România Liberă, august 1982 (Anul 40, nr. 11743-11767)

1982-08-02 / nr. 11743

INTÎMPINAREA MARII NOASTRE SĂRBĂTORI Dublă premieră industrială Două noi tipuri de excavatoare cu perfor­manţe ridicate D S-3­662, primul excavator ac­ţionat electric . Un adevărat certificat de ma­turitate profesională al constructorilor de ma­­şini de la I.U.G. „Progresul-Brăila. Zilele acestea, premergătoare mării noastre sărbători naţio­nale, sunt marcate la I.U.G.­­ „Progresul“-Brăila de un eveni­ment de producţie deosebit. Ast­fel, la­ fabrica de excavatoare a avut loc o dublă premieră in­­­dustrială. Este­­ vorba de două noi tipuri de excavatoare. Amă­nunte, în cele ce urmează. — Cuifi s-ar­­spune, familia excavatoarelor româneşti, spo­reşte ? — Da, aşa este — ne confirmă tovarăşul, inginer Dumitru Neagu, directorul fabricii de excavatoare. Cu aceste două noi tipuri număr­ul excavatoarelor realizate pînă în prezent la Brăila a­­ ajuns la 19. Cei doi noi „membri“ ai familiei de care aminteaţi reprezintă adevărate performanţe ale cercetătorilor şi constructorilor brăileni. Ele se înscriu, din toate punctele de vedere la nivelul realizărilor pe plan mondial, la ora actuală.­­ Pentru a le cunoaşte, vă rugăm, tovarăşe Neagu, să ni le recomandaţi. — In ..registrul stării civile“, al fabricii noastre de excava­toare­, au fost înscrise ca nişte simple simboluri : S-3 602 şi S-­ 811. Dacă este vorba să le cunoaşteţi mai bine, atunci am sa vă relatez pe scurt citeva dintre caracteristicile lor. S-3­602 este primul excavator acţionat e­­lectric. După cum se ştie, şi la noi, ca in întreaga lume, se cau­tă soluţii de economisire a com­bustibilului convenţional. Noi am ajuns la concluzia că prin în­locuirea motoarelor cu ardere internă cu cele electrice realii­zăm o importantă economie de combustibil. Excavatorul con­ceput și realizat în premieră ab­solută la Brăila se alimentează Viorel Chiurtu (Continuare în pag. a 5-a) fB? - ;,•/ r§®|; v ■ immmmmm 'r •. } % V/, ■■ . * 1 ■ *' • 1 întreprinderea „Progresul" — Brăila, platforma de încercare a excavatoarelor Prima instalaţie românească de vidare a oţelului La noua oţelărie a Combi­natului metalurgic din Ch­o­­pia Turzii (in imagine), ju­deţul Sibiu, se află in probe tehnologice prima instalaţie românească de degazare sub vid de tip D.N. Cu ajutorul ei, oţelul în stare incandes­centă este curăţat de impuri­tăţi, in special de o serie de gaze cum sunt hidrogenul şi azotul. Dintr-un astfel de o­­ţel pur, de calitate superioară, se fabrică­­piese de mare re­zistenţă şi fineţe cum sunt rulmenţii, piesele pentru aeronautică, industria autove­hiculelor etc. Această primă instalaţie situată prin carac­teristici in sfera tehnicilor de virf, a fost concepută şi pro­iectată la I.P.R.O.M.E.T. Bucureşti, însumind nume­roase elemente de mare ori­ginalitate, in ansamblul ei si­­tuîndu-se la nivelul celor mai perfecţionate instalaţii simi­lare cunoscute pe plan mon­dial. Ea dispune de un înalt grad de automatizare şi per­mite tratarea oţelurilor, atit in cale de 65 tone cit şi in cele de 125 tone. Toate utilajele şi echipa­mentele componente au fost realizate in ţară, la Combi­natul de utilaj greu din Cluj- Napoca, la întreprinderea constructoare de maşini Re­şiţa etc., montarea ei pe platforma oţelăriei din Cîm­pia Turzii fiind opera colec­tivelor de la Trustul de con­strucţii Cluj, sprijinite de echipe de muncitori şi spe­cialişti din cadrul combina­tului. Primele şarje de oţel degazate sub vid au răspuns cotelor de calitate preconi­­­­zate, metalurgiştii de aici an­­gajîndu-se ca in 1983 să ela­boreze cel puţin 40 000 tona de astfel de oţel