România Liberă, aprilie 1982 (Anul 40, nr. 11638-11663)

1982-04-01 / nr. 11638

II, PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN (Urmare din pag. I) sută iţi desfăşoară activitatea în sfera producţiei materiale, din care 55,14 la sută provin din rindul clasei muncitoare. Faptul că 20,31 la sută din populaţia majoră a ţării şi 30,44 la sută din cea activă fac parte din rindurile partidului demonstrează forţa organizatorică a partidului, adeziunea deplină a întregului popor la politica sa internă şi externă, unitatea lui indisolubilă in jurul partidului, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al naţiunii noastre, personalitate proeminentă a vieţii politice contemporane. Plenara Comitetului Central a apreciat că, acţionind in spiritul hotăririlor Congresului al XII- lea al partidului, al orientărilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, comitetele judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale, organele şi organizaţiile de partid din întreprinderi, instituţii şi unităţi agricole au desfăşurat o susţinută şi intensă activitate politico-organizatorică pentru întărirea continuă a rindurilor partidului şi creşterea rolului său de forţă politică conducătoare a întregii societăţi, pentru educaţia revoluţionară a membrilor de partid, pentru ridicarea continuă a conştiinţei socialiste a maselor. Plenara C.C. al P.C.R. a indicat comitetelor judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale să acţioneze în confirmări pentru ridicarea la un nivel tot mai înalt a activităţii politice şi organizatorice a tuturor organelor şi organizaţiilor de partid, pentru întărirea permanentă, in primul rind calitativă, a rindurilor partidului, asigurind acordarea înaltului titlu de comunist acelor oameni ai muncii care prin întreaga lor activitate dovedesc că luptă cu hotârire pentru înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului nostru. 5. Comitetul Central al P.C.R. a examinat și aprobat, în unanimitate, Raportul cu privire la activitatea desfăşurată în anul 1981 de către organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului. S-a evidenţiat că, pe baza hotărîrilor Congresului al Xll-lea, a prevederilor Programului şi Statutului partidului, in conformitate cu indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, organele de partid, organizaţiile de masă, conducerile ministerelor şi instituţiilor centrale au acţionat consecvent in direcţia perfecţionării continue a muncii de selecţionare, creştere şi promovare a cadrelor, care, în strinsă unitate cu masele largi de oameni ai muncii, militează cu fermitate pentru asigurarea progresului multilateral al României socialiste. A crescut ponderea muncitorilor in aparatul de partid şi al organizaţiilor de mesă, compoziţia pe profesii şi categorii sociale a cadrelor de partid, de stat, ale organisţiilor de masa şi din economie corespumind concepţiei partidului privind rolul ce revine clasei muncitoare in societatea noastră, in strinsă unitate şi celaborare deplină cu ţărănimea, intelectualitatea şi celelalte categorii de oameni ai muncii. A sporit, totodată, gradul de participare a femeilor la viaţa economico-socială şi politică a ţării, s-a manifestat o preocupare deosebită pentru promovarea în funcţii de conducere a celor mai bune cadre din rindul naţionalităţilor conlocuitoare, corespunzător structurii pe naţionalităţi a populaţiei, au fost create condiţii pentru îmbinarea armonioasă a experienţei cadrelor mai virstnice cu entuziasmul şi puterea de muncă ale celor tinere. Organele de partid, ministerele, centralele şi întreprinderile industriale au acordat în acelaşi timp o atenţie sporită pregătirii muncitorilor şi specialiştilor necesari pentru realizarea planului de producţie in industrie, agricultură, construcţii, transporturi şi celelalte sectoare de activitate. In anul 1981 au intrat în producţie peste 380 000 muncitori calificaţi, 16 022 maiştri şi 37 000 absolvenţi ai învâţâmîntului superior, din care peste 61 la sută ai facultăţilor cu profil tehnic. Comitetul Central a stabilit un program de măsuri care să asigure perfecţionarea continuă a muncii organelor de partid, de stat, a organizaţiilor de masă şi obşteşti pentru înfăptuirea neabătuta a hotăririlor conducerii partidului, a Indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu in domeniul politicii de cadre. 