România Liberă, decembrie 1982 (Anul 40, nr. 11846-11872)

1982-12-01 / nr. 11846

1 decembrie 1918 CONŞTIINŢA UNIRII ŞI A UNITĂŢII NOASTRE Se împlinesc 64 de ani de cînd, la 1 decembrie 1918, Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a încununat năzuinţa seculară a întregului nostru popor hotărînd Unirea ţinuturilor de peste munţi cu patria-mumă-România. Acest act istoric încheia apoteotic lupta de veacuri a poporului român pentru unitatea pămîntului străbun, pentru afirmarea voinţei sale ferme de a trăi liber şi independent. Şi nu de puţine ori a trebuit să facă faţă cu eroism împrejurărilor vitrege care îl determinaseră să trăiască în unităţi statale diferite. El şi-a strîns însă rîndurile luptînd sub steagul unor personalităţi de talia lui Mircea cel Bătrîn, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş pentru a face faţă tendinţelor expansioniste ale imperiilor vecine. Pentru realizarea marelui său ideal şi-a ridicat oştirea Mihai Viteazul, înfăptuind — pentru scurt timp — visul unirii tuturor românilor în graniţele vechii Dacii. Conştiinţa unităţii de neam a fost şi a rămas vie la noi. Miron Costin scria în cronica sa că locuitorii Moldovei, ai Ţării Româneşti şi ai Transilvaniei „tot un neam, sînt“, iar strălucitul cărturar, Dimitrie Cantemir menţiona că „toată Ţara Românească care apoi s-au împărţit in Moldova (ţara) Muntenească şi Ardealul...“, formează un unic şi indivizibil pămînt. între provinciile româneşti s-au păstrat neîntrerupte legături economice şi politice, în tot Evul Mediu, aceste relaţii constituind un suport permanent al consolidării tendinţelor spre unitate. Această acţiune comună a cunoscut o etapă nouă, superioară, la sfîrşitul secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului următor, atunci cînd conştiinţa de neam s-a transformat în conştiinţă naţională fapt atît de evident în documentele programatice şi in desfăşurarea revoluţiei paşoptiste. A ieşit în evidenţă, în context, strînsa legătură dintre înfăptuirea ţelurilor revoluţionare şi străvechea aspiraţie spre unitate a poporului nostru. „Nu poate fi fericire fără libertate — scria în acei ani Nicolae Bălcescu — nu poate fi libertate fără putere şi noi, românii, nu vor putea fi puternici pină cind nu ne vom uni cu toţii intr-unul şi acelaşi corp politic. Să ne concentrăm toată puterea, toate voinţele intr-un singur popor, intr-o singură voinţă“. Un pas important spre realizarea visului de unitate naţională l-a marcat anul 1859 cînd Al. I. Cuza a fost ales domn atît în Moldova cit şi in Muntenia. Acest eveniment istoric era salutat cu nespus entuziasm peste munţi. „Românii din Transilvania numai la Principate privesc... — scria Papiu Ilarian. Iar cînd s-a ales Cuza domn, entuziasmul la românii din Transilvania era poate mai mare...“ Proclamarea independenţei depline a României, la 9 mai 1877, act consfinţit prin jertfele şi sacrificiile de singe pe cîmpul de luptă, întărea statul român, îl făcea apt pentru ascensiunea viitoare. De reţinut adeziunea cercurilor socialiste la această acţiune. Numeroşi membri ai lor — tineri studenţi şi lucrători — s-au înrolat voluntari în armată. Ardeleni de diferite categorii sociale au participat, şi ei, direct la luptă, fie ca voluntari — săvîrşind memorabile fapte de eroism — fie organizînd ajutorarea materială pentru susţinerea armatei. In perioada următoare, mişcarea românilor din provinciile aflate sub dominaţie străină, pentru unitate statală şi pentru drepturi politice, a cunoscut o dezvoltare crescîndă. Dr. Georgeta Tudoran (Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI SI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XL Nr. 11846 Miercuri 1 decembrie 1982 6 pagini 50 bani în întîmpinarea Conferinţei