România Liberă, iulie 1982 (Anul 40, nr. 11716-11742)

1982-07-01 / nr. 11716

--/// Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Pentru strălucitele contribuţii la­ cauza păcii mondiale PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU i-A FOST INMINATA ÎNALTA DISTINCŢIE Al „OM AL ANULUI 1981 conferită de Adunarea pentru Integrare Naţională din India (N.I.A.), organizaţie internaţională pentru pacea mondială ­ Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, i-a fost înmî­­nată, miercuri, 30 iunie, în cadrul unei solemnităţi care a avut loc în staţiunea Neptun, înalta distincţie „Om al anului 1981“. Prestigioasa distincţie a fost con­ferită de un juriu al Adunării pen­tru Integrare Naţională din India (N.I.A.) — organizaţie internaţională pentru pacea mondială —, pentru serviciile aduse omenirii şi securită­ţii internaţionale, pentru faptul de a fi creat un puternic curent în rîn­­dul conducătorilor lumii spre a da importanţa cuvenită păcii şi a salva umanitatea de dezastrul unei ca­tastrofe nucleare. La solemnitate au participat tova­răşii Virgil Cazacu, membru al Co­mitetului Politic Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R., Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Po­litic Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului judeţean Constanţa al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, şi Vasie Pungan, ministru secretar de stat, consilier al preşedintelui Re­publicii. Erau prezenţi membrii delegaţiei Adunării pentru Integrare Naţio­nală din India, sosiţi în România pentru a înmîna înalta distincţie. Pentru a omagia personalitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a releva semnificaţia înaltei dis­tincţii conferite, au luat cuvîntul Bharadwaj Ramchandra, deputat în parlamentul indian, Tariq Anwar Shah, deputat în parlamentul indian, cosecretar al Comitetului pentru în­treaga Indie al Partidului Congresu­lui Naţional (I), şi prof. Raj Balder, preşedintele Adunării pentru Inte­grare Naţională din India. (Continuare In pag. a 2-a) Stimaţi domni şi prieteni indieni, Dragi tovarăşi, Aş dori să vă mulţumesc dum­neavoastră, Adunării pentru Inte­grare Naţională, pentru această distincţie ce mi s-a acordat, ca o apreciere a activităţii mele, îndeo­sebi o consider ca o apreciere a luptei poporului român pentru pace, pentru dezarmare, pentru o lume în care fiecare popor să se poată dez­volta liber, fără teama vreunei agre­siuni. Consider, de asemenea, aceasta ca o apreciere a relaţiilor bune dintre România și India, a colaborării din­tre popoarele noastre, atît pentru dezvoltarea economico-socială a ce­lor două ţări, cit şi pentru cauza păcii in lume. Intr-adevăr, vizita in România a doamnei prim-ministru Indira Gandhi, convorbirile pe care le-am avut, documentele semnate au deschis noi perspective colaborării dintre popoarele noastre — şi, tot­odată, au constituit o puternică ma­nifestare a hotăririi comune de a face totul pentru a contribui la rea­lizarea dezarmării, și in primul rînd a dezarmării nucleare, la instaura­rea unei păci trainice în lume. Se poate spune că anul 1981 a fost marcat prin puternice manifestări ale popoarelor de pretutindeni împotri­va războiului, pentru oprirea cursei înarmărilor şi pentru pace. Sunt cu­noscute marile manifestări ce au avut loc în Europa şi in alte conti­nente, inclusiv in India. In acest cadru se înscriu şi puternicele de­monstraţii şi manifestări pentru pace ale poporului român. Ele au continuat şi in primăvara acestui an şi au dus la semnarea Apelului pen­tru pace, de 18 milioane de cetăţeni ai României socialiste, care au ex­primat voinţa unanimă a poporului român de a face totul — împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace din întreaga lume — în vede­rea asigurării viitorului fiecărei na­ţiuni, al generaţiilor viitoare, pentru apărarea dreptului suprem al oame­nilor la existenţă, la viaţă, libertate, independenţă şi pace. Putem spune că aceste mari ma­nifestări ale popoarelor de pretutin­deni au dus la unele rezultate deo­sebite, pozitive. Ele s-au concretizat în poziţiile adoptate la Sesiunea spe­cială pentru dezarmare a Organiza­ţiei Naţiunilor Unite, unde, sub o formă sau alta, reprezentanţii tutu­ror statelor au declarat că sunt gata să facă totul pentru a opri cursa înarmărilor şi pentru dezarmare. Acesta este un lucru important ; de­sigur, trebuie să acţionăm pentru a se trece de la declaraţii la fapte. Dar înseşi declaraţiile făcute în a­­cest mare forum al naţiunilor pen­tru dezarmare de reprezentanţii tu­turor statelor constituie o dovadă că popoarele au şi vor avea un rol tot mai important în a determina tre­cerea la realizarea unei dezarmări reale, la asigurarea păcii. Cred, de asemenea, că este o ur­mare firească a luptei popoarelor începerea tratativelor privind armele nucleare cu rază medie de acţiune in Europa, precum şi tratativele re­cente dintre Uniunea Sovietică şi Statele Unite cu privire la arma­mentul strategic. Aş menţiona, de asemenea, hotărîrea adoptată de gu­vernul irakian de a înceta acţiunile militare şi de a-şi retrage toate tru­pele de pe teritoriul iranian. Apre­ciem aceasta ca o hotărîre impor­tantă în direcţia încheierii conflictu­lui militar şi a trecerii la soluţiona­rea problemelor pe calea tratativelor. Primesc aceste distincţii cînd, din păcate, in Orientul Mijlociu situa­ţia este deosebit de complicată. Ar­matele