România Liberă, decembrie 1981 (Anul 39, nr. 11536-11562)
1981-12-01 / nr. 11536
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE LARG ECOU INTERNAŢIONAL AL NOULUI APEL PENTRU PACE AL ROMÂNIEI, AL PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU Acţiunile in favoarea păcii şi dezarmării ale României socialiste, initiate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, hotărîrea Marii Adunări Naţionale de a împuternici pe preşedintele ţării noastre pentru a se adresa personal conducătorilor U.R.S.S. şi S.U.A., celorlalţi şefi ai statelor semnatare ale Actului final de la Helsinki în vederea realizării dezarmării nucleare în Europa, importantele apeluri ale E.D.U.S. şi Marii Adunări Naţionale pentru dezarmare şi pace se bucură de un amplu ecou în diferite ţări ale lumii, situate pe toate continentele Aceste iniţiative şi luări de poziţie, precum şi puternicele manifestaţii de masă din ţara noastră împotriva înarmărilor şi războiului sunt apreciate pe plan mondial ca un aport de seamă, constructiv al ţării noastre, al conducătorului partidului şi statului nostru, la eforturile pentru depăşirea actualei încordări din viaţa internaţională, pentru reluarea cursului destinderii, pentru progresul pe calea dezarmării, pentru făurirea unei lumi paşnice, fără arme şi fără războaie. Din ţări şi capitale situate pe diverse meridiane, agenţiile internaţionale de pre să fac cunoscut largul ecou al noului apel pentru pace al României socialiste, al preşedintelui Nicolae Ceauşescu. In declaraţii ale unor personalităţi politice sau lideri ai vieţii publice, in articole de presă, in comentarii ale posturilor de radio şi televiziune — pe care le prezentăm in pagina a 6-a — se relevă marea valoare a iniţiativelor româneşti de pace, faptul că acestea exprimă hotărirea fermă de a contribui la edificarea, în Europa, pe glob, a unei lumi a păcii, în care fiecare popor să se dezvolte liber şi independent, potrivit propriei voinţe. România socialistă, preşedintele Nicolae Ceauşescu au oferit lumii încă o mărturie pregnantă că poporul, partidul şi statul nostru consideră că valoarea unei idei îşi are originea nu în simpla enunţare, ci în măsura in care ea este concretizată. Cu atît mai mult se impune astăzi acest adevăr cu cit el vizează direcţii ce privesc probleme majore ale lumii contemporane, probleme de a căror soluţionare depinde în ultimă instanţă prezentul şi viitorul omenirii. In numeroase ţări, in organisme, organizaţii şi reuniuni internaţionale se bucură de un larg şi deosebit de favorabil ecou strălucita iniţiativă de pace a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, materializată în Apelul F.D.U.S., vibrantă chemare adresată tuturor forţelor iubitoare de pace de a spune un NU categoric continuării aberantei curse a înarmărilor, de a împiedica agravarea situaţiei politice internaţionale,de a înlătura primejdia izbucnirii unui război nimicitor. De la idee la faptă — o legătură directă, în spiritul întregii politici a României socialiste , pe meleagurile româneşti se desfăşoară o uriaşă mişcare în care întreaga naţiune — muncitori şi ţărani, intelectuali, elevi şi studenţi, tineri şi vârstnici, femei şi bărbaţi, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — exprimă o Înaltă conştiinţă politică, hotărîrea de a acţiona, împreună cu celelalte popoare din Europa, din întreaga lume, pentru dezarmare, pentru destindere, pentru securitate şi pace. Se poate spune că, drept încununare a acestui şir de iniţiative şi acţiuni vizind înalta responsabilitate faţă de pace, se înscriu recentele documente adoptate de Marea Adunare Naţională . Hotărirea de a împuternici pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru a se adresa tovarăşului L.I. Brejnev şi preşedintelui Ronald Reagan, celorlalţi şefi ai statelor semnatare ale Actului final al Conferinţei pentru cooperare şi securitate în Europa, in vederea opririi amplasării de noi rachete cu rază medie de acţiune, pentru existenţa unei Europe fără arme nucleare şi, respectiv, dei. Sunt documente şi — dincolo de acestea — fapte ce redau înalta grijă şi spiritul de răspundere faţă de interesele supreme ale poporului nostru, faţă de securitatea, pacea, viaţa şi liniştea celorlalte naţiuni. Sunt dovezi incontestabile ale preocupării legate de agravarea situaţiei internaţionale, determinată