naţionale a partidului Maramureşul. Exemplu concret al politicii de repartizare judicioasă a de producţie — Care este de fapt specificul Maramureşului in strategia dezvoltării de ansamblu a economiei naţionale ? — Maramureşul fiind un bazin minier tradiţional, este firesc ca în strategia dezvoltării această ramură să ocupe un loc principal cu atît mai mult cu cit, în conjunctura economică actuală asigurarea materiilor prime constituie elementul de susţinere al dezvoltării economice. Dealtfel prin aceasta nu facem altceva decit să răspundem unei cerinţe majore pe care conducerea partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a formulat-o în mai multe ocazii, subliniind o necesitate a creteniei româneşti — asigurarea, intr-o măsură cit mai mare, a materiilor prime şi energiei prin valorificarea deplină a potenţialului propriu. Aş vrea să subliniez importanţa judeţului nostru, ca furnizor de materii prime, doar cu cîteva cifre. Aportul de metale neferoase pe care il dau ţării minerii, preparatorii şi metalurgiştii maramureşeni este de 71,1 la sută plumb, 67,6 la sută la zinc, 21,9 la sută la cupru. — Aceste procente se referă la situaţia actuală. Ce ne rezervă viitorul in această privinţă ? — Activitatea de cercetare, prospecţiuni şi explorare desfăşurată în ultima vreme de către Întreprinderea de prospecţiuni şi explorări geologice şi unităţile Centralei minereurilor din Baia Mare a pus in evidenţă, faptul că, atît în zona tradiţională, Baia Mare, cit şi în perimetrele Borşa şi Băiuţ, există un potenţial important de rezerve de minereuri neferoase care—r ar şi fie sursa menţinerii şi dezvoltării sectorului minier din judeţ. Vreau să remarc că numai in ultimii doi ani, datorită muncii competente a colectivului de mineri din unităţile de cercetare şi exploatare, gradul de asigurare cu rezerve a sporit la peste 13 ani, faţă de 10,5 ani cit era, nu mai departe, de 1980, media pe judeţ. Această stare de lucruri conferă certitudinea şi chiar şansa creşterii producţiei pe o perioadă mai îndelungată, realizînd in acest fel sarcina trasată de secretarul general al partidului. Dar neferoasele nu sunt singurele rezerve ale subsolului maramureşan. Geologii au pus in evidenţă, şi urmează să fie date în exploatare cit de curînd, un zăcămînt important de fier şi mangan lui Tg. Lăpuş, un zăcă-mmint de caolin la Stejera, precum şi existenţa altor roci utile : feldspatul, tufurile vulcanice, calcaruri, nisipuri cuarţoase şi raitele. De asemenea,*se impune o intensificare a acestei activităţi pe întreg teritoriul judeţului, acţionîndu-se pentru scurtarea duratei de prospectare şi explorare geologică şi atragerea mai rapidă în circuitul economic a unor rezerve, atît denatura celor arătate mai înainte, cit şi a celor de hidrocarburi de la Săcel. — Ce realizări vi se par mai semnificative in sectorul de extracţie şi de prelucrare a minereurilor şi ce priorităţi se impun la ora actuală ? — Cu toate că se constată o tendinţă, naturală pină la urmă, de scădere a conţinutului în componenţi utili, producem astăzi cu 700 tone mai mult plumb, cu 1 360 tone zinc, cu 325 tone mai mult cupru şi alte metale. La realizarea acestor sporuri de ■metale o contribuţie hotăritoare şi-au adus-o specialiştii Institutului de cercetări pentru mine-reuri neferoase din Baia Mare,ş specialiştii Centralei minereuri-’lor şi cei din unităţile productive care s-au angajat cu toată energia in direcţia punerii la punct a unor tehnologii noi de exploatare şi preparare cu randamente ridicate, proiectării şi realizării unei game diversificate de utilaje cu productivitate sporită, mecanizării lucrărilor şi îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi securitate din subteran. Este suficient şi edificator dacă amintesc că mai bine de 80 la sută din întreaga cantitate de minereu se extrage prin metode din grupa celor de mare productivitate, fapt ce a condus la creşterea productivităţii muncii, la reducerea pierderilor de mine-Radu Pirin Continuare în pag. a 5-a) Convorbire cu tovarăşul George Vaida prim-secretar al Comitetului judeţean Maramureş al P.C.R., preşedintele Comitetului execuţii al Consiliului popular judeţean fortelor \\\vvvxx\X ^ -■ i§ '.v.