România Liberă, decembrie 1981 (Anul 39, nr. 11536-11562)

1981-12-01 / nr. 11536

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE LARG ECOU INTERNAŢIONAL AL NOULUI APEL PENTRU PACE AL ROMÂNIEI, AL PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU Acţiunile in favoarea păcii şi dezarmării ale României socialiste, initiate de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, hotărîrea Marii Adunări Naţionale de a împuternici pe preşedintele ţării noastre pentru a se adresa personal conducătorilor U.R.S.S. şi S.U.A., celorlalţi şefi ai statelor semnatare ale Actului final de la Helsinki în vede­rea realizării dezarmării nucleare în Eu­ropa, importantele apeluri ale E.D.U.S. şi Marii Adunări Naţionale pentru dezarma­re şi pace se bucură de un amplu ecou în diferite ţări ale lumii, situate pe toate continentele Aceste iniţiative şi luări de poziţie, precum şi puternicele manifestaţii de masă din ţara noastră împotriva înar­mărilor şi războiului sunt apreciate pe plan mondial ca un aport de seamă, con­structiv al ţării noastre, al conducătorului partidului şi statului nostru, la eforturile pentru depăşirea actualei încordări din via­ţa internaţională, pentru reluarea cursului destinderii, pentru progr­esul pe calea de­zarmării, pentru făurirea unei lumi paş­nice, fără arme şi fără războaie. Din ţări şi capitale situate pe diverse meridiane, agenţiile internaţionale de pre­­ să fac cunoscut largul ecou al noului apel pentru pace al României socialiste, al pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu. In declaraţii ale unor personalităţi politice sau lideri ai vieţii publice, in articole de presă, in co­mentarii ale posturilor de radio şi televi­ziune — pe care le prezentăm in pagina a 6-a — se relevă marea valoare a iniţia­tivelor româneşti de pace, faptul că aces­tea exprimă hotărirea fermă de a contri­bui la edificarea, în Europa, pe glob, a unei lumi a păcii, în care fiecare popor să se dezvolte liber şi independent, potri­vit propriei voinţe. România socialistă, preşedin­tele Nicolae Ceauşescu au ofe­rit lumii încă o mărturie preg­nantă că poporul, partidul şi statul nostru consideră că va­loarea unei idei îşi are origi­nea nu în simpla enunţare, ci în măsura in care ea este concre­tizată. Cu atît mai mult se im­pune astăzi acest adevăr cu cit el vizează direcţii ce privesc probleme majore ale lumii con­temporane, probleme de a căror soluţionare depinde în ultimă in­stanţă prezentul şi viitorul ome­nirii. In numeroase ţări, in or­ganisme, organizaţii şi reuniuni internaţionale se bucură de un larg şi deosebit de favorabil ecou strălucita iniţiativă de pace a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, materializată în Apelul F.D.U.S., vibrantă che­mare adresată tuturor forţelor iubitoare de pace de a spune un NU categoric continuării aberan­tei curse a înarmărilor, de a împiedica agravarea situaţiei politice internaţionale,­­de a în­lătura primejdia izbucnirii unui război nimicitor. De la idee la faptă — o legătură directă, în spiritul întregii politici a Româ­niei socialiste , pe meleagurile româneşti se desfăşoară o uria­şă mişcare în care întreaga na­ţiune — muncitori şi ţărani, in­telectuali, elevi şi studenţi, tineri şi vârstnici, femei şi bărbaţi, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — exprimă o Înaltă conştiinţă politică, hotă­rîrea de a acţiona, împreună cu celelalte popoare din Europa, din întreaga lume, pentru dezarma­re, pentru destindere, pentru securitate şi pace. Se poate spune că, drept încu­nunare a acestui şir de iniţia­tive şi acţiuni vizind înalta res­ponsabilitate faţă de pace, se înscriu recentele documente adoptate de Marea Adunare