localitate din ţară racordată la sistemul interurban. în acest scop, pe munte a fost amplasată o reţea de peste 19 km de cabluri şi aparate interurbane la cabanele Piatra Arsă, Babele, Caraiman, Vîrfu cu Dor, Cota 2000, staţia telecabină Babele şi urmează Peştera şi Padina. (Al. Mihai). Dezvoltarea staţiunii Moneasa ARAD , în staţiunea balneară Moneasa se află în construcţie două noi unităţi hoteliere cu câte 200 locuri fiecare — unul al O.J.T., celălalt al U.N.C.A.P. —, două baze de tratament cu o capacitate totală de 600 de locuri, un bazin de apă de 500 m.c., precum şi reţele de termoficare, de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare. Totodată, au fost date recent în folosinţă 58 locuinţe noi pentru specialişti şi personalul care-şi desfăşoară activitatea în staţiune, (Ion Medoia). Plante amazoniene „Unele dintre ultimele explorări ale secolului nostru le reprezintă expediţiile în pădurea amazoniană, unde flora are rezerve de zeci de mii de specii încă puţin cunoscute“ spunea revistei „Point“ Dominique Bourret, referindu-se la plantele medicinale care, intr-un fel sau altul, intră in compoziţia a circa 80 la sută din medicamentele moderne. în timpul unei misiuni etno-botanice, de şase ani, cercetătoarea franceză a obţinut o „recoltă“ impresionantă : 8 500 de reţete din plante considerate de vraci şi şefi de clanuri ca avînd „puteri“ de a vindeca. Teste de laborator au indicat eficienţa unora dintre aceste plante in tratamentul ulcerelor, parazitozelor eutanee, muşcăturilor de şarpe ; alte specii s-au dovedit a fi antidiabetice şi hipotensive.