\ M xx\ \s' xv'xxX.x»Ilii sx i§|x| : »■II ..._____ . . 1 decembrie 1982 Premieră industrială O nouă realizare de prestigiu a fost consemnată la Intreprinderea de ţevi „Republica“ din Capitală. Aici a fost pus în funcţiune, pentru prima dată în ţară, un cuptor de tratare termică a ţevilor de oţel inoxidabil care funcţionează in atmosferă de hidrogen. Prin noul procedeu se asigură necesarul de astfel de ţevi utilizate în industria chimică şi alimentară, în industria aeronautică şi nucleară. Instalaţia, complet automatizată, execută tratamentul termic de călire, revenire, normalizare, detensionare, a ţevilor cu diametrul cuprins între 6 şi 76 de mm faţă de procedeul clasic care folosea curenţi de înaltă frecvenţă şi necesită diverse operaţii suplimentare, prin noua soluţie tehnică de mare randament şi eficienţă, se realizează o calitate ireproşabilă a ţevilor, reducîndu-se totodată, cu 50 la sută consumul de acid fluorhidric, produs adus din import. Au realizat planul anual Laminoriştii de la linia de tablă a întreprinderii siderurgice „Oţelul Roşu“ din judeţul Caraş-Severin raportează îndeplinirea planului de producţie pe întregul an, succes pe care-l dedică apropiatei Conferinţe naţionale a partidului şi celei de-a 35-a aniversări a proclamării republicii. Cu 30 de zile mai devreme La întreprinderea de maşini grele Bucureşti au fost integrate circuitului productiv, cu 30 de zile mai devreme, noi capacităţi de producţie. Acestea vor contribui la creşterea producţiei întreprinderii cu peste 900 de tone ut.în r_petitva cuptoare electrice de 50 şi 100 de tone, cu 2 000 de tone utilaje pentru fabricile de ciment. Totodată, la întreprinderea bucureşteană, în noua hală, va fi realizată întreaga gamă de turbine mici, de la 1 la 50 de MW. Cele 30 de zile avans în punerea în funcţiune a noilor capacităţi — succes pe care constructorii şi montorii de utilaje îl dedică apropiatei„ Conferinţe Naţionale a partidului — vor permite constructorilor de maşini grele să realizeze importante sporuri de producţie. CUM ECONOMISIŢI ENERGIA ? O mare sursă de economii : preluarea de către calea ferată şi transportul fluvial a unor transporturi de mărfuri auto • Sute de mii de kilowatt-ore şi mii de tone de combustibil convenţional economisite prin creşterea tonajului trenurilor • Valoarea energetică a reducerii numărului de opriri ale trenurilor la semnale ® O îndatorire a mecanicilor de locomotivă : respectarea strictă a regimurilor economice de viteză ® Extinderea remorcilor auto — o măsură prioritară ® Autovehiculele parcate cît mai aproape de locul de muncă — o datorie a prestatorului, dar şi a beneficiarului ® Navele maritime — pe drumul cel mai scurt ! ® Echivalentul în cărbune a operaţiilor de curăţire subacvatică a navelor ® Sute de tone motorină recuperate anual la rodajul motoarelor de locomotive. c Azi ne răspunde Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor Cuprinzînd în aria sa activitatea de prestaţii a căilor ferate, a unui uriaş parc auto, a transportului fluvial şi maritim, a reţelelor de telefonie, radio şi televiziune, avînd şi o amplă activitate industrială (uzine de reparaţii material rulant, de reparaţii auto, unităţi industriale de construcţii-montaj ş.a.m.d.). Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor este firesc şi un mare consumator de energie electrică, combustibili şi carburanţi. Iată de ce şi măsurile luate în ultimele săptămîni de conducerea ministerului în vederea aplicării Hotărîrii Biroului Executiv al Consiliului de Miniştri de reducere a consumurilor de energie şi combustibili prezintă un interes deosebit pentru opinia publică. Desigur cu condiţia ca acestea să fie transpuse cît mai repede în activitatea cotidiană a celor peste 600 000 de oameni ai muncii din ramură. Interlocutorii noştri sunt de astădată ing. DUMITRU FLOREA, directorul Direcţiei investiţii, construcţii şi mecano-energetic şi ing. GHEORGHE TURBUŢ, directorul Direcţiei tehnice. Un prim fapt reţinut din discuţia avută cu gazdele noastre este acela că va trebui să optăm pentru prezentarea strictă a măsurilor luate ACUM, cu efect imediat, care nu necesită investiţii şi care pot fi aplicate operativ, adică acum, cînd cota de energie repartizată ministerului a fost micşorată şi plănui de prestaţii trebuie realizat cu această cotă diminuată. Spunem ACUM, pentru că in cadrul ramurii se aplică de mai multă vreme o adevărată strategie energetică, strategie bazată pe analiza caracteristicilor energetice ale diferitelor mijloace de transport pe optimizarea şi raţionalizarea transporturilor inclusiv repartizarea raţională a sarcinii lor pe diferite mijloace de transport (care au consumuri specifice mult diferite) strategie care a condus dealtfel la reducerea an de an a tuturor consumurilor specifice de energie, carburanţi şi combustibili (în 1982 consumul este mai mic cu aproape 200 000 tcc deşi planul de prestaţii a crescut în aceşti doi ani). Această strategie merită cunoscută, paleta ei este deosebit de interesantă şi cu adresă precisă şi, poate că, ne vom ocupa de ea într-una din zilele mai puţin frămîntate. Aşadar, care sînt măsurile stabilite de minister, menite să-i dea certitudinea îndeplinirii planului pe 1982, şi a celui pe 1983 cînd planul de producţie şi prestaţii al ramurii va trebui, să fie realizat cu normele de consum energetic prevăzute iniţial pentru anul 1985 ? Rezumind am putea spune că ele se grupează pe cîteva capitole mai importante: măsuri de ansamblu privind traficul de mărfuri; măsuri privind reducerea consumurilor energetice la calea ferată ; cele privind transportul auto ; măsurile referitoare la transporturile navale precum şi cele din activitatea industrială şi de construcţii-montaj. In categoria măsurilor de ansamblu, pe care se contează că vor aduce, prin generalizare, mari economii de energie electrică şi carburanţi se înscriu reducerea curselor interjudeţene de mărfuri cu mijloace auto, prin preluarea unei părţi din acestea de către calea ferată şi detransportul naval. Dacă ne gîndim că, in transportul auto consumul specific de energie este de 4—5 ori mai mare decit la calea ferată, iar cel de pe transportul fluvial este cu 10—20 la sută mai mic decit cel de pe calea ferată, ne putem face o idee a posibilităţilor reale de economisire prin aplicarea programelor speciale de transport corelat care prevăd reducerea curselor paralele de mărfuri şi altele. Nu rămîne acum decit ca, cei ce muncesc în regionale, şefii şi operatorii de la regulatoarele de circulaţie ca şi şefii de staţii să-şi dea străduinţa în aplicarea cît mai eficientă a acestor măsuri. In programul special al ministerului sunt prevăzute o serie de acţiuni care dau certitudinea reducerii consumurilor de energie electrică şi carburanţi la calea ferată. Una dintre acestea este fără îndoială sporirea tonajelor trenurilor de marfă, prin compunerea lor corespunzătoare în triaje şi introducerea in exploatare a primelor trenuri cu greutate de peste 3 000 tone (pînă-n prezent greutatea