România Liberă, octombrie 1982 (Anul 40, nr. 11794-11819)

1982-10-01 / nr. 11794

SPIRITUL MUNCII EFICIENTE Economia românească dispune de un potenţial, cel puţin la nivelul dotărilor tehnice, suficient de bine dimensionat pentru a-şi materializa cu succes in anii următori aspiraţia de emanci- I pare faţă de unele surse externe de materiale, utilaje sau tehnologii. Şi dacă problema unei asemenea independenţe se regăseşte intr-o măsură tot mai accentuată în programele activităţii de import-export, ca şi in acelea strict productive, criteriul autosusţinerii economice trebuie să funcţioneze cu deplină fermitate şi în teritoriu şi pe alte planuri ale activităţii umane. Ceea ce apărea, pînă mai anul trecut, doar un deziderat teoretic, astăzi se impune drept o funcţie de reglare dinamică a mecanismului economic, condiţionată nemijlocit de însăşi evoluţia societăţii. Conceptul autoconducerii muncitoreşti şi al autogestiunii economice şi financiare este emanaţia unui sistem profund democratic, instituit cu scopul stimulării şi valorificării iniţiativelor locale, prin atragerea la actele de decizie, la hotărîrile majore care privesc viaţa economică, socială şi culturală a ţării, a unei pături cit mai largi de oameni ai muncii. Este, cu alte cuvinte, forma cea mai reprezentativă de materializare a triplei calităţi — de proprietari, producători şi beneficiari — deţinută de cei ce făuresc astăzi edificiul socialist al României. Adincind aceste caracteristici... programele şi măsurile stabilite de Congresul al Xll-lea al partidului, de congresele oamenilor muncii, ale ţărănimii, ale consiliilor populare, ele insele înalte expresii ale democraţiei decizionale şi participative, au menirea de a impulsiona capacitatea creatoare a maselor, prin care fiecare celulă a societăţii trebuie să capete un statut de sine stătător. Autonomia economică se bizuie, în această ordine de idei, pe autoiniţiativă, dar mai ales, pe beneficiul realizat, dintr-o activitate cit mai efte senrtă şi rentabilă. Pe acest plan,, se unifică modalităţile de acţionare, centralismul democratic ilustrînd, în fond, obiectivarea pe terenul muncii productive a criteriului necesităţii ce ne orientează şi ne ordonează opţiunile. Aportul adunărilor generale ale oamenilor muncii, ca să dăm un exemplu, apare in această lumină esenţial in aşezarea pe baze realiste şi eficiente a planurilor de producţie, a altor activităţi aflate in aria lor de competenţă. Insumind rezultatele ce urmează să le obţinem pe această cale, în profil teritorial se urmăreşte valorificarea deplină a resurselor din fiecare zonă, dezvoltarea armonioasă a industriei, agriculturii şi a celorlalte ramuri, de aşa natură incit in următorii 2-3 ani toate judeţele să atingă un potenţial corespunzător pentru realizarea programelor de autogospodărire şi autoaprovizionare locală. Faptul că pînă in 1985 in fiecare judeţ trebuie să se obţină o producţie globală anuală de cel puţin 70 000 lei pe locuitor, şi din grad de ocupare a forţei de muncă de minimum 400 persoane ocupate la mia de locuitori, reflectă justeţea unei orientări ghidată de tendinţa de echilibrare a puterii economice a fiecărei celule administrative şi productive a ţării, premisă esenţială a materializării, cu efectele dorite, a noului mecanism economic şi de conducere. Procesul, complex şi angajant, de metamorfozare a unor structuri, dar, mai cu seamă, a unor mentalităţi, să le zicem consumatoriste (soluţia ultimă era, de regulă, apelul la fondurile centralizate de stat, solicitări de regulă mai mari decit aporturile productive individuale ale unităţilor solicitante), se află in plină desfăşurare. Efectele acestui Început se resimt, acum, in rezultatele ce le putem constata, reflectindu-se cit de bine pregătite (sau nepregătite) sint pentru „trecerea“ la sistemul autoreglant al balanţelor economice şi financiare, atit întreprinderile cit şi consiliile populare comunale, orăşeneşti, judeţene etc. Un prim exemplu il vom da din sfera