România Liberă, februarie 1982 (Anul 40, nr. 11587-11610)
1982-02-01 / nr. 11587
00 DE MM IMPORTANTĂ PENTRU DEZVOLTAREA la A devenit o tradiţie ca începutul fiecărui an să se efectueze pe întregul teritoriu al ţării, la oraşe şi sate, recensământul animalelor domestice, acţiune de care răspund comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare in unitatea administrativ-teritorială în care funcţionează. Anul acesta, recensămîntul animalelor domestice care începe astăzi prezintă o importanţă deosebită deoarece se desfăşoară la scurt timp după adoptarea unui ansamblu de măsuri de cea mai mare însemnătate expuse în cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R., măsuri a căror aplicare va permite ca ponderea zootehniei în ansamblul producţiei , agricole să ajungă în 1982 la circa 48 la suita. Direcţiile în care se dezvoltă zootehnia — sector ce dispune de posibilităţi mari in ţara noastră — sunt bine cunoscute : sporirea rapidă a tuturor efectivelor de animale şi in primul rind a bovinelor, creşterea producţiilor medii şi in special a greutăţilor medii de livrare la vitele pentru carne. Se acţionează, potrivit prevederilor de plan ale programului de autoconducere şi autoaprovizionare teritorială, pentru ca să se asigure o bună aprovizionare a populaţiei cu produse cu valoare nutritivă ridicată precum şi a industriei prelucrătoare cu materii prime. Ca urmare a măsurilor luate în ultimul timp de conducerea de partid şi de stat, zootehnia are condiţii deosebite să înregistreze un ritm de dezvoltare neatins pînă acum. Prin actualizarea preţurilor de livrare în cadrul acţiunii de contractare şi achiziţii la animale, păsări şi produse animale, a primelor de producţie ce s-au fixat la unele produse şi a altor avantaje, creşterea animalelor, atît în unităţile agricole socialiste cit şi îngospodăriile populaţiei, a devenit o preocupare deosebită. Pe baza creşterii preţurilor de liivrare — care permit acoperirea costurilor de producţie — a fost posibil, prin luarea unor măsuri în domeniul retribuirii muncii, ca toţi cei ce lucrează nemijlocit in sectorul zootehnic al cooperativelor agricole, in mod permanent, să beneficieze — în condiţiile prevăzute de lege — de nivelurile de retribuire existente în întreprinderile agricole de stat. De asemenea, deosebit de importante sunt reglementările adoptate sau cele ce se preconizează pentru rezolvarea în condiţii corespunzătoare a problemei furajelor. Este, deci, firesc ca in asemenea condiţii recensămintulu animalelor la începutul acestui an să reprezinte o acţiune de larg interes atît pentru unităţile agricole socialiste cit şi pentru toţi deţinătorii de animale. Referindu-se la această importantă acţiune, -----— secretarul general al partidului arăta clar obiectivul propus : „Trebuie să avem o evidenţă clară a situaţiei din zootehnie, a efectivelor de animale pe specii, sexe şi vîrste, pentru a cunoaşte potenţialul zootehnie de care dispunem, pentru a stabili cum să organizăm dezvoltarea lui, asigurarea producţiei de carne, lapte şi lină pentru buna aprovizionare a populaţiei, precum şi pentru nevoile industriei“. Deci, informaţiile pe care le oferă recensămintul prezintă un interes deosebit deoarece numai pe baza cunoaşterii exacte a efectivelor din punct de vedere numeric şi calitativ se pot stabili cele mai potrivite măsuri pentru sprijinirea tuturor producătorilor agricoli în ceea ce priveşte sporirea rapidă a numărului de animale, îmbunătăţirea raselor, ceea ce în final înseamnă producţii şi cîştiguri cit mai mari. în general, actualul recensămînt al animalelor in Ing. Th. Marcarov (Continuare in pag. a 5-a) De astăzi începe pe întreg teritoriul țârii recensămintul animalelor domestice Combinatul siderurgic Galaţi : imagine de la cocserie iv IN ELEMENTE CALITATIV NOI METALURGIA ROMÂNEASCĂ • Mărci superioare de oţeluri prin care creşte gradul de asigurare cu metal a economiei naţionale • Sporuri importante la produse cu prelucrare avansată • La Galaţi a început să producă cea mai mare baterie de cocs metalurgic din ţară • Focşani - centru metalurgic. In toate centrele