israeliene continuă acţiunile militare în Liban, împotriva po­porului libanez şi a poporului pa­lestinian ; ele se află la porţile Bei­rutului şi există pericolul declanşă­rii unui atac, cu consecinţe incalcu­labile. Iată de ce aş dori să exprim, şi cu acest prilej, dezaprobarea şi condamnarea din partea României a acestor acţiuni militare, să mă pro­nunţ încă o dată, cu toată hotărîrea, pentru încetarea acestor acţiuni mi­litare, pentru oprirea oricăror acţiuni militare împotriva Beirutu­lui şi retragerea trupelor israeliene din Liban. Este necesar să se asi­gure totala independenţă şi integri­tate teritorială a Libanului, să se dea posibilitate poporului libanez de a-şi concentra forţele în direcţia dezvoltării sale economico-sociale, de a trăi în libertate şi pace. Este, de asemenea, necesar să se înţelea­gă că problemele din Orientul Mij­lociu nu pot fi soluţionate prin ac­ţiuni militare. Israelul poate să mai (Continuare in pag. a 3-a) Cuvîntul preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU mem T\V 11 ny\j 7W tbtit j, rtin- to - /m ' ' ■'Si'i.-vijiS&ii **1 I ■ Astăzi, la posturile de radio şi televiziune Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Boto­şani, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, astăzi va avea loc în municipiul Botoşani o adunare populară pe care posturile de radio şi televizi­une o vor transmite direct în jurul orei 17. PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU , , s-a reintilnit cu Richard Nixon, fost preşedinte al S.U.A. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, s-a reintilnit, miercuri, în staţiunea Neptun, cu fostul preşedinte al Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon, in ca­drul unei ultime runde de con­vorbiri. Cu acest prilej, Richard Nixon a adresat preşedintelui Nicolae Ceauşescu, încă o dată, cele mai calde mulţumiri pentru ospita­­litatea de care s-a bucurat In timpul şederii In ţara noastră, pentru posibilitatea de a se re­­întîlni cu şeful statului român. (Continuare în pag. a 3-a)­ ­ *• i I ^ # lilP iliPi .Sh .­­ TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe preşedintele Stîngii Unite din Peru, Alfonso Barrantes Lingan Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, miercuri dimineaţa, in staţiunea Neptun, pe preşedin­tele Stîngii Unite din Peru, Al­fonso Barrantes Lingan, care a efectuat o vizită în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. A participat tovarăşul Virgil Cazacu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Oaspetele a adresat calda mulţumiri tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru posibilitatea : Măsuri care stimulează gospodărirea raţională a energiei O ştim bine cu toţii : în ca­drul eforturilor pentru dezvolta­rea continuă şi armonioasă a economiei naţionale o atenţie deosebită se acordă dezvoltării resurselor interne de energie primară şi creşterii producţiei de energie electrică. Şi cine ur­măreşte cit de cit scena ener­getică a ţării îşi dă lesne sea­ma că această teză fundamen­tală a politicii partidului şi sta­tului nostru a dat rezultate re­marcabile in practică. Este su­ficient să amintim că produc­ţia de energie electrică a României este în 1982 de 4,3 ori mai mare decit în 1965 şi de 35 de ori mai mare decît in 1950. Aşa se explică faptul că de-a lungul anilor a fost şi este posibilă acoperirea nevoilor crescînde de combustibil şi energie, ceea ce a contribuit în mod hotărîtor la dezvoltarea consecventă a economiei naţio­nale şi ridicarea standardului de viaţă al populaţiei. Dezvoltarea puternică a ba­zei energetice a ţării se află ,permanent pe agenda de lucru a conducerii de partid şi de stat, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ceea ce exprimă grijă şi preocupare, deosebite şi statornice, pentru soluţionarea uneia dintre problemele funda­mentale ale dezvoltării econo­miei noastre naţionale, ale asi­gurării unei vieţi demne, civi­lizate pentru toţi oamenii mun­cii. Măsurile şi sarcinile pri­vitoare la­ realizarea programu­lui de producere a energiei în cincinalul 1981—1985 şi dezvolta­rea bazei energetice a ţării pină în 1990 capătă o însemnă­tate excepţională în condiţiile continuării crizei economice mondiale, a crizei energetice şi de materii prime. Concomitent cu eforturile neobosite pentru înfăptuirea acestui program, acum mai mult decit oricîrid se impun creșterea spiritului gos­podăresc, economisirea strictă a resurselor energetice. Reali­tatea demonstrează că există încă suficiente resurse pentru utilizarea cu randamente ridi­cate a combustibililor, a ener­giei electrice și termice. Decretul Consiliului de Stat privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasă şi reducerea în continuare a consumului de energie electrică, energie termică, gaze naturale şi alţi combustibili, dat publi­cităţii ieri, se înscrie în com­plexul de măsuri luate conform orientărilor stabilite de Con­gresul al XII-lea al P.C.R. de promovare a unei politici fer­me de gospodărire raţională şi reducerea consumurilor de re­surse energetice. Este în afară de orice îndoială că la ora ac­tuală se înregistrează î­n unităţi economice un consum foarte mare, chiar exagerat,­­de energie electrică, termică şi combusti­bili. Pornind de la acest consi­derent, noul act normativ sta­bileşte obligaţia ministerelor. Victor Dinu (Continuare în pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a).

Next