energetică. După cum se ştie, România dezvoltă un considerabil potenţial de energie electrică, in mod normal aflat in corelaţie cu necesităţile tehnologice şi de producţie ale industriilor. Dar cererea de energie electrică sporeşte vertiginos depăşind-o adesea pe aceea care pulsează în reţelele naţionale. Introducerea criteriilor de raţionalizare nu s-a făcut cu scopul de a stopa elanurile producătorilor de bunuri, ci pentru a determina o revizuire a acelor factori de productivitate şi de consum necompetitivi, care caracterizează o bună parte din industriile producătoare. Sunt tehnologii sau produse care se realizează azi cu consumuri foarte mari, energetice mai ales, comparativ cu performanţele atinse de industrii cu dotări similare din alte părţi ale lumii. ’ Acţionarea pirghiilor calitative in intimitatea proceselor de producţie sunt singurele care pot înlătura apelurile de ultimă instanţă la resursa energetică a ţării. In plan teritorial, să luăm iarăşi un exemplu : producţia industriei mici din subordinea consiliilor populare este privită, drept uncontribuent de mare importanţă la înfăptuirea programelor de autoaprovizionare locală, cu produse de o mare diversitate, şi de acută cerinţă, inclusiv din cele alimentare. Dar această industrie se dezvoltă inegal, diferenţele dintre judeţe fiind însemnate , în plan sortimental, producţia de calcar pentru industrie, de plase sudate şi prefabricate din beton armat pentru construcţia de locuinţe, de băuturi răcoritoare şi alte preparate alimentare, de bunuri de larg consum, este deficitară în numeroase judeţe. Efectul s-a resimţit pe propriile şantiere de construcţii, pe propriile pieţe, dar şi in raporturile de cooperare cu unităţile din întreprinderile republicane şi cu cele de comerţ exterior pentru mărfurile de export. Reacţie în lanţ care a dus la un echilibru bugetar precar pe plan local, la o ofertă necorespunzătoare şi insuficientă de produse pentru a fi asigurate cele necesare chiar pe propriul teritoriu. în acest caz, funcţionează reflex „cererea in afară“, de la celelalte judeţe care produc mai mult sau direct de la „cămările“ statului. O imobilitate organizatorică, o lincezire a iniţiativelor proprii fac să dăinuie asemenea stări de lucru şi mentalităţi nepermise. In acest fel, un număr de 23 de judeţe nu au asigurat condiţiile materiale şi organizatorice necesare bunei funcţionări a activităţilor de mică industrie, ceea ce a afectat fondul de mărfuri al zonelor respective cu bunuri de strictă necesitate (cazul judeţelor Satu Mare, Covasna, Sibiu, Olt, Prahova, Vaslui, Vrancea etc.). Ne-am referit numai la un aspect, deşi cazuri de acest fel sunt mai numeroase. Ceea ce se observă, după o primă etapă de acţionare in vederea realizării unei omogenităţi a dezvoltării şi a unei autogestionări efective in toate cîmpurile de activitate economică şi socială, este o destul de timidă şi inegală cuprindere a întregului eşafodaj de metodologii şi competenţe ce il reclamă o acţiune de revoluţionare Corneliu Antim (Continuare in pag. a 3-a) . Cluj-Napoca PRIMA ŞARJĂ DE OŢEL La Combinatul de utilaj greu din Cluj-Napoca s-a elaborat ieri prima şarjă de oţel, inaugurindu-se astfel intrarea în funcţiune a primului cuptor din cadrul oţelăriei electrice, cu o capacitate, pentru inceput, de 30 000 tone oţel lichid anual. Oţelăria este cel de al 5-lea obiectiv circumscris acestui gigant metalurgic înălţat în ultimii ani, din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe platforma „Someş-Nord“ din municipiul de la poalele Feleacului. După cum ne-a declarat inginerul şef cu investiţiile din partea beneficiarului, ing. Sabin Bărbosu, oţelăria va avea în final o capacitate de 150 000 de tone anual, celelalte două cuptoare urmînd să intre în funcţiune, eşalonat, în cursul anului viitor. Tot el ne relevă un amănunt nelipsit de semnificaţie : 80 la sută din utilajele şi instalaţiile noii oţelării electrice, între care ulele de înaltă tehnicitate — istalaţia de barbotat cu argon, i