maximă era de 2 500 t). Această măsură care va aduce numai pină la sfîrşitul acestui an economii de circa 9 milioane de kilowatt-ore şi peste 1 300 t.c.c., trebuie însuşită de toţi cei ce lucrează în sistem ,la staţii, triaje, regulatoare în aşa fel incit nici un tren să nu plece subtonat. Conştiinţa cetăţenească a operatorilor de la regulatoarele de circulaţie, şi a şefilor acestora, trebuie să-i îndemne să acţioneze pentru reducerea numărului de opriri a trenurilor la semnale, prin mai buna organizare a circulaţiei, după cum operatorii de la regulatoarele de tracţiune trebuie să aplice, cu o înţelegere superioară a sarcinilor, măsurile de raţionalizare M. Radian Continuare in pag. a 5-a, OAMENI AI MUNCII DIN INDUSTRIE, CONSTRUCŢII SI TRANSPORTURI! Gospodăriţi cu grijă maximă energia şi combustibilii/ Puneţi in valoare toate măsurile şi iniţiativele care asigură reducerea consumurilor de energie electrică! ■ •* „O NOUA ŞI GRĂITOARE DOVADA A CONSECVENŢEI CU CARE ACŢIONAŢI PENTRU PRESTIGIUL ROMÂNIEI LUME, PENTRU TRIUMFUL CELOR MAI NOBILE IDEALURI ALE OMENIRII“ Telegrame adresate din întreaga fard tovarăşului Nicolae Ceauşescu (în pagina a 3-a) a primit pe tovarăşii György Aczel, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.S.U., şi Varkonyi Peter, secretar al C.C. al P.M.S.U. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, marţi după-amiază, pe tovarăşii György Aczel, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.S.U., şi Varkonyi Peter, secretar al C.C. al P.M.S.U., care, la invitaţia C.C. al P.C.R., au efectuat o vizită prietenească în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Miu Dobrescu şi Petru Enache, membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv, secretari ai C.C.al P.C.R. A fost de faţă Barity Miklós, ambasadorul R.P. Ungare la Bucureşti. Tovarăşul György Aczel a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. un călduros salut din partea tovarăşului Janos Kadar, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar şi a Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rugat să se transmită tovarăşului Janos Kadar,a Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U. un salut călduros şi cele mai bune urări din partea sa şi a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. In cadrul întrevederii, s-au evidenţiat relaţiile de prietenie şi colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Muncitoresc Socialist Ungar, dintre România şi Ungaria, relaţii care se dezvoltă pe baza principiilor egalităţii în drepturi, independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. S-a exprimat dorinţa pentru promovarea în continuare a relaţiilor de colaborare dintre P.C.R. şi P.M.S.U., pentru dezvoltarea raporturilor de prietenie, bună vecinătate şi colaborare dintre ţările şi popoarele noastre, pentru întărirea conlucrării lor în construirea noii orînduiri. S-a apreciat că amplificarea continuă a relaţiilor româno-ungare este în interesul popoarelor noastre, serveşte cauzei generale a socialismului, păcii, destinderii şi înţelegerii între naţiuni. Au fost abordate, de asemenea, unele probleme internaţionale actuale, evidenţiindu-se dorinţa României şi Ungariei de a întări conlucrarea pe plan extern, pentru a-şi aduce contribuţia la oprirea agravării încordării in lume, la reluarea şi continuarea politicii de destindere, pace şi respect al independenţei naţionale, la soluţionarea, prin mijloace paşnice a situaţiilor conflictuale din diferite zone ale globului, la adoptarea de măsuri ferme de dezarmare, în primul rînd de dezarmare nucleară, la edificarea unui sistem real de securitate şi cooperare în Europa şi în întreaga lume. Primirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească.