România Liberă, ianuarie 1982 (Anul 40, nr. 11563-11586)

1982-01-04 / nr. 11563

„Románia libera" DOI ANI DE ISTORIE ROMÂNEASCĂ 1981 Acum, cînd începem un nou an, cînd aruncăm, potrivit obişnuinţelor firii omului de oriunde, o atentă s severă privire retrospectivă, dintre scisx.'ne rn.ijo.-Q ale activităţii noastre de ansamblu unul se impune cu certitudinea argumentului de necontestat. Dacă în condiţiile, de toţi cunoscute, ale foarte complicatei şi dificilei situaţii economice pe plan mondial, cind criza energetică şi de materii prime presează asupra economiilor naţionale iar dobînzile împrumuturilor financiare împovărează considerabil eforturile proprii de progres ale multor ţări — aşadar, dacă în condiţiile acestea mai neprielnice ca niciodată noi am încheiat anul ’81, primul an al actualului cincinal, cu rezultate economice care ne satisfac, cu un progres real, cu un ritm de dezvoltare economică dintre cele mai înalte, înseamnă că aici în ţara de la poalele Carpaţilor toate sunt la locul lor: calea justă, munca-muncă, societatea creativă şi oamenii-oameni. Ce poate să ne satisfacă şi să ne consolideze mai mult pe planul relaţiilor dintre noi şi pe noi înşine dacă nu tocmai această certitudine că prin străduinţă comună ne-am apropiat cu un pas sigur de ziua în care vom deveni ţară cu o dezvoltare medie din punct de vedere economic, nivel care va avea o greutate mare nu doar în statutul ţării în ansamblul naţiunilor lumii, dar şi pe planul societăţii noastre şi al fiecăruia dintre noi ! Ştim, sîntem perfect conştienţi şi apreciem : calea ne-a fost netezită, tocmai în această grea perioadă, de iniţiativa puternic stimulativă a conducerii partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in orientarea eforturilor naţiunii. Noul mecanism economico-financiar — cu ai săi piloni centrali de rezistenţă, care sunt autoconducerea muncitorească şi autogestiunea in complexitatea lor creatoare, — a devenit condiţia esenţială de progres. In anul 1981, ca şi în ultimii doi ani ai cincinalului, anterior, valoarea nou creată, producţia netă, ca şi munca finalizată in producţie fizică şi marfă au devenit vectori principali spre o economie naţională mediu dezvoltată. Spre creşterea substanţială a producţiei nete şi realizarea consecventă a producţiei fizice au fost îndreptate toate demersurile noastre politice şi social-economice — autoconducerea muncitorească, autogestiunea, democraţia socialistă în toată amploarea ei de iniţiativă şi creativitate civic-patriotice. Adevărurile nu au nevoie de prea multe argumente. Aşa cum aprecia recent tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, in anul 1981, primul an al celui de-al VII-lea cincinal, am obţinut rezultate importante în toate sectoarele de activitate, ceea ce demonstrează justeţea prevederilor planului, a hotăririlor Congresului al XII-lea al partidului. Totodată, aceste realizări reprezintă o bază trainică pentru îndeplinirea in bune condiţiuni a obiectivelor întregului cincinal. Să pui în funcţiune, intr-un singur an, aroape patru sute ele noi capacităţi de producţie , să obţii o producţie industrială marfă mai mare cu peste 23 miliarde lei faţă de anul trecut — spor aproximativ echivalent cu bugetul României dintr-un an de mijloc al primului cincinal ; să înregistrezi succese importante în creşterea productivităţii muncii, în reducerea cheltuielilor de producţie şi a consumurilor materiale ; să obţii in agricultură, deşi condiţiile climatice n-au fost dintre cele mai bune, recolte superioara, satisfăcătoare ; să poţi cuprinde in bilanţul anului ’81 importante realizări în dezvoltarea şi modernizarea transporturilor, în construcţii, ca şi in toate celelalte ramuri ale producţiei materiale ; să înfăptuieşti ferm măsurile de perfecţionare a învăţămintului, activităţii ştiinţifice, culturale şi politico-educative — toate acestea în condiţiile unei economii mondiale