istalaţia de degazare şi de turare in vid, transferoarele pentru iele de şarjare, etc. — au fst realizate chiar aici la Complinatul de utilaj greu, ceea ce a determinat o mare operativitate, • asistenţă tehnică la timp, a elminat transporturile costisitoare ş.a. Inedit este apoi şiptul că oţelăria electrică, vrând să servească cu oţel lichid forja grea — aflată într-un idiu avansat de construcţie — , trimite aici lingourile in stare , dă prin vagoane termos, ceea va elimina reincălzirea lor, cu anomii considerabile de enere şi de fonduri de investiţii, deoarece nu mai este nevoie de tradiţionalul atelier de topire. In ceea ce priveşte tehnologiile, ing. Gherman Dascălu, directorul fabricii metalurgice — care include acum şi oţelăria, alături de forja uşoară şi de matriţare, precum şi de turnătoria de fontă, intrate anterior in funcţiune — ne spune : „In oţelăria electrică se vor elabora lingouri de 4 pînă la 120 de tone, destinate forjării sau turnării. Din punct de vedere sortimental, peste 50 la sută din producţie o vor alcătui oţelurile aliate şi înalt aliate. Tehnologiile moderne aplicate, barbotajul cu argon, degazarea, turnarea în vid, etc. ne vor permite obţinerea unor lingouri cu proprietăţi fizico-mecanice şi de puritate ridicate. Vom realiza aici o suită largă de piese turnate şi forjate din oţeluri, care vor satisface necesităţile combinatului dar, şi ale altor beneficiari“. Oţelăria este prevăzută şi cu o „gospodărie de reciclare a apei“ cu turnuri de răcire şi un castel de apă, mai are in dotare zdrobitor de zgură, staţii de racord şi de transformare adinei, racorduri C.F.R. ş.a. Proiectul aparţine unui colectiv de la IPROMET — Bucureşti. partea de construcţii a fost realizată de Trustul de construcţii industriale, montajele de colectivul Trustului de profil din Braşov. Incepînd, aşadar, din 1967, odată cu înaintarea apelor Dunării zăgăzuite spre perimetrul destinat lacului de acumulare, bătrîna Orşova se strămută treptat-treptat în spaţiu, pentru ca in 1974 să se regăsească, reconstruită, mai spre nord-vest la câţiva kilometri mai departe de vechea vatră și la o altitudine ceva mai ridicată. „La inceput a fost planul — consemnează acest moment monografia „Din vatră de istorie la poartă de lumină“ apărută in 1974. Cu destulă claritate, el indica lacurile ce urmau să fia inundate de apele lacului de acumulare. Aplicarea planului de strămutare a cerut eforturi şi tenacitate, voinţă şi hotărire, luni şi ani un şir de muncă şi de neodihnă. Doar în această zonă se aflau locuinţe, obiective economice şi social-culturale, vestigii şi alte urme doveditoare ale trecutului oraşului“. Am reţinut, cu prilejul scrierii altui, reportaj, mărturiile de neuitat ale bravilor eroi ai acestei epopei unice prin am,ploarea ei în analele româneşti. „înainte de a fi inundată, vechea vatră a Orşovei a fost udată cu sudoarea frunţilor noastre, pardosită cu urmele de aur ale tălpilor noastre“ — îmi spunea cu acel prilej un veteran de la Şantierul naval strămutat astăzi pe malul sting al laculuigolf. Sunt cunoscute, de asemenea, cercetările cuprinzătoare întreprinse de arheologi în această zonă, ca de altfel în întregul spaţiu al construcţiei hidroenergetice de la Porţile de Fier. Aşezarea cu o vechime atestată documentar de peste 18 secole şi-a fixat durabil in memorie întreaga evoluţie marcată de denumirile sale succesive — Dierna, Tsierna, Ursua, Orşova... Să notăm din aceste ipostaze istorice şi toponimice un prim fapt, acela că municipiului Dierna, după cum consemnează un jurist al împăratului roman Caracalla, (211—217) i s-a conferit de către Septimius Severus dreptul italic alături de Sarmizegetusa, Napoca, Apulum, Potaissa, privilegiu acordat foarte rar în afara spaţiului italic. Fără îndoială însă că oricite evenimente şi mutaţii s-au suc-’ cedat in istoria zbuciumată dar glorioasă a Orşovei, ca a întregii ţări, nimic nu întrece ca măreţie şi temeritateprefacerea din temelii datorată acestoir ani, ciţi au trecut