metalurgice ale ţării anul economic 1982 a început în bune condiţiuni. Este urmarea firească a pregătirilor făcute din timp şi cu răspundere, în vederea abordării la un nivel superior a sarcinilor celui de-al doilea an a cincinalului în această ramură de importanţă vitală pentru economia naţională. Pentru a împărtăşi cititorilor cum se acţionează in continuare în această direcţie ne-am adresat ing. GHEORGHE ■ GHEORGHIU, adjunct al ministrului industriei metalurgice : — Cele peste 14 milioane tone de oţel care trebuie realizate in acest an, constituie un obiectiv de mare însemnătate pentru economia noastră naţională. în ce măsură acestei importante sarcini cantitative ii corespunde adincirea preocupărilor pentru ridicarea calităţii metalului şi diversificarea sortimentelor ? — Avem astăzi o industrie metalurgică ce poate aborda cu succes sarcini tot mai complexe, în acest context, al doilea an al cincinalului pune in faţa colectivelor noastre obiective de mare răspundere. în cadrul creşterii simţitoare a producţiei de oţel, pe prim plan se situează sarcina ridicării calităţii metalului, asimilării de noi sortimente, de mărci superioare de oţeluri care să crească gradul de asigurare cu metal a economiei naţionale. Exprimîndu-şi deplina aprobare faţă de orientările şi sarcinile date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însuşindu-şi criticile severe adresate conducerii Ministerului Industriei ■ Metalurgice, unor centrale şi unităţi, metalurgiştii îşi îndreaptă principala preocupare din acest an spre realizarea producţiei fizice la toate sortimentele prevăzute in plan, spre asigurarea metalului de care economia are nevoie, în fiecare sector şi în mod deosebit în construcţia de maşini. Planul pe 1982, acordind prioritate sectoarelor primare, asigură adincirea procesului de modernizare a structurii industriei prelucrătoare. In metalurgie, creşteri accentuate se prevăd la produsele cu prelucrare avansată. Este vorba mai ales de benzi silicoase pentru industria proţtseior crotehnică, bare de oţel.■ál,ar fi «uui'\ rapid, produse tubulare pentru „extracţia ţiţeiului şi gazelor, cord metalic pentru fabricaţia anvelopelor şi altele. — Din punct de vedere tehnic şi tehnologic cum sunt susţinute aceste acţiuni ? — După citeva realizări de seamă în acest domeniu dobindite în primul an al cincinalului, cînd ponderea valorică a produselor de calitate superioară a fost de 39 la sută din totalul producţiei, în 1982 îmbunătăţirea in continuare a calităţii produselor este urrrtărită mai ales prin prisma respectării cu stricteţe a tehnologiilor prescrise şi prin promovarea unor tehnologii cu eficienţă sporită, diversificarea sortimentelor, prin realizarea unor produse cu grad înalt de puritate şi caracteristici fizicomecanice superioare. Din aceste categorii de tehnologii noi fac parte : degazarea oţelului în vid, retopirea oţelului sub zgură şi cu arc in vid, extinderea turnării continue a oţelului pentru benzi electrotehnice, procedee moderne de fabricaţie care au in vedere reducerea importului şi asigurarea realizării in ţară a produselor metalurgice destinate instalaţiilor centralelor nuclearoelectrice, echipamentelor din industria chimică, electronică etc. — în încheiere vă rugăm să precizaţi cum este corelat planul de investiţii din acest an cu sarcinile care privesc ridicarea calităţii metalului şi diversificarea cu prelucrare avans înainte de a răspunde întrebării dv., trebuie să subliniez citeva noi capacităţi racordate la fluxul metalurgic încă din primul an al cincinalului şi care corespund aceleiaşi, idei. în rindul acestora intră in primul eşalon cele de la Galaţi (furnalul nr. 6 de 3 700 mc, cel mai mare din ţară, oţelăria nr. 3 (în care funcţionează ,2 convertizoare şi 3 instalaţii de turnare continuă a oţelului) ; Călan (bateria nr. 1 de cocs şi fabrica de aglomerare nr. 1, furnalul 3 de 1000 m.c.) , Călăraşi (oţelăria electrică cu turnare continuă şi laminorul de profile mijlocii) ; Uzinele „Republica“ — Bucureşti (secţia de Tudor Gheorghiu (Continuare in pag. a 5-a) IA. COMPARAŢII SEMNIFICATIVE Faptul că