Naţională . Hotărirea de a îm­puternici pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru a se adresa tovarăşului L.I. Brejnev şi pre­şedintelui Ronald Reagan, ce­lorlalţi şefi ai statelor semnata­re ale Actului final al Confe­rinţei pentru cooperare şi secu­ritate în Europa, in vederea opririi amplasării de noi ra­chete cu rază medie de acţiune, pentru existenţa unei Europe fără arme nucleare şi, respectiv, dei. Sunt documente şi — din­colo de acestea — fapte ce re­dau înalta grijă şi spiritul de răspundere faţă de interesele su­preme ale poporului nostru, faţă de securitatea, pacea, viaţa şi li­niştea celorlalte naţiuni. Sunt dovezi incontestabile ale preo­cupării legate de agravarea si­tuaţiei internaţionale, determi­nată în principal de cursa înar­mărilor, de acumularea — in lume, dar in mod special în Eu­ropa — a unui uriaş arsenal de arme nucleare tot mai perfec­ţionate, de menţinerea şi apari­ţia pe glob a unor noi conflicte şi stări de încordare, de ascuţi­rea contradicţiilor dintre diferi­te acţiune in Europa, care cre­ează noi pericole la adresa li­­­bertăţii, securităţii, dezvoltării paşnice a popoarelor continen­tului, la adresa păcii întregii omeniri. Intr-un asemenea con­text, noile iniţiative româneşti constituie vibrante chemări la luciditate, la raţiune, pentru salvgardarea umanităţii însăşi. Analiza, fie şi succintă, a conţinutului noilor iniţiative re­liefează faptul că la baza lor se află contribuţia de inestimabilă valoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, omul de stat pentru care pacea înseamnă un crez de viaţă. A fost, se ştie in primele rînduri atunci cinci, cu mai bine d­e 42 de ani in urmă, în mai 1939, oamenii lucizi ai României au organizat una din cele mai importante acţiuni pentru pace, împotriva războiului. Astăzi, ca şef de stat, exprimă gindurile, năzuinţele şi idealurile poporu­lui român vizind pacea în re­giunea geografică unde vieţuim şi muncim, hotărîţi să ne înfru­museţăm, prin eionuri proprii, prezentul şi viitorul.­ De­ 16 ani, pentru popoarele lumii voinţa de pace a României este indi­solubil asociată personalităţii preşedintelui Nicolae Ceauşescu. Iată de ce sub cupola­ Marii Adunări Naţionale au exprimat voinţa lor nu numai deputaţii forului legislativ ai ţârii,­­ci toa­tă suflarea românească. Voinţa de pace a­­României socialiste nu a fost şi nu este dictată de situaţii conjunctur rah: 'trrtet'Autkmaie. Ea­are la bază profunda analiză a evo­luţiei mondiale, conjugată cu hotărirea partidului şi statului nostru de a contribui, alături de celelalte forţe iubitoare de pace, la statornicirea unui climat de înţelegere intre state­, de con­­lucrare echitabilă privind din acest unghi, recentele hotărîri­ ale Marii Adunări Naţionale capătă o, importanţă in plus da­torită momentului cind­ au fost elaborate. Se ştie că situaţia din Europa a înregistrat in ul­tima perioadă motive de în­grijorare. In acelaşi .. timp, însă,­ in ultimele zile au in­tervenit propunerile secreta­rului general a! O.G. al P.C.U.S., L.I. Brejnev,’cu privire la fap­tul că Uniunea Sovietică doreş­te să se ajungă la un acord asu­pra renunţării totala de către cele două părţi — Occidentul şi Răsăritul — la toate tipurile de armament nuclear cu rază me­die , de acţiune îndreptate spre obiective din Europă,­ asupra transformării Europei ,intr-un continent liber de arma nucle­ară, precum şi declaraţiile pre­şedintelui S.U.A., Ronald Rea­­gan, potrivit cărora Statele Ion Stoica (Continuare in pag. a I-a)­­ * 1 Apelul Marii Adunări Naţiona­­te ţări şi grupuri de ţări, C­rec­­­e către parlamentele, guver-­sebită îngrijorare produc pla­nele şi popoarele ţărilor cu­­nurile de amplasare a unor eu­­ropene, ale­ S.U.A. şi Cana­­chete nucleare cu rază medie In actuala situaţie interna­ţională, nu exista problemă mai importanta decit aceea de a opri cursa înarmărilor, politica de încordare, de a se face totul pentru trecerea la dezarmare, pentru o Europă tard arme nucleare, pentru o lume a păcii şi colaborării egale intre toate naţiunile! NICOLAE CEAUŞESCU A fost racordată la sistemul energetic naţional linia elec­trică de 110 kV dintre localită­ţile vilcene Căzăneşti şi B­.