de la construcţia, , în 1966, a primei case din perimetrul noului oraş. Un singur indicator, populaţia, care a crescut de la 7 000 la 18 000, ar fi de ajuns pentru a marca noile dimensiuni pe care le-a luat localitatea ce se întinde acum pe o suprafaţă de 200—300 ha, in lungime de 4 km (faţă de 2 km) numai zona locuibilă. Pentru acest număr mare de locuitori, mai mult decit dublat, s-au construit in aceşti ani, începind cu strămutarea, 3 600 de apartamente în blocuri de 4,5 nivele şi 1 700 case tip vilă, proprietate personală. O nouă aşezare, un oraş mai ales, nu înseamnă numai o îngrămădire de spaţii pentru ca'zare, un uriaş dormitor, ci o comunitate de viaţă, o întemeiere de civilizaţie, care să asigure beneficiarilor săi toate condiţiile, de la mijloacele de existenţă la cele pentru cultură, odihnă, recreere. Ei, bine, tocmai din acest punct de vedere, oraşul Orşova, aşa cum mi-l prezintă edilii săi. In primul rind primarul Nicolas Stolojescu, aflat in această funcţiune de trei legislaturi aproape, imediat după inaugurarea din octombrie 1974, se prezintă ca o ctitorie socialistă dintre cele mai armonios dezvoltate. Sub aspect economic, principalele sale întreprinderi, dispuse in trei platforme, au crescut, atit ca valoare a producţiei realizate, cît şi ca personal, de peste 5 ori. Deopotrivă Şantierul naval, ţesătoria „Cazanele“, întreprinderea minieră, ca să le cităm numai pe cele mai mari, numără acum fiecare între 1 100—1 500 muncitori, faţă de 200—250, în momentul strămutării. Au apărut şi unităţi noi, cum sunt, între altele, secţia mecanică de pe lingă întreprinderea cu acelaşi profil din Drobeta-Turnu Severin, sau cea de prelucrare a lemnului. Saltul s-a produs în mod revoluţionar din moment ca primul cincinal, pe noile coordonate, s-a realizat in 3 ani şi 5 luni, al doilea într-un timp record similar, anul 1980 fiind marcat şi de distingerea oraşului cu „Ordinul Muncii“ clasa I, ca urmare a locului ocupat în întrecerea socialistă pe ţară la îndeplinirea sarcinilor de plan, bună gospodărire şi înfrumuseţare. Legislatura care se va încheia în currnd este, de altfel, una din cele mai bogate in realizări edilitar-gospodăreşti, ea avind darul de a perfecta condiţiile de viaţă, de confort şi frumuseţe, ale noului oraş. Dacă anual numărul apartamentelor a crescut cu 100— Niculae Stoian (Continuare in pag. a 3-a) Virgil Lazăr ! Orşova, mutaţii în timp Peisaj contemporan românesc fiBHtMh ;it : I Proletari din toate tarile, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE KtM 771 ~17_ STAREA VREMII Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte In pag. a 2-a. EVOLUŢIA vremii ŞI URGENŢELE ÎN AGRICULTURĂ • Cum va evolua vremea în perioada imediat următoare • Este necesar acum să se folosească fiecare zi, fiecare oră bună de lucru • Acolo unde sunt restanţe se va lucra şi în schimburi de noapte • Primele brume nu trebuie să găsească legumele şi fructele neculese • Livrările la fondul de stat se cer urgentate • Viitoarea recoltă de grîu și orz depinde de respectarea epocii optime la semănat Prima , zi a lunii octombrie în care am pășit coincide cu intensificarea şi mai mare a ritmului de lucru pe ogoare. Deşi meteorologii prevăd că vremea va evolua în această lună la parametri normali, totuși nu putem omite faptul că, în unele perioade, ploile, în special sub formă de aversă, vor fi prezente in cîteva regiuni. în prognoza respectivă se precizează că, în a doua jumătate a lunii, în unele locuri, este posibil ca temperaturile în timpul nopţii să coboare sub zero grade, condiţii în care recolta rămasă pe cîmp poate sa fie afectată. Nu este lipsit de interes faptul că tot atunci, în depresiunile intramontane şi nordul ţării, îşi vor face apariţia primele brume. Aflăm, totodată, că spre sfîrşitul lunii, la început în nord-estul ţării, precipitaţiile vor fi şi sub ■ formă de lapoviţă şi ninsoare. Am prezentat un succint tablou al modului cum este posibil să evolueze vremea in luna în care am intrat, tocmai