România Liberă, august 1982 (Anul 40, nr. 11743-11767)
1982-08-02 / nr. 11743
INTÎMPINAREA MARII NOASTRE SĂRBĂTORI Dublă premieră industrială Două noi tipuri de excavatoare cu performanţe ridicate D S-3662, primul excavator acţionat electric . Un adevărat certificat de maturitate profesională al constructorilor de maşini de la I.U.G. „Progresul-Brăila. Zilele acestea, premergătoare mării noastre sărbători naţionale, sunt marcate la I.U.G. „Progresul“-Brăila de un eveniment de producţie deosebit. Astfel, la fabrica de excavatoare a avut loc o dublă premieră industrială. Este vorba de două noi tipuri de excavatoare. Amănunte, în cele ce urmează. — Cuifi s-arspune, familia excavatoarelor româneşti, sporeşte ? — Da, aşa este — ne confirmă tovarăşul, inginer Dumitru Neagu, directorul fabricii de excavatoare. Cu aceste două noi tipuri numărul excavatoarelor realizate pînă în prezent la Brăila a ajuns la 19. Cei doi noi „membri“ ai familiei de care aminteaţi reprezintă adevărate performanţe ale cercetătorilor şi constructorilor brăileni. Ele se înscriu, din toate punctele de vedere la nivelul realizărilor pe plan mondial, la ora actuală. Pentru a le cunoaşte, vă rugăm, tovarăşe Neagu, să ni le recomandaţi. — In ..registrul stării civile“, al fabricii noastre de excavatoare, au fost înscrise ca nişte simple simboluri : S-3 602 şi S- 811. Dacă este vorba să le cunoaşteţi mai bine, atunci am sa vă relatez pe scurt citeva dintre caracteristicile lor. S-3602 este primul excavator acţionat electric. După cum se ştie, şi la noi, ca in întreaga lume, se caută soluţii de economisire a combustibilului convenţional. Noi am ajuns la concluzia că prin înlocuirea motoarelor cu ardere internă cu cele electrice realiizăm o importantă economie de combustibil. Excavatorul conceput și realizat în premieră absolută la Brăila se alimentează Viorel Chiurtu (Continuare în pag. a 5-a) fB? - ;,•/ r§®|; v ■ immmmmm 'r •. } % V/, ■■ . * 1 ■ *' • 1 întreprinderea „Progresul" — Brăila, platforma de încercare a excavatoarelor Prima instalaţie românească de vidare a oţelului La noua oţelărie a Combinatului metalurgic din Chopia Turzii (in imagine), judeţul Sibiu, se află in probe tehnologice prima instalaţie românească de degazare sub vid de tip D.N. Cu ajutorul ei, oţelul în stare incandescentă este curăţat de impurităţi, in special de o serie de gaze cum sunt hidrogenul şi azotul. Dintr-un astfel de oţel pur, de calitate superioară, se fabricăpiese de mare rezistenţă şi fineţe cum sunt rulmenţii, piesele pentru aeronautică, industria autovehiculelor etc. Această primă instalaţie situată prin caracteristici in sfera tehnicilor de virf, a fost concepută şi proiectată la I.P.R.O.M.E.T. Bucureşti, însumind numeroase elemente de mare originalitate, in ansamblul ei situîndu-se la nivelul celor mai perfecţionate instalaţii similare cunoscute pe plan mondial. Ea dispune de un înalt grad de automatizare şi permite tratarea oţelurilor, atit in cale de 65 tone cit şi in cele de 125 tone. Toate utilajele şi echipamentele componente au fost realizate in ţară, la Combinatul de utilaj greu din Cluj- Napoca, la întreprinderea constructoare de maşini Reşiţa etc., montarea ei pe platforma oţelăriei din Cîmpia Turzii fiind opera colectivelor de la Trustul de construcţii Cluj, sprijinite de echipe de muncitori şi specialişti din cadrul combinatului. Primele şarje de oţel degazate sub vid au răspuns cotelor de calitate preconizate, metalurgiştii de aici angajîndu-se ca in 1983 să elaboreze cel puţin 40 000 tona de astfel de oţel pur. (VIRGIL LAZAR). Un nou agregat siderurgic CALAN (coresp. R.l. — Iacob Cojocarul. Pe platforma industrială din orașul Călan a început numărătoarea inversă la noua baterie nr. 2 pentru cocsificarea cărbunelui. Colectivul de coordonare a lucrărilor a început montarea ueilor de la celulele bateriei, ultima lucrare de montaj înainte de încărcarea bateriei pentru şarjă. Noua baterie pentru cocsificarea cărbunelui, este la un înalt nivel tehnic, va fi cel de-al doilea agregat de acest fel din ţară realizat aproape în totalitate cu materiale, utilaje şi instalaţii româneşti. Proletari din toate țările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XL Nr. 11743 6 pagini 50 bani ACTUALITATEA AGRICOLA SECERIŞUL INCHEIAT GRABNIC SI FĂRĂ PIERDERI » . In judetele Hunedoara şi Arad s-a terminat recoltatul griului Unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţul Hunedoara au încheiat recoltatul griului pe întreaga suprafaţă cultivată. In telegrama adresată cu acest prilej tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Roman, preşedintele Republicii Socialiste România, decătreComitetul judeţean de partid Hunedoara se spune : Acţionînd in spiritul indicaţiilor şi sarcinilor subliniate de dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la consfătuirea de lucru cu cadre de conducere din agricultura judeţului Constanţa, lucrătorii ogoarelor, toţi locuitorii satelor lucrează din zori şi pînă seara la strîngerea paielor de pe ultimele suprafeţe, fertilizarea terenurilor, executarea arăturilor de vară, asigurarea şi condiţionarea seminţelor, întreţinerea culturilor prăşitoare, stringerea şi depozitarea furajelor, recoltarea fără pierderi a legumelor şi fructelor. Vă raportăm, tovarăşe secretar general, că, odată cu încheierea secerişului, lucrătorii ogoarelor judeţului nostru se preocupă cu întreaga răspundere patriotică şi cetăţeneasca de onorarea sarcinilor ce le revin privind livrarea produselor agricole la fondul de stat. Folosim acest prilej pentru a vă încredinţa, mult stimate şi iubite tovarăşe secretar general, că nu vom precupeţi nici un efort, că vom face totul pentru a pune încă de pe acum baze temeinice viitoarelor recolte şi a asigura Înfăptuirea noii revoluţii in agricultură. Oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Arad, au încheiat, duminică, 1 august, recoltatul griului pe întreaga suprafaţă de 87 609 hectare. în continuare, se acţionează în vederea achitării obligaţiilor la fondul de stat, pentru eliberarea terenului şi efectuarea arăturilor de vară, astfel ca acestea sa fie terminate cel tirziu pină la 20 august. In paralel, se desfăşoară o intensă activitate de strîngere şi depozitare a furajelor, de recoltare şi livrare la fondul de stat şi pentru export a legumelor şi fructelor, în telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România de către Comitetul judeţean Arad al P.C.R. se arată printre altele , în lumina indicaţiilor dumneavoastră, date la consfătuirea de lucru cu cadrele din agricultura judeţului Constanţa, suntem preocupaţi de pregătirea desfărşurării in condiţii optime a campaniei agricole toamnă, pentru a pune baze trainice recoltei anului viitor. Am trecut la stabilirea suprafeţelor pe care urmează să se insăminţeze orzul şi griul, la pregătirea seminţei şi repararea utilajelor care vor lucra în campanie, pentru a strînge la timp şi fără pierderi întreaga recoltă. Totodată, suntem plenar angajaţi în înfăptuirea orientărilor date de dumneavoastră privind dezvoltarea şi modernizarea zootehniei, sporirea efectivelor şi a producţiei