bîntuite de curenţii unor anomalii în continuă răbufnire — înseamnă, cum spuneam mai Înainte, că la noi, aici, toate sunt la locul lor, — calea justă, munca-muncă, societatea creativă și oameniioameni. ________________________ ( La cumpăna de lumină a anilor, oamenii de pe meleagurile româneşti au obiceiul să-şi pună în gind ceva. Să-şi pună un gind, adică să-şi definească un ţel, să-şi contureze o dorinţă, un scop anume, să-şi numească un ideal. Frumoasă şi temeinică tradiţie aceasta, a punerii în gind, la români, odată cu aflarea pe cel mai înalt prag dintre două timpuri de timp, dintre doi ani. Ea ne arată încredere în forţele omului de a împlini ceea ce îşi pune in gind: posibilitatea prelungirii fiinţei noastre dincolo de clipă şi, totodată, generozitatea acestei fiinţe care, totdeauna, intr-un asemenea moment, numeşte ce are mai nobil, mai înălţător in cuprinderea sa. Cind osia cosmică a lumii îşi schimbă dintele numărătorii, ne punem in gind, de obicei, să împlinim ceva ce credem că poate să înfrumuseţeze fiinţa noastră şi a lumii in care trăim; ceva care să aducă un spor de bucurie şi încredere pentru noi şi pentru cei din jurul nostru; ceva în stare să ne lumineze fruntea, să ne umple sufletul. Acum ne punem in gind să construim o casă, să scriem o carte, să plantăm o livadă, să săpăm o fintină, să terminăm un pod, să întemeiem o familie, să îmbogăţim ogorul cu spice mai bogate, să dăm prietenului mai mult din sufletul nostru înfiorat în faţa minunilor lumii; ne punem în gînd să ocrotim mai mult ce am înălţat cu atita trudă şi bucurie, cu atitea sacrificii, să nu-i răminem datori vieţii cu viaţă. Punerea în gînd înseamnă configurarea unui ideal şi nu numai aţii. Punerea in gînd înseamnă un plan temeinic de înfăptuireşi, totodată, concentrarea, tuturor energiilor fiinţei noastre intru atingerea idealului propus. Dintr-o viaţă lungă de popor încercat de istorie, românii au învăţat că nimic nu vine de la sine şi, pentru ca zidirea să ţie, e nevoie de jertfă de suflet, de jertfă de fiinţă omenească. îmi pun in gînd să zidesc o casă in anul care vine înseamnă, implicit, îmi pun în gind să mă zidesc, cu tot ce am mai bun, in temeliile casei pe care voi s-o zidesc. Osteneala, aţipirea, adormirea n-au ce căuta intr-un asemenea demers. Este nevoie numai de starea de veghe, de cuget curat şi faptă ageră, de sănătate de trup şi de sănătate de minte. lată de ce, la sfirşit de an vechi şi la început de an nou, ne dorim cu toţii, mai înainte de toate, multă sănătate. Dar a dori multă sănătate înseamnă, totodată, şi a trăi în aşa fel, cît este omeneşte posibil, incit sănătatea să fie ocrotită, păstrată ca un adevărat elixir al vieţii. Bobul de sănătate al fiinţei noastre, pus la rădăcina pomului roditor, însuţeşte rodul. Clipa de linişte, de încredere, de bucurie, pe care o daruim celor din jurul nostru, dramul de umanitate, ni se întorc inmtit, îmbogăţindu-ne şi inălţindu-ne propria fiinţă. Fiindcă nu trăim singuri pe lume, şi asta o simţim intr-un fel aparte, mai ales acum, in prag de an nou, cind planurile de viitor, aie fiecăruia dintre noi, ni se înlănţuie unele de altele, intr-o miraculoasă încrengătură, ca intr-un infinit arbore al vieţii. Ne punem in gînd, acum, la începutul noului an să fie pace in lume, fiindcă dacă e pace holdele pot da spice bogate, turmele îşi sporesc izvorul laptelui, stupii se fac mai grei de miere şi de zumzet de albină, casa unde in soare înflorită de glasurile copiilor, piinea abureşte limpede pe masă, înţeleaptă şi dătătoare de certitudine. Dar, într-o lume in care bintuie atitea crize, care de care mai acute şi mai sofisticate, criza energetică şi criza de materii prime, criza monetară şi criza alimentară, criza determinată de cursa nebunească a înarmărilor şi criza derivată din poluarea mediului înconjurător, pacea este tot mai des şi tot mai periculos primejduită. Cred insă că înaintea tuturor acestor crize, reale desigur, şi cu consecinţele dezastruoase pe care le ştim,se află o altă criză, mult mai periculoasă, care le potenţează infinit pe toate celelalte, criza spirituală. Şi poate că pentru ameliorarea situaţiei existente în lume, pentru diminuarea şi chiar anihilarea celorlalte crize, ar trebui început tocmai cu înlăturarea crizei de spirit, a crizei morale care bintuie lumea noastră modernă. Cind România doreşte o reuniune europeană pentru încredere şi dezarmare, cred că are in vedere şi această criză, pe fundalul căreia s-au dezvoltat vertiginos toate celelalte. Cînd încrederea intre oameni, între popoare, ar spori, ori, la modul ideal, ar deveni totală, am vedea că pe pămintul nostru,, şi aşa devenit prea mic, ar fi, totuşi, hrană destulă pentru toţi oamenii, şi materii prime, şi energie etc. Spiritul echilibrat al românilor, înţelepciunea lor cîştigată din istorie, în care de atitea ori au ştiut să se mulţumească şi cu puţin, propun astăzi o viziune asupra marilor probleme ale existenţei noastre pe măsura firii, o viziune cumpătată. O viziune in care, înainte de toate sunt exprimate realismul şi luciditatea de care trebuie să dăm dovadă intr-o epocă modernă în care euforia de orice fel se dovedeşte a fi nu numai ineficace, dar şi primejdioasă. Dar tot ceea ce ne punem în gînd noi, fiecare în parte, are o valoare mult mai mare, şi sorţi de împlinire temeinică, pentru că ne punem în gînd odată cu Ţara. Ţara întreagă şi-a pus în gînd să construiască în anul care vine şi casa mai frumoasă şi mai puternică, să facă şi lanul mai bogat şi mai darnic pentru om, să-şi unească energiile cu cele mai înaintate forţe din lume pentru ca pacea şi încrederea intre popoare să triumfe şi să devină o permanentă certitudine. La început de an nou, ne punem din gînd, aşadar, odată cu Ţara, să rămînem mereu in spaţiul de adîncă omenie şi frumuseţe pe care l-am moştenit de la înaintaşi, şi pentru aceasta întreaga noastră fiinţă nu-şi va cruţa energiile. A rămine, in lumea de azi, tu însuţi, este mult măi greu decit, a deveni ceea ce nu eşti. Noi vom rămine! Petre Ghelmez NE PUNEM ÎN GÎND Premiere industriale CLUJ-NAPOCA. La întreprinderea „Sinterom“ a intrat în funcţiune prima capacitate de fabricare a filamentelor de wolfram şi molibden, unicat în economia ţării. Ea va acoperi, într-un viitor apropiat, nevoile interne de filamente destinate fabricării becurilor electrice de toate tipurile. CRAIOVA: Au fost produse şi livrate primele maşini de frezat cu portal, longitudinale, cu lăţimea mesei de 2,5 m şi lungimea pieselor supuse prelucrării de 16 m. In 1982 vor fi livrate primele strunguri grele pentru prelucrarea de piese cu diametre de 2—4 m, lungi de 20 m şi grele de cite 300 tone. GURA HUMORULUI : Au fost livrate beneficiarilor primele cantităţi industriale de concentrat de sulf extras din marele zăcămînt de la Călimani. Uzina de preparare a minereului, ce se va extinde cu secţiile de preparaţie termică şi de chimizare a concentratului, va obţine sulf pur, oferind astfel combinatelor de îngrăşăminte chimice o materie primă de bază. BECLEAN: A intrat în funcţiune primul laminor de sîrmă realizat integral cu echipament fabricat în ţară. DROBETA-TR. SEVERIN: A început producţia de cintare-bascule, vagoane pentru trenuri de persoane, tancuri maritime pentru produse petroliere albe, de câte 7 000 tone. MIRSA: întreprinderea mecanică a destinat marilor şantiere şi exploatărilor miniere o nouă familie de utilaje de mare capacitate: buldozere pe pneuri şi şenile, echipate cu motoare de 550 CP, 610 CP şi 1 000 CP, buldozere prevăzute cu încărcătoare frontale cu o cupă de 10 şi, respectiv, 20 mc. Ele servesc in flux autobasculantele de 50 şi 100 tone fabricate tot aici. In curînd, o altă premieră tehnică de prestigiu: autobasculantele de 110 tone, echipate cu motor Diesel-electric, BACAU. Pe Siret au început lucrările de construcţie la hidrocentralele Galbeni, Răcăciuni şi Bereşti. Amenajările complexe ale noilor obiective vor contribui la asigurarea unui volum de apă de peste 200 milioane metri cubi pentru irigaţii, la protejarea împotriva inundaţiilor a unei suprafeţe de 12 000 ha teren agricol şi la organizarea unei exploatări piscicole cu o producţie anuală cu 1 200 tone peşte. BAIA MARE: La întreprinderea de maşini-unelte, accesorii şi scule a început fabricaţia de serie a maşinii de honuit, fabricată pentru prima dată în ţară. Aceste utilaje, ca şi altele fabricate tot aici vor intra in dotarea întreprinderilor producătoare de automobile şi avioane. GORJ: Au fost montate şi date în exploatare primele complexe miniere mecanizate, de susţinere, Tăiere şi transport în minele subterane de la Motru si Jilţ, cu înălţimi de tăiere de 3,5 m. Au început să producă primele capacităţi ale noii întreprinderi de utilaj minier de la Tg. Jiu. FĂLTICENI: Pe noua platformă chimică, apărută în zona de sud-est a oraşului, a intrat in funcţiune prima capacitate de producţie din cadrul noii întreprinderi chimice, secţia de detergenţi. în anii care urmează, aici vor mai intra în funcţiune: o fabrică de polimetacrilit de metal şi o fabrică de sulfat de amoniu. TG. NEAMŢ: A început construcţia liniei ferate electrificatăcare va lega acest oraş de nodul feroviar Paşcani. ORADEA: La centrala electrică şi de termoficare s-a pus în funcţiune pentru prima oară în ţară o instalaţie originală pentru arderea prafului de lignit fără adaos de combustibil lichid sau gazos. BISTRIŢA: Prin intrarea în producţie la întreaga capacitate a Fabricii de acumulatori din localitate, judeţul Bistriţa Năsăud devine principalul furnizor din ţară de acumulatori auto şi de tracţiune. FERNEZIU — MARAMUREŞ: In 1982 va intra în funcţiune aici prima uzină românească de bioxid de carbon, care va valorifica materii prime indigene. Producţia realizată va înlocui întregul import. TURCENI : A intrat în funcţiune cel de-al patrulea grup energetic de 330 megawaţi al termocentralei. TISMANA : La hidrocentrală va începe montajul celor două grupuri energetice de cite 50 megawaţi. BORZEŞTI: Din luna decembrie 1981 funcţionează primul grup generator pe cărbune, dispunind de un cazan de aburi cu o capacitate de 420 tone pe oră şi de o turbină-generator cu o putere de 50 megawaţi. Este primul din seria de trei grupuri asemănătoare, prevăzute a fi puse în funcţiune aici în anii actualului cincinal. Creşterea calităţii vieţii în anul pe care l-am încheiat • Retribuţia reală a crescut cu 1,5 la sută iar desfacerea de mărfuri prin comerţul socialist cu peste 4 la sută. • Un adevăr care nu mai are nevoie de cifre : locurile de muncă sunt suficiente şi pe măsura specializărilor, pregătirii şi aspiraţiilor profesionale. • In prezent, consumul zilnic de calorii pe locuitor menţine România, intre primele 10 state din lume. • Ritmul la construcţia de locuinţe a înregistrat cote care il situează printre cele mai rapide din lume : 8 locuinţe la mia de locuitori. Obiectivul anului trecut l-a constituit îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei, creşterea suprafeţei locuibile. • Noilor locuinţe li s-au asigurat un complex echipament tehnico-edilitar din care reţinem : 65 000 metri cubi pe zi in surse de alimentare cu apă, 150 km aducţiuni şi reţele orăşeneşti de alimentare cu apă, 85 km canale colectoare şi principale, 68 000 mc, pe zi in staţii de epurare a apelor uzate, 320 000 mp străzi modernizate, mii de noi posturi telefonice. • S-a dat în folosinţă, în Capitală, noul pod Grand. • S-au realizat 20 km magistrale de termoficare, a sporit parcul de mijloace destinate transportului in comun, s-au mai construit 14 km cale de tramvai. • Metroul bucureştean măsoară acum aproape 17,5 km, avind 12 staţii. • Numai suprafaţa comercială de la parterul blocurilor însumează 200 000 mp. • O noutate : 616 apartamente