pentru a sublinia necesitatea ca în această perioadă la cules şi semanat să se folosească fiecare oră bună de lucru, să se organizeze munca şi în timpul nopţii. Este evident pentru oricine că amînarea culesului şi a transportului producţiei se poate solda, în condiţiile amintite, cu importante pierderi de recoltă, lucru ce poate fi evitat. Prin mobilizarea amplă a forţelor de la sate şi folosirea la întreaga capacitate a mijloacelor mercanice există posibilităţi ca, în cel mai scurt timp, întreaga recoltă să fie pusă la adăpost. Va trebui ca in această perioadă să se extindă mai mult întrajutorarea între unităţile agricole, să se apeleze la sprijinul oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii, la elevi şi studenţi aflaţi in practică. Recoltatul se cere accelerat la toate culturile tîrzii, accentul punîndu-se pe acelea care sînt mai sensibile la intemperii şi temperaturi scăzute cum ar fi soia, legumele, fructele, strugurii şi altele. Ţinînd seama că mai e de strîns recolta de porumb de pe circa 1,1 milioane hectare, vor trebui luate toate măsurile ca această lucrare să se încheie cît mai repede. Totodată, se va uttensifica transportul producţiei la destinaţiile stabilite şi în special la bazele de recepţie, deoarece orice decalaj între cules şi depozitare duce la pierderi de recoltă. Odată cu răcirea vrermii, graficele de livrare la sfecla de zahăr vor fi adaptate noilor condiţii, ceea ce înseamnă că ritmul culesului trebuie intensificat şi mai mult. Şi la această cultură există condiţii ca recoltatul să fie încheiat la datele stabilite. în acelaşi timp vor trebui urgentate pregătirile pentru păstrarea acestei materii prime necesare întreprinderilor de indus- trializare pînă la sfîrşitul campaniei de prelucrare. Coletele şi frunzele de sfeclă trebuie să fie valorificate pentru nevoile sectorului zootehnic, însilozîndu-se cu furajele grosiere şi, în special cu cocenii tocaţi. Modul cum va evolua vremea in perioada imediat următoare obligă la urgentarea culesului în vii, aceasta cu atît mai mult, cu cît, pe unele parcele, strugurii sînt afectaţi de mucegai. Se anunţă o recoltă bună şi chiar foarte bună în unele podgorii şi de aceea trebuie făcut tot ce este posibil pentru evitarea pierderilor. De asemenea se cere ca transportul să fie bine organizat, evitîndu-se staţionarea autocamioanelor şi remorcilor la centrele de vinificaţie. Rămineri în urmă se constată la semănatul griului ,şi chiar al orzului, deşi este ştiut că de respectarea epocii optime depinde nivelul recoltei. Se impun măsuri deosebite ca vitezele zilnice de lucru prevăzute, la semănat să fie realizate şi depăşite pentru ca această lucrare să se termine la datele stabilite. O atenţie deosebită trebuie să se acorde respectării parametrilor calitativi, îndeosebi în ceea ce priveşte asigurarea densității plantelor și respectarea adîncimii la semănat. Din cronica întrecerii • Colectivul exploatării miniere Filipeştii tie Pădure a rotunjit la 30 000 tone producţia de lignit extrasă in plus şi livrată beneficiarilor în perioada scursă din acest an. • Cu rezultate de prestigiu au încheiat cele trei trimestre din acest al doilea an al noului cincinal unităţile chimice prahovene. Astfel, de la rafinăriile din Ploieşti şi Cîmpina şi de la întreprinderea de anvelope „Victoria“ — Floreşti, unităţi fruntaşe pe ramură, economia noastră naţională a primit un plus de produse a căror valoare depăşeşte 200 milioane lei, întregul spor a fost obţinut in condiţiile creşterii productivităţii muncii şi valorificării superioare a materiilor prime. Concomitent cu îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate in întrecerea socialistă din acest an, colectivul întreprinderii de mecanică şi echipament hidraulic Galaţi înregistrează valoroase succese pe linia asimilării de noi produse în fabricaţie. Numai în perioada parcursă din acest an, de pildă, la întreprinderea amintită au fost asimilate 12 produse noi şi s-au introdus în fabricaţia de serie 78 