astăzi există o strinsă interdependenţă între evoluţia economică a tuturor statelor lumii reprezintă, credem, un adevăr cunoscut majorităţii cititorilor noştri. Nu se poate concepe, nu este practic posibilă, o dezvoltare izolată a unui stat, în consecinţă, se manifestă o influenţă accentuată a situaţiei existente pe plan mondial asupra evoluţiei fiecărei economii naţionale. Iată de ce, analizînd dezvoltarea economiei româneşti, evoluţia nivelului nostru de trai, obiectivele stabilite pentru viitor de documentele Congresului al XII-lea al partidului, se impune, logic, să privim mai departe de realităţile , româneşti, să comparăm aceste realităţi, pe care le cunoaştem mai bine, cu situaţia din alte ţări de pe glob. Am apelat de aceea la o serie de anuare statistice din alte ţări şi la documente editate de organizaţii internaţionale, aşa cum sînt „STATISTISCHES JAHRBRUCH“ editat de Statistiches Bundesamt (R.F.G.), „THE U.S. FACT BOOK“ (S.U.A.) sau „BULLETIN OF LABOUR STATISTICS“ aparţinînd lui „International Labour Office“ cu sediul la Geneva. Rîndurile ce urmează îşi propun să prezinte, în paralel, o retrospectivă a dinamicii preţurilor, a evoluţiei nivelului de trai în România şi in diverse ţări dezvoltate economic. Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu in expunerea rostită la Plenara comună din noiembrie 1981, una din preocupările de cea mai mare importanţă ale partidului şi statului nostru este crearea condiţiilor ca, odată cu dezvoltarea economico-socială, creşterea venitului naţional şi a avuţiei naţionale, să se îmbunătăţească continuu nivelul, de trai material şi spiritual al poporului. Vom reaminti citeva cifre ca argument concret al acestei preocupări." în ultimii zece ani (1971—1980 retribuţia medie netă a personalului a crescut de la 1 289 iei la 2 238 Iei. S-au petrecut în acelaşi timp mutaţii profunde şi in ceea ce priveşte structura repartizării personalului muncitor pe grupe de retribuţie netă. Astfel în 1970, 61,5 la sută din totalul personalului avea o retribuţie pînă la 1300 lei. Zece ani mai tirziu proporţia respectivă scăzuse la numai 3,8 la sută; în schimb, ponderea celor cu retribuţii , peste 2 500 lei a sporit, în acelaşi interval... de la 2,9 la sută la 22,6 la sută. Analizînd însă o perioadă şi mai apropiată, anume ultimul cincinal, vom constata că retribuţia medie nominală a crescut cu circa 40 la sută in 1980 faţă de începutul anului 1976. Ce s-a întîmplat cu preţurile în respectiva perioadă ? Calculele specialiştilor arată o sporire a indicelui preţurilor mărfurilor şi al tarifelor serviciilor cu 9,1 procente, de unde rezultă o mărire a retribuţiei reale cu 29 la sută, cu aproape zece procente mai mult faţă de prevederi. Se mai cere remarcat un aspect : au crescut nu numai retribuţiile ci şi veniturile totale ale populaţiei prin crearea a peste un milion de noi" locuri de muncă (deci un milion de noi retribuţii, deci o sporire a veniturilor la circa un milion de familii). Şi poate, nu este lipsit de interes să menţionăm o cifră : 900 000 lei. Atit s-a cheltuit în medie din fondurile statului pentru crearea unui nou loc de muncă. Pentru că tot am vorbit de locuri de muncă , deci de posibilitatea cetăţeanului de a-şi asigura veniturile necesare existenţei .— să reamintim o ştire difuzată recent de agenţiile de presă din străinătate , numărul şomerilor in Marea Britanie a depăşit cifra de 3 milioane. Trei milioane de cetăţeni, lipsiţi de certitudinea unui venit pentru ei şi familiile lor. Situaţie ce nu este izolată, în Franţa existând circa 1,6 milioane şomeri, în Italia 1,8 milioane, în Statele Unite peste 9 milioane persoane fără loc de muncă asigurat. Nivelul de trai depinde, desigur, atît de venituri cit şi de preţurile de consum. Am amintit ceva mai înainte valoarea acestui indice al preţurilor incincinalul trecut , pe total, o creştere de 9,1 la sută. Să mai aducem o precizare semnificativă : in deceniul 1971—1980, indicii preţurilor mărfurilor desfăcute prin unităţile socialiste şi al tarifelor serviciilor pentru populaţie au crescut cu numai 9,9 la sută. Rezultă din aceste