au fost dotate, experimental, cu instalaţii de captare a energiei solare în vederea preparării apei calde menajere. •„ Elevii au avut la dispoziţie 1 600 săli noi de clasa, cei mai mici au beneficiat de noi creşe şi grădiniţe care totalizează 11 800 de locuri. • Pentru asistenţa medicală s-au construit unităţi ce însumează 2 350 paturi spital. • Reţeaua de cinematografe a sporit cu 4 350 noi locuri, În anul pe care l-am început • Faţă de anul trecut, produsul social creşte cu 4,5 la sută, venitul naţional cu 5,5 la sută, veniturile totale ale populaţiei cu 2,7 la sută, iar retribuţia netă reală cu 1,5 la sută. • Din totalul fondului de investiţii (226,3 miliarde lei) 23,2 miliarde sunt alocate construcţiei de locuinţe, 3,7 miliarde învăţămintului, culturii şi ocrotirii sănătăţii şi 3,9 miliarde gospodăriei comunale şi locative. • Se vor pune în funcţiune în acest an 800 capacităţi de producţie, industriale şi agrozootehnice. Numărul personalului muncitor pe total economie va ajunge la 7 485 000. • Desfacerile de mărfuri prin comerţul socialist cresc cu 4 la sută la produsele agroalimentare şi cu 5 la sută la produsele industriale. „ Planurile anului ’82 au fost corelate cu următoarea prevedere: populaţia totală se va ridica la 22 550 000 locuitori, din care 14 500 000 vor locui in oraşe şi centre muncitoreşti. Se continuă deci, un ritm susţinut, construcţia de locuinţe, dotarea lor cu tot ceea ce este necesar confortului. • Vom avea 190 000 locuinţe noi, dintre care 170 000 apartamente se vor construi din fondurile statului. Un detaliu ce grăieşte de la sine despre seriozitatea cu care se gindeşte la viitorii beneficiari ai noilor locuinţe, încă din ultimul trimestru al anului trecut s-a pregătit frontul de lucru pentru 100 000 de noi apartamente din care 30 000 sunt la execuţia structurii de rezistenţă. • Noile centre industrial-agrare Rovinari şi Motru işi vor întări conturul prin adăugarea a încă 2 500 de apartamente. La Rovinari, se va construi un spital cu 250 paturi, precum şi o modernă policlinică. • Se vor realiza în acest an 7 835 locuri în grădiniţe, 1 550 locuri în creşe, 1 455 săli de clasă, 18 430 locuri în internate școlare, 6 000 locuri în ateliere-școală. • Medici cu înaltă pregătire profesională vor lua în competenţa lor sănătatea oamenilor căreia i s-a destinat o bază materială ce va număra 6 315 paturi în spitale, construite în 1982, 13 dispensare şi policlinici. • Noile cinematografe vor însuma 5 150 locuri, iar casele de cultură şi cluburile 4 200 de locuri Oţelăria electrică de la Combinatul siderurgic din Călăraşi Noua cale a Moşilor din Capitală 1981 • Deşi condiţiile climatice nu au fost dintre cele mai favorabile s-au obţinut circa 20 milioane tone de cereale, una din producţiile cele mai mari ale agriculturii noastre socialiste. • 345 întreprinderi agricole de stat şi cooperative agricole de producţie au obţinut peste 4 000 kg grîu la hectar. • In 1981, producţia medie de cartofi pe locuitor a fost de peste 200 kilograme. • Urmare a specializării şi concentrării pe ferme, nivelul recoltei de legume de cimp a depăşit 4 milioane tone. • Producţia de legume a anului este cu 561 mii tone, mai mare faţa de anul 1980, iar la struguri cu 309 mii tone. • Agricultura, conform planului, a fost dotată cu 14 300 tractoare, 6 000 combine autopropulsate, precum şi cu alte maşini şi utilaje. • Suprafaţa pe care s-au executat lucrări de îmbunătăţiri funciare depăşeşte 350 mii hectare. • în luna decembrie s-au emis două decrete ale Consiliului de Stat — cel privind contractările şi achiziţiile de produse agricole vegetale şi cel privind contractările şi achiziţiile de animale, păsări şi produse animaliere — menite să stimuleze pe producători pentru creşterea producţiei agricole şi să satisfacă mai deplin nevoile de consum ale populaţiei. Constructorii şi mecanizatorii, civili şi militari, de pe şantierele