6. Plenara a analizat şi aprobat în unanimitate Raportul privind activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor oamenilor muncii in 1981. Plenara Comitetului Central a subliniat că prin scrisori şi audienţe s-a realizat şi in anul 1981 un amplu dialog intre conducerea partidului, organele de partid şi de stat, organizaţiile de masă şi obşteşti şi masele largi de oameni ai muncii, s-au întărit şi mai mult legăturile partidului cu poporul, s-a întărit democraţia muncitorească, socialistă din ţara noastră. Prin scrisori şi audienţe, cei ce muncesc şi-au exprimat aprobarea deplină la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, precum şi inarta apreciere faţă de înfăptuirile remarcabile obţinute de poporul român, sub conducerea P.C.R., a secretarului său general, in opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Plenara a relevat însemnătatea deosebită a indicaţiilor date de secretarul general al partidului, la plenara C.C. al P.C.R., din martie 1981, privind activitatea cu scrisorile şi audienţele, care au avut un larg ecou in rindul maselor de oameni ai muncii, sporind preocuparea cetăţenilor pentru respectarea legalităţii, a normelor eticii şi echităţii socialiste şi au dus la creşterea răspunderii organelor şi organizaţiilor de partid pentru conducerea directă a acestei activităţi. Plenara a stabilit măsuri care să asigure îmbunătăţirea orga-, nizării, conţinutului şi eficienţei muncii in domeniul scrisorilor şi audienţelor, determinind astfel atragerea tot mai largă a maselor la conducerea treburilor obşteşti, la rezolvarea problemelor concrete pe care le ridică viaţa, la dezvoltarea democraţiei socialiste, la întărirea unităţii dintre partid şi popor. 7. Plenara a examinat Raportul privind activitatea internaţională a partidului şi statului in 1981 şi principalele orientări in politica externă in anul 1982. Aprobind intru totul activitatea internaţională a partidului şi statului, Comitetul Central a subliniat că ea s-a desfăşurat in conformitate cu obiectivele stabilite de Congresul al Xll-lea al P.C.R, cu orientările şi indicaţiile tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Plenara a dat o înaltă apreciere rolului hotăritor al tovarăşului Nicolae Ceauşescu in elaborarea şi in înfăptuirea politicii externe a partidului şi statului, contribuţiei sale deosebite la promovarea cauzei destinderii, securităţii, păcii şi colaborării internaţionale, la realizarea idealurilor de libertate, independenţă şi progres ale tuturor popoarelor. In condiţiile complexe ale situaţiei internaţionale actuale, strălucitele iniţiative şi acţiunile energice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru dezarmare şi pace s-au bucurat de adeziunea şi participarea entuziastă a întregii noastre naţiuni, au avut un larg ecou internaţional şi au dat o puternica expresie solidarităţii cu forţele politice şi opinia publică din Europa şi din alte continente în lupta pentru dezarmare şi, in primul rind, pentru dezarmare nucleară, pentru salvgardarea dreptului popoarelor la viaţă, la dezvoltare liberă şi independentă. C.C al P.C.R. a subliniat că, în realizarea obiectivelor politicii externe a partidului şi statului nostru, o importanţă deosebită au avut-o continuarea şi Intensificarea dialogului la nivelul cel mai înalt, materializat în intilnirile şi convorbirile tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu şefi de stat şi de guverne, cu conducători de partide şi mişcări de eliberare naţională, cu alte personalităţi politice, reprezentanţi ai vieţii economice şi cultural-ştiinţifice din diverse ţâri. Plenara a relevat cu satisfacţie că Partidul Comunist Român a dezvoltat şi diversificat relaţiile de colaborare şi solidaritate cu partidele comuniste şi muncitoreşti, partidele socialiste şi social-democrate, cu alte partide şi forţe politice de guvernământ, organizaţii şi mişcări de eliberare naţională. Comitetul Central a apreciat preocuparea constantă a Partidului Comunist Român, a Republicii Socialiste România de a pune pe prim plan întărirea prieteniei şi colaborării cu toate statele socialiste, acordind, in acest cadru, o atenţie deosebită relaţiilor cu ţările socialiste vecine. Partidul şi statul nostru au consolidat, de asemenea, relaţiile de colaborare şi solidaritate cu ţările in curs de dezvoltare şi nealiniate. Totodată, în spiritul coexistenţei paşnice, România şi-a extins relaţiile cu ţările capitaliste dezvoltate. C.C. al P.C.R. a subliniat că România socialistă a acţionat în anul 1981 cu fermitate pentru întărirea securităţii şi cooperării in Europa, pentru dezvoltarea colaborării dintre ţările balcanice, pentru oprirea amplasării de noi rachete cu rază medie de acţiune şi retragerea celor existente, pentru înlăturarea completă a armelor nucleare de pe continentul european şi începerea de negocieri în acest scop, pentru trecerea la măsuri de dezarmare, în primul rind de dezarmare nucleară, pentru soluţionarea prin mijloace paşnice a tuturor problemelor litigioase dintre state, pentru lichidarea subdezvoltării şi edificarea unei noi ordini economice mondiale. Plenara a hotărit ca şi în viitor activitatea internaţională a partidului şi statului să fie consacrată neabătut intaririi colaborării şi solidarităţii cu forţele progresiste, democratice, antiimperialiste, cu toate popoarele, pentru a se imprima un curs nou in viaţa internaţională, spre destindere, securitate, independenţă naţionala, dezarmare şi colaborare, pentru triumful păcii şi socialismului. Plenara a hotărit să se intensifice acţiunile şi manifestările consacrate păcii şi dezarmării ale poporului nostru, concomitent cu manifestările altor popoare, in slujba acestei cauze nobile, aceasta