pur. (VIR­GIL LAZAR). Un nou agregat siderurgic CALAN (coresp. R.l. — Iacob Cojo­carul. Pe platfor­ma industrială din orașul Călan a în­ceput numărătoarea inversă la noua baterie nr. 2 pen­tru cocsificarea căr­bunelui. Colecti­vul de coordonare a lucrărilor a în­ceput montarea u­­eilor de la celulele bateriei, ultima lu­crare de montaj înainte de încărca­rea bateriei pen­tru şarjă. Noua ba­terie pentru cocsi­ficarea cărbunelui, este la un înalt ni­vel tehnic, va fi cel de-al doilea agre­gat de acest fel din ţară realizat a­­proape în totalitate cu materiale, uti­laje şi­ instalaţii româneşti. Proletari din toate țările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XL Nr. 11743 6 pagini 50 bani ACTUALITATEA AGRICOLA SECERIŞUL INCHEIAT GRABNIC SI FĂRĂ PIERDERI » . In judetele Hunedoara şi Arad s-a terminat recoltatul griului Unităţile agricole de stat şi cooperatiste din judeţul Hune­doara au încheiat recoltatul griului pe întreaga suprafaţă cultivată. In telegrama adresată cu acest prilej tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Roman, preşedintele Republicii Socia­liste România, de­­către­­Comi­tetul judeţean de partid Hune­doara se spune : Acţionînd in spiritul indica­ţiilor şi sarcinilor subliniate de dumneavoastră, mult iubite to­varăşe Nicolae Ceauşescu, la consfătuirea de lucru cu cadre de conducere din agricultura judeţului Constanţa, lucrătorii ogoarelor, toţi locuitorii satelor lucrează din zori şi pînă seara la strîngerea paielor de pe ul­timele suprafeţe, fertilizarea terenurilor, executarea arături­lor de vară, asigurarea şi con­diţionarea seminţelor, întreţine­rea culturilor prăşitoare, strin­­gerea şi depozitarea furajelor, recoltarea fără pierderi a legu­melor şi fructelor. Vă raportăm, tovarăşe secre­tar general, că, odată cu înche­ierea secerişului, lucrătorii ogoarelor judeţului nostru se preocupă cu întreaga răspun­dere patriotică şi cetăţeneasca de onorarea sarcinilor ce le revin privind livrarea produse­lor agricole la fondul de stat. Folosim acest prilej pentru a vă încredinţa, mult stimate şi iubite­ tovarăşe secretar gene­ral, că nu vom precupeţi nici un efort, că vom face totul pen­­­­tru a pune încă de pe acum baze temeinice viitoarelor re­colte şi a asigura Înfăptuirea noii revoluţii in agricultură. Oamenii muncii de pe ogoarele judeţului Arad, au încheiat, du­minică, 1 august, recoltatul griu­lui pe întreaga suprafaţă de 87 609 hectare. în continuare, se acţionează în vederea achitării obligaţiilor la fondul de stat, pentru elibe­rarea terenului şi efectuarea arăturilor de vară, astfel ca acestea sa fie terminate cel tir­­ziu pină la 20 august. In paralel, se desfăşoară o intensă activi­tate de strîngere şi depozitare a furajelor, de recoltare şi livrare la fondul de stat şi pentru ex­port a legumelor şi fructelor, în telegrama adresată cu acest prilej C.C. al P.C.R., tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România de că­tre Comitetul judeţean Arad al P.C.R. se arată printre altele , în lumina indicaţiilor dum­neavoastră, date la consfătuirea de lucru cu cadrele din agricul­tura judeţului Constanţa, suntem­ preocupaţi de pregătirea desfăr­şurării in condiţii optime a cam­paniei agricole toamnă, pen­tru a pune baze trainice recol­tei anului viitor. Am trecut la stabilirea suprafeţelor pe care urmează să se insăminţeze orzul şi griul, la pregătirea seminţei şi repararea utilajelor care vor lucra în campanie, pentru a strînge la timp şi fără pierderi întreaga recoltă. Totodată, sun­tem plenar angajaţi în înfăp­tuirea orientărilor date de dum­neavoastră privind dezvoltarea şi modernizarea zootehniei, spo­rirea