Canalului Dunăre — Marea Neagră — una dintre cele mai mari investiţii din economia naţională — au încheiat anul 1981 cu lucrări importante, concretizate in următoarele producţii fizice principale : circa 50 milioane mc. excavaţi, aproape 900 000 mc. lucrări de betoane, peste 2 300 tone tabliere metalice montate etc. Canalul este finisat pe o lungime de 45 km. Intr-un stadiu avansat se află lucrările la cele două ecluze de la Cernavoda şi Agigea, precum şi construcţia viitoarelor porturi Cernavoda, Medgidia şi Basarab. S-au terminat podurile de cale ferată la Nazarcea (varianta de cale ferată Dorobanţu — Poarta Albă) şi cel de la Agigea (peste o ecluză). 1982 • Agricultura va dispune de o bază tehnico-materială solidă cerută de înfăptuirea noii revoluții agrare. Dacă la aceasta vom adăuga dotările multiple de care va beneficia, este pe deplin posibil ca în 1982 să se realizeze o producție de cereale de 24—25 milioane tone. • La principalele produse agricole — altele decit cereale — se vor realiza următoarele producţii totale: sfeclă de zahăr, aproape 9 milioane tone; cartofi de toamnă, peste 5,8 milioane tone; legume de cimp, 6,8 milioane tone; fructe, peste 2,4 milioane tone; struguri, aproape 2,8 milioane tone. • Producţiile medii la hectar ale celui de-al doilea an al cincinalului actual vor fi de: 4 000 kg de grîu, 5 000 kg de porumb, peste 4 500 kg de orz, peste 30 000 kg sfeclă de zahăr, peste 20 000 kg de cartofi, cel puţin 20 000 kg de legume. • In 1982, agricultura va fi dotată cu 18 400 tractoare, 4 500 combine autopropulsate pentru cereale, alte maşini şi utilaje. • Pentru îmbunătăţirea potenţialului productiv al pămintului se vor amenaja în irigaţii 139 mii hectare, ajungîndu-se la sfîrşitul anului la un total de 2 565 mii hectare irigate Se vor executa lucrări de desecări pe 260 mii hectare şi lucrări de combatere a eroziunii solului pe 105 mii hectare. • Cantitatea de îngrăşăminte chimice care va fertiliza pămîntul ţării va fi de 1 802 mii tone în substanţă activă. • Suprafaţa arabilă va creşte în 1982 cu 85 000 hectare. • Creşterea efectivelor de animale este corelată cu necesarul de produse animaliere pentru populaţie rezultat din programul privind autoconducerea şi autoaprovizionarea teritorială. • Volumul investiţiilor în sarcina Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare va fi de 42,8 miliarde lei. • Veniturile reale ale ţărănimii provertite din munca în cooperativele agricole şi gospodăriile personale, calculate pe o persoană activă, vor spori cu 3,2 la sută, în comparaţie cu 1981. Repere ale noii revoluţii agrare Pagina a 3-a — 4 ianuarie 1982 Ţară mîtdru, la mulţi ani! Cad peste munţi albastre, mari, Cum în colindele acestei ţări, Ca vestitori vestiţi trecem in zori Cu steaguri albe pe cai albi călări. Visul cutreeră rotunde bolţi Gindul mereu se logodeşte-n faptă, Sub brazde dau seminţele in colţ Lumina vaste-nmuguriri aşteaptă. La noi acasă miresmind a rod Creşte pom înalt şi ramurile-i poartă Stele-perechi din şirul voievod Al stelelor iscate-aici să ardă. Cuvintul precum piinea caldă-şi face In lumea noastră jinduitul semn, l-am răsădit in miez dorul de pace, De omenie şi al muncii-ndemn. Doar pe potriva firii mi-e zidirea Şi pe măsura gestului necontenit. Copiii care cresc deprind iubirea De tot ce-aici acasă-am ctitorit. Cad peste munţi albastrele ninsori, La cumpăna deschisă intre ani Noi, fiii tăi, acum colindători, Iţi spunem, ţară minoră, la mulţi ani! George Chirila ninsori 1982 Al doilea an al acestui cincinal, an nou pe care l-am sărbătorit cu bucurie şi optimism odată cu datinile noastre, ne aduce un calendar încărcat, de noi înşine şi cu bună ştiinţă încărcat, pentru că suntem hotărâţi să înălţăm ţara la înaltele cote ale progresului pe care ni-l stabileam cu plenară adeziune la Congresul al XII-lea al partidului. Cu toată criza mondială de energie şi de materii prime ! Cu