exprimind hotărirea României de a face totul pentru înfăptuirea năzuinţelor celor mai arzătoare ale omenii, pentru eliberarea tuturor naţiunilor de pericolul unui război atomic nimicitor. In legătură cu activitatea internaţională a partidului şi statului, plenara a adoptat în unanimitate o hotârire, care se va da publicităţii. In încheierea lucrărilor plenarei, întimpinat cu vii şi puternice aplauze, a luat cuvintul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român. Cuvintarea se va da publicităţii. ll i I ) /v /( I i 1 j j ( I r (Urmare, din pag. a 2~a) economico-organizatoric sporit, în ansamblul organizaţiilor de partid şi al cadrelor de conducere individual, aportul financiar al valorificării forţelor de producţie din teritoriu a crescut anul trecut in mod considerabil. Ritmul sporului produc-ţiei nete in judeţ a fost de 15,2 la sută, al producţiei marfă de 3,7 la sută al productivităţii muncii pe baza producţiei nete cu 9,2 la sută, iar planul acumulărilor in industrie a fost îndeplinit in proporţie de 107,4 la sută. Un bilanţ financiar pozitiv s-a încheiat şi in domeniul circulaţiei mărfurilor, in transporturi, in economia locală. Prevederile planului finannetar nu le-am realizat in agricultură şi în construcţii, datorită, in principal, nerealizării planurilor de producţie. Sintetizind învăţămintele trase din aceste neajunsuri, am asigurat in multe locuri deficitare forţe noi de muncă mai bune, am acordat ajutor tehnic şi material diferenţial sporit acestora, ca obiectivele anului în curs să fie realizate in condiţii mai bune. Am întărit şi munca organizaţiilor de partid, a organizaţiilor de masă, ca prin aportul exemplului comuniştilor, să antrenăm forţele de care dispunem la o activitate mai eficientă Biroul comitetului judeţean va urmări cu mai mare grijă procesul muncii în aceste unităţi, mobilizind şi întărind spiritul de răspundere al organelor teritoriale. Realizările pe primul trimestru, condiţiile asigurate ne permit să spunem cu certitudine că bilanţul anului in curs va fi mai bun şi aportul nostru la bilanţul ţării mai mare. Cântărind atent dimensiunea şi gradul analitic al acţiunilor cuprinse în raportul cu privire la realizarea programului energetic pină în 1990, pe baza hotăririlor Congresului al Xll-lea al partidului, ni se reliefează mai clar amploarea spiritului prospectiv şi realist al secretarului general al partidului, care ne atrăgea atenţia cu aproape un deceniu în unna asupra gravităţii fenomenelor crizei materiilor prime şi a resurselor energetice ce începeau să se contureze în economia mondială. Anii parcurşi au fost anii confirmării justeţei previziunilor şi a iniţiativelor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, orientate spre o nouă concepţie şi un spirit radical schimbat în gospodărirea resurselor energetice ale ţării. Cerinţele unei independenţe energetice în perspectiva anilor ’90 au impus şi impun mai evident ca oricînd, acum, o nouă concepţie in creşterea economică, în reproducţia socială, aceea a consumurilor minime, a inventarierii oricărei surse, cit de mică ar fi ea,, a promovării resurselor secundare sau reziduale la gradul celor primare. Şi exemplul vieţii economice, a judeţului Covasna , reprezintă o confirmare grăitoare in acest sens. Investiţiile pentru cercetare au însemnat o sursă importantă de hidrocarburi in judeţul nostru. Acţiuni, în spiritul cerut de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au evidenţiat resurse, hidroenergetice care pot acoperi circa 50 la sută din nevoile judeţului. Zăcămintele noi de lignit pot şi ele, la gradul actual de cunoaştere, să acopere integral consumul propriu, mai bine de treizeci de ani, însumind la aceste resursa aceea pe care o reprezintă economia, utilizarea reziduurilor actuale, se înfăţişează, deosebit de limpede posibilităţile pe care le avem ca urmare a unei politici raţionale, de perspectivă, în dezvoltarea forţelor de producţie în teritoriu, în spiritul exigenţei cerute de secretarul general al partidului faţă de această problemă, profund politică. Biroul Comitetului judeţean departid a stăruit la organizaţiile de partid, la factorii decizionali, ca rezervele latente să fie activizate cit mai rapid posibil. Coordonarea întregii munci politicoorganizatorice şi educative a fost încredinţată cite unui secretar al Comitetului judeţean de partid, separat pe fiecare resursă. In continuare, vom acţiona toai hotărit pentru reducerea termenelor planificate pentru punerea in exploatare, pentru definitivarea urgentă a modului de valorificare a lignitului din bazinul municipiului Sfintu-Gheorghe. In spiritul hotărîrilor de azi, vom mobiliza mai energic forţele noastre ca să sporim contribuţia judeţului la realizarea sarcinilor stabilite aici şi acum. In încheiere, mă declar de acord cu conţinutul rapoartelor prezentate în faţa Comitetului Central, cu hotărîrile propuse şi mă angajez că vom acţiona ferm pentru îndeplinirea lor. Oamenii muncii, români şi maghiari din judeţ, apreciază şi îşi însuşesc intrutotul politica