în principal de cursa înarmărilor, de acumularea — in lume, dar in mod special în Europa — a unui uriaş arsenal de arme nucleare tot mai perfecţionate, de menţinerea şi apariţia pe glob a unor noi conflicte şi stări de încordare, de ascuţirea contradicţiilor dintre diferite acţiune in Europa, care creează noi pericole la adresa libertăţii, securităţii, dezvoltării paşnice a popoarelor continentului, la adresa păcii întregii omeniri. Intr-un asemenea context, noile iniţiative româneşti constituie vibrante chemări la luciditate, la raţiune, pentru salvgardarea umanităţii însăşi. Analiza, fie şi succintă, a conţinutului noilor iniţiative reliefează faptul că la baza lor se află contribuţia de inestimabilă valoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, omul de stat pentru care pacea înseamnă un crez de viaţă. A fost, se ştie in primele rînduri atunci cinci, cu mai bine de 42 de ani in urmă, în mai 1939, oamenii lucizi ai României au organizat una din cele mai importante acţiuni pentru pace, împotriva războiului. Astăzi, ca şef de stat, exprimă gindurile, năzuinţele şi idealurile poporului român vizind pacea în regiunea geografică unde vieţuim şi muncim, hotărîţi să ne înfrumuseţăm, prin eionuri proprii, prezentul şi viitorul. De 16 ani, pentru popoarele lumii voinţa de pace a României este indisolubil asociată personalităţii preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Iată de ce sub cupola Marii Adunări Naţionale au exprimat voinţa lor nu numai deputaţii forului legislativ ai ţârii,ci toată suflarea românească. Voinţa de pace aRomâniei socialiste nu a fost şi nu este dictată de situaţii conjunctur rah: 'trrtet'Autkmaie. Eaare la bază profunda analiză a evoluţiei mondiale, conjugată cu hotărirea partidului şi statului nostru de a contribui, alături de celelalte forţe iubitoare de pace, la statornicirea unui climat de înţelegere intre state, de conlucrare echitabilă privind din acest unghi, recentele hotărîri ale Marii Adunări Naţionale capătă o, importanţă in plus datorită momentului cind au fost elaborate. Se ştie că situaţia din Europa a înregistrat in ultima perioadă motive de îngrijorare. In acelaşi .. timp, însă, in ultimele zile au intervenit propunerile secretarului general a! O.G. al P.C.U.S., L.I. Brejnev,’cu privire la faptul că Uniunea Sovietică doreşte să se ajungă la un acord asupra renunţării totala de către cele două părţi — Occidentul şi Răsăritul — la toate tipurile de armament nuclear cu rază medie , de acţiune îndreptate spre obiective din Europă, asupra transformării Europei ,intr-un continent liber de arma nucleară, precum şi declaraţiile preşedintelui S.U.A., Ronald Reagan, potrivit cărora Statele Ion Stoica (Continuare in pag. a I-a) * 1 Apelul Marii Adunări Naţionate ţări şi grupuri de ţări, Crece către parlamentele, guver-sebită îngrijorare produc planele şi popoarele ţărilor cunurile de amplasare a unor europene, ale S.U.A. şi Canachete nucleare cu rază medie In actuala situaţie internaţională, nu exista problemă mai importanta decit aceea de a opri cursa înarmărilor, politica de încordare, de a se face totul pentru trecerea la dezarmare, pentru o Europă tard arme nucleare, pentru o lume a păcii şi colaborării egale intre toate naţiunile! NICOLAE CEAUŞESCU A fost racordată la sistemul energetic naţional linia electrică de 110 kV dintre localităţile vilcene Căzăneşti şi B.rbeşti, lucrare finalizată de un colectiv al întreprinderii „Energomontaj“ din Sibiu. Noua magistrală este destinată transportului energiei electrice de la Rimnicu Vilcea până la staţia de la Berbeşti, de unde este distribuităexploatărilor mimen, din perimetrul tinarului bazin carbonifer Berbeşti-Alunu. Tovarăşul Nicolae Ceauşesm, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni, pe Fiotr Nilovici Demirev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul culturii al U.R.S.S., care ,a luat parte la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno;-’, mvetice de colaborare culturală, desfășurate la Bucureşti. La primire a participat tovarăşa Sorana Gâdea, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. a. P.C.R., preşedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. A fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. la Bucureşti. Oaspetele a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu uri cald salut şi cele mai cordiale urări din partea tovarăşului Leonid Iiici Brejnev, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., a celorlalti membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S. Totodată, ministrul sovietic a exprimat Întreaga gratitudine pentru întrevederea acordată, pentru prilejul oferit, de a vizita România şi de a cunoaşte nemijlocit unele realizări obţinute din poporul român in dezvoltarea multilaterală a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru urările adresate şi a rugat să se transmită tovarăşului Leonid Ulei Brejnev, celorlalţi membri ai Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S, salutul său călduros şi cele mai bune urări. ;în cadrul întrevederii au fost evocate cu satisfacţie bunele, relaţii existente intre P.C.R. . şi PiC.U.S., intre România şi Uniunea Sovietică, care se extind şi adîncesc continuu, în spiritul înţelegerilor convenite între tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Leonid Ilici Brejnev. In acelaşi timp, au fost evidenţiate rezultatele bune ale conlucrării româno-sovietice pe tărîmul culturii. A fost manifestată dorinţa comună de a se intensifica acţiunile de colaborare în acest domeniu,valorificindu-se cit mai eficient, posibilităţile existente. S-a apreciat că promovarea pe scară tot mai largă a colaborării româno-sovietice in domeniulculturii ele attribuie la o mai bună, cunoaştere , a valorilor culturale ale ţărilor şi popoarelor noastre, la amplificarea şi aprofundarea relaţiilor de cooperare statornicite între România şi U.R.S.S., intre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice, slujeşte prieteniei, tradiţionale dintre cele două state vecine, cauzei socialismului şi păcii. S-a subliniat, de asemenea, rolul oamenilor de ştiinţă şi cultură în general in apărarea civilizaţiei umane, dezvoltarea societăţii omeneşti, contribuţia, pe care aceştia trebuie să o aducă la întărirea păcii şi destinderii, la dezvoltarea colaborării între popoare. ,Schimbul de vederi în probleme internaţionale a scos, de asemenea, in evidenţă, necesitatea unor eforturi susţinute pentru asigurarea păcii şi a securităţii internaţionale, pentru statornicirea unui climat de încredere şi colaborare intre toate naţiunile lumii, importanţa adoptării unor măsuri concrete de dezarmare şi, in primul rind, de dezarmare nucleară, însemnătatea rezolvării problemelor complexe ale lumii contemporane în interesul tuturor popoarelor, al păcii în Europa'și in Întreaga, lume. 'întrevederea a decurs' într-o atmosfera caldă, tovărășească. TOVARASUL I a primit pr. ministrul culturii al U.R.S.S. -R . ' P .S . . -A.A Marți - decembrie 1981 •Harta fenomenelor meteorologiei probabile. Arr.anunte în pag . 2a. Repere urbanistice bucureştene Bulevardul Păcii — zona Nord Tehnica şi concepţia urbanistarhitecturală din ultimele două decenii sunt pregnant reprezentate de ceea ca, cunoaştem subnumele genetic de cartierul . ..Militar!“. „Cartier“ este, de fapt. .. noţiune improprie, dacă avem în vedere că marea aglomerare, turbimâ din • nord-vestul Batu’ieitiului Băbiş dimensiunile unui, oraş, cu api-'iupr, 33 001 'de locuinţe şi peste 100 000 de ‘locuitori. : Ne amintim — Cei mai mulţi dintre noi — această margine a Capitalei de acum un sleit deveac. Cartierul semiurban alcătuit din locuinţe mici, din majoritate insalubre, fără dotări m edilitare, şi comuna din imediata lui vecinătate, cu întinse grădini, rezumau cam toate despre ceea ce am putea numi vatra actualei zone. Atît dezvoltarea amplei -. platforme industriale, cit şi poziţia arterei principale in sistemul Circulaţiei, ea poartă de, .latrara în Bucureşti, au justificat acţiunea de sistematizare a unui întins teritoriu, amploarea dezvoltării lui urbane pe parcursul a aproape două decenii. „Primii 10 ani — ne spune arh. Paul Focşc, şef de secţie la Institutul „Proiect-Bucureşti” s-au caracterizat, prin amplasarea unor clădiri, care, deşi bine realizate arhitectural şi constructiv nu reprezentau o concepţie de ansamblu, fiind dispuse în mici grupări, răspândite intr-un mare teritoriu, şi care nu participau la artrele de circulaţie existenta sau nou create, cartierul nedispunind, la vremea respectivă nici de, un număr corespunzătore dotări sociale. Abia din anul 1973 a început să sa contureze concepţia