­r­­beşti, lucrare finalizată de un colectiv al întreprinderii „Ener­­gomontaj“ din Sibiu. Noua ma­gistrală este destinată tran­sportului energiei electrice de la Rimnicu Vilcea până la staţia de la Berbeşti, de und­e este dis­tribuită­­exploatărilor mimen, din perimetrul tinarului bazin carbonifer Berbeşti-Alunu. Tovarăşul Nicolae Ceauşes­m, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, luni, pe Fiotr Nilovici Demirev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul culturii al U.R.S.S., care ,a luat parte la lucrările celei de-a doua­ sesiuni a Comisiei mixte guvernamen­tale româno­;-’, mv­eti­ce de colabo­rare culturală, desfășurate la Bucureşti. La primire a participat tova­răşa Sor­ana Gâdea, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. a. P.C.R., pre­şedintele Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste. A fost de faţă V. I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. la Bucu­reşti. Oaspetele a transmis tovară­şului Nicolae Ceauşescu uri cald salut şi cele mai cordiale urări din partea tovarăşului Leonid Iiici Brejnev, secretar general al Comitetului Central­ al Partidu­lui Comunist al Uniunii Sovie­tice, preşedintele Prezidiului So­vietului Suprem al U.R.S.S., a celorlalti membri ai Biroului Politic al C.C. al P.­C.U.S. Totodată, ministrul sovietic a exprimat Întreaga gratitudine pentru întrevederea acordată, pentru prilejul oferit, d­e a vizita România şi de a cunoaşte ne­mijlocit unele realizări obţinute din poporul român in dezvoltarea multilaterală a patriei. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru urările adresa­te şi a rugat să se transmită to­varăşului Leonid Ulei Brejnev, celorlalţi membri ai Biroului Po­litic al C.C. al P.C.U.S, salutul său călduros şi cele mai bune urări. ;în cadrul întrevederii au fost evocate cu satisfacţie bunele, re­laţii existente int­re P.C.R. . şi PiC.U.S., intre România şi Uni­unea Sovietică, care se extind şi adîncesc continuu, în spiritul în­ţelegerilor convenite între tova­răşii Nicolae Ceauşescu şi Leo­nid Ilici Brejnev. In acelaşi timp, au fost evidenţiate rezul­tatele bune ale conlucrării ro­­mâno-sovietice pe tărîmul cul­turii. A fost manifestată dorinţa comună de a se intensifica acţi­unile de colaborare în acest do­meniu,­­valorificindu-­se cit mai eficient, posibilităţile existente. S-a apreciat că promovarea pe scară tot mai largă a colaborării româno-sovietice in domeniul­­culturii ele attribu­ie la o mai bună, cunoaştere , a valorilor culturale ale ţărilor şi popoarelor noastre, la amplificarea şi aprofundarea relaţiilor de cooperare statorni­cite între România şi U.R.S.S., intre poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice, slujeşte prie­teniei­, tradiţionale dintre cele două state vecine, cauzei socia­lismului şi păcii. S-a subliniat, de asemenea, ro­lul oamenilor de ştiinţă şi cul­tură în general in apărarea ci­vilizaţiei umane, dezvoltarea so­cietăţii omeneşti, contribuţia,­ pe care aceştia trebuie să o aducă la întărirea păcii şi destinderii, la dezvoltarea colaborării între popoare. ,­Schimbul de vederi în proble­me internaţionale a scos, de ase­menea, in evidenţă, necesitatea unor eforturi susţinute pentru asigurarea păcii şi a securităţii internaţionale, pentru statornici­rea unui climat de încredere şi colaborare intre toate naţiunile lumii, importanţa­ adoptării unor măsuri concrete de dezarmare şi, in primul rind, de dezarma­re nucleară, însemnătatea rezol­vării­ problemelor complexe ale lumii contemporane în interesul tuturor popoarelor, al păcii în Europa'și in Întreaga, lume. 