internă şi externă , a partidului, o considerăexpresia gunourilor şi aspiraţiilor lor, preţuiesc mult activitatea secretarului general al partidului şi, cu prilejul re,centei aniversări, vă adresează, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, mulţi, mulţi ani, cu sănătate şi satisfacţie in muncă, in fruntea statului, a patriei noastre cămine, Republica Socialistă România ! -------- „România libera" — ------------------------------------------------------------— - ----------------------------------------------------------— Porno a 3-a - 1 aprilie 1982 Cuvîntul tovarăşului Constantin Crişan Mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, Stimate tovarăşe, Stimaţi tovarăşi, Doresc să-mi exprim deplinul acord faţă de documentele supuse spre dezbatere, documente care reflectă atenţia deosebită pe care Comitetul Central al partidului, dumneavoastră personal, mult stimate tovarăşe secretar general, o acordaţi creşterii rolului conducător al partidului din toate domeniile vieţii e-conomice şi sociale ale ţării, analizării cu, responsabilitate comunistă şi înaltă competenţă a, problemelor principale ce preocupă partidul şi statul nostru în fiecare etapă şi stabilirii celor mai potrivite măsuri, pentru a asigura înaintarea fermă a patriei noastre pa calea civilizaţiei socialiste, şi comuniste. Doresc de asemenea, să exprim, şi eu, satisfacţia deosebită pentru, succesele remarcabile obţinute de poporul nostru, sub conducerea partidului, în dezvoltarea economico-socială in primul an al actualului cincinal. Intr-o perioadă în care economia mondială este cuprinsă de o puternică şi multilaterală criză economică, cind economia statelor capitaliste se confruntă cu o puternică inflaţie şi un excesiv şomaj, generatoare de instabilitate, in condiţiile în care multe ţări şi-au restrins producţia, în ţara noastră s-au lărgit şi modernizat capacităţile de producţie, s-au creat noi locuri de muncă,a crescut producţia de bunuri materiale şi venitul naţional şi, ca urmare, populaţia a beneficiat de un volum sporit de bunuri, şi servicii. Raportez plenarei că oamenii muncii din întreprinderile din municipiul Cluj-Napoca au încheiat primul an al actualului cincinal ,cu rezultate bune, ca o expresiea patriotismului socialist şi a ataşamentului oamenilor muncii — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — faţă de ■politica internă şi externă, a partidului şi statului nostru. Prin mai buna organizare a producţiei şi a muncii, prin utilizarea cu randament sporit a capacităţilor productive, promovarea mai accentuată a progresului tehnic, valorificarea intr-un grad mai înalt a materiilor prime, materialelor, combustibilului şi energiei, s-a asigurat obţinerea peste plan în anul 1981 a unei producţii nete în valoare de 214 milioane lei. Totodată, au fost realizate prevederile la productivitatea muncii, la producţia marfă vindută şi încasată şi la beneficii. Sarcinile de plan la investiţii au fost, de asemenea, depăşite cu 3,2 la sută punîndu-se în funcţiune noi capacităţi de producţie, obiective social-culturale şi edilitar gospodăreşti. Prin grija partidului şi statuţii, patrimoniul locativ al municipiului nostru s-a întregit în primul an al actualului cincinal cu un număr de 4 657 ani-tamente noi. Fără a minimaliza valoarea realizărilor obţinute, conferinţa organizaţiei municipale de partid, care a avut loc recent a apreciat că bilanţul cu care oamenii muncii din municipiul nostru au Din cuvîntul participanţilor încheiat anul trecut a rămas în multe privinţe sub nivelul posibilităţilor existente şi al exigenţelor formulate de către conducerea partidului, de dumneavoastră personal, mult stimate tovarăşe secretar general. Din păcate, atit anul trecut, cit şi in primele două luni din acest an unele întreprinderi nu şi-au onorat integral sarcinile de plan la producţia fizică şi, în mod deosebit, la export datorită, in principal, neasigurării ritmice a aprovizionării tehnico-materiale, menţinerii in fabricaţie — mai ales in unităţile constructoare de maşini , a unor produse cu performanţe tehnicofuncţionale şi de nivel calitativ care nu le asigură competitivitate pe piaţa externă. De asemenea, unele întreprinderi nu s-au încadrat in costurile de producţie şi nu au realizat planul de beneficii, în lumina orientărilor şi indicaţiilor dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, preocupările şi eforturile organelor şi organizaţiilor de partid, ale tuturor colectivelor din unităţile economice din municipiu! nostru sunt îndreptate cu prioritate spre îndeplinirea integrală a tuturor prevederilor de plan şi recuperarea restanţelor înregistrate de la începutul acestui cincinal la unii indicatori. Potrivit estimărilor noastre, producţia industrială realizată in luna martie a acestui an, marchează o creştere de 11,3% şi se va realiza nivelul planificat, concomitent cu obţinerea de depăşiri şi laalţi indicatori de plan. Vă informez, stimate tovarăşe secretar general, că am încheiat în fiecare întreprindere analizele privind recuperarea, pe calea diminuării cheltuielilor de producţie, a unei părţi cit mai mari din retribuţiile, ce se acordă suplimentar oamenilor muncii in acest an. Noile măsuri supuse spre dezbatere plenarei, pe baza orientărilor şi indicaţiilor dumneavoastră, stimate tovarăşe secretar- general, cu privire la dezvoltarea potenţialului energetic al ţării, ne vor permite folosirea, mai deplină a capacităţilor de producţie. Suntem însă conştienţi că aceasta ne obligă, în acelaşi timp, să acţionăm cu fermitate sporită pentru gospodărirea judicioasă a resurselor de energie, pentru reducerea în continuare a consumului pe unitate de produs prin aplicarea unor tehnologii noi cu consumuri energetice reduse şi, desigur, prin eliminarea risipei, de orice fel. Vom urmări, totodată, la unităţile de producţie şi de cercetare ştiinţifică din municipiul nostru, care au sarcini în domeniul energeticii nucleare, al fabricării de echipamente termoenergetice care să valorifice combustibili inferiori şi alte resurse, să-şi îndeplinească in mod exemplar obligaţiile ce le revin din programul energetic pe cincinalul actual şi din măsurile pe care le va stabili plenara noastră. Îmi exprim convingerea că şi in viitor in eforturile noastre vom primi sprijinul necesar din partea ministerelor in soluţionarea problemelor cu care se mai confruntă încă unele unităţi economice din municipiul nostru privind îndeosebi asigurarea bazei tehnico-materiale şi acoperirea integrală a planului de export cu contracte. Înfăptuirea măreţelor sarcini ce revin organelor şi organizaţiilor de partid ne obligă să acţionăm ,cu spirit revoluţionar pentru ridicarea calităţii şi creşterii eficienţei muncii de partid, să ne desfăşurăm activitatea in principal in întreprinderi, in mijlocul oamenilor muncii pentru soluţionarea operativă, practică a tuturor problemelor şi asigurarea bunei desfăşurări a activităţii productive in toate sectoarele. Cu aleasă satisfacţie şi minci de patriotică imi exprim aprobarea deplină faţă de activitatea Internaţională a partidului nostru, elaborată şi promovată cu aportul dumneavoastră hotăritor, mult stimate tovarăşe secretar general. Asemeni tuturor comuniştilor din patria noastră, oamenii muncii din municipiul Cluj-Napoca văd in politica partidului propria lor politică, garanţia înfăptuirii programului partidului, a idealurilor şi aspiraţiilor lor de progres, bunăstare şi pace. In numele comuniştilor şi al tuturor oamenilor muncii clujeni, încredinţez plenara Comitetului Central şi vă asigur pe dumneavoastră, tovarăşe secretar general, că nu vom precupeţi nici un efort şi vom depune întreaga pricepere şi energie pentru înfăptuirea sarcinilor şi obiectivelor stabilite de Congresul al Xll-lea al partidului, de actuala plenară a Comitetului Central, angajindu-ne să ne aducem întreaga contribuţie la înfăptuirea în cele mai bune condiţii a planului pe acest an şi la întregul cincinal, pentru a ne spori contribuţia la dezvoltarea economico-socială a patriei şi ridicarea ei pe noi trepte de progres şi civilizaţie socialistă. Pe ansamblul judeţului, în 1981 a fost îndeplinit planul de asimilare la produsele noi şi reproiectate cu performanţe îmbunătăţite, iar la cele trei unităţi de cercetare din judeţ au fost, de asemenea, realizate şi depăşite obiectivele de cercetare planificate, în legătură cu programul energetic informez că Doljul urmează să-şi sporească aportul energetic prin realizarea şi intrarea in funcţiune a unor capacităţi noi de producţie. Aceasta va face ca, in perspectiva următorilor 2—3 ani, necesarul de cărbune al judeţului Dolj,inclusiv pentru formarea stecţiilo, să crească la circa 60 de jmii de tone zilnic. Faţă de această situaţie, ţinind seama şi de cerinţele mari de cărbune ale economiei naţionale, de raţiunea diminuării cheltuielilor de transport, considerăm oportună grăbirea prospectării şi trecerii la exploatarea cărbunelui intr-urn perimetru cit mai apropiat de centralele termoelectrice. Referindu-mă în continuare la recensamintul animalelor, aş dori să menţionez că în judeţul nostru această acţiune s-a soldat cu rezultate bune, înregistrindu-se depăşiri la toate speciile de animale. Luat însă separat pe sectoare, constatăm că reveni unele nerealizări la o serie de specii. Ne concentrăm de aceea, potrivit indicaţiilor dumneavoastră, tovarăşe secretar general, atenţia spre recuperarea efectivelor la aceste specii şi, in general, pe realizarea efectivelor prevăzute in programul pe acest an, dar în mod deosebit acţionăm pentru realizarea produselor animaliere, unde continuăm să înregistrăm serioase neajunsuri. Baza furajeră mai bună pe care ne-o asigurăm în acest an, începind chiar cu această primăvară, aplicarea noilor norme de furajare, constituie premize certe ale îmbunătăţirii activităţii in acest domeniu. Acţionînd in spiritul hotărîrilor Congresului al Xll-lea al partidului, Comitetul judeţean de partid Dolj a asigurat creşterea numerică şi calitativă continuă a rindurilor partidului, întreaga activitate politico-organizatorică de primire in partid a fost orientată cu precădere spre ramurile şi sectoarele de bază ale economiei judeţului : industria energiei electrice şi termice, a petrolului şi construcţiilor de maşini, chimia, agricultura. Astfel, în 1981 au fost primiţi în partid 3 250 de oameni ai muncii, din care 64,5 la sută muncitori, 24 la sută ţărani, 11 la sută intelectuali şi funcţionari, 249 din aceştia fiind studenţi. Creşterea cea mai mare faţă de 1980 s-a înregistrat la ţărani, respectiv cu 205. Din totalul celor noi primiţi în partid în 1981, 713 sunt femei, respectiv 52,7 la sută, cu 425 mai mult decit în anul 1980. La 31 decembrie 1981, efectivul organizaţiei judeţene cuprindea 94100 comunişti, muncitorii reprezentind 50 la sută, iar ţăranii aproape 23 la sută. Faptul că la patru persoane ocupate revine un membru de partid arată cit se poate de edificator forţa şi capacitatea organizaţiei judeţene în conducerea şi mobilizarea oamenilor muncii la înfăptuirea programului partidului nostru. Comitetul judeţean de partid a acordat o atenţie deosebită aplicării neabătute în viaţă a hotăririlor Congresului al Xll-lea, a indicaţiilor dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general, referitoare la înfăptuirea politicii de cadre. Ne-am preocupat permanent de îmbunătăţirea compoziţiei cadrelor minţind ca aceasta să exprime cit mai fidel rolul conducător al clasei noastre muncitoare în societatea noastră. In acest sens, este semnificativ faptul că din totalul membrilor ce compun organele de partid peste 80 la suta sint muncitori. De asemenea, 76 la sută din cadrele ce lucrează in aparatul de partid, aproape 84 la sută din cele ale sindicatelor, 85 la sută ale U.T.C.-ului provin din rindul muncitorilor.O atenţie mai mare am acordat promovării cadrelor din rindul femeilor, ele reprezentind peste 32 la sută din totalul membrilor noilor organe de partid. Suntem insă pe deplin conştienţi de neajunsurile existente in munca noastră in domeniul primirii în partid, al aplicării , cu toată fermitatea a politicii de cadre a partidului nostru. N-am asigurat ca peste tot criteriul calităţilor moral-politice şi profesionale să fie respectat cu cea mai mare rigurozitate, atît la primirea în partid cit şi in procesul de promovare a cadrelor, de aceea avem in prezent membri de partid, activişti de partid şi de stat, e drept puţini la număr, care nu fac pe deplin prin fapte dovada că merită inaltui titlu de comunist, că merită să deţină diverse funcţii în aparatul de partid şi de stat, in economie. In legătură cu activitatea internaţională a partidului pe anul 1981, doresc ca in numele comuniştilor, al tuturor locuitorilor judeţului Dolj, să exprim totala adeziune la politica externă a partidului şi statului, să adresez cele mai calde mulţumiri secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru contribuţia hotăritoare ce-o aduce la soluţionarea problemelor deosebit de complexe, politice şi economice, cu care se confruntă lumea de azi, la creşterea prestigiului internaţional al României, la afirmarea ei liberă, independentă, suverană. In încheiere, asigur plenara Comitetului Central, pe dumneavoastră personal, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, că organizaţia judeţeană de partid Dolj, toţi oamenii muncii din judeţ, nu vor precupeţi nici un efort, că vor munci cu total devotament şi spirit revoluţionar pentru înfăptuirea neabătută a sarcinilor şi indicaţiilor dumneavoastră, a hotăririlor ce vor fi adoptate de plenara noastră. Cuvintul tovarăşului Miu Dobrescu Mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Actualaplenară a Comitetului nostru Central ne supune atenţiei probleme de imensă însemnătate ale construcţiei socialiste in patria noastră, ale vieţii interne de partid, confirmind, încă o dată preocuparea statornică a conducerii partidului, a dumneavoastră personal, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, pentru perfecţionarea întregii vieţi economice şi politice, pentru creşterea rolului conducător al partidului în toate domeniile. Plenara noastră capătă semnificaţii deosebite, ea avînd loc acum cind întregul nostru popor aniversează şi omagiază cu cel mai profund respect pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, investit în urmă cu opt ani in inaita funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România. Raportul, privind analiza pe bază de bilanţ a situaţiei economico-financiare pe 1981 atestă, cu puterea de convingere a datelor şi: a faptelor, dinamismul şi vigoarea economiei noastre socialiste, justeţea politicii partidului nostru al cărui promotor consecvent este secretarul nostru general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Şi in judeţul Dolj s-au înregistrat unele rezultate la capătul primului an al noului cincinal, ilustrate între altele de creşterea producţiei marfă industrială cu 3,9 la sută, a producţiei nete cu 1,7 la sută faţă de anul precedent, în condiţiile reducerii cu 1,7 lei a cheltuielilor la o mie de lei producţie marfă aplicată, economisirii a peste 3 000 tone de metal. Ca urmare, s-a