douăcifre că in perioada 1971— 1975 creşterea respectivă a fost practic insignifiantă. Pentru o edificare mai completă să intrăm puţin în detalii, urmărind indicii preţurilor pe câteva grupe semnificative pentru cheltuieliAnuarele amintite la începutul acestui articol ne-au permis să aflăm, mai exact, cum au evoluat preţurile la o serie de produse de bază. Iată, de exemplu, cut costa un litru de le cetăţeanului : la mărfuri alimentare indicele preţurilor a fost în 1980 de 111,0 la sută (deci cu 11, la sută mai mare decit în 1970, considerat 100 la sută) ; la îmbrăcăminte şi încălţăminte creşterea a fost de numai 1,2 la sută , la chirie de 17,9 la sută ; la combustibil şi iluminat sporul a fost intr-adevăr mai mare, 88,2 procente dar să nu uităm că numai din 1972 şi pînă în prezent preţul ţiţeiului pe piaţa mondială a sporit de circa 15 ori. Pentru a judeca cifrele de mai sus la adevărata lor semnificaţie să comparăm evoluţia preţurilor din România cu cea din alte ţări, in perioada 1971— 1980. Evoluţia preţurilor în ţara noastră comparativ cu alte ţări »-r v , Diversifîcarea producţiei, concomitent cu realizarea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate in Întrecerea socialistă, constituie pentru colectivul întreprinderii de construcţii metalice Tecuci (în imagine) unul din obiectivele generale ale activităţii sale. In prezent se află în stadiul introducerii în fabricaţie un nou reper. Este vorba de confecţionarea oalelor de turnare pentru oţelării — utilaje destinate Combinatului siderurgic Galati. In scopul realizării in cele mai bune condiţii a noilor produse au fost asigurate deja toate materialele necesare, fapt ca va conduce la realizarea si livrarea primelor oale pentru oţelăriile combinatului gălăţean incă din acest trimestru. EVOLUTIA INDICELUI GENERAL AL PRETURILOR DE CONSUM ÎN PERIOADA 1971-1980 (1970-100) ţara Mărfuri alimentare Total România *) 111,0 109,9 Ungaria 165,3 155,4 Elveţia 162,8 162,5 R.F. Germania 153,3 164,3 Austria 170,3 183,9 Belgia 178,8 203,5 S.U.A. 216,8 212,4 Japonia 234,3 236,6 Suedia 248,9 241,5 Franța 254,0 251,3 Italia 355,6 369,1 Spania 372,6 414,1 *) ,sector socialist lapte în 1974 și în 1980 în citeva ţâri. Marian Dumitrescu (Continuare in pag. a 3-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Harta tenomerator meteorologica probabile. Amănunte in pag. 2-a PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU , a primit pe ministrul federal de interne al R.F. Germania Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, sâmbătă, pe Gerhart Rudolf Baum, ministrul federal de interne al R.F. Germania care, la invitaţia ministrului de interne al Republicii Socialiste România, a întreprins o vizită oficială în ţara noastră. La primire a luat parte George Homoştean, ministru de interne. în timpul convorbirii, care a avut loc cu acest prilej, au fost evocate bunele raporturi statornicite intre România şi R.E. Germania, raporturi ce se dezvoltă şi se diversifică continuu pe baza înţelegerilor şi documentelor adoptate cu prilejul vizitelor la nivel înalt. S-a exprimat dorinţa celor două ţări de a acţiona in continuare pentru extinderea conlucrării româno-vest-germane in diferite domenii, în folosul reciproc, al cauzei destinderii, păcii, securităţii şi cooperării în Europa şi în întreaga lume. Au fost abordate, de asemenea, probleme actuale ale vieţii politice internaţionale, cu deosebire cele privind continentul european, reliefindu-se importanţa reluării politicii de destindere, înţelegere, pace şi respect al independenţei naţionale, necesitatea de a se acţiona pentru trecerea la măsuri concrete de oprire a cursei înarmărilor, de reducere a cheltuielilor militare, a efectivelor armate şi a armamentelor, de dezarmare," şi în primul rind de dezarmare nucleară, fără de care nu pot fi concepute pacea şi liniştea în Europa şi în lume, întrevederea a decurs într-o atmosferă cordială, prietenească. Energia, o problemă a tuturor de Rovinari. nu confruntă ce probleme termocentrala în continuarea investigaţiei noastre la marea termocentrală de la Rovinari (vezi R.I. din 30 