privind dezvoltarea întregii zone la scara unui tot urban in care diferitele funcţiuni ale acestuia — ce i de locuire, comercială, culturală, de agrement, pentru r- vlcmre» circulaţiei — să funcţioneze în deplină armonie. In această etapă a in.c.:pot să_ se aibă' In vedere estetic« spaţiului urban, ghidi! D scara întregii zone : in strimtă legătură, apoi cu circulaţia şi necesităţile de trafic ale oraşului s-au conturat traseele unor noi artere, intersecţii şi pieţe, împunindu-se la noua configuraţie stradală Bd. Uverturii, str. Lujerului— Fabricii, str. Liniei, str. Valea Cascadelor — Mărgelelor, care constituie o parte din inelul principal al oraşului — strada Dezrobirii şi str. Apusului toate la un loc alcătuind o tramă majoră. La rezolvarea problemelor de circulaţie va contribui şi magistrala de metrou care va lega, in anii următori, cele două mari platforme industrialeale oraşului —. Millitari şi 23 August. Şi astfel, de la ideea unei singure artere da penetraţie, latinzindu-se pe mai mulţi kilometri. In final s-a ajuns la necesitatea croirii mai multor bulevarde, care polarizează clădirile in microzone distincte, cu o exprimare arhitectural-plastica proprie ; pe , parcurs, acţiunea de sistematizare s-aextins in adincimea zonei construcţiile reprezentând, in ansamblu, o mare diversitate, cele aproximativ 100 de tipuri de casa folosite contribuind, după părerea noastră, la atenuarea monotoniei. — Ce anume consideraţi reprezentativ din punct de vedere arhitectural-conr.tractiv pentru această mare zonă ? — Dominanta intersecţiei cu str.. Lujerului care face legătura • spre ,sud .cri ■ Drumul, Taberei şi spre Nord cu Podul Ciurel, către Galea, Griviţei o constituie blocul 23, o impozantă ,construcţie curbă,, amplu desfăşurată între 10 şi 17 etaje şi care adăposteşte peste 300 apartamente şi spaţii comerciale pe ..trei nr.•velei.Aş menţiona, de asemenea, blocul 4 de 14 etaje, apoi, în partea de vest, in intersecţia cu inelul de centură de Ui Valea Cascadelor, blocurile B şi Z care, prin forma lor specială, conturează o adevărata poartă, de intrare în oraş. Dar nu numai aceste construcţii, ci întregul ansamblu, sintem de părere, reprezintă o mare diversitate arhitecturală, alternanţă intre spaţiul construit şi co vegetal. . .O anume plastică a faţadelor, un joc interesant al volumelor .. şi înălţimilor. Am încercat, de asemenea. Să evităm , realizarea unei artero-’corid'lor optinind laturii de.. nord — care expune blocuri-bara largi — blocuri mai înguste, în volume diferite, care creează accente verticale sau mici incinte. Nevoile populaţiei unui asemenea mare cartier de locuit s-au avut în vedere prin construirea multor unităţi comerciale in suprafaţă de peste 25 000 m.p., grădiniţe, creşe, şcoli, un Ioana Pătraşcu (Continuare în pag. a I-a) Obiective calitativ superioare în întreaga activitate Legi şi programe destinate progresului economic şi social al ţării (1) Opinia publică dinţara noastră a urmărit cu deosebit interes -- şi, am spune, cu un sentiment de puternic ataşament şi" participare, raţională şi afectivă — efervescenta activitate politică din săptămina trecută", încheiată cu lucrările Sesiunii Marii Adunări Naţionale, in cadrul căreia au fost adoptate un ansamblu de documente, legi, hotărîri şi programe de cea mai mare însemnătate pentru naţiune. Ne vom ocupa, desigur, de toate acestea in zilele ce urmează, astăzi propunindu-ne să ne oprim asupra Legii pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială pe anul 1982, lege care defineşte coordonatele de bază şi vectorii principali pe care se va desfăşura întreaga activitate a poporului nostru în anul ce vine. O facem cu gindul că rindurile noastre vor fi un stimulent in plus pentru cititori de a studia amănunţit Legea (publicată în toate ziarele din 28 noiembrie), in care, suntem convinşi, va găsi multe motive de satisfacţie, după cum avem convingerea că parcurgind-o va extrage din ea şi multe concluzii privind atitudinea, contribuţia sa personală la transpunerea in viaţă cu succes a prevederilor ei. Spunem că cititorul va găsi multe motive de satisfacţie în cuprinsul amintitei Legi gîndindu-ne în primul rind la faptul că studiind principalii indicatoriai planului va remarca cel puţin cîteva caracteristici fundamentale ale acesteia care corespund dorinţelor şi aspiraţiilor