obţinut o economie de peste 30 milioane de lei, iar beneficiile in industrie au fost mai mari cu 48 milioane de lei. Trebuie să raportez însă că aceste rezultate puteau fi mult mai bune dacă s-ar fi acţionat cu mai multă exigenţă, cu mai multă responsabilitate. Persistenţa unor neajunsuri in aprovizionarea tehnico-materială, in realizarea cooperărilor, cunoscute dar neabordate cu toată exigenţa de unele ministere economice şi centrale industriale, la care se adaugă carenţele noastre proprii in organizarea, conducerea şi disciplina muncii, au făcut ca judeţul să înregistreze însemnate restanţe la producţia marfă şi netă, la export, în finalizarea unor obiective şi capacităţi de investiţii. Analizînd cu exigenţă, în spirit critic şi autocritic, neajunsurile manifestate, vă raportăm, mult stimate tovarăşe secretar general, că acţionăm mai hotărit pentru lichidarea răminerilor în urmă, punind pe primul plan ridicarea nivelului calitativ, tehnic, al producției, creşterea eficienței economice. 7 - Cuvîntul tovarăşului Dan Surulescu Mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Vă rog să-mi permiteţi să exprimăm acest cadru aprobarea unanimă şi adeziunea deplină a oamenilor muncii din unităţile Combinatului minier Valea Jiului faţă de măsurile luate de Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central privind dezvoltarea susţinută a bazei energetice a ţării, a creşterii accelerate a producţiei de cărbune — condiţie esenţială pentru progresul neîntrerupt al patriei noastre. Minerii din Valea Jiului, Banat şi Ţebea sunt hotărîţi să-şi consacre toate forţele pentru îndeplinirea sarcinilor de însemnătate naţională, de a acţiona in spiritul cerinţelor şi exigenţelor formulate de dumneavoastră, mult, iubite şi stimate tovarăşe secretar general, pentru a contribui ca cea mai mare parte din producţia de energie electrică a ţării să fie realizată prin folosirea cărbunelui. Permiteţi-mi să vă raportez, tovarăşe secretar general, că sub conducerea organizaţiilor de partid, acţionînd in spiritul orientărilor şi indicaţiilor dumneavoastră, In anul 1981 minerii din cadrul combinatului nostru au realizat înplus faţă de ultimul an al cincinalului trecut peste 150 mii tone cărbune brut, nu dat economiei naţionale peste prevederile planului 20 000 tone huilă spălată, 91 000 tone huilă spălată energetic şi peste 25 000 tone brichete, au îndeplinit integral planul producţiei - biere valorice, au realizat economii, la cheltuielile materiale da. 9,4 Iei la mia.de lei producţie marig, cu realizarea integrala a lucrărilor de investiţii şi pregătiri. Baza materială a combinatului e-a dezvoltat prin punerea in funcţiune a unor noi capacităţi, însumind peste 300 000 tone cărbune pe an, prin finalizarea lucrărilor de la preparaţia Coroieşti şi a altor obiective importante. Pentru prima dată in Valea Jiului din cadrul eforturilor de valorificare cit mai deplină a bazei de materii prime şi energetice — în vara anului 1981 s-a organizat acţiunea „Huilă — Cîmpul lui Neag“ pentru valorificarea rezervelor de cărbune din aflorimente de la suprafaţă Concomitent cu rezultatele amintite in primul an al cincinalului, am înregistrat insă şi multe neîmpliniri, printre care nerealizarea totală a producţiei brute de cărbuni, rămineri în urmă la întreprinderile Aninoasa, Lonea, Vulcan, neatingerea productivităţii fizice, neindeplinirea planului de puneri in funcţiune. Conştienţi de marile răspunderi ce ne revin pentru acoperirea nevoilor de cărbune ale ţării, in actuala conjunctură a crizei energetice am întreprins încă din ultimul semestru al anului 1991 acţiuni energice pen- tru lichidarea neajunsurilor şi lipsurilor, printr-o organizare mai bună a producţiei şi a muncii, prin folosirea mai deplină a dotaţiei tehnice, a forţei de muncă, prin Întărirea ordinei şi disciplinei. Pentru anul 1982, ţinind seama de orientările conducerii superioare de partid şi de stat, cu privire la acoperirea balanţei energetice ne-am propus ca obiectiv atingerea şi depăşirea planului de huilă brută extrasă, respectiv o creştere de 14,1 la sută faţă de realizările anului 1981. Concomitent, vom asigura şisturile bituminoase necesare funcţionării termocentralei ce se construieşte la Anina, prevăzută pe acest combustibil, prima unitate energetică de acest gen din ţara noastră. Avind in vedere ritmurile înalte de creştere a producţiei de cărbune prevăzută pentru anul în curs, ca şi in următorii ani, planul nostru prevede realizarea unui volum important de investiţii, îndeosebi pentru crearea de noi capacităţi de producţie. Hotărîţi să-şi sporească contribuţia la dezvoltarea bazei de materii prime şi energetice, la creşterea producţiei de cărbune a ţării, colectivele de muncă din unităţile combinatului s-au angajat să extragă peste planul anual 35 900 tone cărbune, să depăşească productivitatea muncii calculată la valoarea producţiei nete cu 450 lei/persoană, să reducă cheltuielile la mia de lei producţie marfă cu 2,6 lei, să realizeze economii la consumul de energie. Sunt in măsură să