'întrevederea a decurs' într-o atmosfera caldă, tovărășească. TOVARASUL I a primit pr. ministrul culturii al U.R.S.S. -R . ' P .S . . -A.A Marți - decembrie 1981 •Harta fenomenelor meteorologiei probabile. Arr.anunte în pag . 2­a. Repere urbanistice bucureştene Bulevardul Păcii — zona Nord Tehnica şi concepţia urbanist­­arhitecturală din ultimele două decenii sunt pregnant reprezen­tate de ceea ca, cunoaştem sub­­numele genet­ic de cartierul . ..Militar!“. „Cartier“ este, de fapt. .­. noţiune improprie, dacă avem în vedere că marea aglo­merare, turbimâ din • nor­d-vestul Batu’ieitiului B­ăb­iş dimensiu­nile unui, oraş, cu api-'iupr, 33 00­1 'de locuinţe şi peste 100 000 de ‘lo­cuitori. : Ne amintim —­ Cei mai mulţi dintre noi — această margine a Capitalei de acum un sleit de­­veac. Cartierul semiurban al­cătuit din locuinţe mici, din ma­joritate insalubre, fără dotări m e­­dilitare, şi comuna din imediata lui vecinătate, cu întinse gră­dini, rezumau cam toate­­ des­pre ceea ce am putea numi vatra actualei zone. Atît dezvoltarea amplei -. plat­forme industriale, cit şi poziţia­­ arterei principale in sistemul Circulaţiei, ea poartă de, .latrara în Bucureşti, au­ justificat ac­ţiunea de sistematizare a unui întins teritoriu, amploarea dez­voltării lui urbane pe parcursul a aproape două decenii. „Primii 10 ani — ne spune arh. Paul Focşc, şef de­ secţie la In­stitutul „Proiect-Bucureşti” s-au caracterizat, prin amplasarea u­­nor clădiri, c­are, deşi bine rea­lizate arhitectural şi constructiv nu reprezentau o concepţie de ansamblu, fiind dispuse în mici grupări, răspândite intr-un mare­­ teritoriu, şi care nu participau la art­rele de circulaţie existenta sau nou create, cartierul nedis­­punind, la vremea respectivă nici de, un număr­ corespunzăto­­re dotări sociale. Abia din anul 1973 a început să­ sa contureze concepţia privind dezvoltarea întregii zone la scara unui tot urban in care diferitele funcţiuni ale acestuia — ce i de locuire, co­mercială, culturală, de agre­ment, pentru r- vlcmre» circula­ţiei — să funcţioneze în deplină armonie. In această etapă a in­­.c.­:pot să_ se aibă' In vedere es­tetic« spaţiului urban, ghidi! D scara întregii zone : in strimtă legătură, apoi cu circulaţia şi necesităţile de trafic ale oraşu­lui s-au conturat traseele unor noi artere, intersecţii şi pieţe, împunindu-se la noua configura­ţie stradală Bd. Uverturii, str. Lujerului— Fabricii, str. Liniei, str. Valea Cascadelor — Mărge­lelor, care constituie o parte din inelul principal al oraşului — strada Dezrobirii şi str. Apusu­lui toate la un loc alcătuind o tramă majoră. La rezolvarea problemelor de circulaţie va contribui şi magistrala de metrou care va lega, in anii următori, cele două mari platforme in­dustriale­­ale oraşului —. Milli­tari şi 23 August. Şi astfel, de la ideea­ unei singure artere da penetraţie, latinzindu­-se­ pe mai mulţi kilometri. In final s-a a­­juns la necesitatea croirii mai multor bulevarde, care polari­zează clădirile in microzone dis­tincte, cu o exprimare arhitec­­tural-plastica proprie ; pe­ , par­curs, acţiunea de sistematizare s-a­­extins in adincimea zonei construcţiile reprezentând, in ansamblu, o mare diversitate, cele aproximativ 100 de tipuri de casa folosite contribuind, după părerea noastră, la atenuarea monotoniei. — Ce anume consideraţi re­prezentativ din punct de vedere arhitect­ural-conr.tr­activ pentru această mare zonă ? — Dominanta intersecţiei cu str.. Lujerului care face legătura • spre ,sud .cri ■ Drumul, Taberei şi spre Nord cu Podul Ciurel, că­tre Galea, Griviţei o constituie blocul 23, o impozantă ,construc­ţie curbă,, amplu desfăşurată în­tre 10 şi 17 etaje şi care adă­posteşte peste 300 apartamente şi spaţii­ comerciale pe ..trei nr­­.