efectivelor şi a producţiei animaliere. BU­M­IL RECOLTĂRII GRIJUJI­ I (în hectare) 3. O întreprindere etalon — In principiu, lucrez in schimbul intii, dar noţiunea de scnimb a devenit pentru mine atit de relativa in cei 25 de ani de cînd sint aici, că se confun- I dă cu ziua de muncă , pornesc d­e acasă şi, in 15 minute, pe jos, ajung in secţie, fie după­­amiezeie, fie spre seară, ca să nu spun că, uneori, am petrecut aici nopţi întregi... Veniţi la noi in orice zi la începutul progra­mului, la prima oră, şi nu-1 veţi găsi pe directorul întreprinderii in birou. Ziua de muncă a direc­torului, ca şi a altor cadre teh­nice de conducere, incepe in secţii, in mijlocul oamenilor, a­­colo unde se naşte producţia. Totdeauna am fost de părere că locul inginerului este acolo unde se face producţia materială, de aceea am şi refuzat, de-a lungul anilor, diferite propuneri de avansare, de promovare, care m-ar fi rupt de meseria mea. Inginerul Ion Alexe, un om cu faţa deschisă, cu privirea dreap­tă, alcătuit robust („mersul pe jos face bine, pe orice vreme, mai ales după 40 de ani şi-l practic sperind să nu capăt... burtă“, glumeşte el), este unul dintre veteranii de la „Electro­­aparataj“, redutabilă unitate a industriei socialiste româneşti, care a cunoscut, in trei decenii de existenţă, o puternică dez­voltare. Răsfoind frumoasa monogra­fie întocmită aici cu prilejul a­­niversării unui sfert de veac de muncă, îţi dai seama că ai pă­truns, de fapt, într-o biografie-e-­­talon. „Electroaparatajul“ are practic virsta industriei electro­tehnice româneşti, create pe baza primului plan de electrificare a ţării. Care au fost raţiunile În­fiinţării uzinei ? Cum s-a pre­zentat România, in trecut, in a­­cest domeniu ? O privire in urmă, mult în urmă, ne dezvă­luie un tablou de o simbolică actualitate — şi­ veţi vedea de ce, încă din anul 1922, la Cluj, in­ginerul Dimitrie Leonida înfiin­ţase „Energia“ — o mică fabri­că electrotehnică, producătoare de motoare, transformatoare, telefoane de campanie, semna­lizări pentru căile ferate, între­rupătoare cu pirghie ş.a. Dar firmele străine n-au putut accep­ta pierderea pieţei româneşti; in 1933, prin presiuni asupra băncii finanţatoare, ele inclu­d fabrica şi o dezmembrează! Lupta pentru independenţă in acest important sector continuă şi, in­ 1935, la Bucureşti, ia naş­tere, „Industria electrică roma­nească“, incepîndu-şi activitatea in localul unei foste... lăptarii ! După naţionalizarea principa­lelor mijloace de producţie, uni­tatea se mută în şoseaua Pante­­limon şi va fi condusă de pri­mul director comunist. Tot a­­tunci, prin naţionalizarea fostei întreprinderi „Româno-america­­na“, se Înfiinţează „Electrocasni­­ca“. Este interesant de observat că practica monopolurilor străine de­ a înăbuşi orice tentativă de­ afirmare, pe plan tehnico-eco­­nomic, a unor ţări ca a noastră, datează nu de azi sau de ieri ; mai trebuie oare dovedită juste­ţea sau temeinicia politicii Par­tidului Comunist Român de a a­­sigura patriei deplina neatîrna­­re in toate domeniile, inclusiv în crearea propriei industrii moder­ne ? Biografia-etalon a „Electroa­­paratajului“ in anii ce-au urmat se confundă, în linii mari, cu devenirea altor cetăţi ale crea­ţiei tehnice româneşti. Se înfi­inţează noi hale de producţie şi laboratoare, atelierele de galva­nizare, turnătoria şi vopsitoria, presele, căminul de copii şi ate­lierele de montaj, matriţeria şi Alex. Rudeanu (Continuare în pag. a 2-a) Imagine de la întreprinderea „Electroaparataj“ din Capitală ­i MESAJUL adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU gazetei „Lupta C.F.R.“ cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la apariţie îmi este deosebit de plăcut ca, la aniversarea semicentenarului gazetei „Lupta C.F.R.“, să a­­dresez întregului colectiv redacţional, activului său de corespondenţi şi colaboratori, tuturor­­ celor care o scriu şi tipăresc, precum şi citito­rilor săi, un cordial salut tovărăşesc, revoluţio­nar, precum şi cele mai bune urări. Doresc, totodată, să felicit călduros colectivul gazetei pentru inalta distincţie ce i-a fost conferită — „Ordinul Muncii“ clasa X. Apărut in anul 1932, ca organ al Comitetului­ Central de acţiune a ceferiştilor d­in condiţiile creşterii valului luptelor­ revoluţionare, organi­zate şi conduse de partid, împotriva politicii antipopulare şi antinaţionale a cercurilor gu­vernante burghezo-moşiereşti , gazeta „Lupta C.F.R.“ şi-a consacrat, încă de la primul nu­măr, întreaga activitate slujirii cu devotament a intereselor fundamentale ale clasei noastre muncitoare, ale muncitorimii ceferiste. „Lupta C.F.R.“ a avut un rol important in pregătirea politică şi organizarea marilor bătălii de clasă din 1933. Împreună cu celelalte publicaţii editate de partidul nostru comunist­ în anii grei ai ilegali­tăţii, gazeta a militat cu inflăcărare pentru răspin­­direa cuvintului partidului in rîndurile oameni­lor muncii de la căile ferate, pentru mobiliza­rea lor la marile bătălii sociale împotriva ex­ploatării, a reacţiunii şi fascismului, împotriva războiului, pentru libertate naţională şi drepta­te socială. După eliberare, in anii construcţiei socialiste, gazeta a desfăşurat o activitate susţinută pentru antrenarea largă a oamenilor muncii din tran­sporturi şi telecomunicaţii în marile acţiuni desfăşurate de partid pentru refacerea şi recon­strucţia ţării, pentru instaurarea puterii populare şi transformarea revoluţionară a societăţii româ­neşti, pentru făurirea orînduirii noi, socialiste pe pâmintul patriei. Aniversarea gazetei „Lupta C.F.R." are loc in condiţiile în care întregul nostru popor — mai datarit şi mai unit ca oricînd în jurul partidului — desfăşoară o intensă activitate pentru înfăp­tuirea neabătută a actualului cincinal, a hotărîri­­lor Congresului al XlI-lea, care au deschis o etapă nouă, superioară in dezvoltarea economică și socială a României. Importantele obiective pe care le avem de realizat in această perioadă pun sarcini de mare răspundere în faţa întregului nostru popor, chemat să asigure dezvoltarea pu­ternică a forţelor de producţie şi a bazei ener­getice şi de materii prime, buna gospodărire şi valorificarea cu eficienţă maximă a tuturor re­surselor materiale şi umane ale ţării, sporirea necontenită a avuţiei socialiste — temelia sănă­toasă şi sigură a creşterii nivelului general de viaţă şi civilizaţie al întregii naţiuni. în acest cadru, sarcini şi răspunderi deosebite revin şi muncitorimii ceferiste, tuturor oameni­lor muncii din domeniul transporturilor şi tele­comunicaţiilor. Pornind de la rolul şi însemnă­tatea deosebită a transporturilor şi telecomuni­caţiilor in infăptuirea Programului partidului şi în desfăşurarea cu succes a întregii­­­ activităţi economice şi sociale din ţara noastră, partidul şi statul nostru socialist au acordat şi acordă o atenţie de prim ordin acestui important sector al economiei naţionale, se­ preocupă permanent de dotarea lui cu mijloace mo­derne, cu o temeinică bază tehnica şi materiala. Este o îndatorire şi o obligaţie de­­cea mai mare răspundere a oamenilor muncii din transporturi ft.,telecomunicaţii -ca­ d­­ in calitatea lor de pro­prietari, producători şi beneficiari — să asigure­ folosirea cu înalt randament şi eficienţă maximă