toată situaţia financiar-valutară grea, mai ales pentru ţările in curs de dezvoltare, datorită creşterii incredibil de împovărătoare a dobinzilor! In contextul avîntului fără precedent al revoluţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane, ţara în curs de dezvoltare care îşi încetineşte, măcar cu un singur an, dezvoltarea economică intensivă este sortită unei mult mai îndelungate perioade de efort, pentru că timpul nu aşteaptă şi, mai ales, nu iartă greşeala în tactica şi strategia progresului economicosocial. De aceea ne-am şi întors, mai mult ca oricînd, cu faţa spre tot ceea ce putem realiza prin noi Înşine, prin efort propriu, cum ne-am obişnuit să spunem, suflecîndu-ne mînecile. Stă în puterea noastră să ne dezvoltăm şi să ne consolidăm baza proprie de materii prime fără de care progresul şi prosperitatea ţării ar rămine doar deziderate. Dealtfel, chiar acum, din primele zile de muncă ale noului an, ne dovedim hotărirea de a materializa planurile de noi înşine proiectate. Şantierele dezvoltării, «şi văd peste tot, în bazinul carbonifer al Olteniei şi In alte zone se pregăteşte intens deschiderea unor mi exploatări, de suprafaţă şi in subteran, pentru că in anul 1982 ţara are stringentă nevoie de cel puţin 44 milioane tone de cărbune net. Cu sprijinul activ al geologilor, concetăţenii noştri din domeniul petrolului au şi pus în stare de exploatare citeva noi acumulări de hidrocarburi în Oltenia şi în Moldova, care să ne garanteze 12,5 milioane tone de ţiţei. Ieri, mii şi mii de cetăţeni au beneficiat de serviciile noului tronson al metroui bucureştean, recent inaugurat, în Ţara Moţilor, o mare colectivitate de constructori şi mineri se străduieşte să grăbească ziua cind va trimite industriei cuprul de Roşia Poieni atît de necesar construcţiei de maşini, mai ales electronicii şi electrotehnicii, în vreme ce pe Dunăre, pe Olt, Siret. Rîul Mare Sebeş. Lotru şi pe alte citeva dintre riurile noastre interioare, alti bărbaţi isi continuă opera, construind noi hidrocentrale. Cu egală admirare ne gîndim, acum în miez de iarnă, la constructorii de pe Tilva Zinei, care edifică sub rafalele nemiloase ale „Coşavei“ uzina electrică pe şisturi de la Anina, la cei ce ostenesc prin troiene pentru sulful din masivul Căliman, la cei ce continuă cu sîrguinţă înaintarea canalului navigabil Dunăre — Marea Neagră, operă de mari proporţii a acestor ani. Continuăm să aşteptăm veşti optimiste de la cei ce forează pe platformele marine, în condiţii climatice gene şi ne gîndim, cu un interes enorm la cei ce finalizează prospecţiunile zăcămîntului de minereu de la Palazu Mare. Ţara îşi continuă opera sa istorică prin punţi ale muncii de la un an la altul. Anunţîndu-şi sosirea în cu totul alte condiţii decit, să zicem, la începutul deceniului trecut, cînd barilul de ţiţei costa de zece ori mai puţin, cînd de cărbune aproape că se uitase şi cînd de „energii neconvenţionale“ nu se prea auzise — anul ’82 ne avertizează că toată nădejdea stă în noi, în unirea eforturilor de muncă ale naţiunii, în omogenitatea societăţii noastre prin gîndire şi faptă. Pentru că nimic nu ne cade gratis, din senin. Cu mîinile în sin nimeni n-a prosperat niciodată. In anul proaspăt început, creativitatea naţiunii noastre socialiste este puternic stimulată de pregătirile pe care le-am făcut din vreme. La drept vorbind, pentru mulţi dintre concetăţenii noştri anul ’82 a şi început cu mult timp în urmă. Ne gîndim la întreprinderile constructoare de maşini care au un lung proces de fabricaţie şi unde strădaniile de acum se vor regăsi în maşinile şi utilajele din primul trimestru al noului an La fel, oamenii agriculturii, care pregătesc de mult şi cu migală recoltele anului. Intre ani n-a existat niciodată o limită strictă. Doar calendaristică. In fapte de muncă s-au continuat anii, ca şi noi, oamenii, din generaţie in generaţie, din adincurile existenţei noastre.