•velei.­Aş menţiona, d­e asemenea, blocul 4 de 14 etaje, apoi, în par­tea de vest, in intersecţia cu inelul de centură de Ui Valea Cascadelor­, blocurile B şi Z care, prin forma lor specială, contu­rează o adevărata poartă, de in­trare în oraş. Dar nu numai a­­­ceste construcţii, ci întregul an­samblu, sintem­ de părere, re­prezintă o mare diversitate ar­hitecturală, alternanţă intre spa­ţiul construit şi co­ vegetal. . .O anume plastică a faţadelor, un joc interesant al volumelor .. şi înălţimilor. Am încercat, de ase­menea. Să evităm , realizarea u­­nei artero-’corid'lor optinind latu­rii de.. nord — care expune blocuri-bara largi — blocuri mai înguste, în volume diferite, care creează accente verticale sau mici incinte. Nevoile populaţiei unui ase­menea mare cartier de locuit s-au avut în vedere prin con­struirea multor unităţi comer­ciale in suprafaţă de peste 25 000 m.p., grădiniţe, creşe, şcoli, un Ioana Pătraşcu (Continuare în pag. a I-a) Obiective calitativ superioare în întreaga activitate Legi şi programe destinate progresului economic şi social al ţării (1) Opinia publică din­­ţara noas­tră a urmărit cu deosebit interes -- şi, am spune, cu un sentiment de puternic ataşament şi" partici­pare, raţională şi afectivă — efervescenta activitate politică din săptămina trecută", încheiată cu lucrările Sesiunii Marii Adu­nări Naţionale, in cadrul căreia au fost adoptate un ansamblu de documente, legi, hotărîri şi programe de cea m­ai mare în­semnătate pentru naţiune.­­ Ne vom ocupa, desigur, de toate acestea in zilele ce urmează, astăzi propunindu-ne să ne oprim asupra Legii pentru adop­tarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială pe anul 1982, lege care defineşte coordonatele de bază şi vectorii principali pe care se va desfă­şura întreaga activitate a po­porului nostru în anul ce vine. O facem cu gindul că rindurile noastre vor fi un stimulent in plus pentru cititori de a studia amănunţit Legea (publicată în toate ziarele din 28 noiembrie), in care, suntem­ convinşi, va găsi multe motive de satisfacţie, după cum avem convingerea că parcurgind-o va extrage din ea şi multe concluzii privind ati­tudinea, contribuţia sa persona­lă la transpunerea in viaţă cu succes a prevederilor ei. Spunem că cititorul va găsi multe motive de satisfacţie în cuprinsul amintitei Legi gîn­­dindu-ne în primul rind la fap­tul că studiind principalii indi­catori­­ai planului va remarca cel puţin­­ cîteva caracteristici fundamentale ale acesteia care corespund dorinţelor şi aspira­ţiilor sale. Prima dintre ele care apare chiar de la , prima vedere , o reprezintă creşterea, in 1982, dezvoltarea prevăzută pe toate planurile a economiei şi vieţii din patria noastră. Pro­gresul economic prevăzut pen­tru 1982 apare evident sub forma lui sintetică in creşterea produsului social cu 4,3 la sută şi a­ venitului naţional cu 3,3 la sută, după cum cel social, înaintarea pe drumul creşterii nivelului de trai al populaţiei se oglindeşte atît în prevederile privind creş­terea veniturilor (o creştere de 2,7, 1,3 şi 3,2 la sută a venitu­rilor totale reale ale populaţiei, a retribuţiei medii reale şi res­pectiv, a veniturilor reale ale ţărănimii) ca şi a desfacerilor de mărfuri cu