ianuarie) şi cu deosebire a soluţiilor care să conducă la creşterea cit mai rapidă a producţiei de energie necesară ţării, vom căuta să intrăm în intimitatea colosului energetic, să observăm activitatea şi să aflăm părerea celor care asigură zi şi noapte continuitatea proceselor de producţie a energiei. înainte insă de aceasta, pentru o mai aprofundată şi corectă înţelegere a lucrurilor se cer spuse citeva cuvinte despre termocentrală. Primele elemente ce se cuvin reţinute sunt complexitatea ei deosebită ca şi „tinereţea“ ei. Pentru că această termocentrală, înălţată intr-o zonă lipsită de orice tradiţie industrială, această centrală in care fiecare din cele şase grupuri energetice este de fapt o mare uzină, blocul de 330 MW reprezentind o chintesenţă a energeticii noastre, se află doar la cîţiva ani de la punerea in funcţiune şi, ca atare, ea se află încă în plin rodaj şi perioadă de punere la punct a proceselor şi tehnicilor (inclusiv a celor livrate de licenţiatorul străin). Astfel, sunt in curs de execuţie modernizări la camerele de ardere, la evacuarea cenuşilor, modificări ale morilor de la cazane astfel incit să crească debitul lor ; se înlocuiesc unele motoare cu altele mai puternice ; se lucrează la instalarea unor noi separatori electromagnetici pentru extragerea corpurilor străine din cărbune ; se elaborează simplificarea schelelor de automatizare şi reglaj ; se realizează instalaţii de comandă a aprinderii arzătoarelor de la distanţă ; se construiesc încă două staţii de concasare şi se amenajează o nouă gospodăriea cărbunelui — inclusiv o staţie de descărcare a cărbunelui adus cu vagoanele — care corectind greşelile din proiect vor duce in mod practic nu numai la o dublare a capacităţii depozitului, creindu-se posibilităţi pentru înmagazinarea unor rezerve de cărbune mult mai mari ca şi posibilităţi de amestec al acestuia, operaţie care va favoriza ridicarea şi stabilizarea puterii lui calorifice, dar şi o sursă care va spori autonomia centralei ; se munceşte intens la îmbunătăţirea concepţiei şi la creşterea, fiabilităţii sistemului de transport cu benzi din centrală, astfel incit să fie eliminate întreruperile in aprovizionarea morilor de cărbune (întreruperi care se transmit dealtfel, in lanţ şi la furnizorul de cărbune) ş.a.m.d. în această vastă acţiune de modernizare întîlnim alături de colectivul termocentralei zeci şi zeci de specialişti de la Institutul de proiectări energetice, de la ICEMENERG (directorul general al acestuia, dr. ing. Călin Bichăileanu -,ne spunea simbătă că la ora actuală nu mai puţin de 30 de cercetători în frunte cu cei doi directori adjuncţi ai lui se află tot timpul la Rovinari şi Turceni), de la Centrala industrială de producţie a energiei electrice şi termice, C.I.P.E.E.T., (printre oamenii acesteia îl întîlnim şi pe inginerul Alexandru Georgescu şeful serviciului reparaţii al centralei), cercetători şi lucrători de la I.C.S.I.T E.M.M.R., de la Centrala industrială de utilaj energetic, metalurgic şi maşini de ridicat a Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, de la trusturile Energoconstructia şi Energoreparaţii, de la Vulcan, numeroşi specialişti din Ministerele Energiei Electrice şi al Construcţiei de Maşini care sub conducerea r miniştrilor adjuncţi Gheorghe Cocoş şi Nicolae Costea şi-au mutat efectiv sediul în această perioadă de la Bucureşti la Rovinari şi muncesc cot la cot cu specialiştii şi muncitorii termocentralei. Este o concentrare de forţe rar întîlnită, se munceşte intens, realmente zi şi noapte, multi oameni in frunte cu directorul termocentralei lucrează cite 14—16 ore pe zi şi uneori Citeva zile fără întrerupere, dovadă că problema ridicării performanţelor termocentralei şi creşterea in cel mai scurt timp a producţiei de energie a devenit cu adevărat o preocupare de prim ordin, tratată la toate nivelele cu toată seriozitatea. Unii dintre cei cu care discutăm ţin să mai amintească încă o dată de calitatea de multe ori necorespunzătoare a cărbunelui, care nu e livrat la calitatea stabilită prin STAS, care are un procent ridicat de argilă umedă, zăpadă