tipuri de cilindri, hidraulici, răspunzîndu-se astfel, prompt, cerinţelor tot mai mari ale combinatului siderurgic şi şantierului naval din Galaţi, precum şi altor unităţi din ţară. Aufost realizate, de asemenea, distribuitoare pentru ridicătoarele hidraulice cu care sunt echipate tractoarele de 80, 85-110 CP. Cu producţia realizată joi, Combinatul de lianţi şi azbociment din Fieni a sporit la 200 000 tone cantitatea de ciment şi alte produse livrate suplimentar şantierelor de locuinţe şi la export în cele trei trimestre din acest an. (Agerpres). CETATEA Clar de aguridă Ce soare blind de inceput de toamnă, Pe lucruri creşte-un abur ireal, Iar viile aprinse de pe deal La moarte agurida işi condamnă. Deodată spaţiul lumii e mai mare Şi paşii de copil sunt mai molcomi, Se face un pustiu imens in pomi Şi sarea însăşi pleacă de la mare. Un ultim zbor au fluturii pe cale. Pe urmă se opresc încet şi mor Şi munfii strălucesc a cositor Şi perna este iar ispită moale. E toamnă, nenorocul tuturor, Mai dă-mi acum căldura iimii tale. Adrian Păunescu Autocamioane modernizate BRAŞOV. Inginerii Augustin Zlăgneanu şi Ioana Moga de la C.C.S.I.T.A. — Braşov sunt autorii proiectelor pentru modernizarea autocamioanelor ROMAN-Diesel de 3 şi 19 tone. Variantele modernizate vor fi echipate cu motoare de puteri mai mari, 154 şi respectiv 280 C.P. Ele au sarcini utile sporite, instalaţii electrice de răcire şi de frînare perfecţionate, cutii de viteză cu comandă telescopică, sistem de rabatare hidraulică a cabinei, design şi linie estetică adecvate, precum şi alte componente şi dispozitive care le dau siguranţă şi fiabilitate sporite. (C. Bujdoiu) Statiea de producere a miceliului CRAIOVA. Staţiunea de cercetare şi producţie legumicolă de la Işalniţa — Craiova, judeţul Dolj, construieşte o staţie-pilot pentru producţia miceliului, material biologic pentru cultura ciupercilor. Unitatea va realiza o producţie anuală de 50 de tone miceliu. Construcţia staţiei ca şi cea a unor utilaje cu care va fi dotată se realizează cu forţe proprii, o serie de mecanizatori, electricieni,lăcătuşi, fierari şi alţi lucrători de aici descoperindu-şi ori redescoperindu-şi vocaţia de constructori.Ion Becherul Covoare pluşate de cînepă IAŞI. Colectivul de muncă de la întreprinderea „Textila“ din Iaşi, in colaborare cu specialişti de la Facultatea de tehnologia şi chimia textilelor din cadrul Institutului politehnic Iaşi a realizat in atelierul de prototipuri al unităţii un nou produs : covorul pluşat din fibră, superioară ce cinepa. Supuse unor testări, noile tipuri de covoare, obţinute pe bază de fibră de cinepâ sunt aspectuase, rezistente şi cu un finisaj superior. (Viorel Chiurtu). Sistem electronic pentru controlul semănăturilor PIATRA NEAMŢ. Un colectiv de specialişti de la întreprinderea mecanică „Ceahlăul“ a conceput şi realizat un sistem electronic pentru controlul distanţei la care sunt introduse seminţele în sol. Instalat pe semănătorile de cereale, acesta asigură controlul automat al funcţionării fiecărei secţii de lucru, avertizîndu-i pe mecanizatori la ivirea oricărei dereglări sau defecţiuni. (Const. Azoiţii) Instalaţii pentru recuperarea rulmenţilor SIMERIA. Un colectiv de muncitori şi tehnicieni de la Întreprinderea mecanică pentru material rulant din Simeria a realizat o staţie specială pentru recondiţionarea şi cromarea inelelor interioare de la rulmenţii pentru psiie vagoanelor. Cu ajutorul instalaţiei de cromare şi a maşinilor unelte din staţie se recuperează intr-un singur an circa 3 000 seturi de rulmenţi, realizindu-se astfel economii de citeva milioane lei. (I. Cojocaru) Autogară la Ineu ARAD. In oraşul Ineu a fost dată în folosinţă o nouă autogară care dispune de 8 peroane, sală de aşteptare cu peste 300 de locuri, punct alimentar şi de alte dotări necesare. Autogara înregistrează zilnic 80 de plecări de autobuze şi serveşte aproximativ 3 000 călători cu legaturi spre aproape 100 de localităţi din judeţ şi în afara lui. (Ion Medoia)