a acestei baze tehnico-materiale, a tutu­rr mij­loacelor tehnice şi instalaţiilor încredinţate de societate, să acorde o atenţie deosebită bunei în­treţineri şi bunei funcţionări a acestora, fiind conştienţi că orice dereglare sau neajuns in acest domeniu poate influenţa negativ bunul piers al activităţii in ante sectoare, in întreaga economie naţională. Lupta pentru o calitate­ nouă, superioară in toate domeniile construcţiei socia­liste din patria noastră, cere muncitorimii cefe­riste, tuturor celor ce muncesc in acest sector, să acţioneze cu toate forţele pentru organizarea cit mai raţională şi eficientă a transporturilor, prin utilizarea intensiva a mijloacelor din dotare, reducerea susţinută a consumurilor de orice fel — în primul rind, de combustibil şi energie, de piese de schimb — prin creşter­ea operativităţii şi calităţii int­regii activităţi de transporturi şi telecomunicaţii. Este de înţeles că toate aceste probleme trebuie să se afle permanent şi in centrul preocuparilor gazetei ..l­upta C.F.R.“. Folosind mijloacele «pa­cifice presei, gazeta trebuie să militeze susţină­ pei.uu înfăptuirea în cela mai buna condiţii a pelincii partidului şi statului nostru in transpor­turi şi telecomunicaţii, pentru perfecţionarea ac­tivităţii şi realizarea neabătută a tuturor sarci­nilor ce revin acestui sector in cadrul planului cincinal, afirmindu-se tot mai puternic ca o tri­bună activa de răspîndire a experienţei înaintate, de promovare a noului, de coimbeiere fermă a lipsurilor şi neajunsurilor ce te mai manifestă . In acest domeniu. Prin­ întreaga sa activitate, gazeta trebuie să contribuie activ la optimizarea transporturilor, la creşterea siguranţei şi regu­larităţii circulaţiei, la întronarea hotăntâ a unui înalt spirit da ordine şi disciplină in toate dome­niile şi la toate nivelurile. In acelaşi timp, este necesar ca gazeta să-şi sporească şi mai mult aportul la promovarea susţinută în munca şi viaţa oamenilor muncii din transporturi a principiilor eticii şi echităţii so­cialiste, la dezvoltarea răspunderii şi a conştiin­ţei lor politice, la educarea revoluţionară, in spi­ritul patriotismului socialist, al dragostei şi devo­tamentului faţă de ţară, partid şi popor, al mun­cii fără preget pentru progresul şi înflorirea pa­triei socialiste. Gazeta trebuie să stimuleze şi să cultive per­manent in rîndurile acestui puternic detaşament al clasei noastre muncitoare — cu vechi şi fru­moase tradiţii revoluţionare — dorinţa şi hotă­­rirea de a se situa permanent, prin întreaga sa activitate, in primele rinduri ale luptei pentru înfăptuirea politicii interne şi externe a parti­dului şi statului, pentru afirmarea nobilelor idealuri ale poporului nostru, de colaborare şi înţelegere între naţiuni, de dezarmare, securitate şi pace in întreaga lume. îmi exprim convingerea ci această aniversare va constitui pentru întregul colectiv redacţional un imbold de a aaţiona cu şi mai multă hotărire in vederea perfecţionării continue a întregii sale activităţi, a realizării in condiţii tot mai bune a marilor cerinţe şi sarcini ce ii revin in lumina istoricelor hotârîri ale Congresului al XlI-lea, a Programului partidului de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Cu această convingere urez redactorilor, cores­pondenţilor, colaboratorilor şi cititorilor gazetei „Lupta C.F.R.“, precum şi întregii muncitorimi ceferiste şi tuturor oamenilor muncii din transporturi şi telecomunicaţii noi succese In ac­tivitatea viitoare, multă sănătate şi Stricire. NICOLAE CEAUŞESCU DECRET PREZIDENŢIAL privind conferirea „Ordinului Muncii“ clasa I gazetei „Lupta C.F.R.