sau gheață și care înfundă concasoarele provocînd strangulări in aprovizionarea morilor. Ei ne vorbesc desprecorpurile străine găsite in cărbune — sîrme, fiare, bucăţi de şină de cale ferată, dinţi de cupă de excavator, cabluri etc., etc. — care, spun ei, duc la oprirea benzilor transportoare, la defectarea acestora sau pur şi simplu distrug morile de cărbune. Bineînţeles, toate acestea şi altele sunt de regulă tre- cute în contul colectivului Combinatului minier IRovinari, cel care aprovizionează termocentrala cu cărbune, acuzîndu-se lipsa de organizare şi de atenţie cu care se lucrează acolo. Dar, să nu ne grăbim cu concluziile chiar dacă multe din cele ce li se spun au suport real , în fond întotdeauna a fost mai puternică tendinţa de a vedea greşelile altora decit să-ţi analizezi propriile deficienţe. Şi-apoi, in cariere am stat de vorbă şi cu minerii, care au şi ei un cuvint de spus... în general insă, acest masiv ajutor din partea ministerelor, întreprinderilor şi institutelor, este cit se poate de bine venit deşi după părerea unora, este încă insuficient şi, aşa cum vom vedea, nu rezolvă problemele de fond şi de perspectivă imediată (ne gîndim la citiva ani) privind personalul de întreţinere şi de exploatare al centralei. Spunem aceasta pentru că un al doilea element, vizibil pretutindeni în termocentrală este tinereţea personalului. Nu am reuşit M. Radian (Continuare în pag. a 5-a) Civilizaţia muncii A spune că o civilizaţie se întemeiază pe muncă şi disciplină, pe rigoare strictă, nu-i ceva nou. De muncă, disciplină, rigoare au dat dovadă, nu o dată, înaintaşii noştri, cărora le datorăm atitea înfăptuiri ilustre, cu a căror prezenţă ne mîndrim şi astăzi. Numai că, intre timp, s-a schimbat ceva. Ceva esenţial. Prin eforturi proprii considerabile ţara a intrat intr-un context nou de civilizaţie, şi-a întemeiat structuri noi, bazate pe idealuri generoase de umanism şi progres, şi-a propus înfăptuirea unor ţeluri mari, care cer eforturi materiale şi de inteligenţă cu ale căror exigenţe nu ne-am mai confruntat pînă acum. Dar cine s-ar fi mulţumit cu ţelurile mărunte ? Ţel mărunt ar fi însemnat, ,de pildă, să construieşti in citeva oraşe, cu precădere Capitala, şi în rest să laşi ca lucrurile să meargă de la sine. Cînd iţi propui insă ca faţa tuturor oraşelor ţării, şi nu numai a oraşelor, dar şi a satelor, să se schimbe, cînd chiar şi faci asta, desigur efortul este colosal şi este firesc să apară şi dificultăţi. Dar să stăm şi să judecăm : ce ar fi fost mai bine, să mai construim in mijlocul Bucureştiului încă 4—5 buildinguri de tip Intercontinental şi sa răminem cu vechile cartiere insalubre ale Capitalei, ori să construim, aşa cum am şi făcut-o, zeci de mii, sute de mii de locuinţe noi, în cartiere moderne, elegante, unde sute de mi de oameni se bucură de un confort sporit, de condiţii de viaţă pe care, mulţi dintre ei,le au acum pentru prima oară ? Cine ar fi fost acela care să spună : eu vreau să nu mă obosesc prea mult, vreau ca eforturile să fie mai mici, şi pentru asta vreau să trăiesc in condiţii mai proaste ? Poate că sunt, ba chiar _____ sunt, şi dintre aceia, care vor ca eforturile lor să fie mai mici, care vor să se protejeze, cum se spune. N-am întîlnit însă, nici unul pînă acum, şi nici nu prea cred că există aşa ceva, care să nu vrea să trăiască mai bine, mai civilizat, mai omeneşte. Şi dacă toţi vrem să trăim mai bine, mai civilizat, mai omeneşte, nu este firesc, atunci, ca toţi să muncim mai bine, mai civilizat şi mai omeneşte ? Este, desigur ! Numai că, în acest caz, nu este de ajuns numai să vrei, este neapărat nevoie să şi faci aşa ceva. Să faci eforturi, propriile tale eforturi de civilizaţie, de modernitate, de progres. în această privinţă, vorbim deseori de disciplină, şi cred că uneori vorbim despre lucruri care ar trebui să se şi înţeleagă de la sine, să fie intrate „în singe“, cum, pe bună dreptate, se spune. Un aspect al disciplinei, de exemplu, este punctualitatea. Punctualitatea la lucru, punctualitatea in predarea pieței, la(Continuare In pag. a 2-a) FILE DE CARNET de Petre Ghelmez