raportez plenarei că prin aplicarea măsurilor cuprinse in programele unitare aprobate de oamenii muncii dispunem de toate condiţiile tehnice, umane pentru realizarea ritmică şi integrală, la toate sortimentele, a producţiei fizice de cărbune si obiectivelor stabilite. Această convingere este întărită şi prin faptul că in trimestrul pe care îl încheiem azi putem raporta o depăşire a planului la producţia brută cu 1 500 tone huilă, 12 600 tone huilă netă fizică, 4,5 milioane depăşire la producţia marfă şi 8,3 milioane la producţia netă valorică, în condiţiile in care dăm unităţilor producătoare de energie peste sartcănile de plan peste 40 000 tone. De pe platforma acestor rezultate acţionăm cu întreaga răspundere şi fermitate ca începind cu acest an să îndeplinim planurile anuale în întregime pe fiecare unitate. O problemă de importantă hotăritoare care se pune in prezent in unităţile miniere pentru creşterea accelerată a producţiei de cărbune este folosirea deplină a tehnicii din dotare şi pe această bază, ridicarea productivităţii muncii fizice şi realizarea unor parametri de „eficienţă înaltă. Prin grija partidului dispunem de tehnica"minieră tot mai dezvoltată. ‘ Valoarea dotaţiei tehnice se’ridică la peste 11 miliarde, diă care 25 la sută reprezintă valoarea complexelor de susţinere mecanizată. Suntem conştienţi că posibilităţile de creştere a prodifctivităţii fizice a muncii trabatate sunt departe de limitele posibile. Avem deja o experienţă abulă, mai ales in abatajele dotate cu complexe mecanizate la Iluteni, Ulicani, unde s-au atins sandamenta medii de 12 t, precum şi realizări de vîrf de 20—39't pe post. Nu sintem satisfăcuţi însă cu nivelul productivităţii riaalizate in abatajele mecanizate“de la celelalte unităţi. Pentru atingerea unor productivităţi înalte, corespunzător tehnicii din dotare acţionăm cu energie superseverenţă in vederea perfecţionării- organizării şi a munciii-ridicării calificării profesionale, a muncitorilor şi specialiştilor, utilizării judicioase a personalului muncitor prin plasarea complexă a fronturilor de lucru, reducerii personalului neproductiv, întăririi ordinei, disciplinei și răspunderii în muncă. Ne preocupăm intr-un înalt grad de rezolvarea problemelor in legătură cu stabilizarea pregătirii pentru utilizarea forţei de muncă. Datorită grijii neîntrerupte pe care o acordă partidul, dumneavoastră personal, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă a minerilor, centrele noastre minereşti cunosc o permanentă înnoire. Numai în ultimii 2 ani in Valea Jiului s-au dat in folosinţă minerilor aproape 4 000 apartamente, peste 1 700 locuri in cămine de nefamilisti, 6 200 mp suprafeţe comerciale, 3 unităţi pentru prepararea meselor gratuite acordate minerilor la intrare in subteran, s-a lărgit spaţiul de şcolarizare, s-au dat in folosinţă primele capacităţi din programul general de termoficare a municipiului, s-au executat importante lucrări de alimentare cu apă, canalizare, modernizări. In numele minerilor din Valea Jiului, Banat şi Ţebea asigur Comitetul Central, pe dumneavoastră personal, mult stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că sub conducerea organizaţiilor de partid vom acţiona cu abnegaţie şi dăruire pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor ce ne revin din documentele Congresului al XV-lea al partidului, pentru realizarea programului energetic pe cincinalul 1981— 1985 şi în perspectivă, pentru creşterea accelerată a producţiei de cărbune, sporindu-ne astfel contribuţia la întărirea independenţei şi progresului ţării. Exprim sentimentele cele mai înalte de dragoste neţărmurită şi adine respect pe care minerii noştri le nutresc pentru dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general, recunoştinţa lor fierbinte pentru tot ceea ce faceţi în scopul îmbunătăţirii continue a muncii şi traiului lor, odată cu dezvoltarea socialistă a întregii patrii. Cuvîntul tovarăşului Ioan Avram Mult stimate tovarăşe secretar general, Stimate tovarăşe şi stimaţi tovarăşi, Chemată să dezbată probleme de o deosebită însemnătate pentru dezvoltarea economico-socială a ţării, să adopte măsuri privind modalităţile de înfăptuire a hotăririlor de istorică importanţă ale Congresului al Xll-lea al partidului, plenara noastră analizează, totodată, rezultatele unei vaste activităţi economice în a cărei finalizare construcţiile de maşini sunt angrenate cu întreaga lor forţă tehnică. Analiza pe bază de bilanţ a realizărilor obţinute în 1981 a pus în evidenţă faptul că am făcut progrese importante, că, datorită politicii de industrializare, promovată cu perseverenţă de partidul nostru, dispunem, în prezent, de un puternic potenţial capabil să asigure progresul dinamic, neîntrerupt al economiei naţionale, chiar în condiţiile unei conjuncturi internaţionale nefavorabile, marcată de persistenţa crizei economice şi mai cu seamă energetice, de înăsprirea concurenţei şi cartelarea pieţelor, de o serie de manifestări de protecţionism. Pe ansamblul industriei con(Continuare în pag. a 4-1)