sale. Prima dintre ele care apare chiar de la , prima vedere , o reprezintă creşterea, in 1982, dezvoltarea prevăzută pe toate planurile a economiei şi vieţii din patria noastră. Progresul economic prevăzut pentru 1982 apare evident sub forma lui sintetică in creşterea produsului social cu 4,3 la sută şi a venitului naţional cu 3,3 la sută, după cum cel social, înaintarea pe drumul creşterii nivelului de trai al populaţiei se oglindeşte atît în prevederile privind creşterea veniturilor (o creştere de 2,7, 1,3 şi 3,2 la sută a veniturilor totale reale ale populaţiei, a retribuţiei medii reale şi respectiv, a veniturilor reale ale ţărănimii) ca şi a desfacerilor de mărfuri cu amănuntul (+4,6 la sută) şi a prestărilor de servicii pentru populaţie, (+11,2 la sută). Sunt obiective care trebuie să ne bucure cu atît mai mult cu cit este vorba de un progres economic şi social, substanţial, în condiţiile in care, economia tuturor ţârilor lumii, fără excepţie, se afla sub imperiul crizei economice mondiale, inclusiv a celei energetice, a recesiunii şi perturbaţiilor financiar-valutare, criză care se accentuează punind probleme grave in faţa tuturor ţărilor şi cu deosebire în faţa ţărilor in curs de dezvoltare, cele mai greu lovite de aceste fenomene. M. Radian (Continuare în pag. a I-a) -în procente-105,5 10S1 19SS Venitul national -în procente-104,7 100 RSBîai muimimâ i•«■/»■Ml m m Si Iii M im |'ul|l|l| 11111111111 Il|l|l|l|| iiiimiiiimmmi | ■ ■■ mmmm ■ IB mmâ 'lllil MMMM kg/mm 1982 Valoarea producţiei marfă industrială Patos revoluţionar Scriitorii, artiştii in general simt chemaţi, înainte de toate, să fie arhitecţi ai personalităţii umane, avind ir. vedere faptul că, prin opera lor, ei trebuie să dea substanţă, contur şi armonie, universului spiritual al omului, să ajute oamenii să se edifice moral, să-şi modeleze conştiinţa, să-şi construiască visuri şi idealuri înalte, să se formeze ca cetăţeni de nădejde ai patriei lor. Creatorii de artă sunt chemaţi ,din nou, in magistrala Expunere ct tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ţinută in faţa Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist flomăn, să-şi îndeplinească exemplar această nobilă misiune. „O mare răspundere revine, de asemenea, uniunilor de creaţie. Avem nevoie de poezii revoluţionare patriotice, care să evite munca eroică, realizările minunate ale constructorilor socialismului din România“. „Avem nevoie de o literatură militantă, revoluţionară. Avem nevoie de romane, de piese de teatru care să oglindească munca entuziastă, grea, dificultăţile ce trebuie depăşite, dar şi succesele pe care le înregistrează poporul nostru în edificarea celei mai drepte societăţi din lume, în urcuşul spre înaltele piscuri luminoase ale comunismului. Strălucita analiză ştiinţifică a factorilor care concură la trecerea României de la stadiul de ţară în curs de dezvoltare la o ţară cu nivel mediu de dezvoltare, a uriaşelor realizări obţinute de poporul român in construcţia socialismului sub conducerea pârlitului, precum şi a neimpunirilor noastre. Expunerea secretarului general al partidului reprezintă un document de o inestimabilă valoare teoretică şi practică pentru întregul partid şi popor, un model inspirator de spirit partinic, de abordare revoluţionară şi creatoare a unor probleme esenţiale ale vieţii contemporane : creşterea rolului conducător al partidului in societatea noastră socialistă, întărirea unităţii de monolit a naţiunii noastre socialiste in jurul forţei sale conducătoare, afirmarea tot mai puternică a patriotismului socialist, a spiritului revoluţionar, militant, a principiilor eticii şi echităţii socialiste, implicarea tot mai organică in viaţa poporului a învăţămintului, ştiinţei şi culturii. intr-un asemenea climat, de exigenţă creatoare, de luptă pentru intensificarea spiritului revoluţionar, a disciplinei şi a răspunderii, de afirmare a atributelor morale ale omului pos, de combatere a rutinei şi delăsării, literatura şi artele, în genere, găsesc un nesecat izvor de inspiraţie, capabil să te revigoreze, si le sporească eficienţa educativă, să facă din ele instrumente eficace pentru modelarea conştiinţelor, pentru mobilizarea oamenilor la înfăptuirea Programului elaborat de Congresul al XII-lea al (Continuare ?n pag. a 7-a) FILE DE CARNET de Ion Dodu Bălan