animaliere. BUMIL RECOLTĂRII GRIJUJI I (în hectare) 3. O întreprindere etalon — In principiu, lucrez in schimbul intii, dar noţiunea de scnimb a devenit pentru mine atit de relativa in cei 25 de ani de cînd sint aici, că se confun- I dă cu ziua de muncă , pornesc de acasă şi, in 15 minute, pe jos, ajung in secţie, fie dupăamiezeie, fie spre seară, ca să nu spun că, uneori, am petrecut aici nopţi întregi... Veniţi la noi in orice zi la începutul programului, la prima oră, şi nu-1 veţi găsi pe directorul întreprinderii in birou. Ziua de muncă a directorului, ca şi a altor cadre tehnice de conducere, incepe in secţii, in mijlocul oamenilor, acolo unde se naşte producţia. Totdeauna am fost de părere că locul inginerului este acolo unde se face producţia materială, de aceea am şi refuzat, de-a lungul anilor, diferite propuneri de avansare, de promovare, care m-ar fi rupt de meseria mea. Inginerul Ion Alexe, un om cu faţa deschisă, cu privirea dreaptă, alcătuit robust („mersul pe jos face bine, pe orice vreme, mai ales după 40 de ani şi-l practic sperind să nu capăt... burtă“, glumeşte el), este unul dintre veteranii de la „Electroaparataj“, redutabilă unitate a industriei socialiste româneşti, care a cunoscut, in trei decenii de existenţă, o puternică dezvoltare. Răsfoind frumoasa monografie întocmită aici cu prilejul aniversării unui sfert de veac de muncă, îţi dai seama că ai pătruns, de fapt, într-o biografie-e-talon. „Electroaparatajul“ are practic virsta industriei electrotehnice româneşti, create pe baza primului plan de electrificare a ţării. Care au fost raţiunile Înfiinţării uzinei ? Cum s-a prezentat România, in trecut, in acest domeniu ? O privire in urmă, mult în urmă, ne dezvăluie un tablou de o simbolică actualitate — şi veţi vedea de ce, încă din anul 1922, la Cluj, inginerul Dimitrie Leonida înfiinţase „Energia“ — o mică fabrică electrotehnică, producătoare de motoare, transformatoare, telefoane de campanie, semnalizări pentru căile ferate, întrerupătoare cu pirghie ş.a. Dar firmele străine n-au putut accepta pierderea pieţei româneşti; in 1933, prin presiuni asupra băncii finanţatoare, ele includ fabrica şi o dezmembrează! Lupta pentru independenţă in acest important sector continuă şi, in 1935, la Bucureşti, ia naştere, „Industria electrică romanească“, incepîndu-şi activitatea in localul unei foste... lăptarii ! După naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, unitatea se mută în şoseaua Pantelimon şi va fi condusă de primul director comunist. Tot atunci, prin naţionalizarea fostei întreprinderi „Româno-americana“, se Înfiinţează „Electrocasnica“. Este interesant de observat că practica monopolurilor străine de a înăbuşi orice tentativă de afirmare, pe plan tehnico-economic, a unor ţări ca a noastră, datează nu de azi sau de ieri ; mai trebuie oare dovedită justeţea sau temeinicia politicii Partidului Comunist Român de a asigura patriei deplina neatîrnare in toate domeniile, inclusiv în crearea propriei industrii moderne ? Biografia-etalon a „Electroaparatajului“ in anii ce-au urmat se confundă, în linii mari, cu devenirea altor cetăţi ale creaţiei tehnice româneşti. Se înfiinţează noi hale de producţie şi laboratoare, atelierele de galvanizare, turnătoria şi vopsitoria, presele, căminul de copii şi atelierele de montaj, matriţeria şi Alex. Rudeanu (Continuare în pag. a 2-a) Imagine de la întreprinderea „Electroaparataj“ din Capitală i MESAJUL adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU gazetei „Lupta C.F.R.“ cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la apariţie îmi este deosebit de plăcut ca, la aniversarea semicentenarului gazetei „Lupta C.F.R.“, să adresez întregului colectiv redacţional, activului său de corespondenţi şi colaboratori, tuturor celor care o scriu şi tipăresc, precum şi cititorilor săi, un cordial salut tovărăşesc, revoluţionar, precum şi cele mai bune urări. Doresc, totodată, să felicit călduros colectivul gazetei pentru inalta distincţie ce i-a fost conferită — „Ordinul Muncii“ clasa X. Apărut in anul 1932, ca organ al Comitetului Central de acţiune a ceferiştilor din condiţiile creşterii valului luptelor revoluţionare, organizate şi conduse de partid, împotriva politicii antipopulare şi antinaţionale a cercurilor guvernante burghezo-moşiereşti , gazeta „Lupta C.F.R.“ şi-a consacrat, încă de la primul număr, întreaga activitate slujirii cu devotament a intereselor fundamentale ale clasei noastre muncitoare, ale muncitorimii ceferiste. „Lupta C.F.R.“ a avut un rol important in pregătirea politică şi organizarea marilor bătălii de clasă din 1933. Împreună cu celelalte publicaţii editate de partidul nostru comunist în anii grei ai ilegalităţii, gazeta a militat cu inflăcărare pentru răspindirea cuvintului partidului in rîndurile oamenilor muncii de la căile ferate, pentru mobilizarea lor la marile bătălii sociale împotriva exploatării, a reacţiunii şi fascismului, împotriva războiului, pentru libertate naţională şi dreptate socială. După eliberare, in anii construcţiei socialiste, gazeta a desfăşurat o activitate susţinută pentru antrenarea largă a oamenilor muncii din transporturi şi telecomunicaţii în marile acţiuni desfăşurate de partid pentru refacerea şi reconstrucţia ţării, pentru instaurarea puterii populare şi transformarea revoluţionară a societăţii româneşti, pentru făurirea orînduirii noi, socialiste pe pâmintul patriei. Aniversarea gazetei „Lupta C.F.R." are loc in condiţiile în care întregul nostru popor — mai datarit şi mai unit ca oricînd în jurul partidului — desfăşoară o intensă activitate pentru înfăptuirea neabătută a actualului cincinal, a hotărîrilor Congresului al XlI-lea, care au deschis o etapă nouă, superioară in dezvoltarea economică și socială a României. Importantele obiective pe care le avem de realizat in această perioadă pun sarcini de mare răspundere în faţa întregului nostru popor, chemat să asigure dezvoltarea puternică a forţelor de producţie şi a bazei energetice şi de materii prime, buna gospodărire şi valorificarea cu eficienţă maximă a tuturor resurselor materiale şi umane ale ţării, sporirea necontenită a avuţiei socialiste — temelia sănătoasă şi sigură a creşterii nivelului general de viaţă şi civilizaţie al întregii naţiuni. în acest cadru, sarcini şi răspunderi deosebite revin şi muncitorimii ceferiste, tuturor oamenilor muncii din domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor. Pornind de la rolul şi însemnătatea deosebită a transporturilor şi telecomunicaţiilor in infăptuirea Programului partidului şi în desfăşurarea cu succes a întregii activităţi economice şi sociale din ţara noastră, partidul şi statul nostru socialist au acordat şi acordă o atenţie de prim ordin acestui important sector al economiei naţionale, se preocupă permanent de dotarea lui cu mijloace moderne, cu o temeinică bază tehnica şi materiala. Este o îndatorire şi o obligaţie decea mai mare răspundere a oamenilor muncii din transporturi ft.,telecomunicaţii -ca d in calitatea lor de proprietari, producători şi beneficiari — să asigure folosirea cu înalt randament şi