amănuntul (+4,6 la sută) şi a prestărilor de servicii pentru populaţie, (+11,2 la sută). Sunt obiective care trebuie să ne bucure cu atît mai mult cu cit este vorba de un progres economic şi social, substanţial, în condiţiile in care, economia tu­turor ţârilor lumii, fără excep­ţie, se afla sub imperiul crizei economice mondiale, inclusiv a celei energetice, a recesiunii şi perturbaţiilor financiar-valutare, criză care se accentuează punind probleme grave in faţa tuturor ţărilor şi cu deosebire în faţa ţărilor in curs de dezvoltare,­ cele mai greu lovite de aceste fenomene. M. Radian (Continuare în pag. a I-a) -în procente-105,5 10S1 19SS V­enitul national -în procente-104,7 100 RSBîai muimimâ i•«■/»■Ml m m Si­ Iii M im |'ul|l|l| 11111111111 Il|l|l|l|| iiiimiiiimmmi | ■ ■■ mmmm ■ IB mmâ 'lllil MMMM kg/mm 1982 Valoarea producţiei marfă industrială Patos revoluţionar Scriitorii, artiştii in general sim­t chemaţi, înainte de toate, să fie arhitecţi ai personalităţii umane, avind ir. vedere faptul că, prin opera lor, ei trebuie să dea substanţă, contur şi armonie, universului spiritual al omului, să ajute oamenii să se edifice moral, să-şi modeleze conştiinţa, să-şi construiască visuri şi idea­luri înalte, să se formeze ca ce­tăţeni de nădej­de ai patriei lor.­­ Creatorii de­­ artă sunt che­maţi ,din nou, in­­ magistrala Expunere ct to­varăşului Nicolae Ceauşescu, ţinută in faţa Plenarei Comitetu­lui Central al Partidului Comu­­­­nist flomăn, să-şi îndeplinească exemplar această nobilă misiune. „O mare răspundere revine, de asemenea, uniunilor de creaţie. Avem nevoie de poezii revolu­ţionare patriotice, care să evite munca eroică, realizările minu­nate ale constructorilor socialis­mului din România“. „Avem ne­voie de o literatură militantă, revoluţionară. Avem nevoie de romane, de piese de tea­tru care să oglindească munca entuziastă, grea, dificultăţile ce trebuie depăşite, dar şi succesele pe care le înregistrează poporul nostru în edificarea celei mai drepte societăţi din lume, în ur­cuşul spre înaltele piscuri lumi­noase ale comunismului. Strălucita analiză ştiinţifică a factorilor care concură la trece­rea României de la stadiul de ţară în curs de dezvoltare la o ţară cu nivel mediu de dezvolta­re, a uriaşelor realizări obţinute de poporul român in construcţia socialismului sub conducerea pâr­litului, precum şi a neimpuniri­­lor noastre. Expunerea secreta­rului general al partidului repre­zintă un document de o inesti­mabilă valoare teoretică şi prac­tică pentru întregul partid şi po­por, un model inspirator de spi­rit partinic, de abordare revolu­ţionară şi creatoare a unor probleme esen­ţiale­ ale vie­ţii contempora­ne : creşterea rolului conducă­tor al partidului in societatea noastră socia­listă, întărirea unităţii de monolit a naţiunii noastre sociali­ste in­ jurul forţei sale conducătoare, afirmarea tot mai puternică a­­ patriotismu­lui socialist, a spiritului revo­luţionar, militant, a principiilor eticii şi echităţii socialiste, im­plicarea tot mai organică in via­ţa poporului a învăţămintului, ştiinţei şi culturii. intr-un­ asemenea climat, de exigenţă creatoare, de luptă pen­tru intensificarea spiritului revo­luţionar, a­­ disciplinei şi a răs­­punderii, de afirmare a atribu­telor morale ale omului pos, de combatere a rutinei şi delăsării, literatura şi artele, în genere, găsesc un nesecat izvor de inspi­raţie, capabil să te revigoreze, si­ le sporească eficienţa educativă, să facă din ele instrumente efica­ce pentru modelarea conştiinţe­lor, pentru mobilizarea oamenilor la înfăptuirea Programului elabo­rat de Congresul al XII-lea al (Continuare ?n pag. a 7-a) FILE DE CARNET de Ion Dodu­ Bălan

Next