“ Pentru contribuţia adusă la înfăptuirea politicii partidului şi satului de construire a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, la educarea lucrătorilor din transporturi şi telecomunicaţii în spiritul concepţiei revoluţionare a Partidului Comunist Rem­art. Cu prilejul aniversării a 50 de ani de la apariţia primului număr al gazetei „Lupta C.F.R.*, Preşedintele Republicii­ Socialiste România decretează: Articol unic — Se conferă „Ordinul Muncii” clasa 1 gazetei eFripta C.F.R.*. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Apă vie Nu de mult am vizitat Muzeul Militar Central, acest sanctuar al istoriei noastre din timpii ime­moriali şi pină azi. Organizarea ■ după principii ştiinţifice ,­şi pro­cedee moderne, fac din acest a­­■şezămînt de cultură un punct de cea mai mare importanţă edu­­cativ-patriotică, unde doritorii de adevăr şi înălţare sufletească se vor pătrunde de acel senti­ment de neam, cuprinzător ca o­­apă fără de tre­­­rcere, tulburător pina la lacrimă. Fiindcă aici, ca intr-o uriaşă carte de legendă şi patimă şi dor, se intreţese fiin­ţa naţiei, eternicind în hotarele­­ sufletului puterea noastră de a fi, de a ne înfăţişa lumii in toa­tă lumina aspiraţiilor şi­ izbinzi­­lor noastre. Era intr-o zi de sărbătoare ; prin faţa exponatelor, a marilor tablouri de viaţă şi f­aptă ale po­porului treceau vizitatorii in grupuri ori solitari, privind, co­­mentind şi uimindu-se, se auzea vocea ghizilor şi paşii un vuiet stins. Mi-a atras atenţia o grapă de tineri militari condusă de un ofiţer, aproape la fel de tinăr, care, cu voce scăzută le vorbea acestor copii ai pămintului nos­tru despre vitejia străbunilor. A fost o clipă revelatoare : iată, mi-am zis, ostaşii de azi, sluji­torii libertăţii şi înălţării patriei socialiste, venind aici, la ostaşii de ieri, la chipul şi memoria de piatră a acestora, înfiorindu-se de faima şi gloria moşilor şi strămoşilor, impodobindu-se cu nemurirea celor care au zidit din temelii temeinicia ţării, in a­­ceasta zidindu-se pre ei înşişi. Gîndeam : din două flăcări in una singură înălţîndu-se pentru a arde fără istov in veşnicie, de li daci şi remarli, aşadar, ne txi* moştenirea, pe care voienozi ţi oşteni, de-a lungul a două mi­lenii, au iubit-o şi au apărat-o mai presus de orice, ei dăruin­­du-i-se, în­ viaţă şi în moarte, ieşingu-ne-o curată, nepingărită de năvălitori, de duşmanii care i-au voit de­st­irea o­ri sfirşitul. Privindu-i pe ostaşii tineri de azi in acest templu al Istoriei noastre, simţeam acea corauţiu­­ne tainiţă, acea legătură de timp fără de timp in­­călzindu-le sim­ţirea, dîndu-le măsura vitejiei şi a eroismului strămoşilor. Fără­­ndoială, atunci cînd Mircea cel Bătrin se adresa lui Baiaxid Fulgerul cu zguduitoarele cu­­vin­te : „...Eu îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul, / şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, unul, ramul, / mi-e prieten numai mie,...“, el viteazul domn, grăim cu siguranţă despre patria de a­­tunci dar şi despre cea viitoare, patria in care toate elementele unindu-te intr-o neştirbită şi u­­nică tărie, patriotismul dădese conştiinţei sale certitudinea pe­renităţii ca scop şi finalitate is­torica. Da, tot ce au izbîndit pă­rinţii noştri în veacurile lungi şi dramatice, se însumează aces­tei noţiuni supreme : patriotis­mul. Ei, toţi, au fost vrednici ro­mani attt in iureşul luptelor cit şi in perioadele de acalmie, lu­­crîndu-şi ogorul, înălţimi lăca­şuri, trudind la meşteşugitea limbii prin doine şi balade. Lup­­tind la hotare, apărindu-le cu Radu Carm­eci­­ ---------------------------- % (Continuare în pag. a 2-a) FILE DE CARNET

Next