eficienţă maximă a acestei baze tehnico-materiale, a tuturr mijloacelor tehnice şi instalaţiilor încredinţate de societate, să acorde o atenţie deosebită bunei întreţineri şi bunei funcţionări a acestora, fiind conştienţi că orice dereglare sau neajuns in acest domeniu poate influenţa negativ bunul piers al activităţii in ante sectoare, in întreaga economie naţională. Lupta pentru o calitate nouă, superioară in toate domeniile construcţiei socialiste din patria noastră, cere muncitorimii ceferiste, tuturor celor ce muncesc in acest sector, să acţioneze cu toate forţele pentru organizarea cit mai raţională şi eficientă a transporturilor, prin utilizarea intensiva a mijloacelor din dotare, reducerea susţinută a consumurilor de orice fel — în primul rind, de combustibil şi energie, de piese de schimb — prin creşterea operativităţii şi calităţii intregii activităţi de transporturi şi telecomunicaţii. Este de înţeles că toate aceste probleme trebuie să se afle permanent şi in centrul preocuparilor gazetei ..lupta C.F.R.“. Folosind mijloacele «pacifice presei, gazeta trebuie să militeze susţină pei.uu înfăptuirea în cela mai buna condiţii a pelincii partidului şi statului nostru in transporturi şi telecomunicaţii, pentru perfecţionarea activităţii şi realizarea neabătută a tuturor sarcinilor ce revin acestui sector in cadrul planului cincinal, afirmindu-se tot mai puternic ca o tribună activa de răspîndire a experienţei înaintate, de promovare a noului, de coimbeiere fermă a lipsurilor şi neajunsurilor ce te mai manifestă . In acest domeniu. Prin întreaga sa activitate, gazeta trebuie să contribuie activ la optimizarea transporturilor, la creşterea siguranţei şi regularităţii circulaţiei, la întronarea hotăntâ a unui înalt spirit da ordine şi disciplină in toate domeniile şi la toate nivelurile. In acelaşi timp, este necesar ca gazeta să-şi sporească şi mai mult aportul la promovarea susţinută în munca şi viaţa oamenilor muncii din transporturi a principiilor eticii şi echităţii socialiste, la dezvoltarea răspunderii şi a conştiinţei lor politice, la educarea revoluţionară, in spiritul patriotismului socialist, al dragostei şi devotamentului faţă de ţară, partid şi popor, al muncii fără preget pentru progresul şi înflorirea patriei socialiste. Gazeta trebuie să stimuleze şi să cultive permanent in rîndurile acestui puternic detaşament al clasei noastre muncitoare — cu vechi şi frumoase tradiţii revoluţionare — dorinţa şi hotărirea de a se situa permanent, prin întreaga sa activitate, in primele rinduri ale luptei pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, pentru afirmarea nobilelor idealuri ale poporului nostru, de colaborare şi înţelegere între naţiuni, de dezarmare, securitate şi pace in întreaga lume. îmi exprim convingerea ci această aniversare va constitui pentru întregul colectiv redacţional un imbold de a aaţiona cu şi mai multă hotărire in vederea perfecţionării continue a întregii sale activităţi, a realizării in condiţii tot mai bune a marilor cerinţe şi sarcini ce ii revin in lumina istoricelor hotârîri ale Congresului al XlI-lea, a Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Cu această convingere urez redactorilor, corespondenţilor, colaboratorilor şi cititorilor gazetei „Lupta C.F.R.“, precum şi întregii muncitorimi ceferiste şi tuturor oamenilor muncii din transporturi şi telecomunicaţii noi succese In activitatea viitoare, multă sănătate şi Stricire. NICOLAE CEAUŞESCU DECRET PREZIDENŢIAL privind conferirea „Ordinului Muncii“ clasa I gazetei „Lupta C.F.R.“ Pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii partidului şi satului de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, la educarea lucrătorilor din transporturi şi telecomunicaţii în spiritul concepţiei revoluţionare a Partidului Comunist Remart. Cu prilejul aniversării a 50 de ani de la apariţia primului număr al gazetei „Lupta C.F.R.*, Preşedintele Republicii Socialiste România decretează: Articol unic — Se conferă „Ordinul Muncii” clasa 1 gazetei eFripta C.F.R.*. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Apă vie Nu de mult am vizitat Muzeul Militar Central, acest sanctuar al istoriei noastre din timpii imemoriali şi pină azi. Organizarea ■ după principii ştiinţifice ,şi procedee moderne, fac din acest a■şezămînt de cultură un punct de cea mai mare importanţă educativ-patriotică, unde doritorii de adevăr şi înălţare sufletească se vor pătrunde de acel sentiment de neam, cuprinzător ca oapă fără de trercere, tulburător pina la lacrimă. Fiindcă aici, ca intr-o uriaşă carte de legendă şi patimă şi dor, se intreţese fiinţa naţiei, eternicind în hotarele sufletului puterea noastră de a fi, de a ne înfăţişa lumii in toată lumina aspiraţiilor şi izbinzilor noastre. Era intr-o zi de sărbătoare ; prin faţa exponatelor, a marilor tablouri de viaţă şi faptă ale poporului treceau vizitatorii in grupuri ori solitari, privind, comentind şi uimindu-se, se auzea vocea ghizilor şi paşii un vuiet stins. Mi-a atras atenţia o grapă de tineri militari condusă de un ofiţer, aproape la fel de tinăr, care, cu voce scăzută le vorbea acestor copii ai pămintului nostru despre vitejia străbunilor. A fost o clipă revelatoare : iată, mi-am zis, ostaşii de azi, slujitorii libertăţii şi înălţării patriei socialiste, venind aici, la ostaşii de ieri, la chipul şi memoria de piatră a acestora, înfiorindu-se de faima şi gloria moşilor şi strămoşilor, impodobindu-se cu nemurirea celor care au zidit din temelii temeinicia ţării, in aceasta zidindu-se pre ei înşişi. Gîndeam : din două flăcări in una singură înălţîndu-se pentru a arde fără istov in veşnicie, de li daci şi remarli, aşadar, ne txi* moştenirea, pe care voienozi ţi oşteni, de-a lungul a două milenii, au iubit-o şi au apărat-o mai presus de orice, ei dăruindu-i-se, în viaţă şi în moarte, ieşingu-ne-o curată, nepingărită de năvălitori, de duşmanii care i-au voit destirea ori sfirşitul. Privindu-i pe ostaşii tineri de azi in acest templu al Istoriei noastre, simţeam acea corauţiune tainiţă, acea legătură de timp fără de timp incălzindu-le simţirea, dîndu-le măsura vitejiei şi a eroismului strămoşilor. Fărăndoială, atunci cînd Mircea cel Bătrin se adresa lui Baiaxid Fulgerul cu zguduitoarele cuvinte : „...Eu îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul, / şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, unul, ramul, / mi-e prieten numai mie,...“, el viteazul domn, grăim cu siguranţă despre patria de atunci dar şi despre cea viitoare, patria in care toate elementele unindu-te intr-o neştirbită şi unică tărie, patriotismul dădese conştiinţei sale certitudinea perenităţii ca scop şi finalitate istorica. Da, tot ce au izbîndit părinţii noştri în veacurile lungi şi dramatice, se însumează acestei noţiuni supreme : patriotismul. Ei, toţi, au fost vrednici romani attt in iureşul luptelor cit şi in perioadele de acalmie, lucrîndu-şi ogorul, înălţimi lăcaşuri, trudind la meşteşugitea limbii prin doine şi balade. Luptind la hotare, apărindu-le cu Radu Carmeci ---------------------------- % (Continuare în pag. a 2-a) FILE DE CARNET